Monthly Archives: September 2015

Cum ingroapa SIE subiectul Dan Voiculescu

Sursa: Danbadea.net

Ca răspuns la o solicitare făcută de mine, anul trecut, conducerea Serviciului de Informații Externe afirmă, oficial, că în arhiva sa nu (mai) există date nici despre Dan Voiculescu, nici despre firma Crescent. Ținând cont că firma Crescent a fost, conform investigațiilor mele, înființată de fosta Securitate, iar Dan Voiculescu a condus-o pe vremea lui Ceaușescu și a moștenit-o după 1990, iar noi nu avem informații despre niciun proces verbal de predare-primire a activelor acesteia, cum e posibil ca SIE, proprietarul real (zic eu) al Crescent să recurgă la o asemenea intoxicare, fie chiar și sub acoperirea apărării unui pretins secret de stat?
Pe vremea în care România se confrunta cu cea mai cruntă dictatură din Europa de Est, când deținerea de valuta era sancționată cu închisoarea și riscai chiar să fii asasinat în penitenciar pentru asta (vezi cazul dizidentului Gheorghe Ursu, arestat pentru deținerea a 17 dolari și ucis apoi în celulă!), cetățeanul român Dan Voiculescu a condus o firmă de importanță strategică pentru România și înregistrată în afara țării, fiind cel mai important partener de afaceri al Securității din perioada 1982-1989, iar toate tranzacțiile făcute de el, prin acea firmă, cu ICE Dunărea (”firmă” încadrată exclusiv cu cadre militare din Serviciul român de Informații Externe – CIE) erau în valută. Firma condusă de cetățeanul Dan Voiculescu a fost mai întâi înregistrată în Grecia, iar apoi în Cipru sub numele CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME LTD.
Crescent, al cărei proprietar din acte era un libanez numit Fouad Sanbar, fusese inființată, conform unuia dintre șefii CIE, chiar de către Securitate, odată cu înființarea – printr-un decret nepublicat vreodată în monitorul oficial! – unității militare acoperite a CIE, ICE Dunărea (UM 0107 AVS).
Am demonstrat deja, cu argumente greu de combătut, că firma Crescent a fost a Securității. N-am primit pana acum niciun drept la replică.
În aceste condiții este absurd să afirmi că acela care, practic, a condus această firmă, fiind chiar delegat de patronul oficial (Sanbar) să facă orice operațiuni dorește în numele Crescent, nu a fost angajatul Securității. Este absurd, dar și împotriva legii să acoperi posibile fraude comise, din bani publici, de foști sau actuali angajați ai Serviciului român de Informații Externe (CIE/SIE). Pentru că dacă firma Crescent a fost a CIE/SIE, așa cum am demonstrat eu (vezi aici cele 16 argumente ale mele), atunci toate câștigurile acesteia reveneau SIE, deci statului român. Prin urmare, imensa avere a lui Dan Voiculescu s-ar constitui într-o uriașă deturnare de fonduri publice.
Cu toate acestea, Serviciul român de Informații Externe afirmă că Dan Voiculescu nu numai că n-a fost ofițer al Securității, dar nici măcar nu (mai) există informații despre el în arhiva SIE. O asemenea afirmație este, cred eu, penală și ar trebui ca DNA să se autosesizeze și să verifice în ce măsura conducerea SIE a fost/este complice la această posibilă deturnare de fonduri.
Acesta este motivul pentru care dezvălui, astăzi, scurta mea corespondență avută cu SIE în urmă cu un an, în încercarea de a tranșa definitiv chestiunea conturilor fostei Securități și aflarea adevărului cu privire la trecutul de securist al lui Dan Voiculescu și la proprietarul real al Grivco (infiintata din fondurile Crescent) și al trustului de Presă Intact, proprietar care este, după opinia mea, statul român prin intermediul SIE. Și pentru că nu contează ce cred eu, câtă vreme nu dețin confirmarea oficială din partea celui obligat s-o dea (secretul de stat nu poate acoperi o deturnare de fonduri comisă în scopuri infracționale, prin încălcarea legilor statului) m-am adresat oficial singurei instituții care poate da un răspuns pertinent solicitării mele. Răspunsul primit de la SIE, aflat atunci sub conducerea lui Teodor Melescanu (un individ cu trecut asemănător cu al lui Dan Voiculescu!) este uluitor: ”în evidențele Serviciului de Informaţii Externe nu au fost identificate date referitoare la numitul Dan Voiculescu, respectiv la societatea CRESCENT”.
Sigur, este un răspuns mincinos, acoperit în mod abuziv, cred eu, de legea secretului de stat sub care se afla toate informațiile operative păstrate în arhiva SIE despre trecutul lui Dan Voiculescu, înființarea Crescent și operațiunile coordonate de CIE/SIE prin această firmă până la trecerea ei în proprietatea lui Felix. Mă refer aici la informațiile operative păstrate dupădeclasificarea celor 52 de dosare operative ale ICE Dunărea și predarea lor către CNSAS. De menționat că SIE nu spune nimic în răspunsul pe care mi l-a trimis despre Dosarul CRESCENTdin Arhiva SIE (în care eu cred că au fost trecute toate datele de interes operativ referitoare la Dan Voiculescu, Crescent și Fouad Sanbar), ci doar despre cel al ICE Dunărea.
Astfel, munca mea de jurnalist în această chestiune ia sfârșit, afacerea fiind, după părerea mea, una penală ce ține exclusiv de atribuțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție. Adevărul jurnalistic e unul și îl avem în textele mele, adevărul juridic e altul și nu știu dacă-l vom avea vreodată, precum nici dacă, obținându-l, el va corespunde adevărului istoric.

