Monthly Archives: June 2015

Cum sa faci bani din puscarie-profesor Elena Udrea

Sursa: Cancan

Cat a stat in arest, Elena Udrea n-a avut motive de ingrijoare din punct de vedere financiar. Fostul ministru a aflat datele financiare ale firmelor pe care le infiintase si, surprinzator, acestea au fost incurajatoare!

Elena Udrea s-a aflat in arest preventiv aproape trei luni de zile, intre 25 februarie si 7 mai. Liderul politic s-a declarat ingrozita de conditiile de dupa gratii, iar intoarsa acasa si-a afisat, atat cat ii permite arestul la domiciliu, aceeasi bunastare ca odinioara. Avea si de ce, pentru ca business-urile ii merg ca pe roate!

In ultimii ani, Elena Udrea a investit in trei afaceri si a fost inspirata 100%, fie ca era vorba de agricultura, de zona serviciilor hoteliere sau de transport feroviar.

Cultiva orez la Nana!

Deschisa in 2013, Agro Green Nana SRL a raportat pierderi si datorii pentru anul 2013, dar si-a revenit spectaculos in 2014. Chiar daca avea un singur angajat, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 974.019 lei si un profit net de 40.445 lei, conform datelor raportate la Fisc.

Firma de agricultura a Elenei Udrea se ocupa de “cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”, potrivit obiectului sau de activitate.

A pornit-o bine cu camerele de hotel

Obiectul de activitate a altei socitati, din industria hoteliera este de “Hoteluri si alte facilitati de cazare similar”, iar Elena Udrea este pe pozitia de actionar majoritar.

Situatia financiara a fost roza inca din anul 2013, cand firma a inregistrat o cifra de afaceri de 162.942 lei, un profit net de 1.992 lei. Potrivit supervizor.ro, pentru anul 2014, firma de turism a Elenei Udrea a raportat un profit net de 407.045 lei si o cifra de afaceri de 1.916.959 lei.

12 angajati au muncit ca 120

De departe insa cea mai profitabila afacere a Elenei Udrea a fost transportul de marfuri pe calea ferata. Aici, fostul ministru  apare in firma “Tim Rail Cargo”. Cei 12 angajati au muncit pe rupte, asta daca este sa ne luam dupa datele finaciare. Cifra de afaceri din 2013 a ajuns la un milion de lei, iar in 2014, a depasit 13 milioane de lei! Profitul net raportat a fost de 1,6 milioane de lei.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Lionel Messi-frauda de 4 mil euro la Barcelona

Sursa: B1.ro

Instanța din Barcelona a respins apelul avocaților lui Leo Messi, acesta fiind nevoit să vină în fața judecătorilor pentru a da explicații în legătura cu posibila fraudă de 4,1 milioane de euro, scrie GSP.

Înalta Curte din Barcelona, care susține că are probe care îl încriminează pe Messi, îl acuză pe acesta că ar fi beneficiat de de pe urma acțiunilor unei rețele de companii care lucrau pentru a frauda statul.

Chiar dacă Messi știe sau nu cu ce se ocupau acele companii, acesta este obligat să vorbească cu magistrații. Decizia atrage continuarea investigațiilor în ceea ce-i privește pe Messi și pe tatăl său pentru infracțiuni de fraudă produse în anii 2007, 2008 și 2009.

El Pais a publicat niște date prin care Messi ar fi creat firme care s-ar fi ocupat de drepturile de imagine ale sale. Astfel, această rețea i-ar fi permis să plătească taxe mult mai mici decît ar fi fost cazul pentru contracte mari.

Deși Avocatul Poporului a cerut ca Messi să fie achitat, Fiscul spaniol a insistat pentru ca această anchetă să continue, Mesi riscând 5 ani de închisoare, potrivit presei din Spania.

Tagged , , , , , , , ,

Statul roman primeste NIMIC

Sursa: Hotnews

Guvernul Ponta s-a luptat aproape un an sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, “unui mare proiect de investitii”.

Chiar daca sustinea memorandumul la nivel de declaratii, la inceput a pasat Parlamentului responsabilitatea adoptarii unei legi, insa aceasta a fost declarata neconstitutionala. Guvernul nu a renuntat si, in ianuarie 2014, invocand necesitatea unor investitii de 1 miliard de euro, a aprobat renuntarea la creanta de 600 milioane de euro. De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul. Despre fondul de investitii nici nu se pune problema atata vreme cat nu s-a realizat acea tranzactie de 200 milioane de euro. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Ar putea sa investeasca, la fel de bine cum ar putea sa nu investeasca.

  • UPDATE Departamentul pentru Energie sustine ca a primit, saptamana trecuta, mandat din partea Guvernului sa infiinteze compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii. “Asa cum era planificat, Guvernul a adoptat saptamana trecuta un memorandum prin care Departamentul pentru Energie a primit mandat din partea Executivului pentru a infiinta compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii de circa 1 miliard de dolari. Dupa ce in urmatoarele saptamani fondul va fi functional, se va lansa si anuntul de privatizare”.

