Monthly Archives: February 2015

Digul de larg

Sursa: Dobrogea TV

Cel mai mare proiect finanţat cu bani europeni din România are probleme. Executantul lucrării, compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors nu a reuşit să termine construcţia la termenul specificat în contract- 1 februarie 2015. La trei săptămâni de la expirarea termenului specificat, nu s-a luat nicio decizie

200.000 de euro la fiecare 24 de ore. Atât primeau olandezi din fondurile europene şi bugetul de stat pentru a extinde cu un kilometru digul de larg care apără portul Constanţa de furia Mării Negre. Din păcate, deşi au în spate tehnică modernă, o vastă experienţă în domeniu şi un vraf de recomandări, olandezii nu au terminal la timp lucrarea. Şi asta nu ar fi până la urmă o capăt de ţară, dacă astăzi, la aproape trei săptămâni de la expirarea termenului limită, constructorul ar mai avea doar de bătut în cuie poarta şantierului desfiinţat după finalizarea lucrării. Situaţia este însă mult mai complicată întrucât în prezent o treime din proiect nu a fost îndeplinită. Potrivit Companiai Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Van Oord a dus la capăt doat două treimi din angajamentele sale.

santier van oord (5)

<Executantul lucrărilor la investiţia „Prelungirea digului de larg în Portul Constanţa”, Van Oord Dredging and Marine Contractors, a solicitat prelungirea termenului de execuţie.
Solicitarea este în analiză la consultantul lucrărilor – Haskoning DHV Netherlands BV, urmând ca acesta să stabilească oportunitatea prelungirii termenului.
Stadiul fizic certificat al investiţiei „Prelungirea digului de larg în Portul Constanţa” este de 65%> a comunicat CNAPMC

Contactaţi telefonic, reprezentanţii companiei olandeze ori nu răspund, ori dacă răspund, nu doresc să comenteze subiectul. Ni s- a solicitat întocmirea unor întrebări punctuale, la care au promis că vor răspunde. Acestea sunt:

1. Care este stadiul fizic al lucrărilor la digul de larg din Portul Constanţa?
2. În prezent se lucrează?
3. Exista riscul să se piardă finanţarea europeană pentru acest proiect, total sau parţial, şi dacă da, de ce?
4. În cazul în care nu se aprobă prelungirea termenului de execuţie, solicitat de dv, ce se intamplă?

Aşteptăm cu interes răspunsurile şi le vom publica imediat.

santier van oord incercuit(2)

Telenovela digului: început prost, final şi mai prost, dar pe bani grei

Reamintim că licitaţiile pentru adjudecarea acestui proiect s-au transformat într- un scandal de proproţii. Demarată în februarie 2010, procedura de selectare a executantului proiectului „Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanţa, extindere cu 1.050 metri“, evaluat la 642.487.000 de lei, s-a sfârşit urât la tribunal. Imediat după finalizarea licitaţiei, câştigată iniţial de Möbius Bau GmbH, ceilalţi ofertanţi au făcut contestaţii. Printre nemulţumiţi se aflau S.C. Grup Servicii Petroliere S.A., firmă controlată de către omul de afaceri Gabriel Comănescu, şi Van Oord Dredging and Marine Constractors. Un al patrulea ofertant, Jan de Nul NV, s-a aliat cu GSP în demersurile în instanţă pentru câştigarea licitaţiei.

Din cauza deciziilor contradictorii date de instanţe, dar şi a faptului că, până la urmă, câştigătorul iniţial al licitaţiei, Möbius Bau, a făcut pasul înapoi sub pretextul că oferta iniţială de 80 de milioane de euro pentru finalizarea digului nu mai este de actualitate. S- au refăcut evaluările ofertanţilor. Iniţial, Van Oord s- a clasat pe locul al doilea, însă restul ofertanţilor au atacat, iarăşi, în instanţă deciziile statului român şi tot aşa până când Curtea de Apel Bucureşti a pus punct scandalului, cu puţin timp înainte ca statul român să piardă finanţarea.

santier van oord incercuit(7)

Corpul de control al Ministerului Transporturilor: s- au dat ilegal bani şi s-au modificat clauze

Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a efectuat verificări la administraţia portului la scurt timp după semnarea acestui contract, cu rezultate care incriminează conducerea de la acea dată aCNAPMC. Potrivit raportului, acordurile contractuale au fost modificate după adjudecare, în favoarea firmelor olandeze și în dauna statului. „Controlul Corpului de Control s-a desfășurat în perioada 27 mai 2013-11 iunie 2013, în vederea verificării activității Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța din perioada ianuarie 2010 până în iunie 2013 (…) Echipa Corpului de Control consideră că deficiențele constatate au implicații financiare asupra bugetului de stat și asupra fondurilor europene (… )”, arată specialiştii. Concluziile Corpului de Control au fost următoarele:
1. S-au modificat și s-au adăugat, în defavoarea CN APM SA Constanța, clauze contractuale obligatorii în acordul contractual „Prelungirea digului de larg al Portului Constanța” după desemnarea câștigătorului procedurii de achiziție publică, respectiv firma olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV.
2. Conducerea executivă a CN APM SA Constanța a aprobat plata avansului prevăzut de acordul contractual în sumă de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,4 milioane de euro, către Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fără respectarea legii și a condițiilor contractuale
3. Prin modificarea unor clauze din acordul contractual, în favoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, acesta beneficiază de mărirea valorii contractului fără a fi respectate prevederile legale
4. Modificarea prețului contractului “Servicii de consultanță de supervizare a execuției lucrărilor aferente proiectului- Finalizarea Digului de larg din Portul Constanța” care favorizează ofertantul câștigator Royal Haskoning cu suma de 1,2 milioane de lei, aproximativ 288.265 euro.
„Având în vedere deciziile luate după stabilirea ofertelor câștigătoare, precum și condițiile dezavantajoase pentru companie, în care au fost încheiate contractele, echipa de control apreciază că aspectele prezentate constituie indicii ale săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, conform Codului Penal”, mai arată raportul. CNAPMC a atacat imediat raportul, însă o parte dintre directori au zburat din funcţii.

Darius Martinescu

Dobrogea TV a invitat reprezentanţii companiei Van Oord să participe la emisiunea News Desk, programată pentru luni după- amiază, începând cu ora 17 şi unde va fi analizată situaţia digului de larg şi sperăm ca aceştia să dea curs invitaţiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Germaniei pare ca nu-i mai pasa de Grexit, iesirea Greciei din zona Euro

Sursa: HotNews

Grecii isi retrag pe capete depunerile din banci, iar acest bankrun (fuga la banci) e un semn ca ei nu au incredere ca Uniunea Europeana le va salva economiile, care peste noapte ar putea fi transformate din Euro intr-o drahma devalorizata. Joi, Germania a spus “Nein” ofertei noului guvern de la Atena de prelungire a ajutorului financiar al UE prin mecanismul de control financiar european EFSF.

Daca Grexit, adica iesirea Greciei din zona Euro se adevereste, atunci cel putin o parte din conceptul european a esuat. A esuat prin abandonul unei tari europene, leagan al civilizatiei vechiului continent. A esuat prin ipocrizia de a se intinde un fals colac de salvare “tarii”, salvandu-se doar bancile straine din Grecia, care astfel s-au recapitalizat. Dar poate ca revenirea la drahma nu ar fi decat un nou inceput.

In scrisoarea trimisa in 18 februarie de ministrul de finante al Greciei, Yanis Varoufakis, sefului Euro-Gruppe, Jeroen Dijsselbloem, se cerea o prelungire de sase luni a ajutorului financiar al UE acordat prin mecanismul de salvare si control financiar EFSF. Guvernul Syriza agrea astfel continuarea controlului UE, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International. In urmatoarele sase luni, Atena va negocia un program de crestere economica cu UE si FMI, care sa cuprinda masuri de reducere a datoriei de stat grecesti, se mai mentioneaza in scrisoare .

Guvernul grec atentioneaza insa asupra “situatiei economice prezente”, lasand deschis cat timp va fi nevoie pentru plata acestei datorii. A fost solicitata si o prelungire a obligatiunilor ESFS emise pentru stabilizarea bancilor elene, ca si negocierea unor scutiri partiale de datorii. Din 2010, Grecia a fost salvata de la falimentul de stat prin doua programe de ajutorare internationale. In prezent, datoria Greciei se ridica la 320 de miliarde euro, ceea ce reprezinta 175%  din PIB.

Actualul program de suport financiar al Greciei din partea UE ia sfarsit la finele lunii februarie. In cazul in care robinetul cu bani europeni se inchide, Grecia va intra in faliment de stat. Acest lucru ar avea consecinte grave pentru statul grec si cetatenii sai, dar si pentru firmele si bancile straine care opereaza in Grecia.

Totodata, ramanerea Greciei in spatiul Euro e pusa sub semnul intrebarii. Vineri, ministrii de finante ai Euro-Gruppe discuta despre scrisoarea guvernului grec si rezolvarea “scandalului datoriilor” grecesti.

Cati bani germani sunt in joc? In jur de 50 de miliarde de euro. Primul “colac de salvare” aruncat Greciei de UE si FMI a fost in valoare de 73 de miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde parte germana, derulati prin banca de stat KfW si girati de guvernul german. Din al doilea fond de ajutorare, din care s-au platit 141,9 miliarde euro, Germaniei ii revin 38,5 miliarde euro. In ultimii trei ani insa, bancile germane si-au recuperat mare parte din datoriile debitorilor, ramanand doar cu 23,5 miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde chiar de la statul grec.

Noul guvern de la Atena a invocat in repetate randuri “datoria istorica” a Germaniei fata de Grecia, in urma celui de-al doilea razboi mondial, si care ar acoperi o mare parte din actuala datorie externa a Greciei. Guvernul german nu este insa dispus sa negocieze datorii recente pe fondul unor pretentii aparent stinse de decenii. Acest lucru a tensionat si mai mult relatia greco-germana, ajungandu-se ca, in ultimii ani, cancelarul Merkel sa fie hulit public la Atena si comparat cu Hitler .