Iată, mai jos, adresa trimisă de mine, pe 23 august 2014, conducerii SIE

”În atenția
Conducerii SERVICIULUI DE INFORMAȚII EXTERNE,

domnului Director Teodor Viorel Melescanu

domnilor Adjuncți ai Directorului SIE,
general (de armată) Siviu Predoiu și general locotenent Vasilică Sarcă
 
În baza legii 544 și a existenței suspiciunii unei uriașe deturnari de fonduri comise de numitul Dan Voiculescu în complicitate cu ofițeri activi sau în rezervă ai Serviciului de Informații Externe/Centrul de Informatii Externe, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:
1. Ce grad a avut în cadrul CIE/SIE Dan Voiculescu (fondatorul și fostul patron al GRIVCO), fost director general al Reprezentanței CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME (Cyprus) Ltd?

2. Când/dacă a fost trecut în rezervă?
3. Cum figureaza el în arhiva SIE?
4. Care a fost implicarea Centrului de Informații Externe în înființarea societății CRESCENT – GRECIA, în deschiderea reprezentanței din România a acestei societăți și în înființarea, în 1984, a CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME (Cyprus) Ltd?
5. Având in vedere că Dan Voiculescu a fost implicat, prin CRESCENT, alături de ICE Dunarea (unitate militara cu indicativul UM 0107, aflată in organigrama UM 0544), în obținerea de valută necesară achitării datoriei externe a României din anii ’80, dar și în operațiuni de spionaj economic (conform propriilor declarații din presa – EvZ/2006) este posibil ca activitatea desfașurată de el să fie considerata secret de stat, cu un grad ridicat de secretizare.
De asemenea, avand in vedere ca exista EXTREM DE MARI suspiciuni că firma CRESCENT a fost infiintata de CIE (care si-a schimbat, după 1990, numele in SIE), iar Dan Voiculescu a folosit aceasta societate precum și capitalul detinut de ea în infiintarea unei intregi retele de firme, iar apoi a decapitalizat complet CRESCENT (astazi golită de ”continut”), însușindu-și fondurile deținute de această societate și înstrăinându-le apoi, în 2006, prin cedarea catre fiicele sale a majoritații actiunilor deținute în rețeau de firme nou infiintate dupa 90, am avea de-a face, deci, cu O MARE DETURNARE DE FONDURI ale statului român. (În cazul în care această ultimă ipoteză ar fi adevărată, legea secretului de stat nu cred ca se poate invocapentru că nu există nicio prevedere legală sau constituțională care să justifice ascunderea sub masca secretului de stat a însușirii de către persoane private a unor fonduri uriașe, zeci sau poate sute de milioane de dolari, ce aparțin statului român. Prin urmare, invocarea secretului de stat în cazul existenței unei asemenea suspiciuni poate fi atacată în instanță și nu cred că există instanță în România care să apere spolierea statului).
În fine, având în vedere că în perioada 1994-1998, lt.col în rezervă (pe atunci) CONSTANTIN ROTARU, fost director adjunct al ICE DUNĂREA și aflat în relații apropiate cu Dan Voiculescu (fostul reprezentant al Crescent în România dar și al celorlalte filiale Crescent din lume precum Austria, Londra, Cairo etc. etc)  – a devenit, dupa ce fusese preluat ca ofițer în SIE (până în 1994) DIRECTOR GENERAL AL COMPANIEI ”INTACT” SA, iar apoi (1998) si-a reluat fosta funcție din SIE (DIRECTOR AL DIRECȚIEI PROGNOZĂ ȘI EVALUARE ECONOMICĂ – în fapt, o invenție a SIE, pentru că nu a existat o asemenea DIRECȚIE în cadrul serviciului pe care-l conduceți, domnia sa fiind director adjunct la ICE Dunarea pana in 1990 si nu la Direcția amintită, cum în mod fals a declarat și chiar postat pe siteul oficial al SIE în anul 2000 – vezi Anexa1) fiind apoi în mod extrem de suspect numit adjunct al Directorului SIE (ce l-a recomandat pe domnia sa pentru o asemenea demnitate, nu e greu de înțeles!), avansat apoi în grad si numit prim-adjunct al directorului SIE (azi avand gradul de general de armată)
rotaru1-e1392065452296