Memorandumul prevedea cativa pasi. Doar primul a fost indeplinit: renuntarea din partea statului roman la toate litigiile pe care le are cu Rompetrol.
Al doilea pas era plata din partea Rompetrol a 200 de milioane de dolari contra a 26,69% din actiuni. Dupa vanzarea a 26,7% din actiuni, statul ar ramane cu 18%. Amintim ca statul, prin Departamentul pentru Energie, este detine 44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare. Statul roman a ajuns sa detina aceste actiuni in 2010, in urma unei conversii in actiuni a unor obligatiuni in valoare de 600 milioane dolari pe care ar fi trebuit sa le rascumpere Rompetrol. A fost o actiune controversata, statul dovedindu-se neputincios in fata Rompetrol. Atunci au aparut si litigiile. In urma memorandumului aprobat in ianuarie, statul a renuntat la litigii, una dintre conditii fiind aceasta: Rompetrol sa rascumpere, totusi, 26,69% din actiuni. Insa, rascumpararea nu se putea face pur si simplu, ci printr-o procedura de privatizare. Compania petroliera ar avea  Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, spunea in ianuarie ca prin luna iulie va fi demarata procedura. Pana acum, nu s-a intamplat nimic.

Ar fi de comentat si despre valoarea de 200 milioane dolari cu care va fi rascumparat pachetul de 26,69%, acesta in cazul in care procedura chiar va avea loc vreodata. 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,04 lei, in medie, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol. Culmea este ca pana si autoritatile statului recunosc ca tranzactia nu este certa, folosind expresii precum “in cazul in care”. “Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului”, se arata intr-o expunere de motive a proiectului de lege privind memorandumului care s-a aflat in 2013 in Parlament.

Un alt pas este infiintarea unui un fond de investitii. In fondul de investitii va avea o participatie de 20% si statul roman, adica Departamentul pentru Energie, printr-o societate nou creata. Restul va fi detinut de Rompetrol Group. Deocamdata, societatea nu exista. Dupa ce va fi infiintat fondul, statul roman nu va avea niciun cuvant de spus, totul va fi decis de Rompetrol Group. In aceste conditii, o alta prevedere din memorandum care ramane sub semnul intrebarii este cea referitoare la realizarea unei investitii de pana intr-un miliard de dolari intr-o perioada de 7 ani. In primul rand, nu este precizat niciun termen pentru demararea acestor investitii, iar in al doilea rand Rompetrol Group este cel care decide cum si unde se vor face investitiile. In al treilea rand, Rompetrol are planuri de afaceri pe cinci ani realizate inca din 2012 pentru perioada 2013-2017 in care sunt incluse investitii in alte state (Moldova, Turcia).

Premierul Victor Ponta a promis de nenumarate ori in numele Rompetrol ca va fi investit un miliard de dolari. Argumentul acesta a fost folosit ori de cate ori a avut ocazia si mai ales atunci cand si-a manifestat nemultumirea fata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitionala legea prin care fusese aprobat initial memorandumul.

In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. Potrivit memorandumului, Rompetrol Group ar cumpara de la stat 26,69% din actiuni, in schimbul a 200 de milioane de dolari. Practic, in contul datoriei de 600 milioane dolari, Rompetrol ar plati, daca va plati, doar 200 milioane dolari. In acest fel, Rompetrol se alege si cu actiuni si cu dreptul de a adopta orice decizie in legatura cu Rompetrol Rafinare. Adica, rolul statului in adoptarea deciziilor va fi lipsit de orice importanta. Dupa tranzactie, statul se obliga sa nu instraineze restul de actiuni, adica 18%, pe o perioada de trei ani.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol inca de pe 15 februarie 2013. In forma convenita, a fost criticat pentru ca nu prevedea existenta unor instrumente prin care statul roman sa se asigure ca Rompetrol face investitia de 1 miliard de dolari. In 2013, Guvernul a incercat sa paseze responsabilitatea la Parlament pentru adoptarea prin lege a memorandumului. Insa Curtea Constitutionala a decis la sfarsitul lui 2013 ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului.

Victor Ponta a acceptat greu infrangerea in fata Curtii Constitutionale, sustinand initial ca nu agreeaza ideea aprobarii memorandumului prin Hotarare de Guvern. De altfel, intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns: Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.

Hotararea de Guvern prevede mandatarea ministerului finantelor sa indeplineasca toate procedurule pentru stingerea, prin renuntarea la judecata, a tuturor litigiilor aflate pe rol cu Rompetrol. Altfel spus, renunta la toate procesele prin care statul roman cerea companiei petroliere plata unei datorii de 600 milioane de dolari.

Teoretic, actul normativ ar fi trebuit sa impuna garantii si termene pentru demararea investitiei de 1 miliard de dolari promisa de premierul Victor Ponta in nenumarate randuri. Hotararea de Guvern nu prevede nimic in acest sens. Exista doar un articol care spune ca in cazul in care, dupa stingerea tuturor litigiilor, Rompetrol Group nu indeplineste angajamentele prevazute in memorandum referitoare la un fond de investitii, Ministerul Finantelor este mandatat sa “efectueze toate demersurile prevazute de lege pentru instituirea unor masuri asiguratorii/executorii, respectiv prin promovarea unor actiuni judiciare/arbitrale”.