Joi 19 februarie, si ministrului de finante german Wolfgang Schäuble a intrat in dizgratia noului guvern grec. Intr-o luare de pozitie a ministerului condus de acesta se mentioneaza ca “scrisoarea de la Atena nu este o propunere substantiala de rezolvare a situatiei. In fapt, e vorba de o finantare de tranzitie, fara a fi indeplinite cerintele programului. Scrisoarea nu indeplineste criteriile convenite luni, in cadrul Euro-Grup”. Spre deosebire de Schäuble, seful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, considera scrisoarea lui Varoufakis  drept un semnal pozitiv si o deschidere spre compromis.

Anii trecuti, nici ministrul de finante si nici cancelarul german nu concepeau o Europa fara Grecia si o Grecie fara Euro. Se pare ca acum lucrurile s-au mai schimbat. Este Grecia atat de incorigibila in politica ei fiscala si de reforme, in cheltuiala fara masura si fara acoperire de la buget? Sau nu mai sunt bancile germane in pericol, caci cu banii europeni de salvare a Greciei bilanturile li s-au mai echilibrat?

Sa nu uitam ca, in plina criza, firme germane livrau grecilor submarine in valoare de aproape trei miliarde de euro , iar statul german isi incasa portia de impozit din aceste venituri provenite din bani de la guvernul grec.  Azi, Germania nu mai e locomotiva, ci super-locomotiva economica a Europei, un “panzer al exporturilor” mereu in excedent, pe cand Grecia a devenit “ciuca batailor”, o tara “de lenesi”, de evazionisti fiscali si de bogati tradatori de patrie care isi ascund banii prin paradisuri fiscale .

E asa buna Germania si asa rea Grecia? Sunt cele doua tari poli deveniti incompatibili ai unei ordini europene care se clatina sub presiunea unui mediu economic si financiar de nestrunit? Prin “Nein”-ul sau la solicitarea de pasuire a datoriilor grecesti, guvernul german arata ca intre valorile europene care ii sunt dragi doar banul sta la loc de frunte. Iar restul nu mai conteaza, nici Grexit (Greece Exit din zona Euro) nemaiaparand atat de amenintator.

Tagged , , , , , , , ,

Guvernul din …Umbra

Sursa: Adevarul

Premierul Adrian Năstase, vicepremierul George Copos, ministrul Relu Fenechiu şi ultimul membru al guvernului corupţiei, Miron Mitrea COLAJ FOTO Adevărul Citeste mai mult: adev.ro/njtu4s

 

Un fost premier, secondat de un viceprim-ministru şi o suită de miniştri pot oricând alcătui un guvern al corupţiei „validat“ de judecători. Guvernul „propus“ de DNA a fost „votat“ de Curtea Supremă. Şi mai mulţi sunt cei care sunt acum anchetaţi sau judecaţi. Doi au statut special în acest guvern: nu pot fi anchetaţi pentru că lipsesc avizele pentru începerea urmării penale împotriva lor.

După Revoluţie, dar mai ales în ultimii cinci ani, judecătorii au trimis la închisoare nu mai puţin de 13 politicieni care au făcut parte din diferite guverne. Practic, Justiţia a creat în spatele gratiilor un guvern de uniune naţională, miniştrii având culori politice diverse. Funcţia de premier al guvernului corupt creionat de Justiţie este ocupată, desigur, de Adrian Năstase. Fost prim-ministru al guvernului României în perioada 2000 – 2004, Adrian Năstase pare liderul perfect şi pentru guvernul din spatele gratiilor. Condamnat în două dosare penale, Trofeul Calităţii şi Zambaccian, acesta a fost liberat condiţionat în 2014. Năstase a fost şi ministru de Externe la începutul anilor ’90, astfel că în guvernul corupt poate ocupa şi această funcţie.

Vicepremierul Copos: două condamnări Un politician cu o istorie scurtă ca vicepremier (2004-2006) poate face carieră dacă ar ocupa aceeaşi funcţie în guvernul din închisoare. George Copos are la activ două condamnări: una de 4 ani şi opt luni în Dosarul Transferurilor de jucători şi 4 ani în Dosarul Loteria 1. Postul de la Agricultură este asigurat. Fostul ministru Ioan Avram Mureşan are cea mai mare condamnare dată unui fost ministru pentru corupţie: şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri. Are şi trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“.

Recordul pedepsei pentru corupţie este însă disputat cu Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, un membru de nelipsit în guvernul corupţilor. Pantiş a primit tot şapte ani de închisoare în dosarul privatizării ICA, acelaşi în care a primit 10 ani şi fostul lider PC, Dan Voiculescu. La Ministerul Comunicaţiilor se poate face oricând o remaniere. Zsolt Nagy  (ministru în perioada decembrie 2004 – iulie 2007) este pregătit să preia comanda ministerului din guvernul penal. Nagy este condamnat la patru ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar a fost condamnat Codruţ Şereş.

Acesta poate ocupa cu succes Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministru nou: Miron Mitrea Ministerul de Finanţe din guvernul corupt este ocupat de Decebal Traian Remeş. Condamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“, el şi-a executat deja pedeapsa. Guvernul penal şi-a mărit numărul miniştrilor şi săptămâna trecută. Fost ministru al Transporturilor, Miron Mitrea tocmai a fost încarcerat după ce a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Concurenţa este însă mare la acest minister,  Relu Fenechiu fiind şi el pe lista miniştrilor în acest guvern trimis după gratii de judecători.

Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în guvernarea USL, execută cinci ani de închisoare în dosarul Transformatorul. Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, face şi el parte din acest guvern penal. Condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MApN, el a executat deja pedeapsa. Pe acelaşi minister poate fi inclus şi Victor-Atanasie Stănculescu, ministrul Apărării Naţionale în perioada 1990 – 1991. Deşi nu a fost închis pentru corupţie, el a executat aproape 6 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, dosar în care fusese condamnat la 15 ani. Se pregăteşte Ridzi? Monica Iacob-Ridzi, ministrul Tineretului şi Sportului între decembrie 2008 şi iulie 2009, a fost condamnată în primă instanţă de ÎCCJ la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul „2 Mai“.

Judecătorii au anunţat pentru azi sentinţa finală, astfel că Ridzi poate intra în acest guvern de uniune naţională, fiind singurul fost ministru PDL cu o condamnare, fie ea şi nedefinitivă. Nu a scăpat nici Ministerul Justiţiei. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în 2007, are o pedeapsă definitivă de trei ani si jumătate de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta Română.  Foşti miniştri, aflaţi sub lupa procurorilor sau în aşteptarea primei sentinţe În afara miniştrilor deja condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, o serie înteagă de alţi foşti demnitari se află în diverse stadii de anchetă sau de judecată. Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Boc, aflată în arest preventiv, este acuzată de multiple fapte de corupţie în dosarele „Gala Bute“ şi „Microsoft“.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc II, acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite în dosarul „Gala Bute“.   Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru Dezvoltării Regionale în trei dintre cele patru Guverne Ponta, a fost trimis în judecată, în dosarul „Referendumul“, pentru că a pus la punct un sistem la nivel naţional prin care ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012. Adriean Videanu, ministru al Economiei  în ambele Guverne Boc, cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz – Interagro“.

În cel de-al doilea dosar al Alinei Bica, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a fost eliberat din arest, fiind cercetat sub control judiciar. Dan Şova, ministru în trei dintre cele patru Guverne Ponta, este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Cristian David, fost ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Tăriceanu, aflat în arest preventiv din 22 ianuarie pentru luare de mită. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, acuzată pentru abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,  cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft“.

Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al SGG, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani, a fost plasat în arest la domiciliu după ce a dat declaraţii care să-i ajute pe procurori în ancheta din dosarul „Microsoft“.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, cercetat pentru abuz în serviciu, în dosarul „Microsoft“. Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Mihai Tănăsescu, fost ministru al  Finanţelor, acuzat pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“.

Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“, încă aşteaptă avizul colegilor din Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale pe numele său. Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz-Interagro”, a fost protejat de votul colegilor senatori de două ori în faţa cererii de începere a urmăririi penale.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Teapa de 125 milioane RON la Constanta

Sursa: Dobrogea tv

DESCHIDERE

În anul 2014, Curtea de Conturi a derulat o amplă acţiune de control la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. După trei ani în care auditorii Curţii de Conturi au fost „plimbaţi“ de la Ana la Caiafa, între RAJDP şi Consiliul Judeţean Constanţa, instituţia abilitată să controleze activitatea instituţiilor statului a izbândit să intre în dedesubturile gestiunii regiei constănţene de drumuri.

Amintim că refuzul de a primi auditorii Curţii de Conturi în control vreme de trei ani i-au adus în atenţia DNA pe şeful CJC, Nicuşor Constantinescu, şi pe directorul RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu.