vă rog să verificați ce intrari a avut/sau a ordonat domnia sa în/la arhiva CRESCENT, sau la presupusul dosar secretizat al lui Dan Voiculescu (a spune că Dan Voiculescu n-a avut un dosar la SIE ca ofițer sau ca obiectiv ar fi o minciună greu de acceptat nu numai pentru oricine cunoaște modul de lucru al acestui serviciu de informații, dar și pentru un cetățean obișnuit, de vreme ce SIE avea relații, printr-o unitate din subordine cu reprezentantul Crescent, Dan Voiculescu, deci ordinele impuneau verificarea și punctarea sa precum si a relațiilor sau contactelor externe avute etc etc), în perioadele 1990-1994 si 1998-2005, dacă a cerut/sustras documente din arhiva SIE, pentru a acoperi/ascunde activitatea operativă a lui Dan Voiculescu.
Rugămintea mea este justificată de faptul că, deși cetățeanul ROMÂN Dan Voiculescu era, OFICIAL, un simplu reprezentant al unei firme străine, el avea să devină în 1995, printr-un așa-zis TESTAMENT al patronului OFICIAL al CRESCENT, Michael Fouad Sanbar, MOȘTENITORUL PE VIAȚĂ AL ÎNTREGII AVERI a cetățeanului grec de origine libaneză, care avea moștenitori legali – doi copii handicapați, dar și o soție care, culmea!, nu au atacat testamentul în instanță!
Fouad Sanbar a fost împușcat, conform informațiile mele, în anul 1995 (posibil de Mossad, el fiind membru OEP), iar legenda cu TESTAMENTUL este greu de digerat nu numai de mine, dar cred că si de femeia de serviciu de la SIE.
Prin urmare, avem o problema, atât eu ca jurnalist interesat de o posibilă deturnare de fonduri ale statului român, cât și dvs, ca deținători și apărători de drept ai secretului de stat dar și ca funcționari ai statului român pe care ați jurat să-l apărați conform specificului muncii dvs, care nu cred că presupune complicitate la deturnare de fonduri comisă de un fost angajat!
Vă rog să verificați cu atenție cele solicitate pentru că este deja de notorietate (dacă doriți dovezi le găsiți în presă, sau în rapoartele angajaților dvs) că Dan Voiculescu a atentat, prin sistemul mafiot (INTACT MEDIA) creat de domnia sa impreună cu acela ce avea să devină general SIE cu patru stele (C. Rotaru), la securitatea națională a statului român, prin atacarea tuturor instituțiilor fundamentale ale sale (Președinție, Guvern, Curte Constituțională, Minister Public, DNA, CSM etc etc.)!
Or, este de datoria mea ca jurnalist și a dvs ca apărători ai securității statului român să cunoaștem adevărul cu privire la suspiciunile enumerate mai sus, fie pentru a le combate, fie pentru a le confirma, caz în care va fi obligatorie sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Suspiciunile există de foarte mulți ani și ele persistă și acum, iar, după știința mea, cheia rezolvării acestora se află la dvs. in cazul în care n-a luat-o cu dânsul, la părăsirea Seviciului, genialul general de armată, trecut în rezervă în anul 2005, Constantin Rotaru, astăzi un prosper om de afaceri.
CAZUL CRESCENT NU MAI POATE FI ACOPERIT, iar partea de arhiva operativa desecretizată nu oferă niciun răspuns la întrebările mele, sau ale celor care, în paralel cu mine, au declanșat o amplă ancheta pe plan extern cu privire la acest caz.
Răspunsul dvs va fi unul asumat și va conta în ancheta penală care, sunt convins, va fi declanșată pentru clarificarea ”posibilei” (termen folosit din prudență, convingerea mea fiind alta) DETURNĂRI DE FONDURI CE APARȚINEAU STATULUI ROMÂN.
Cu asigurarea bunelor mele intenții,
Va multumesc pentru răspunsurile pe care le aștept în termenul prevăzut de lege, rugându-vă să evitați (pe cât posibil) birocratica invocare a secretului de stat într-o asemenea chestiune, indiferent dacă, așa cum sunt informat, SIE a recuperat, prin genialul general de armată C. Rotaru, o parte din banii investiți de statul român în Operațiunea Crescent!
Dan BADEA,
jurnalist de investigații/freelancer
www.danbadea.net
tel….