Motivul incheierii acestui memorandum este ca “partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si  Rompetrol Rafinare”. In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. In 2003, statul a subscris obligatiuni emise de Rompetrol Rafinare in valoare totala de 2.177.699.871,86 lei  (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligatiilor bugetare reprezentand TVA, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si  majorari de intarziere, dobanzi datorii si neachitate de catre societate. Scadenta pentru rascumpararea obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010. Insa,  Adunarea Generala a Actionarilor a decis atunci  majorarea capitalului societatii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, Statul a devenit actionar in urma unei  majorari de capital realizate de companie in contul datoriei. In 2011, Ministerul Finantelor Publice a fost inregistrat in calitatea de actionar al Rompetrol  Rafinare, iar in 2012, actiunile au fost transferate la Ministerul Economiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Jaful lui Dan Sova

Sursa: Turcescu.ro

Jaful de la Turceni si Rovinari facut de Dan Sova (din care spun procurii DNA ca s-a infruptat tare si urmaritul penal Victor-Viorel Ponta) e explicat punct cu punct in documentul de mai jos care constituie o proba importanta in dosar. Cititi-l ca sa intelegeti exact cum au stat lucrurile:

Sova-4-001Sova-5-001Sova-6-001Sova-7-001Sova-8-001Sova-9-001Sova-10-001Iar acum e momentul sa vedeti ce „minuni” ascundea casa de avocatura a marelui domn Sova. Niste minuni de contracte cu statul, desigur! In documentul de mai jos apare si autoturismul Mitsubishi Lancer Evo despre care face vorbire comunicatul DNA: „probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel (…) a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei„.

Sova-1-001Sova-2-001

 

 

 

 

 

 

 

 

Victor- Viorel, pa!

Tagged , , , , , , , ,

Teparul tot tepar

Sursa: Reportervirtual.ro

Dan Voiculescu se ține de șmecherii chiar și în spatele gratiilor! Și-a băgat firma în insolvență, nu și-a plătit angajații de la „Jurnalul Național” cu lunile, dar are 400.000 de euro pe această companie ca să-i dea pe un apartament! Iată povestea:

Prima proprietate a lui Dan Voiculescu scoasă la vânzare de stat în vederea recuperării prejudiciului din Dosarul ICA, în care mogulul Antenelor a fost condamnat la 10 ani de pușcărie, n-a putut fi adjudecată.

ReporterVirtual.ro vă informa în urmă cu două săptămâni că ANAF scoate la vanzare prima proprietate detinuta de Dan Voiculescu: un apartament de patru camere in suprafata utila de 206,5 mp situat pe Soseaua Kiseleff, la un pret de pornire de 1.410.000 lei (circa 320.000 euro).

Ei bine, persoana fizică participantă la licitație care și-a adjudecat imobilul n-a plătit banii (1,9 milioane de lei – 427.000 de euro, sumă rezultată în urma licitației) în termenul stabilit, astfel că va pierde garanţia de 141.000 de lei (31.700 de euro), iar procedura de licitație va fi reluată, au declarat pentru „Adevărul“ surse guvernamentale.

Firmă în insolvență vrea case de sute de mii de euro


Interesant este însă altceva: la licitația respectivă, Dan Voiculescu a încercat să-și cumpere propriul apartament scos la vânzare de Fisc, prin firma Intact Publishing.
N-a reușit, pentru că firma a fost descalificată. „Intact Publishing a fost respinsă pentru că a fost considerată de ANAF ca fiind persoană interpusă. Camelia Voiculescu nu a participat la licitaţie ca persoană fizică, doar prin Intact Publishing. Grivco nu a participat la licitaţie“, au spus sursele citate de „Adevărul”.

Cine este Intact Publishing? Este firma controlată de fiica lui Voiculescu, Camelia Voiculescu, și care editează cotidianul „Jurnalul Național”. Interesant este că Intact Publishing este aceeași care și-a cerut… insolvența în ianuarie 2015. Firmă care și-a ținut angajații de la „Jurnalul Național” neplătiți cu lunile. Iată însă că are bani pentru a participa la licitații cu imobile de sute de mii de euro!

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Nu mai mintiti ca “nu se poate”….

Sursa: Turcescu.ro

In 2003, cind ii titiia curu’ lui Nastase ca nu se aduna suficiente voturi la referendumul pentru revizuirea Constitutiei, s-a dat o ordonanta de urgenta prin care romanii au putut vota si ELECTRONIC. Repet: se intimpla in 2003, adica acum 12 ani! Azi, in anul de gratie 2015 se discuta si iar discuta despre cit de greu e, vai, sa introduca acest sistem de vot sau pe cel prin corespondenta! Sa ne explice Nastase cum a facut atunci, in 2003, poate avea el o reteta secreta.

Pina atunci, ia cititi AICI

Tagged , , ,

Cat de tampit sa fii sa dai bonusuri “de performanta” la Transelectrica ?

Care performanta?

Transporta Transelectrica mai mult sau mai putin curent in functie de creierul managementului?

Cand e clar pentru toata lumea ca “cea mai buna afacere e monopolul” si ca in orice tara civilizata sau necivilizata consumul de curent indica gradul de dezvoltare a economiei….

Macar de am fi vorbit de productia de curent dar vorbim de un transportator, unicul….pe care nu poti sa-l sari, nu poti sa-l ocolesti si nici in competitie directa cu altcineva nu-l gasesti….