 Liberalii au lăsat RAJDP fără buget, de teama DNA

Acţiunea de control la RAJDP Constanţa s-a desfăşurat în perioada 5.05.2014 – 15.07.2014 şi a avut în vedere „verificarea modului de gestionare şi utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi asigurarea integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT, pentru perioada 2011-2013“. Sinteza rezultatelor acţiunii de control în cadrul regiei a fost publicată recent şi pe site-ul Curţii de Conturi. Trebuie precizat şi faptul că regia de drumuri a rămas fără buget, cel puţin până la următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa, după ce aleşii liberali au decis să voteze „împotrivă“ la proiectul de hotărâre privind „aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a listei de investiţii a Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa pe anul 2015“. Mai mult, votul negativ dat proiectului l-a nemulţumit pe vicepreşedintele CJC Gheorghe Darie, care a solicitat chiar reluarea votului, cu unele amendamente propuse de consilieri: „Propun la punctul 18, dacă sunt întrebări din partea celor care au votat împotrivă, să răspundă acelor întrebări, pentru că este păcat să lăsăm regia fără buget, cu posibilitate limitată de funcţionare“, a afirmat Darie. Răspunsul a venit de la George Măndilă, consilier liberal, care a invocat un dosar al DNA: „Domnul Gâmbuţeanu împreună cu preşedintele în funcţie au un incident cu DNA? Vă daţi seama că este o problemă. Au fost anchete, sunt în proces…“ La finalul şedinţei, şi vicepreşedintele Cristinel Dragomir s-a arătat deranjat de decizia liberalilor de a lăsa regia de drumuri fără buget, cel puţin până la următoarea şedinţă. „Până una-alta, regia e a Consiliului Judeţean şi se supune deciziei Consiliului Judeţean. Dacă în plen, Consiliul Judeţean asta a votat, prin «bunăvoinţa» unor consilieri, asta e situaţia. Ea (n.r. Regia de Drumuri) poate funcţiona, pentru că nu are venituri numai de la noi“, a explicat vicepreşedintele CJC Cristinel Dragomir.

 Refuzul de a primi auditorii în control i-a adus în vizorul legii

Amintim totodată că „incidentul cu DNA“ care i-a determinat pe consilieri să voteze pentru aprobarea bugetului Regiei se referă la dosarul 124/P/2012, instrumentat de DNA Bucureşti, în care Nicuşor Constantinescu este, în prezent, „cercetat sub control judiciar pentru săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu (…) constând în ajutorul pe care l-a dat RAJDP Constanţa la refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare controlului activităţii regiei, documente solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013, douăsprezece infracţiuni de abuz în serviciu (…), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a emite/prelungi certificate de urbanism şi autorizaţia de construire solicitate de (….) sau de societăţile reprezentate de acesta, respectiv (….) şi (….), şi nouă infracţiuni de abuz în serviciu (…), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a pune în executare hotărârile instanţelor de judecată prin care a fost obligat să emită/prelungească certificate de urbanism solicitate de (….) şi (….)“, după cum se arată în rechizitoriul DNA.

Documentul la care facem referire poate fi consultat AICI

 Adrian Gâmbuţeanu – cercetat de DNA pentru abuz în serviciu

De asemenea, în aceeaşi cauză, directorul RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu, este „cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de abuz în serviciu (…) constând în refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare controlului activităţii regiei, documente solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013“, aşa cum se precizează în rechizitoriul întocmit de DNA.
Rechizitoriul poate fi consultat AICI

 Abateri financiare de peste 52 de milioane de lei

Iată însă care au fost concluziile la care au ajuns auditorii Curţii de Conturi în urma acţiunii de verificare a modului de gestionare şi de utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi de asigurare a integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT, pentru perioada 2011-2013, adică pentru anii în care Curtea de Conturi nu a avut acces în instituţia subordonată CJC şi condusă de Adrian Gâmbuţeanu. În total, valoarea abaterilor de ordin financiar contabil au ajuns la suma de 52.054.000 de lei, iar valoarea prejudiciilor este estimată la suma de 125.604.000 de lei. În urma controlului, au fost constatate o serie de abateri pe care le vom prezenta în rândurile de mai jos, întocmai cum apar în sinteza raportului, document publicat pe site-ul Curţii de Conturi.

 Lucrări plătite în lipsa facturilor

În cursul anului 2013, au fost contabilizate situaţii de plată aferente serviciilor prestate şi lucrărilor executate în baza contractului nr. 736/2004 şi a actelor adiţionale încheiate cu Consiliul Judeţean Constanţa, pentru care regia nu a emis facturi. Astfel, RAJDP Constanţa nu a emis facturi, iar CJC nu a prezentat în situaţiile sale financiare creanţe în valoare de 28.141 mii lei, cu consecinţe directe asupra nivelului plăţilor restante şi al arieratelor. Auditorii au evaluat că abaterea constatată se ridică la suma de 28.141.000 de lei.
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat: „Nu s-au constituit şi nu s-au înregistrat venituri compensatoare aferente cheltuielilor cu subvenţiile primite de la Consiliul Judeţean Constanta (CJC), care au fost utilizate pentru plata dobânzilor, a asigurărilor şi a altor cheltuieli financiare legate de derularea contractelor de leasing financiar încheiate de regie“. Valoarea prejudiciului – 6.629.000 de lei.

O altă abatere constatată se referă la „constituirea nejustificata ca datorii a unor provizioane pentru clienţi neîncasaţi de peste 270 de zile, în sumă de 5.732 mii lei, în condiţiile în care, separat de acestea, regia a constituit şi ajustări pentru deprecierea creanţelor. Astfel, RAJDP Constanţa a estimat în proporţie de 100% că nu încasează facturile emise acestor clienţi şi a înregistrat pe cheltuieli atât la nivelul anului 2010 cât şi în anul 2011 valoarea totală a facturilor respective, contribuind la diminuarea obligaţiei privind vărsămintele din profitul net“. Suma estimată a abaterii constatate de Curte – 5.732.000 de lei.

 Mandatul lui Gâmbuţeanu – expirat din iulie 2013

Totodată, au fost constatate şi abateri privind organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management şi control intern, constând în neorganizarea controlul intern pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale acestuia, conform reglementarilor legale – nu au fost elaborate şi implementate controale de prevenire şi detectare a oricăror forme de corupţie, fraudă sau diverse încălcări ale regulilor, iar la nivelul Consiliului de Administraţie al RAJDP Constanţa, nu s-a constituit Comitetul de Audit. De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului de Administraţie al RAJDP Constanţa este una şi aceeaşi persoană cu directorul General al RAJDP Constanţa (Adrian Gâmbuţeanu), astfel încât, în condiţiile în care mandatul preşedintelui Consiliului de Administraţie al regiei a expirat la data de 9.07.2013, s-a constatat că nici Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate tutelară, şi nici Consiliul de Administraţie nu au luat măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 60 din OUG nr.109/2011, în sensul desemnării reprezentantului autorităţii tutelare în baza selecţiei prealabile efectuate de o comisie constituită la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa.
Întrucât „nu s-a procedat la calcularea şi înregistrarea în contabilitate a penalităţilor aferente facturilor neîncasate în termen şi la aplicarea masurilor pentru recuperarea în timp util a debitelor restante“, Curtea de Conturi  a constatat o abatere de 348.000 de lei.

 Tichete cadou pentru angajaţi, fără prevederi bugetare

Alte abateri privind calitatea gestiunii economico-financiare constatate de auditorii Curţii de Conturi se referă la: angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi pentru achiziţionarea a 454 de pachete de seminţe de lavandă, fără ca aceste cheltuieli să fie justificate în privinţa necesităţii şi a oportunităţii, în corespondenţă cu obiectul de activitate al regiei şi cu programele derulate de aceasta. Valoarea estimată a abaterii – 13.000 de lei; angajarea de cheltuieli pentru executarea de către RAJDP Constanţa a unor lucrări de natura investiţiilor privind „modernizare şi reabilitare complex Herghelia Mangalia, judeţul Constanţa“, lucrări finanţate din bugetul UATJ Constanţa pentru un obiectiv care nu aparţine domeniului public al judeţului, acesta fiind, în fapt, un bun aflat în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA. Valoarea estimată a abaterii – 3.508.000 de lei; angajarea şi efectuarea, în perioada 2011 – 2013, a unor cheltuieli nelegale pentru acordarea de tichete cadou angajaţilor regiei, fără ca pentru aceste cheltuieli să existe prevederi bugetare aprobate. Valoarea estimată a abaterii – 1.493.000 de lei. Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând penalităţi de întârziere datorate în baza sentinţelor civile pentru debite restante neachitate, în conformitate cu prevederile contractelor de cesiune, lucrări încheiate cu SC Getracons SRL şi SC Village Tour SRL. Valoarea estimată a abaterii – 850.000 de lei; angajarea şi efectuarea unor cheltuieli nejustificate pentru servicii de închiriere utilaje şi mijloace auto plătite unor furnizori, în situaţia în care s-a constatat că aceştia nu au avut activitate în perioada 2011 -2013, nu au raportat livrări către RAJDP Constanta şi nu au deţinut active imobilizate de natura celor care fac obiectul contractelor de servicii închiriere utilaje şi mijloace auto. Valoarea estimată a abaterii – 7.829.000 de lei.

 Banii primăriilor, daţi direct către RAJDP

Totodată, auditorii Curţii de Conturi au depistat şi „plata nelegală, în perioada 2011 – 2013, a contravalorii consumului de motorină cu care au fost alimentate utilajele şi mijloacele auto închiriate de la diverşi furnizori de servicii, fără documente justificative legal întocmite care să ateste realitatea serviciilor prestate“. Valoarea estimată a abaterii – 5.122.000 de lei. Curtea a stabilit şi că, „ prin cuprinderea în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al RAJDP, în perioada 2011 – 2013, de către UATJ
Constanţa, a sumelor destinate finanţării ratelor de leasing financiar aferente achiziţiilor de utilaje şi mijloace auto, s-a constatat că, de fapt, s-au efectuat plăţi nelegale prin schimbarea destinaţiei fondurilor alocate prin Anexa nr. 6 la legile bugetare anuale cu titlul de «sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comunale», în condiţiile în care destinaţia sumelor trebuia să fie finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare viza unităţile administrativ-teritoriale, în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre a Consiliului Judeţean, după consultarea primarilor“. Valoarea estimată a abaterii – 28.873.000 de lei.