atașez link-uri către câteva dintre materialele publicate de mine pe acest subiect:

1. http://www.danbadea.net/2014/08/15/adevarul-despre-crescent-asa-cum-il-percep-eu-dupa-multi-ani-de-investigatii/
2. http://www.danbadea.net/2013/11/11/in-1990-crescent-a-inghitit-dunarea-iar-conturile-lui-ceausescu-sunt-de-fapt-conturile-lui-dan-voiculescu-si-ale-sie/
3. http://www.danbadea.net/2013/03/18/reteaua-de-firme-si-coactionarii-lui-dan-voiculescu-crescent-din-anul-2001-ulterior-crescent-cipru-avea-sa-dispara-din-majoritatea-acestor-societati-maurul-isi-facuse-datoria/
4. http://www.danbadea.net/2010/09/16/odiseea-crescent-1-cum-am-fost-condamnat-de-o-judecatoare-corupta-pentru-ca-l-am-numit-afacerist-pe-turnatorul-dan-voiculescu/
5. http://www.danbadea.net/2010/09/19/odiseea-crescent-2-firma-arabului-fouad-sanbar-proprietatea-lui-dan-voiculescu/
6. http://www.danbadea.net/2011/03/10/odiseea-crescent-3-dan-voiculescu-a-mostenit-una-dintre-cele-mai-eficiente-masini-de-facut-bani-a-lui-ceausescu/
7. http://www.danbadea.net/2010/02/09/epopeea-crescent-i
8. http://www.danbadea.net/2014/03/29/instructiuni-de-utilizare-a-arhivei-operative-a-ice-dunarea/
9. http://www.danbadea.net/2013/03/22/dan-voiculescu-in-careul-de-asi-ai-lui-vasile-blaga/
10. http://www.danbadea.net/2013/03/10/averea-dracului-ice-dunarea-firma-acoperita-a-securitatii-iii/\
11. http://www.danbadea.net/2013/03/09/averea-dracului-afaceri-si-comisioane-confidentiale-prin-firmele-securitatii-ii/
12. http://www.danbadea.net/2010/02/05/dan-voiculescu-felix-este-turnator-cu-acte/
13. http://www.danbadea.net/2009/09/23/autodenunt-barter-intre-seful-sie-si-seful-evz-la-ordinul-cotrocenilor-ti-l-dau-pe-dan-voiculescu-mi-l-dai-pe-generalul-constantin-rotaru/
14. http://www.danbadea.net/2011/03/12/turnatorul-detectiv-felix-raporteaza-am-activat-atat-in-tara-cat-si-in-exterior-si-am-depistat-cadrul

 

Iată și răspunsul SIE, din 28 august 2014, la solicitarea de mai sus:

Serviciul_de_Informații_Externe_-_Logo”Urmare solicitării înregistrate în instituţia noastră sub nr. 23335/23.08.2014, vă comunicăm că în evidențele Serviciului de Informaţii Externe nu au fost identificate date referitoare la numitul Dan Voiculescu, respectiv la societatea CRESCENT. De altfel, în perioada 2000-2006,cetățeanul român Dan Voiculescu, născut la 25.09.1946 în București a fost verificat şi de CNSAS, de 7 ori, în arhiva SIE.