Mai incet cu pianul pe scari PSD

Ministrul Energiei spune ca nu da bonusuri ca nu s-a realizat planul de investitii… Decizie buna, argumentatie proasta…

Nu da bonusuri la managementul activitatilor monopoliste domnule ministru….te faci de ras…


Sursa: Realitatea.net

“Nu s-a realizat planul de investiţii în totalitate. Este unul dintre motivele pentru care eu i-am criticat şi nu sunt foarte încântat de realizările Transelectrica. Nu se dau bonusuri datorită faptului că mandatul pe care eu l-am dat a fost de îndeplinire cumulativă a indicatorilor de performanţă. Acestea sunt timpul mediu de întreruperi, profitul companiei – acestea sunt în regulă. La total investiţii, sunt de acord nu şi le-au respectat. Până nu şi le respectă şi nu le duc la îndeplinire, nu îşi vor lua bonusurile, cât sunt eu ministru”, a spus Tudose, la REALITATEA TV.

Mai mult, pentru anul 2014, Transelectrica nu a realizat programele de investitii şi mentenanţă, iar acest lucru poate afecta siguranţa sistemului energetic naţional, după cum afirmă ministrul Economiei.

Lucian Bode, fost ministru al Economiei, a vorbit despre moțiune simplă privind Transelectrica, respinsă de Camera Deputaților.

Moţiunea “PSD curentează banul public – bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și secrete de stat la Transelectrica”, depusă de către grupul nostru parlamentar, a fost respinsă. Au fost 107 voturi în favoarea acestei moţiuni. Un amănunt: un vot pentru această moţiune de la un parlamentar PSD. M-a surprins plăcut, domnul Anghel Stanciu. Dincolo de aspectul politic al acestei moţiuni simple, vreau să vă reamintesc faptul că în urmp cu 2 luni de zile am depus o moţiune simplă pe minerit. Solicitam atunci anumite lucruri. Din păcate, în două luni de zile tot ce am spus noi, azi se adevereşte. România nu are în continuare o strategie energetică în Parlament, în continuare managementul în companiile miniere este puternic politizat, corupt şi ineficient. În continuare vedem că firmele de casă ale PSD sunt abonate la contracte cu aceste companii, Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia. Din păcate, separarea activităţii de minerit de cea de energie va duce la falimentul mineritului în Valea Jiului. România are nevoie de o viziune în ceea ce priveşte sectorul energetic. De trei ani de zile această strategie este amânată lună de lună. Sunt sectoare întregi, cum este sectorul minier, care se află pe marginea prăpastiei”, a spus Bode.

Fostul ministru a explicat cum s-a derulat operaţiunea “Bonusul”.
plexul energetic oltenia
“Sunt cinci membri în directoratul Transelectrica şi şapte membri în Consiliul de supraveghere. Avem un sistem dualist. Oameni de casă ai PSD, ca să nu mai avem nicio surpriză. Cum s-a derulat acţiunea “bonusul”? În 23 martie 2015, AGA, mandatată de domnul ministru, dă mandat către consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie stabileşte cadrul general şi limitele pentru fiecare membru al consiliului de supravefgere şi al directoratului pentru acordarea acestor bonusuri. În 29 aprilie 2015, tot printr-o hotărâre a consiliului de administraţie, se stabilesc aceste limite, între 30.000-200.000 de euro pentru fiecare membru al consiliului de supraveghere, respectiv al directoratului“, a mai arătat Bode.

Potrivit unor documente obţinute de Realitatatea TV, membrii din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica ar fi urmat să primească, aferent anului 2014, sute de mii de lei sub formă de bonusuri.

Schema acordării acestor prime este una simplă. Sursa de venit a companiei Transelectrica este tariful de transport al energiei electrice, iar acesta este regelementat de ANRE în fiecare an pentru anul următor.

Această sumă se stabileşte în funcţie de cheltuielile pe care compania le estimează că le va avea pentru investiţii şi mentenanţă.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

BRD – Banca penalilor

Sursa: Reportervirtual

Acum doar doua zile, Comisia Europeana a anuntat demararea unei proceduri de infringement contra Romaniei din cauza ca Guvernul nu a pus pe deplin în aplicare „Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare”.

Va scutesc de limbajul de lemn tehnic si va spun despre ce era vorba: „bancile cu probleme nu pot fi salvate cu banii contribuabililor”. 

Bang! Fix la mir!

images-18Pai de 25 de ani Romania incalca acest principiu in mod constant. Consiliul Concurentei se ocupa de cele mai stupide lucruri  dar nu au ajuns inca sa ia la cunostinta de realitati pe care le stie orice roman: cele mai urate obiceiuri de „price-fixing” sunt in domeniul bancar si in domeniul companiilor petroliere. Adica pretul la pompa dar si comisioanele si taxele percepute de banci sunt in majoritate (nu toate) subiectul unor discutii subterane intre niste smecheri care isi impart cotele de piata si apoi cresc preturile sincronizat.
Mai mult, guvernul si Banca Nationala au injectat bani ai contribuabililor atat in domeniul petrolier cat si in domeniul bancar avand interese electorale (companii care fac donatii in bani partidelor), interese meschine personale (spagi) dar si ca urmare a unui lobby agresiv facut de organizatiile interesate.

Exemple? Simple!

ponta-mto-300x254Cel mai penibil exemplu din domeniul petrolier este cel al datoriei sterse de VV ponta (cu „p”mic) pentru Rompetrol si minciunile din documentul ce a insotit motivarea. Romania a pierdut SUTE de milioane de dolari si NIMIC din ce scria acolo nu s-a realizat. Fac profetia ca daca vreodata VV ponta va intra in puscarie, va avea legatura cu subiectul asta, aici fiind o chestie flagranta impotriva intereselor nationale.