 Impozit pe profit de peste un milion de lei, nevirat bugetului statului

În raportul Curţii de Conturi se mai precizează şi faptul că, „în perioada 2011-2013, prin diminuarea rezultatului net, a fost influenţat calculul obligaţiilor suplimentare privind vărsămintele din profitul net la bugetul local cu suma de: 747 mii lei, ca urmare a angajării şi efectuării unor cheltuieli pentru acordarea de tichete cadou fără ca pentru aceste cheltuieli sa existe prevederi bugetare aprobate, potrivit legii; 2.866 mii lei, ca urmare a constituirii nejustificate ca datorii a unor provizioane de risc pentru clienţi neîncasaţi de peste 270 de zile, în condiţiile în care, separat de acestea, au fost constituite provizioane pentru depreciere aferente clienţilor neîncasaţi ca ajustări pentru depreciere; 2.784 mii lei, ca urmare a nereluării la venituri a unor plăţi efectuate pentru dobânzile, asigurările şi cheltuielile financiare aferente leasingului financiar, achitate din subvenţiile primite de la CJC“. Valoarea estimată a abaterii – 6.397.000 de lei. Totodată, reprezentanţii Curţii de Conturi mai arată că, „în perioada 2011-2013, regia a utilizat pentru plata dobânzilor, a asigurărilor şi a altor cheltuieli specifice leasingului financiar sume care au fost înregistrate direct în cheltuielile curente ale perioadelor respective, fără însă a proceda şi la înregistrarea veniturilor corespunzătoare de compensare, în timpul controlului stabilindu-se că, în urma recalculării veniturilor compensatoare în sumă totală de 6.62.000 de lei, RAJDP datora un impozit pe profit în sumă totală de 1.061.000 de lei, care nu a fost înregistrat şi virat la bugetul statului“. Valoarea estimată a abaterii – 1.061.000 de lei.

 Societatea Direcţiei de Pază, „resuscitată“ de Curtea de Conturi

O altă abatere constatată de Curtea de Conturi se referă la Direcţia de Pază a judeţului Constanţa şi la SC Divizia de Pază SRL.„S-a constatat că serviciile de pază aferente obiectivelor proprii ale RAJDP Constanţa sunt prestate de SC Divizia de Paza SRL, societate înfiinţată de către Direcţia de Pază a judeţului Constanta, care deţine calitatea de ordonator terţiar de credite în subordinea Consiliul Judeţean Constanţa, ca efect al novării contractului de prestări servicii încheiat încă din anul 2006 între Direcţia de Paza a judeţului Constanţa şi RAJDP Constanţa. Prin acceptarea novării contractului, în anul 2010, către SC Divizia de Pază SRL, RAJDP Constanţa nu a făcut altceva decât să contribuie la eludarea cadrului legal aferent achiziţiilor publice şi la finanţarea pe criterii discreţionare a unei entităţi private, respectiv SC Divizia de Pază SRL, pentru serviciile căreia a plătit, în perioada 2010-2013, suma de 4.094 de lei. De menţionat este faptul că SC Divizia de Pază SRL a fost înfiinţată de către un ordonator terţiar de credite al Consiliului Judeţean Constanţa, contrar prevederilor legale“, arată auditorii Curţii de Conturi. Valoarea estimată a abaterii – 4.094.000 de lei.

Mai multe detalii despre SRL-ul Divizia de Pază puteţi citi în cotidianul ZIUA de Constanţa
http://www.ziuaconstanta.ro//stiri/politic/la-srl-ul-de-paza-al-cjc-doi-administratori-in-cateva-zile-99337-295871.html

 File din al treilea dosar al lui Nicuşor Constantinescu

De asemenea, Curtea de Conturi a constatat şi efectuarea unor „cheltuieli nejustificate pentru lucrări executate pe un tronson cu o lungime de aproximativ 1,6 km din DJ 381 (km 22+000 – 35+100), drum judeţean care, ulterior, a fost substituit (scos din circuit) de Autostrada A2. Regia avea obligaţia să verifice traseul pe care urmau să fie realizate lucrările la Autostrada A2, pentru a constata dacă lucrările de la obiectivele aflate în administrare nu se intersectează cu cele de la autostrada A2, cu atât mai mult cu cât lucrările au avut loc aproximativ in aceeaşi perioadă“. Valoarea estimată a abaterii – 2.200.000 de lei. Altă abatere constatată de auditorii Curţii de Conturi şi evaluată la suma de 6.840.000 de lei prevede „angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi nejustificate, în perioada iulie 2011-2013, pentru servicii neexecutate de întreţinere manuală în secţiile RAJDP, ca rezultat al diferenţei între numărul mic de zile/om declarate la ITM Constanţa de către SC Rom Coman SRL, în calitate de prestator, comparativ cu numărul de zile/om facturate de SC Rom Coman SRL către RAJDP Constanţa“.

De precizat că firma Rom Coman SRL apare în rechizitoriul celui de-al treilea dosar al lui Nicuşor Constantinescu, în care este trimis în judecată alături de alţi 18 funcţionari publici din cadrul RAJDP şi CJ Constanţa.
Proiectarea târgurilor tradiţionale ridică semne de întrebare

O abatere constatată de reprezentanţii Curţii de Conturi în urma acţiunii de control de anul trecut, a cărei valoare estimată ajunge la 26.588.000 de lei, se referă la „plata integrală a lucrărilor la obiectivul de investiţii DJ 392 fără ca lucrările să fie recepţionate, întrucât nu îndeplinesc condiţiile de calitate, drumul fiind, la data controlului, impracticabil şi deteriorat“, se menţionează în raport. De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că la regia constănţeană de drumuri, „în perioada iulie-august 2012, au fost decontate servicii cu utilaje pentru efectuarea de lucrări de consolidare In Situ DC 70 – DN 2A Crişan“, lucrări facturate de SC Tel Drum SA, în condiţiile în care s-a constatat că lucrările în cauză au fost realizate în perioada aprilie-iunie 2012“. Valoarea estimată a abaterii – 627.000 de lei. Totodată, auditorii Curţii de Conturi au descoperit la RAJDP „angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi duble în sumă de 112 mii lei pentru servicii de proiectare târg tradiţional Independenţa (56.000 de lei) şi târg tradiţional Băneasa (56.000 de lei)“. În raportul Curţii se mai menţionează: „Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de principal client finanţator al RAJDP Constanta, a încredinţat direct către regie realizarea lucrărilor privind «amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, a platformelor şi a construcţiilor la oboare» fără aplicarea cadrului normativ ce reglementează achiziţiile publice, sursa de finanţare fiind asigurată de la titlul de cheltuieli curente deşi, prin natura lor, lucrările se încadrează în lucrări de investiţii generatoare de active fixe“.

 Împăduririle ar fi adus mai multe prejudicii comunelor

Un alt punct al raportului a vizat „angajarea de cheltuieli de către RAJDP Constanţa şi efectuarea de plăţi din fonduri publice, în perioada 2011-2013, pentru înfiinţare de livezi, conform Programului judeţean de cercetare şi refacere a plantaţiilor de pomi fructiferi, fără ca aceste cheltuieli de natura investiţiilor să fie confirmate în privinţa realităţii şi exactităţii plăţilor, prin bunuri de natura mijloacelor fixe (plantaţii de pomi fructiferi), înregistrate ca atare în evidenţa contabilă a UATJ Constanţa. S-a constatat că pomii fructiferi au fost achiziţionaţi de regie şi au fost daţi integral în consum, prin distribuirea către diverse persoane fizice şi juridice din judeţul Constanţa, fără ca această activitate să aibă la bază rezultatele cercetărilor efectuate în baza programului judeţean şi să se obţină asigurarea înfiinţării unor livezi în zonele ţintă identificate, care să creeze impactul dorit“. Această abatere constatată de auditorii Curţii de Conturi are o valoare estimată de 3.166.000 de lei. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi consideră că s-au adus prejudicii de ordinul milioanelor de lei patrimoniului Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Constanţa: „Prejudicierea patrimoniului UATJ Constanţa şi al unităţilor administrativ-teritoriale comunale, în perioada 2011-2013, prin angajarea de către RAJDP Constanţa a lucrărilor de împădurire şi de înfiinţare a perdelelor de protecţie a drumurilor în baza programelor judeţene derulate şi plata din fonduri publice a acestora. S-a constatat că RAJDP Constanţa, în fapt, a cesionat către SC Rom Coman SRL executarea şi finalizarea lucrărilor de împădurire atribuite prin încredinţare directă de către Consiliul Judeţean Constanţa. Din cauza iniţierii de către managementul regiei a unor activităţi care exced obiectului principal de activitate pentru care a fost organizată şi înfiinţată RAJDP

Constanţa, entitatea a angajat cheltuieli şi a efectuat plăţi pentru lucrări de împădurire şi de întreţinerea a acestora în condiţiile în care, în lipsa unui proiect tehnic, nu puteau fi realizate lucrări de calitate care să conducă la aducerea la starea de masiv a plantaţiilor înfiinţate, situaţie în care 70% din suprafeţele declarate în acte ca fiind împădurite, de fapt, nu au fost împădurite sau au fost împădurite parţial, dar condiţiile pedoclimatice, calitatea solului şi factorii înconjurători nu au permis dezvoltarea acestora, motiv pentru care lucrările nu se vor concretiza în bunuri de natura mijloacelor fixe care să majoreze patrimoniul public al unităţilor administrativ teritoriale“. Valoarea estimată a prejudiciului, în acest caz, este de 17.152.000 de lei.