Orice alte date pe care le apreciaţi utile în documentarea dumneavoastră sunt accesibile fie la Arhivele Naţionale, fie la CNSAS, întrucât, după cum cunoaşteţi, Serviciul a predat toate documentele din Arhiva SIE referitoare la activitatea fostei ICE Dunărea, astfel:

–         6101 dosare din arhiva comercială a fostei ICE Dunărea au fost predate Arhivelor Naţionale în 2006;

         52 de dosare operative (201 volume), 87 de dosare neoperative, 8 materiale şi 772 carnete taloane de transport referitoare la ICE Dunărea/AVS au fost declasificate şi predate CNSAS, în perioada noiembrie-decembrie 2013.

raspuns SIEApreciind implicarea dumneavoastră în clarificarea unor subiecte de interes major pentru opinia publică, vă asigurăm că  SIE – instituție aflată în slujba națiunii şi recunoscută pentru probitate profesională în comunitatea de informaţii naţională şi internațională,  își desfășoară activitatea în deplin respect faţă de lege, pentru apărarea valorilor şi intereselor României.

Biroul de Relații Publice”

Cam atât.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Magistratii ar trebui sa raspunda in fata legii pentru ce semneaza. Si sa plateasca atunci cand gresesc

Sursa: B1.ro

Joi, DNA a anunțat că l-a trimis în judecată pe premierul Victor Ponta. În replică, acesta a postat pe contul său de Facebook un mesaj despre perspectivele pe care le are economia României, dar și despre ”singura problemă a țării”.

„În trei ani, România va depăși economic mai multe țări europene – spune FMI! Cred cu tărie că acest lucru este realizabil, prin munca românilor și printr-o guvernare eficientă, și atunci, în 2018, ne vom gîndi că nu au fost rele timpurile în care economia crește, salariile și pensiile la fel, absorbim fonduri europene și ajutăm Moldova, și singura problemă a țării este obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma în carieră inventînd și imaginînd fapte și situații neadevărate din urmă cu 10 ani”, a scris atunci Ponta.

Ion Cristoiu a publicat pe blogul personal o analiză asupra acestor evenimente. El consideră că Ponta, asemenea tuturor celorlalți, își dă seama că trimiterea sa în judecată este parte din planul ”Săi dăm Șefului Guvernul meu!”. ” Prin urmare a pune trimiterea în judecată pe seama unui pițifelnic de procuror care, neînvățînd nimic din lecția Alina Bica, Lucian Papici, Emilian Eva, slugi alungate cu un picior în fund după ce au făcut treburile murdare ale altora în speranța că vor parveni, nu poate fi altceva decît un gest de căcăcios. Dacă avea cojones, Victor Ponta, ditamai premierul, ditamai politicianul, fost șef de partid, procuror de profesie, îi ardea o scatoalcă Codruței Kovesi cea care a coordonat întreaga Operațiune din partea DNA”.

Cristoiu mai consideră că Ponta avea tot dreptul să scrie ce voia despre Jean Uncheșelu, ”profesorul de educație fizică” adus la București pentru ”a-l executa”. ” Iar lui Jean Uncheșelu puțin să-i pese de ce a scris inculptaul pe facebook. Forța adevăraților procurori tocmai în asta constă: Că-i doare în cot de ce zice inculpatul despre ei. Ei, procurorii, îi trimit pe inculpați în instanță. Dacă sînt cu adevărat procurori, îi trimit zîmbind”, consideră jurnalistul. Dacă este o insultă sau o calomnie, procurorul îl poate da în judecată, dar în acesta caz nu se poate vorbi despre niciuna dintre ele. Este doar părerea unui om despre cel care l-a trimis în judecată. Și este o părere normală că doar nu avea cum să-l laude.

”Rîndurile lui Victor Ponta n-au nimic insultător, nici măcar jignitor. Inculpatul scrie că procurorul care l-a trimis în judecată e total neprofesionist. Un procuror adevărat, nu un terchea-berchea precum Jean Uncheșelu, ar fi făcut făcut haz la o asemenea acuzație, zicîndu-și profesionist: Foarte bine, o să vezi tu ce înseamnă neprofesionist cînd o să faci pușcărie!”, continuă Ion Cristoiu.