Tot din domeniul petrolier trebuie amintit si exemplul redeventelor. Suntem in iunie 2015 deja si din decembrie 2014 guvernul putea dubla si chiar mai mult redeventele companiilor petroliere. VVponta este in functie de ani buni (exact cati a pierdut degeaba poporul roman) deci nu are nicio scuza ca decembrie 2014 i-a gasit compet balbaiti si nepregatiti si au AMANAT CRESTEREA REDEVENTELOR.  Adica au AMANAT sa incaseze bani mai multi. Vorbim de SUTE de milioane de euro. Intre timp VV ponta pusese la cale impozitarea bacsisului unor amarati de ospatari care sunt platiti in mare majoritate cu salariul minim de catre patroni tocmai pentru ca (teoretic) isi pot completa veniturile din bacsis. Atat de stupid era subiectul incat pana si stupidul sef, VV ponta a realizat asta pana la urma, nu inainte de a anunta masura cu surle si trambite si cu mult inainte de a-i calcula efectele la buget (bani foarte, foarte putini).

images-12Din domeniul bancar, trebuie doar sa alegi. Cresterile sincronizate de cheltuieli de administrare a conturilor, de verificat soldul in bancomate si mai ales comisioanele pentru folosit bancomatele altor banci, scaderile incredibile la dobanzile la depozite in euro si dolari (ai zice ca nu au nevoie de bani si de aia ofera sub 0,5% pe an) coroborat cu dobanzi inca foarte mari pentru credite, toate miscarile astea facute sincronizat si organizat dar si multe, multe alte costuri ascunse pe care le afli doar dupa ce nu mai ai banii in cont, sunt doar cateva exemple.

Scandalul creditelor in franci nu este nici el intamplator. Desi nu toate bancile au participat la aceasta adevarata oroare, (BRD de exemplu are o expunere aproape nula pe aceasta problema), cele care s-au bucurat sa faca bani foarte multi din aceasta stratagema  (credite in franci elvetieni) au actionat copiindu-se si impingandu-se unii pe ceilalti.

Unknown copy 4Ultimul exemplu de injectare a banilor contribuabililor catre bancile neperformante este exact limitarea tranzactiilor cash la 5000 de lei, tampenie facuta pe negandite de VVponta, acesta fiind pur si simplu pacalit de niste smecheri care i-au indesat in creier ca sa faci tranzactii cash intr-un stat UE in valoare maxima de 1100 de euro (in ron) este o chestie normala (cica se reduce evaziunea). Nu este! Este inca o forma de a baga bani ai contribuabilului in buzunarul gaurit al bancilor, sa fie clar! Pentru ca in paralel, conditiile si asigurarile luate de la banci au fost absolut hilare.

Am facut aceasta introducere ca sa ma leg de exact ce vede si UE in Romania: un sistem bancar cu boli multiple (unele banci avand adevarate cancere ) si tratamente la greu cu aspirina si paracetamol pe banii populatiei.

Competitia in sistemul nostru bancar este o gluma proasta iar cel mai bun exemplu este ca in pofida cresterii constante a numarului de banci, in pofida unor erori si greseli marete facute de banci (cunoscute si de public), in pofida unor situatii critice a unor institutii bancare, in Romania de multa vreme nu am mai avut vreun faliment bancar. Toate „problemele” au fost rezolvate pe sest, prin preluari, cumparari sau pur si simplu prin ajutor de la stat cu banii oamenilor. Ajutor indirect, ca sa poata spune prostilor ca nu e asa.

images-81

Creditul ciudat al Elenei Udrea si al lui Dorin Cocos

Elena Udrea obtine in 2007 un credit de la BRD de 3,3 milioane euro. Uriasa suma!

Intrebare: ce garantii daduse Udrea pentru 3,3 milioane euro? De obicei banca isi ia maxima masuri de precautie iar garantia este cam de doua ori valoarea creditului. Exista Garantii de 6,6 milioane euro?

Intrebare 2: cat de rapid a fost procesul prin care a obtinut creditul? La suma asta, aprobarea nu venea numai de la Sorin Popa ci era vorba de un intreg mecanism si un intreg proces. Ne va povesti vreodata cineva din interior cum a fost aprobat creditul Elenei Udrea?

Creditul avea scadenta in 2009. Nu a fost achitat la timp. Ciudat! Elena Udrea era parte dintr-o familie multi-milionara. Doar in aceste zile aflam cum jongla Dorin Cocos cu milioanele. Chiar si in cazul in care piata imobiliara cazuse, o familie care sta pe bani asa cum era familia lui Dorin Cocos, plateste pur si simplu ratele pentru creditul contractat.

images-10Aceasta incetare de plati este foarte ciudata si ridica multe semne de intrebare. Elena Udrea era o persoana publica si STIA ca va iesi scandal pe tema creditului nereturnat. Ciudat! Asteptam povesti suplimentare. Pariez ca vor veni pana la urma. Elena Udrea primeste din partea generoasei (cu unii) BRD o amanare pentru plata creditului cu scadenta depasita (2009). Noul termen? 2010!