 Drumuri judeţene plătite la un preţ de autostradă

Încă o abatere constatată de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de verificare şi menţionată în sinteza raportului se ridică la suma de 15.340.000 de lei şi reprezintă „majorarea nejustificată a costului lucrărilor la unele obiective de investiţii privind consolidarea, reabilitarea şi modernizarea unor drumuri judeţene şi comunale, prin elaborarea unor devize ofertă cu preţuri mari pentru ca, ulterior, lucrările să fie subcontractate sau cesionate la preţuri mai mici, altor operatori economici“. Totodată, în document se menţionează şi faptul că regia „a procedat la majorarea nejustificată a costurilor la obiectivele de investiţii «Modernizare şi reabilitare DJ 394, km 0+000 – 7+ 200» şi «Reabilitare DC 63 Siliştea – Țepeş Vodă – km 0+ 000 – 6+150» ca urmare a majorării cantitative a articolelor de deviz beton asfaltic BAD 25 şi beton asfaltic BA 16, utilizate pentru turnarea covorului asfaltic necesar în cadrul categoriei de lucrări «amenajare sistem rutier»“. În cifre, abaterea constatată se ridică la suma de 1.757.000 de lei.

În urma controlului, auditorii Curţii de Conturi au constatat şi „majorarea nejustificată a costului lucrărilor la obiectivele «Amenajare şi modernizare oboare şi târguri Tradiţionale», ca urmare a înregistrării pe costuri a unor cheltuieli, în condiţiile în care execuţia lucrărilor a fost cesionată în totalitate altui agent economic“, iar prejudiciul estimat este de 1.244.000 de lei.

Nu în ultimă instanţă, Curtea de Conturi a descoperit că regia de drumuri „a efectuat plata dublă a lucrărilor de proiectare la obiectivul de investiţii DJ 381 «Consolidare sistem rutier prin reciclare la rece in situ şi refacerea îmbrăcămintei asfaltice Ciocârlia de Sus – Valea Dacilor – Medgidia (13,12 km)»“, pentru care s-a constatat o abatere de 382.000 de lei.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Interesele de cumetrie energetice ale lui Vosganian

Sursa: EVZ

După ce a scăpat a doua oară de urmărirea penală în dosarul „Gaz Ieftin pentru Ioan Niculae”, Vosganian se justifi că pe blog pentru acțiunile sale FOTO: NICU DÎRDÎIC

Pe când era șef de cabinet, finul senatorului a consiliat un patron din industria gazelor, care era interesat de afaceri cu Moscova. Acuzat de DIICOT că a intervenit la fostul premier Călin Popescu Tăriceanu pentru a vinde gaze ieftine, din producție internă, către miliardarul Ioan Niculae, senatorul Varujan Vosganian neagă orice implicare. Cu toate acestea, „Evenimentul zilei” a descoperit că Vosganian îl are ca fin de cununie și partener de afaceri pe Dumitru Cocea. Cel din urmă a fost angajat până în 2013 la Ministerul Economiei ca șef de cabinet al ministrului. În aceeași perioadă, a fost plătit de SC GazProiect Brașov, pe postul de consilier tehnic.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma GazProiect este controlată de o altă societate, administrată de Mircea Simion Veșcan. În aprilie 2012, în cadrul unu interviu, Veșcan pleda pentru relansarea relațiilor româno- ruse și acuza Guvernul de „nepricepere” în această chestiune.

Ce susține Wikileaks

Relația Vosganian – Cocea – Veșcan este importantă dacă o analizăm din perspectiva unei stenograme Wikileaks, unde senatorul era prezentat ca un filorus și un critic al lui Traian Băsescu pentru că stă în calea unor relații mai bune cu Moscova. Vosganian a negat vehement aceste informații. Senatorul este acționar majoritar la Euroeconomic SRL, firmă care se ocupă de intermedieri de plasamente financiare.

În numele finului

În societatea lui Vosganian îl regăsim pe Dumitru Cocea cu 1,13% și Melic Vosganian cu 1,71%. Despre Dumitru Cocea, presa a relatat că acesta este finul lui Varujan Vosganian. Dumitru Cocea a fost directorul de cabinet al ministrului Varujan Vosganian, fiind propus de către acesta ca membru în CA al Transelectrica și Hidroelectrica. A rămas la minister ca director până în noiembrie 2013. În declarația de avere de la finalul mandatului, finul lui Vosganian a declarat că a încasat 27.000 de lei de la Gaz Proiect Brașov ca și consilier tehnic. Gaz Proiect este deținută de Armax Gaz, societate controlată de Mircea Simion Veșcan.

Revoluționarul generos

În aprilie 2012, Veșcan declara într-un interviu că „reprezentanții diplomatici și economici ai Guvernului României ori nu au priceperea necesară, ori pur și simplu nu se dorește, pentru că din punct de vedere comercial, relațiile sunt aproape înghețate. Este inexplicabilă slaba activitate comercială pe care România o are, la ora actuală, cu Federația Rusă”.

Supărat pe inspectorii Agentiei Naționale de Integritate (ANI) că au anunțat că-i verifică averea, Varujan Vosganian a început să se justifice pe blog. Senatorul, care a anunțat că și-a dat demisia din PNL tot pe blog, arată că bunurile sale provin în mare parte de la părinți și socrii.

În 2012, Vosganian a primit 48.000 de lei de la ministerul Economiei și 38.000 de lei din partea Uniunii Armenilor din România. Varujan Vosganian este și revoluționar, a încasat 17.350 de lei, sumă pe care susține că a donat-o.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

“Tinta piept Florian Coldea”

Nu-i așa, chiar de loc, adică nu Florian Coldea este ținta. Nu știu dacă șefii serviciului – SRI, Coldea și Maior sau adjuncții lor responsabili de securitatea internă a instituției – sunt sau nu vinovați de încălcarea legii în România, dar cred că acest email, ca mai toate celelalte apărute peste noapte după ce-a vorbit blonda – în paranteză fie spus, cine se-aștepta să vorbească? toată lumea credea că-i șmecheră – face parte dintr-un efort uriaș de-al salva pe faimosul “embattled-general”, pe Coldea și chiar pe Maior, care-a intrat (sau au intrat) pe ultima sută și căruia, sau cărora, nu le vine să creadă ce de altfel știu foarte foarte bine – cu americanii ești bine atât timp cât nu te expui…
După greșeala expunerii publice pentru ei, pentru americani, este un doar un fair-game și își iau distanța cuvenită – doar n-or fi proști să cadă împreună cu veșnic-nemuritorii care nu au educația de-a face un pas lateral, de-a ieși din scena pătată de neatenția lor, a celor expuși… de-a-și asuma și-a ieși din scenă – imediat, nu cât mai curând. Pentru că una este “damage control” – că doar se știe de cine trebuie cât de mult s-a lucrat de joi și până marți… și alta este să te agăți ca innecatul de-un pai…
Degeaba se alimentează tot felul de surse interne și externe cu intoxicări genul “evreii sunt de vină, sunt la comandă – știm noi, noi ăștia care nu mai facem parte dar am fost pe-acolo și de’ – știm noi mai bine decât serviciul – SRI. Și degeaba se trimit asigurări Washington-ului cum că am fi curați lacrimă și este doar o problemă de timp… “Don’t worry, we’ll fix it”…
Iar chestia asta cu Mosadul e de-a dreptul ridicolă – serviciul ăla știe să facă cu mult mai mult și infinit mai bine decât descrieri și titluri luate de pe NET – să fim serioși, chiar crede cineva că serviciile noastre de contrainformații au nevoie de sfaturi la nivelul piticilor? Pentru toți cei ce mai cred încă în Moș Crăciun și-n veșnica superioritate a educației informative din fosta securitate – adică rusești cu ceva Accente Moldovo-Olteano-Ardelenești-Țigănești – România prin serviciile de informații dar mai ales prin acest SRI care astăzi este scuipat de toți “foștii” – a reușit săfacă posibil ce vedem astăzi în justiție, inclusiv să facă posibil această extraordinară sarabandă de turnătorii pe bandă a la “Ba pe-a Mătii” – altfel imposibil dacă acești “șmecheri” nu ar fi văzut și auzit ce știau doar ei… și care în final va duce la recuperarea țării din mâinile “Foștilor”, pentru că nu cred că există nici măcar un singur băiat-deștept care să nu fi fost el însuși parte din aparatul superior al PCR / UTC or să nu fi fost susținut de-un fost tovarăș de partid – pentru că este partidul comunist care-a condus România și noi toți uităm acest lucru…
Oricum, ținta, dacă este una, este Băsescu și Bâlciul nu se va termina nici cu Coldea nici cu alții până nu se va ajunge la Băsescu – premisele audierii lui cu celeritate au fost deja create de Udrea care-a vorbit special în acest sens, dar și de ceilalți…
Cum e să existe o întâlnire – una singură, nu zece sau o suta zece, o întâlnire a președintelui cu șefii serviciilor de informații în prezența civililor? Cum este ca civili să aibă acces și să sune șefii serviciilor sau președintele direct fără ca o instituție a statului să nu se sesizeze?? Astea-s întrebări care așteaptă răspuns imediat și nu dacă nu-știu-cine este evreu sau chinez… Hahaha… dacă încă mai credem în Moș Crăciun atunci ne merităm soarta – soartă pentru care întotdeauna-i facem responsabili pe alții…

Tagged , , , , , , ,

Cine deține cheia averilor românești ascunse în Elveția

Sursa: EVZ

Miruna Ana Klaus, o româncă plecată din țară în urmă cu mai bine de 25 de ani, a fost director la Clariden Leu în perioada în care mai mulți milionari sau politicieni români și-au ascuns averile în Elveția. Ea neagă că ar fi avut legătură cu tranzacțiile.

„Evenimentul Zilei” a aflat, din surse confidențiale, că unul dintre foștii directori ai băncii Clariden ar avea cunoștință despre banii depozitați în Elveția de afaceriști români. Acesta ar fi Miruna Ana Klaus

Românca plecată din țară de mai bine de un sfert de veac nu ar fi străină, spun sursele, de operațiunile de „depozitare” în băncile elvețiene ale averilor mai multor oameni de afaceri sau politicieni din România, precum Dinu Patriciu, Cristi Borcea, Sergiu Sechelariu și alții.