Prin urmare, acesta este de părere că Uncheșelu nu este un procuror adevărat, ci doar un ”pițifelnic”. În loc să facă haz la năzbâtia inculpatului, el ”s-a dus repede la Codruța Kovesi și a cerut să facă ceva împotriva celor scrise de Victor Ponta. Dacă n-ar fi acționat sub coordonarea Codruței Kovesi, n-ar fi avut tupeul să se ducă și să-i ceară să facă ceva împotriva celui care i-a zis că nu-i profesionist”.

Urmarea a fost un comunicat al DNA în care se arată că: ”90 de procurori prezenţi la Adunarea Generală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze dacă afirmaţiile respective sînt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său. (…) În solicitarea adresată CSM, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie consideră că afirmaţiile denigratoare făcute de primul ministru afectează reputaţia profesională a procurorului care a instrumentat cauza cît şi a procurorilor abilitaţi să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei dispuse în dosarul respectiv – trimitere în judecată”.

Chiar dacă Uncheșelu a fost profund tulburat de afirmația lui Ponta, Cristoiu nu poate înțelege de ce s-a adresat el CSM pentru a i se apăra onoarea: ” Indiferent de ce ar fi scris pe Facebook Victor Ponta despre Jean Uncheșelu, e o iresponsabilitate cruntă să pui pe toți procurorii DNA să adopte în unanimitate o Rezoluție de condamnare a lui Victor Ponta.
O Rezoluție de o imbecilitate dătătoare de dureri de cap”.

”DNA a ajuns pînă acolo încît să considere niște biete rînduri ale unui inculpat atît de grave încît să se adopte prin vot o Rezoluție de condamnare a celui care pînă la urmă și-a exercitat un drept constituțional?”, se întreabă jurnalistul.

Atitudinea DNA are o explicație. Instituția a recunoscut într-un document public că dosarul lui Ponta a fost coordonat și supravegheat de ștabii din DNA. ”Toți acești ștabi s-au simțit atinși de afirmația că Dosarul e opera unui neprofesionist. De aici Rezoluția Adunării Generale a Oamenilor Muncii de la DNA”. Rezoluția e parte din presiunea asupra lui Ponta pentru a-l forța să lase locul de premier ”nefericitului Cătălin Predoiu, Premierul Guvernului Meu al lui Klaus Ioahannis”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Scrisoare deschisă – ,,De ce voi vota pentru demiterea presedintelui si Biroului Federal,,

111

Domnilor antrenori, stimați oameni de box,

Va scriem acum la aproape 4 luni de la ultima Adunare Generala in care presedintele Leonard Doroftei si prietenii lui pe care i-a băgat in Biroul Federal ne-a mintit pe toti ca are solutii pentru salvarea Federatiei si pentru salvarea Boxului Romanesc de la faliment. Ca are sponsori, ca are proiecte, ca va fi lapte si miere.
După cum singuri v-aţi convins nu are şi nici nu avut nici o soluție. A vrut sa mai rămână la FRB, sa mai apăra la televizor, sa dea declarații in numele boxului romanesc, sa mai atragă ceva sponsori, pentru el personal nu pentru Federatie!

Boxul romanesc risca sa dispară iar noi, antrenorii, sa rămânem fara obiectul muncii. In Iunie au intrat in Biroul Federal oameni care nu au nici o treaba cu boxul, iar marile cluburi care au facut mereu performanţă, care au ținut Federatia, au ramas fara reprezentanți in Biroul Federal.

Dinamo, Bacau, Steaua, Slatina, Braila, Calarasi, Bistrita, Pitesti, Campulung Muscel si multe alte cluburi mari nu au fost reprezentate. Am zis ca Doroftei are echipa lui si nu o sa mai poată sa spună ca de aceasta data nu are majoritatea, ca sunt oameni care i se opun lui. Si de aceasta data ne-am înșelat.

Cei care au venit au votat însă desființarea centrelor olimpice de la Braila si de la Resita! Astea au fost soluțiile lor de salvare a FRB! Au refuzat apoi sa semneze contractele sportivilor cu APB si continua sa se răzbune pe cei care nu sunt de acord cu ei. Acum târăsc boxul la parchet doar pentru ca sa încerce sa mute responsabilitatea falimentului Federatiei pe umerii altora! Acest demers iresponsabil nu se va sfârși decat peste doi sau trei ani deci nu are nici o finalitate imediata.