Timpul castigat nu este folosit pentru a face platile ci pentru….. a CESIONA creditul catre o alta persoana. Eeeeeh! Aici treaba se impute zdravan! Si asa mirosea dinainte dar asta e prea de tot! Intreb din nou: a incercat cineva sa-si mute creditul de pe numele sau pe numele altcuiva? Va confirm din nou ca este aproape imposibil. Elena Udrea a reusit, EXACT in perioada oferita de catre BRD pentru a plati creditul. Pai la o cesiune banca este pe deplin implicata, ea aproba (sau nu) aceasta cesiune. Deci BRD a stiut in FIECARE SECUNDA pentru  ce ii trebuia Elenei Udrea timp suplimentar. Tot ca sa ii faca jocul, i-a oferit un an de zile timp suplimentar.

La final, Udrea da cu tifla tuturor celor care nu au pile la banca:

…….Diferenţa dintre mine şi acele persoane este că eu am luat un credit pe care am încercat să-l restitui, o parte din el l-am restituit. Când nu am mai putut să îl restitui, am făcut o cesiune de credit, iar astăzi terenul este la bancă şi banca îl execută”, a explicat Udrea, citată de Mediafax.

Evident, Elena Udrea „uita” sa spuna CAT din credit a restituit si cat a cesionat. Va asigur ca este interesant de stiut!

Intrebare: cum a putut BRD sa aprobe o amanare de plata pana in 2010 a creditului scadent in 2009 si apoi sa se implice imediat in cesionarea creditului Elenei Udrea catre o alta persoana?

Intrebare 2: cat din credit a fost platit in perioada din momentul APROBARII AMANARII si MOMENTUL CESIONARII? De ce intreb asta? Pentru ca sunt sigur ca MAI NIMIC. De ce? Pentru ca planul era sa se faca cesiunea nu sa se plateasca creditul.

images-16

„Stoc marfa ID Sarieri”, acoperire si pentru executarea creditului Elenei Udrea

Dupa episodul „Casa executata a lui Rosca Stanescu ascunsa sub anuntul <Stoc marfa ID Sarieri>”, cand eram inca in dubiu daca poate fi greseala sau nu, la doar DOUA ZILE DISTANTA intru din nou pe anuntul respectiv vanzari.brd.ro.

Si SURPRIZA! Constat consternat ca ascuns sub anuntul laconic „Stoc marfa ID Sarieri” era de data asta ascuns anuntul EXECUTARII TERENULUI ELENEI UDEA SI AL LUI DORIN COCOS.

Screen-Shot-2015-03-29-at-12.05.39-1024x581

Screen-Shot-2015-03-29-at-12.05.25-1024x561

La final, Exclusivitatile Reporter Virtual

Sa facem asta sub forma de intrebari si raspunsuri. De ce? Pentru ca au fost foarte multre intrebari la care nu s-a oferit niciun raspuns pana acum pe aceasta tema:

Intrebare: Cum se numeste contractul de credit al Elenei Udrea?

Raspuns: Contractul de credit nr 117

Contractul de credit a fost „cesionat” catre o alta persoana

Intrebare: Cum se numeste persoana „cu inima mare” care a preluat datoria Elenei Udrea?

Raspuns: Domnul Faur Alexandru

Creditul s-a luat printr-o sucursala a BRD care s-a ocupat de toata aceasta poveste. Surprize, Surprize!

Intrebare: Ce sucursala BRD s-a ocupat de creditul Elenei Udrea si al lui Dorin Cocos?

Raspuns: „Faimoasa” Sucursala Dorobanti.

Mai este cineva socat dupa ce am auzit in ultimele luni legat de managerii BRD de la sucursala Dorobanti?

Intrebare: In ce data exact s-a acordat creditul Elenei Udrea?

Raspuns: In data de 19.11.2007

S-a vorbit atata de „creditul din 2007 acordat Elenei Udrea. Acum aveti data exacta.

Intrebare: Cate acte aditionale a avut „prea-specialul” contract de credit al Elenei Udrea?

Raspuns: In mod absolut ciudat (muritorii nu au acces la atatea schimbari), contractul a cunoscut extrem de multe completari astfel: Act Aditional 1 din data de 2.02.2009, Contract de novatie nr 232 din data de 20.09.2010, Contract de fidejusiune 319 din data de 20.09.2010, Contractul de ipoteca 4821 din data de 20 septembrie 2010 (ultimele doua acte sunt parte atasate contractului de novatie). Faur Alexandru a avut si el doua acte aditionale,  Act Aditional 2 din data de 30.08.2011 si Act aditional nr 3 din data de 8.10.2011. Foarte probabil, ajutat din umbra…

IMG_1769

Sa incercam sa le indentificam:

Act Aditional 1 din data de 2.02.2009: este „pasuirea” primate caddie de la BRD panba in 2010. S-a vorbit mult despre acest act. Acum are nume si data.

Contract de novatie nr 232 din data de 20.09.2010: este actul prin care in loc sa plateasca, Elena Udrea si Dorin Cocos schimba numele titularului creditului.

Contract de fidejusiune 319 din data de 20.09.2010, Contractul de ipoteca 4821 din data de 20 septembrie 2010: aici sunt niste chestii interesante pe care am sa vi le povestesc cu prima ocazie. Va spun doar atat: ei au schimbat doar numele, Elena Udrea si Dorin Cocos au ramas titulari de sarcini (drepturi) pe terenul pus garantie. Apropo, sa nu uit!