Averea lui Sechelariu, „vămuită” de Coco

Într-adevăr, numele Mirunei Klaus a mai fost pomenit în urmă cu nouă ani în declarațiile date presei de Raluca Ioana Corneci, soția lui Cornel Ciocianu (zis Coco), șeful de cabinet al lui Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Ea a povestit cum, împreună cu soțul său, a ajuns în Geneva la Clariden Bank unde, spre surprinderea ei, s-au întâlnit cu o angajată a băncii care îl cunoștea bine pe Coco și vorbea românește.

Angajata, care s-a prezentat ca Miruna, a intrat în biroul băncii și a adus o sacoșă plină cu dolari. Cornel Ciocianu ar fi luat din ei 10.000 de dolari, iar restul de 350.000 au fost puși la loc în pungă.


Miruna Klaus (dreapta) alături de contesa Rosiere,
la petrecerea dată în onoarea Regelui Mihai



Raluca Ioana Corneci își amintește că Miruna s-ar fi îngrijorat când Ciocianu a spus că semnează el pentru Sergiu Sechelariu: „Să nu se mai întâmple așa, se întâmplă prea des chestia asta”, ar fi spus Miruna.

Director pe operațiunile din Europa de Est

Miruna Ana Klaus a lucrat pentru Clariden Leu din 2003 până în 2011, potrivit profilului publicat pe LinkedIn.

A fost director pentru operațiunile din Europa de Est, dar s-a concentrat pe operațiunile de pe piața românească, potrivit propriei declarații. De la Clariden Leu, Miruna Klaus a plecat manager executiv Assya Asset Management (Switzerland), parte a LSK & Partners SA (Leyne, Strauss-Kahn), firmă controlată de fostul şef al FMI Dominique Strauss-Kahn.

Firma și-a declarat insolvența după ce Strauss-Kahn a fost trimis în judecată pentru proxenetism, iar pa r tenerul său, bancherul Thierry Leyne, s-a sinucis. Miruna Klaus este o apropiată a cluburilor de elită din Elveția, unde apare ca făcând parte din anturajul contesei Yves Donin de Rosière. Pe pagina de Internet a clubului este postată și o fotografie a celor două la un brunch dat de contesă pe 15 iunie 2008, în onoarea reginei Ana și a regelui Mihai și în beneficiul Fundației Principesei Margareta.

Miruna Klaus neagă informațiile

Contactată telefonic, Miruna Ana Klaus a negat că are sau a avut vreo legătură cu Dinu Patriciu, Cristi Borcea sau Sergiu Sechelariu. „Nu sunt deloc familiară cu țara”, ne-a spus Miruna Klaus. Cu toate acestea, pe pagina de facebook a Mirunei Klaus, ea apare ca fiind prietenă cu Mihaela Borcea iar o persoană cu același nume, Miruna Ana Klaus-Popescu, figurează în documentele oficiale din Elveția ca fiind, din 2009, membru al consiliului de administrație al Fundației Rompetrol Holding SA, alături de Obbie Luschen Moore, fost președinte al CA al holdingului lui Dinu Patriciu. Am întrebato pe Miruna Klaus dacă tiza sa îi este mamă sau rudă apropiată, dar a negat din nou, aparent destul de speriată. La întrebarea cum de nu este familiară cu țara din moment ce în profilul său scrie că s-a „focusat”, ca director la Clariden Leu, asupra operațiunilor de pe piața românească, Miruna Klaus a închis telefonul și nu a mai putut fi contactată ulterior.


FOTO: Miruna Ana Klaus- Popescu a fost membru în consiliul de administrație al Fundației Rompetrol Holding



SwissLeaks, „disjuns” din scandalul Offshore-Leaks

Scandalul Swiss-Leaks este unul dintre „copiii” unei ample dezvăluiri de presă din 2012-2013, neglijată însă de media din România, deoarece nu „oferea”, la acea vreme, și nume de mari afaceriști din România. Atunci, o sursă anonimă a livrat mass-media internaționale o cantitate uriașă de date, care cuprindea tranzacții financiare din zece paradisuri fiscale. Lista cuprinde 130.000 de nume din 170 de țări care își puseseră banii la adăpost în firme offshore.

Datele, care cuprindeau 2,2 milioane de documente, cumulând 260 de gigabytes, oglindesc modul ascuns prin care bogații planetei, trusturile dubioase și firmele „casuță poștală” își spală banii sau îi ascund de fisc.


FOTO: Potrivit unor surse ANAF, Dinu Patriciu ar fi depozitat o parte din avere în băncile din Elveția



Potrivit unui studiu din 2012 al Tax Justice Network, în sistemul off-shore cu sedii în paradisurile fiscale s-ar ascunde 21-32 de mii de miliarde de dolari. Din aceștia „ramura” SwissLeaks dezvăluie depozitarea, prin intermediul sucursalei din Geneva a băncii HSBC a mai mult de 180 de miliarde de euro între 2005 și 2007.

Băncile, „tăinuitorii” secolului XXI

Noile scandaluri arată cum oameni politici și guvernanți din întreaga lume, dar și familiile lor, au profitat de secretul bancar și de evaziunea facilitată în paradisurile fiscale. Rezultatul investigațiilor arată cum super-bogații folosesc structuri offshore neaccesibile omului de rând, pentru a-și păstra secretul depunerilor și a se sustrage de la obligațiile fiscale din țara de domiciliu.

Bănci de renume mondial, cum sunt UBS, Clariden sau Deutsche Bank au făcut o intensă campanie de atragere a clientelei bogate. Acestea le-au oferit soluții „creative” de păstrare a valorilor, prin care puteau ocoli fiscalitatea din țările de origine. Pentru aceasta băncile elvețiene le-au pus la dispoziție bogaților o industrie de contabili, intermediari și alți angajați operativi, foarte bine plătiți, care i-au ajutat în demersurile lor. De același sistem au profitat oligarhii, traficanții de arme, dar și jongleri din lumea finanțelor.

Ancheta internațională care a zguduit lumea financiar-bancară. Evazioniștii ar trebui să fie inculpați la fel ca și criminalii

Cea mai mare bancă din Europa va fi din nou supusă unor controale ale guvernelor europene și american, după ce zeci de ziare din întreaga lume au scris, în același timp, despre evaziunea fiscală de proporții.


FOTO: HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franța și alte state, după ce a recunoscut că au avut loc nereguli FOTO: SHUTTERSTOCK



Politicienii se întrec în declarații

În Marea Britanie, ancheta jurnalistică asupra HSBC a dat naștere unui răspuns politic dur, ministrul Trezoreriei, David Gauke, fiind obligat să apară în fața Parlamentului pentru a explica eforturile făcute de autorități de a reduce evaziunea fiscală în țară. El a răspuns interpelărilor deputaților laburiști, care l-au întrebat despre fostul șef și președinte al HSBC, Stephen Green, care a fost numit ministru pentru Comerț, adică cel ce reprezintă interesele comerciale ale britanicilor în străinătate, după alegerile din mai 2010, scrie The Guardian.

Președinta Comisiei de Finanțe din Camera Comunelor, Margaret Hodge, a anunțat, ieri, redeschiderea investigației asupra consorțiului bancar HSBC și a cerut reprezentanților acesteia, inclusiv Lordului Green, să vină la audieri.

Danny Alexander, secretarul liberal-democrat al Trezoreriei, a declarat, pe de altă parte, că evazioniștii ar trebui să fie inculpați la fel ca și criminalii și chiar să fie condamnați la închisoare. „Instituțiile financiare, care se dovedește că au complotat cu evazioniștii, ar trebui să suporte rigorile legii”, a afirmat el.

Și în alte state europene, au apărut solicitări ca aceste informații date publicității de către ziariști să fie subiectul unor investigații.

Autoritățile știau din 2010

Dovezile că banca a complotat cu sute de clienți pentru a ascunde „conturi negre” și a folosit filiala din Geneva pentru a da „cărămizi de bani” în diverse valute, de la euro la lire sterline, etc, se află, de fapt, în mâna autorităților din întreaga lume, încă din luna mai a anului 2010.

În timp ce Franța, Belgia, Spania, SUA și Argentina au lansat proce duri judiciare contra HSBC și bogații săi clienți, autoritățile fiscale britanice au folosit informațiile, în 5 ani, pentru a aduce în fața justiției un singur om.

Conform presei internaționale, o anchetă coordonată de Consiliul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a dezvăluit că între 9 noiembrie 2006 și 31 martie 2007, circa 180,6 miliarde de euro au trecut prin conturile HSBC din Geneva, ascunse în spatele unor companii offshore din Panama şi Insulele Virgine britanice.

Consorțiul bancar, anchetat pentru evaziunea clienților

Autoritățile din multe țări europene, dar și cele din Statele Unite ale Americii au început să ia măsuri după publicarea la scară globală a anchetei jurnalistice.

  • În Belgia – unde HSBC Elveția este deja anchetată pentru acuzații de fraudă fiscală, un judecător ia în considerare posibilitatea de a emite mandate de arestare internațională pentru directori ai sucursalei elvețiene a băncii
  • În Elveția – lideri politici cer anchetarea amănunțită a informațiilor din scandalul actual, de către autoritățile de reglementare naționale
  • În Statele Unite – un membru important al Comisiei senatoriale pentru bănci a cerut guvernului american să explice în ce fel a acționat, după ce a primit un număr impresionant de date despre conturile bancare din Elveția. Autoritățile americane investighează și dacă HSBC a manipulat cursul valutar, iar un oficial a declarat că Departamentul de Justiție ar purtea redeschide un acord, convenit de Procuratură cu această bancă, în 2012.
  • În Danemarca – guvernul a anunțat că va căuta numele cetățenilor care au utilizat conturi în Elveția pentru a evita plata taxelor naționale.
  • În Franța – care, la rândul său, a lansat o investigație, premierul Manuel Valls s-a declarat hotărât să lupte contra evaziunii fiscale și a precizat că va continua să acționeze în acest sens, atât la nivel național, cât și european. „Recunoaștem și suntem răspunzători de deficiențele din trecut, legate de respectarea regulilor și problemele de control”, a precizat banca în urma dezvăluirilor.

Herve Falciani: Datele publicate sunt vârful icebergului

Informaticianul Herve Falciani (foto), fostul angajat al HSBC care a copiat fişierele cu informațiile privind evaziunea fiscală practicată de bancă, afirmă că există mai multe nume, nu doar cele 106.000 de titulari de conturi publicați în presă.


FOTO: Herve Falciani



„Este doar vârful icebergului”, a subliniat Falciani într- un interviu. Acesta a explicat că ziariștii au avut acces doar la o parte dintre fișierele pe care el le-a copiat în 2007.

IT-istul a precizat că acolo sunt înregistrate „mai multe milioane de tranzacţii” interbancare, care pot da o idee despre „ceea ce se află sub iceberg”. Întrebat dacă sunt implicate şi entităţi financiare franceze, Falciani a răspuns că „este imposibil ca marile bănci franceze să nu fie”, deoarece sunt bine poziționate pe piață. În opinia lui, noile dispoziţii internaţionale privind schimbul automat de informaţii bancare nu vor pune capăt evaziunii.„Reglementarea se va concentra în special pe clienți particulari, care declară un cont în nume propriu”, dar aceștia sunt „micii fraudatori”, iar la nivel înalt se recurge la societăţi paravan, „uneori create fraudulos”.

Elveția l-a inculpat, în 2014, pe Falciani, pentru furt de date și spionaj industrial. El se află sub protecția poliției, în Franța, după ce a dat autorităților CDul, într-o cafenea, pe aeroportul din Nisa, în timpul Crăciunului din 2008.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

CE-A UITAT GABRIEL MARIN-OMNILOGIC SĂ POVESTEASCĂ LA DNA

Sursa: Curentul

Devenit vedetă în urma mega-dosarelor de corupție ale momentului, Gabriel Marin s-a consacrat în presă ca fiind denunțătorul perfect. O imagine falsă atât timp cât domnia sa nu a denunțat toate faptele de corupție la care a participat. Abia atunci Gabriel Marin va atinge perfecțiunea în delațiune și se va putea mândri cu titlul conferit de presă. Cu articolul de azi începem seria dezvăluirilor faptelor de corupție ale lui Gabriel Marin necunoscute încă de procurorii DNA.

Gabriel Marin, proprietarul firmei Omnilogic este fericitul câștigător al proiectului INTERNET ÎN ȘCOALA TA în valoare de  34 milioane de euro. Scopul proiectului constă în facilitatea accesului public al instituțiilor de învățământ “în zonele de eșec ale pieței – zone rurale și mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele modern de comunicații”, prin creșterea utilizării IT&C, susținerea conectării la broadband, precum și prin consolidarea infrastructurii IT&C. Obiectivul general va fi atins prin conectarea a 2446 scoli din mediul rural și mic urban la Internet prin conexiunea broadband, creșterea utilizarii IT&C și facilitarea accesului la Internet pentru 714339 elevi și 56203 profesori din mediul rural și mic urban, creșterea utilizării IT&C și facilitatea accesului la resursele educaționale în inspectoratele școlare județene și reducerea decalajului educațional dintre mediile urban-rural în domeniul utilizării IT&C și al accesului conexiunilor Internet” se arată în anunțul de participare la licitație.
În 2 decembrie 2013 se semnează contractul dintre Ministerul Educației și firma Omnilogic. Ministrul Educației era la acel moment celebrul Remus Pricopie care a încurcat lupul cu vulpea. Nu a încurcat însă Omnilogic cu altă firmă. Așa cum era prevăzut Omnilogic a trebuit să câștige și a câștigat. Ceilalți concurenți nici nu au contat, nici nu au contestat.
Rezultatele acestui contract ne fac să ne gândim la un nou dosar MICROSOFT.
În urma investigațiilor întreprinse am aflat că în multe din școli echipamentele nu sunt livrate, că au fost livrate echipamente în școli ce aveau deja conexiune la Internet și că aceste scoli nu folosesc echipamentele din noul contract , ci tot din cel vechi, că au fost semnate procese verbale fără ca echipamentele să fie livrate în școli. Verificările le-am realizat într-un număr suficient de școli ca să putem să tragem o concluzie jurnalistică.
Nenumărate semnale au fost date în acest sens . Directorii a peste 60 scoli din Gorj au fost chemați de urgență la Inspectoratul Școlar pentru a depune note contabile legate de proiectul INTERNET ÎN ȘCOALA TA. Cu sau fără dotări, directorii au semnat, cu teamă, și și-au asumat existența dotărilor în valoare de 55000 lei în fiecare școală. Și multe alte școli au pațit la fel.
Directorii de la 78 de scoli ieșene trebuiau să transmită către Inspectoratul Școlar Iași nota contabilă a investiției realizate în ultimele 12 luni în unitățile de învățământ pe care le conduc.  În acest context, “Ziarul de Iași “ a realizat un demers jurnalistic inedit : a luat echipamentele și serviciile de pe nota de plată, a cerut oferte pentru echipamente și servicii similare de la mai multe firme IT locale și centrale, a comparat prețurile și a ajuns la diferențe de 300%!!.
Au existat și școli care nu aveau sediu, nu aveau curent electric dar au trebuit să semneze recepția echipamentelor INTERNET ÎN ȘCOALA TA, echipamente inutile și care, oricum, nu au mai sosit.

L-am fi întrebat pe Gabriel Marin pe cine a mituit ca să obțină acest contract și mai apoi să-i asigure spatele dar Gabriel Marin e un mincinos și nu vrem să dezinformăm opinia publică. Omnilogic ne-a trimis la începutul lunii un drept la replică mincinos în care spunea că Marin nu a făcut niciun denunț la DNA. Asta după ce povestise procurorilor cum i-a dat șpagă lui Udrea câteva milioane de euro pentru proiectul e-Romania, denunț ce i-a asigurat blondei primul mandat de arestare, cel din dosarul Microsoft.

Tagged , , , , , , , , ,

Lupul paznic la oi

Sursa: Bzi.ro

• Desi in ultimii ani a realizat venituri considerabile, firma nu a platit niciun leu impozit pe profit • Mai mult, firma acestui fost director adjunct al Fiscului a gestionat o companie de stat de la care statul nu a recuperat taxe si impozite de ordinul miliardelor de lei

Fiscul pretinde agentilor economici sa plateasca corect taxele si impozitele, dar printre angajatii sai sunt persoane cu functii de conducere care detin firme implicate direct in producerea unor pagube bugetului statului. Mai grav este ca in cazul de fata vorbim despre unul dintre functionarii superiori ai Directiei Regionale de Finante, o persoana care ocupa de cativa ani functii de conducere.

Este vorba despre Viorel Ungureanu, cel care in perioada guvernarii PDL a ocupat functia de director adjunct al Directiei de Finante. In prezent Viorel Ungureanu este auditor al Directiei Regionale de Finante ceea ce inseamna ca este implicat in coordonarea activitatilor de colectare si inspectie. Mai mult, avand in vedere “profesionalismul” sau, calitate care l-a ajutat sa ocupe postul de auditor, Ungureanu trebuie sa le transmita colegilor sai unele solutii proprii pentru imbunatatirea activitatii institutiei. Cu toate acestea, de cativa ani, Viorel Ungureanu este asociat al unei firme de contabilitate, respectiv SC Expert Cont UCV SRL, care nu prea se sinchiseste sa plateasca taxele catre statul roman.

Mai mult decat atat, firma la care Ungureanu detine 50 la suta din partile sociale foloseste metode adoptate de marii evazionisti pentru a fenta bugetul statului. In plus, firma lui Ungureanu a pus umarul ca una din companiile de stat din Iasi si anume SC Lucrari Drumuri si Poduri SA sa acumuleze datorii uriase catre bugetul statului. Astfel, din anul 2007 si pana in anul 2011, firma lui Ungureanu a gestionat in calitate de cenzor activitatea SC Lucrari Drumuri si Poduri SA (SC LDP SA), companie al carei actionar unic a fost Consiliul Judetean care a intrat ininsolventa la sfarsitul anului 2010 si in faliment la mijlocul anului 2012.

De subliniat ca firma a intrat in insolventa in momentul in care activitatea era gestionata de firma de contabilitate a lui Ungureanu. In momentul in care a intrat in insolventa, Directia de Finante avea de incasat de la SC LDP SA taxe si impozite neachitate in valoare de 679.929 lei. In plus, firma mai inregistra alte cateva zeci de miliarde lei catre alte bugete publice, adica fata de unele institutii de stat cum ar fi Administratia Nationala Apele Romane care avea de incasat de la SC LDP SA nici mai mult nici mai putin decat 100.157 lei, Primaria Pascani – 522.989 lei, Primaria Iasi – 60.000 lei si asa mai departe. In perioada in care SC LDP SA intra in insolventa si se indrepta catre faliment, directorul Fiscului, Viorel Ungureanu, coordona activitatea de colectare a taxelor in cadrul Directiei de Finante.