IMG_1770

Intrebare: Care este subiectul garantiei creditului de 3,3 milioane euro?

Raspuns: Teren de 5963 mp.

Intrebare: Acoperea la nivelul anului 2007 de doua ori (asta e cutuma) valoarea creditului de 3,3 milioane Euro?

Raspuns: Cu siguranta, nu! Ar fi trebuit evaluat la peste 1100 euro/mp ceea ce este imposibil

Terenul respectiv nu era unul ieftin. Dar pana sa acopere un asemenea credit, este drum lung. Dovada practica, dincolo de opinii, va fi pretul la care se va vinde la licitatie.

Intrebare: Care era adresa terenului respectiv?

Raspuns: Strada Neajlovului nr 87-95, sector 1,

Acest „bolovan la vale”, executarea creditului Elenei Udrea, a inceput DOAR CAND SI DORIN COCOS SI ELENA UDREA ERAU ARESTATI. Este cineva surprins? Eu, nu!

Ultima intrebare (pentru azi) : De ce dupa instrainare, au ramas Dorin Cocos si Elena Udrea, impreuna altii, titulari de sarcini?

Raspuns: Pentru ca nu au crezut niciodata ca vor trai experienta arestului in anul 2015!

images-14

Sa fie clar!

Mai sunt lucruri de lamurit dar acum este muuuuult mai usor. Stim ce cautam, stim nume, stim acte, stim data, managerii BRD de la Dorobanti sunt arestati sau cu mari probleme, Dorin Cocos si Elena Udrea nu mai au influenta de alta data iar BRD este sub lupa procurorilor si nimeni nu mai este dispus sa isi riste pielea.

De pilda, mai este de lamurit cine este Faur Alexandru, ce legatura are cu Elena Udrea si Dorin Cocos si in ce conditii a ajuns proprietarul terenului de 5973m, penibila garantie pentru un credit de 3,3 milioane euro.

Am discutat mult despre creditul Elenei Udrea dar din punctul meu de vedere am discutat despre o banca mare, o banca uriasa cu grave probleme de securitate, de administrare, de deontologie, etc. Banda de hoti aciuati la filiala Dorobanti a facut adevarate nenorociri. Sistemele puse la punct de francezi nu au functionat. A functionat, pana la un punct, OMERTA!

images-15Desi este extraordinarul povestii, eu nu ii consider pe Udrea si Cocos adevaratii vinovati ci pe BRD. Daca sistemele functionau, putea sa ii cheme Familia Hristos si tot nu beneficiau de tratamentul respectiv.

Philipe Lhotte a mintit in primul rand depunatorii, clientii fideli ai BRD, tinand secret o poveste pe care trebuia sa o spuna si nu sa o ascunda. Sorin Popa nu trebuia plimbat pe la paris ci dat afara cu surle si trambite. Ce inseamna aia „promovat in centrala”? Nu va este rusine?

Comunicatul trimis de Lhotte in care ii asigura public pe cei doi directori interceptati de DIICOT si inclusi in grupul banuitilor infractori organizati, arata ca in BRD exista o FRICA TERIBILA ca unii manageri care STIU MAI MULTE, SA NU VORBEASCA!

Si asta, tot MINCIUNA se numeste, stimabile domn Lhotte!

Unknown-2

Tagged , ,

3 dosare DNA in moarte clinica

Sursa: Comisarul.ro

3 dosare se află în acest moment în moarte clinică la DNA. Și opinia publică aproape că a uitat că aceste dosare au fost deschise. 

Luat cu mare tam-tam și speranțe din partea românilor de la Parchetul General, Dosarul Diaspora este, până în acest moment, un mare fâs.

Un alt dosar uitat este Dosarul Bechtel. Nici până în ziua de astăzi poporul român nu a aflat dacă mai există sau nu în posesia statului român contractul original. Foarte ciudat, nu? Ca și în cazul returnării garanției de 10 milioane de euro către firma lui Gruia Stoica, tot Dan Șova a fost în funcție și la momentul îngropării, cu plata de compensații, contractului cu americanii de la Bechtel.

Dosarul disjuns al lui Ilie Sârbu. Cu, din nou, Dan Șova băgat și el printre înregistrări.

Senatorii Ilie Sârbu și Dan Șova sunt cercetați penal de DNA într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimis deja în judecată Viorel Hrebenciuc

Procurorii spun că Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta că și-ar fi folosit influența în partid, prin prisma funcției de conducere pe care o are, pentru a obține pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite. De asemenea, senatorul Sârbu este acuzat că a sprijinit grupul infracțional organizat al lui Viorel Hrebenciuc.

Acesta este dosarul din care s-au dat poporului și celebrele stenograme cu ,,suntem beliți”. Adică dialogul dintre Șova și Hrebenciuc.

HREBENCIUC VIOREL: Sigur, e corect așa. Și cum am vorbit cu tine la faza cu președintele și modernizezi puțin – adică să mai fie și activitate la partid. Clar că te impui. Orice aprobă partidul. Ai forță imensă, Dane, ascultă ce spun! Nu sunt nebun. Cel mai mare partid! Solid, e solid, ascultă-mă ce spun! Nu contează că dispare un baron sau altul, nu contează, Dane!

ȘOVA DAN: Partidul merge.