Potrivit unor surse, firma lui Ungureanu, SC Expert Cont UCV SRL, a incasat bani de la SC LDP SA in perioada in care “supraveghea” activitatea firmei de stat. In consecinta, se poate vedea de la o posta ca fostul director si actualul auditor de performanta al Fiscului s-a aflat in incompatibilitate. Asta deoarece in calitate de director responsabil cu colectarea impozitelor trebuia sa apere interesele statului si sa obtina cat mai multi bani pentru buget, dar in acelasi timp firma sa era implicata in gestionarea activitatii unui mare datornic si anume SC LDP SA. Avand in vedere ca firma sa era implicata in gestiunea SC LDP SA si era si platita pentru ceea ce facea, se pune intrebarea daca nu cumva in calitate de director la Fisc, responsabil de colectare, Ungureanu a tolerat datoriile atat de mari ale societatii. De altfel, dupa intrarea in insolventa a firmei, Directia de Finante nu a avut decat sa se inscrie in tabelul creditorilor pentru a recupera banii care se cuvin bugetului. Din informatiile pe care le detinem, desi s-a trecut la lichidarea patrimoniului SC LDP SA, nici pana acum Agentia Nationala de Administrare Fiscala si celelalte autoritati publice nu si-au recuperat toate sumele pe care le revendicau.

Firma lui Ungureanu nu plateste impozite

Ce pretentii mai avem de la Ungureanu sa colecteze impozite de la alte firme daca societatea la care este asociat nu plateste impozit pe profit si potrivit unor surse nu este inregistrata nici ca platitor de TVA? Astfel, cativa ani la rand firmaSC Expert Cont UCV SRL a functionat in pierdere. Astfel, potrivit declaratiilor financiare depuse de aceasta firma, in anul 2010, firma a realizat venituri in valoare de 50.285 lei si pierderi in valoare de 28.138 lei. Un an mai tarziu veniturile au fost de 41.208 lei, iar pierderile inregistrate au fost de 77.462 lei, iar in anul 2012 desi veniturile au fost de 40.225 lei, pierderile au fost de 15.126 lei. Prin urmare, firma nu a platit impozit pe profit deoarece nu a inregistat profit. Nu este bizar ca o firma de contabilitate inregistreaza pierderi? In conditiile in care activitatea de baza consta in efectuarea unor calcule contabile de catre niste persoane calificate cum se ajunge in situatia in care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile? A verificat vreodata Fiscul aceasta firma sa vada daca nu cumva a inregistrat cheltuieli fictive asa cum obisnuiesc sa procedeze, de exemplu, tiganii de la Ciurea si Grajduri?

Contactat telefonic de jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI, Ungureanu nu a vrut sa vorbeasca prea mult despre firma sa. “Sunt asociat la firma, da, am trecut-o in declaratia de interese. Nu am eu treaba cu aceasta firma, este altcineva care se ocupa”, a spus Viorel Ungureanu, dupa care a inchis brusc telefonul. Pentru functia de director adjunct al Fiscului, Ungureanu a fost sustinut pe functie de senatorul Dumitru Oprea si de fostul deputat Nicusor Paduraru.

Tagged , , , , , , , ,

ANAF-vanatorul de zestre

Am participat astazi la un seminar organizat de o casa de consultanta fiscala la care au fost invitati consultati si media precum si special guest-ANAF prin Mr Director Eugen Serban si o casa de avocatura.Papioane, cravate, costume, cafea, piscoturi.

Power pointuri, explicatii, unele pertinente altele albe ca foaia de hartie.Tema e ..Conformarea Voluntara.Sec, plat, cifre.

Privirea de vultur arogant a d-lui Eugen Serban de la ANAF- Directia Mari Averi sau cum s-o numi ea popular si nu stiintific m-a facut sa-l intreb cateva lucruri , este drept, stricand ordinea frumoasa a seminarului…

Mai intai am expus un argument interesant adus in discutie  de un partener al casei de consultanta , acela ca in SUA, 1% din populatia detinatoare de mare avere genereaza 40% din impozitul pe venituri ale persoanelor fizice, ceea ce e imens…

Vine si timpul asta in Romania…Dar pana atunci ? – I-am intrebat.

Ce faceti dvs pentru Marele Contribuabil din Romania?

Pentru ca ANAF nu face nimic pentru producatorul de buget.Si uita ca va dau eu cateva idei ca sa nu ziceti ca nu fac altceva decat sa va critic.

1.Construiti o punte de comunicare intre Marele Detinator de Avere si ANAF.

2.Construiti un Gevern Privat al platitorului de taxe si cereti-i parerea despre ce probleme fiscale are si cum le poate rezolva.
3.Construiti un Birou de Consultanta compus din 2-3 membri care sa poata raspunde pertinent, in scris si luandu-si raspunderea, la intrebarile generate de contribuabil pentru ca apoi, cand tot voi veniti in control, eu contribuabilul sa va pot spune ca m-am bazat pe opinia voastra scrisa atunci cand , nestiind cum sa ma descurc in hatisul actelor, v-am intrebat…
4. Construiti un sistem de premii si bonusuri pentru cei care semnaleaza in scris catre ANAF indicii si fapte care duc la recuperarea unor prejudicii aduse statului pe linie fiscala pe modelul american al Bounty Hunter ilor…..si veti fi surprinsi de cate lucruri pot observa oamenii obisnuiti si cate importante indicii veti primi fara sa cheltuiti nimic, ba dimpotriva…

Am propus si o Lege a Amnistiei Fiscale care sa repatrieze capital autohton ascuns prin balarii offshore…

Evident raspunsul reprezentantului ANAF- nu am nimic cu el , a nu se intelege gresit- a fost ca aceste propuneri depasesc sfera lui de decizie….

Evident. Dar poti propune la randul tau. Poti actiona. Poti spune-voi gasi solutii si voi trimite catre decidenti. Poti face multe..Nu doar sa-ti arati neputinta dar sa-ti incordezi muschii de controlor fiscal cand, foarte probabil nu ai platit in viata ta salariu unei femei de serviciu.

Cum sa stii tu ANAF cum se platesc salariile cand oamenii de acolo nu au facut un stagiu de practica intr-o firma ca sa invete ce inseamna sa produci buget?

Niciodata nu vom avansa cu asemenea oameni lipsiti de experienta, viziune si intelegere.Nu e un repros.E o amaraciune, legata de ruperea de realitate.De faptul ca profesorii de economie te invata la ASE despre SRL uri dar n-au condus niciodata o intreprindere.Nu au facut profit niciodata.

Vorbim limbi diferite. De aceea nu voi mai participa la aceste sesiuni si seminarii niciodata.

Iata ce consemneaza niste colegi de presa – sursa: Hotnews:

Pentru a repatria banii pe care romanii care detin mari averi ii au plasati in conturi off-shore, Romania ar trebui sa adopte o amnistie fiscala in baza unei legislatii fiscale clare si flexibile, a sustinut miercuri Mihaela Mitroi,  Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania, in cadrul conferintei “Este timpul conformarii voluntare?” desfasurata la Bucuresti. “Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntara in Romania este insa nevoie de anumite clarificari legislative, pentru ca acele persoane fizice cu detineri in strainatate sa aleaga declararea acestora autoritatilor fiscale fara a exista riscul unor consecinte de natura penala sau contraventionala”, a precizat Mitroi.Ideea este asemanatoare unei amnistii fiscale – chiar daca in aceasta faza nu se discuta de potentiale discounturi la plata taxelor pe sumele repatriate- si functioneaza in multe alte tari, insa pana acum autoritatile nu au fost interesate de asemenea initiative.

Declaratiile Mihaelei Mitroi vin in contextul in care recent a izbucnit scandalul Swissleaks- o ancheta desfasurata intre Paris, Washington, Bruxelles si Geneva- care dezvaluie dedesubturile unui vast sistem de evaziune fiscala acceptat, ba chiar incurajat de institutia financiara britanica HSBC, al doilea grup bancar ca marime din lume, prin intermediul filialei sale elvetiene HSBC Private Bank.

Vezi mai jos cume reglementata conformarea voluntara in unele state

Ideea amnistiei fiscale e simpla. Se stabileste un plafon, se zicem de 500.000 de euro. Ai averi inafara tarii peste acest plafon, pe care nu le-ai declarat din varii motive ? Nicio problema. Fiscul te iarta de – sa zicem- 70% din plata taxelor dar adu-le in tara. Daca nu le aduci si te prindem, faci puscarie si ti se confisca totul. La nivelul intregii Elvetii, s-au strans cateva sute de milioane de euro, din datele pe care le am. In SUA, aproape ca nu are rost sa mai vorbim despre efectele amnistiei fiscale. Circa 15.000 de cetateni “s-au predat” IRS-ului, conditiile fiind mai dure (plateau o amenda, dar nu li se deschidea dosar penal). Majoritatea erau americani cu conturi in Elvetia. Geneva a procedat la fel. Pana si Spania, care initial se opunea din rarunchi unei asemena masuri, a decis in aceasta vara sa studieze problema. Italia a adus 95 de miliarde la buget. Franta a infiintat un departament special pentru asta.

Impotriva acestei idei se aduce argumentul referitor la incurajarea hazardului moral. “Nu ar fi corect ca unii sa fie scutiti fie si partial de impozite fata de cei corecti, care sunt la zi cu plata lor catre stat si care nu fac evaziune fiscala. I-ar incuraja sa-si mute banii in conturi off-sore si sa astepte aceasta gratiere fiscala”, spun opozantii acestei idei.

“Suntem convinsi ca adoptarea unor astfel de clarificari legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntara si va duce totodata la cresterea veniturilor bugetare, generand astfel beneficii la nivelul intregii societati”, a mai spus Mihaela Mitroi.

In cadrul conferintei de miercuri s-au prezentat tendintele la nivel mondial in privinta schimbului de informatii financiare si fiscale referitoare la persoanele fizice, accentul tot mai mare pus pe plan global pe incurajarea conformarii fiscale voluntare, reliefandu-se totodata problemele cu care se confrunta inspectorii fiscali din Romania insarcinati cu controalele persoanelor cu venituri mari.  De asemenea, in cadrul conferintei au fost dezbatute si aspectele practice ale conformarii voluntare, precum si chestiuni legate de drepturile contribuabililor.

Tagged , , , , , , , ,