HREBENCIUC VIOREL: Și mai e legea 78. Boss, legea 78/2000, că aici aceeași chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiții. Până acum câțiva ani lumea nu băga în seamă, nici procurorii nu se uitau la ea. Năstase a fost prima victimă a acestei legi. E un articol 13 care spune așa: influențarea în calitate de șef – nu șef…

ȘOVA DAN: De partid.

HREBENCIUC VIOREL: …de partid, nu știu ce, organizație și altele, nu numai partid, influențarea și luarea deciziilor, cum e trecut acolo, pentru obținerea de foloase necuvenite, bani sau bunuri pentru sine sau pentru altul.

ȘOVA DAN: Așa l-au băgat și pe Liviu cu referendumul.

HREBENCIUC VIOREL: Exact. Și atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm – că eu am zis asta în Biroul Permanent și Mediafax a preluat-o anul trecut, înțelegi? Am zis, domne, pe această lege, Dane, orice telefon îl dai, este influențare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiul, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru. Eu, dacă mă bat pentru un primar să îi dau bani la drum – că pe urmă mă văd oamenii acolo, nu? Mă iau de guler că nu rezolv cu drumul. E, în momentul acela e influențare!

ȘOVA DAN: Da, da.

HREBENCIUC VIOREL: Deci, automat, suntem beliți.

ȘOVA DAN: Toți!

HREBENCIUC VIOREL: Deci ascultă ce spun, aia nu e o chestiune…

ȘOVA DAN: Nu, codul integrității…

HREBENCIUC VIOREL: Trebuie puse la punct astea pentru că, îți spun, suntem degeaba. Tot așa, mă chemase pentru asta acum câțiva ani și zic: Domne, dar vedeți că e așa? Și zice:Domnule Hrebenciuc, nu eu am făcut legea. Ce să îi spun? Ce să îi spun? Aici, uite, la asta, la Brașov și la acesta, la Sârbu și la mine, e trecută asta.

ȘOVA DAN: Vreau să vă spun un lucru: când am vorbit cu câțiva judecători – că sunt prieten, sunt 15 ani de bară – Voi sunteți nebuni? Și mi-au spus: Puișor, dăm ce ați reglementat voi. Voi ați scris, noi aplicăm.

HREBENCIUC VIOREL: Exact.

ȘOVA DAN: Modificați legea.

HREBENCIUC VIOREL: Nu, trebuie făcută o chestiune foarte clară.

ȘOVA DAN: Dar trebuie pornită de la Ministerul Justiției cu inteligență.

Tagged , , , , , ,

Scrisoarea lui Vasile Cîtea catre Leonard Doroftei

Nu au platit rata de 23.000 RON catre Ministerul Tineretului si Sportului (MTS) si Federatia Romana de Box ramane din nou fara finantare!

Daca Doroftei nu a platit 23.000 RON catre MTS, asa cum s-a angajat in calitate de Presedinte, atunci cand cu greu s-a deblocat finantarea de la MTS pe 2015 si singurul care poate si are competenta sa semneze toate platile din FRB este el, cum va putea sa plateasca datoriile de peste 100.000 de euro?
Federatia Romana de Box a trecut printr-o criza imensa dupa ce presedintele FRB a cerut un control al Ministerului Tineretului si Sportului. Controlul MTS a dus la constatarea unei datorii de peste 90.000 de euro pe care Federatia o are catre MTS in primul rand datorita greselilor facute de managerii actuali.


Ca urmare a acestui lucru, MTS a oprit finantarea si a cerut federatiei sa semneze un contract prin care sa-si asume plata acestor datorii cu penalitatile de rigoare. In fiecare luna FRB trebuie sa plateasca o rata catre MTS din datoriile constatate la acest control. Din acest motiv FRB nu a avut bani sa trimita echipa nationala de junioare si tineret in Taipei la Campionatul Mondial si echipa de juniori la Campionatul European de la Lvov.


Problema e acum ca am ramas din nou fara finantare!

Nu s-a platit prima rata catre MTS, 23.000 RON, si am ramas din nou fara buget. “Este incredibil cum Doroftei se joaca cu destinele federatiei. Federatia este practic jucaria lui pe care face experimente. Daca nu are solutii, nu intelegem de ce mai sta in fruntea federatiei. Cand a semnat contractul cu MTS s-a obligat la plata unor anumite sume de bani la anumite date”, a declarat un oficial al MTS.

Cert este ca finantarea este din nou blocata fara posibilitatea de a fi deblocata in scurt timp. “Nu platesc datoriile catre MTS, nu au buget, deci nu vor putea participa la nici o competitie internationala! Campionat European, Campionat Mondial, tot ce este in calendarul international. Din pacate nu este problema noastra ci a Federatiei Romane de Box. Eu nu stiu cum se vor plati datoriile!!! Daca nu au gasit 23.000 RON pentru prima rata cum vor plati peste 100,000 euro?”, a declarat oficialul MTS.


Partea proasta este ca nu vom putea participa la campionatele europene de seniori care sunt criteriu de calificare la Mondiale, Mondialele fiind criteriu de calificare la Jocurile Olimpice. Nu se pot plati nici salariile angajatilor, nu se va putea sustine si desfasura calendarul intern si international care a mai ramas si… mai sunt multe campionate anul acesta.

Puteti citi postarea integral pe pagina de Facebook

Tagged , , , , , , , , ,