Nu poti sa fii presedintele FRB si sa spui ca nu ai stiut nimic din ce se intampla! Nu mai exista un asemenea caz in istoria federațiilor sportive din Romania! Rade lumea de noi! Tu esti singurul cu drept de semnătura dar dai vina pe altii! Dar cand ai vrut sa il dai afara pe Juratoni si pe alti sportivi de valoare din loturi tot altii au fost de vina? Dar cand ai acceptat toate manevrele făcute de antrenorul tau la lotul de juniori tot altii erau de vina? Dar cand ne spuneai ca un sportiv profesionist nu are nevoie de sparringuri, de medicamente, tot altii erau de vina? Nu ne mai minți, esti marele vinovat, probabil singurul, pentru tot ce s-a intamplat in FRB!

In 2015 de cand esti singur, fara Feri Vastag, icoana boxului romanesc, fara Vasile Citea, fara Lacatus, fara Auras, fara Nastac si fara altii, nu ai plătit nici un ban la bugetul de stat! Si asta dupa ce ajunsesem la un buget de 17 miliarde de lei de la 13 dupa rezultatele obținute in 2014. De ce? Ca sa rămânem fara buget, sa nu ne putem pregati, sa nu putem participa la Mondiale, Europene si turnee internaționale? Ca sa conduci tu cu prietenii tai Boboc si Mulcutan? Cu ei te pozezi mereu si nu cu Nistor, Juratoni, Garleanu, Aradoaie, Arsen, Jitaru si alti sportivi de mare valoare. Pe Boboc il promovezi peste tot si nu valorile boxului.

Ai sabotat un Campionat European de tineret in Romania doar pentru ca era facut de Craiu, Catea si Sima. Ai refuzat sa semnezi candidatura lui Vasile Citea pentru postul de membru in Comitetul Executiv al EUBC, acum refuzi sa semnezi contractele trimise de AIBA! Ai ramas in mintea oamenilor cu declarații incredibile de genul ,,sponsorii nu vin vara,, sau ,,Cuba nu mai e ce a fost,, sau ,,antrenorii sunt de vina, ca sunt de pe vremea lui Pazvante,,.

Daca ai fost un mare boxer nu înseamnă ca esti si un manager, un om care poate sa conducă. Un bun conducator iubește oamenii pe care ii conduce, ii asculta, acționează pentru interesul lor. Tu nu ii asculti decat pe prietenii tai care iti spun ca esti cel mai mare si cel mai tare.

Vrem sa avem buget, vrem sa ne antrenam sa participam la turnee, la Mondiale si Europene, vrem sa avem relatii bune cu AIBA si cu EUBC, vrem ca FRB sa promoveze boxul si marii boxeri. De aceea vom vota la Adunarea Generala ca tu sa pleci! Tu si tot Biroul Federal format în mare parte din prieteni si amici de pahar. Vom vota pentru demiterea ta si a Biroului Federal pentru ca vrem o sansa pentru salvarea boxului.
Daca mai ai o fărâma de decenta, daca vrei binele boxului, pleaca singur! Nu aștepta sa fii demis, pentru ca acum minciunile nu o sa mai prindă la nimeni!

Gheorghe Napoleon – antrenor Dinamo
antrenor Bogdan Juratoni
George Pertea – antrenor Braila,
Antrenor Robert Jitaru

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Romania exporta penali in Lichstenstein

Sursa: Comisarul.ro

Dosar penal pe numele lui Andrei Hrebenciuc deschis în Lichtenstein

Andrei Hrebenciuc, fiul fostului deputat Viorel Hrebenciuc, este cercetat penal în Lichtenstein, urmând ca el să fie audiat în cadrul unei comisii rogatorii. Informația a fost dată publicității, miercuri, în cadrul procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care Andrei și Viorel Hrebenciuc sunt judecați în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

Autoritățile din Lichtenstein au formulat o cerere de comisie rogatorie, pentru a primi informații de la autoritățile din România în legătură cu un dosar penal pe care l-au deschis pe numele lui Andrei Hrebenciuc.

Cererea de comisie rogatorie a fost adresată Curții Supreme, însă această instanță a decis că nu are competența în acest caz, astfel încât solicitarea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

“Suntem surprinși de această cerere. Andrei Hrebenciuc nu știe să fie cercetat în Lichtenstein”, a declarat în sala de judecată avocatul lui Andrei Hrebenciuc.

Tot miercuri, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri a fost citit rechizitoriul întocmit de DNA, urmând ca la următorul termen, din 12 octombrie, să se înceapă judecarea pe fond a dosarului.

De asemenea, la dosar au fost depuse de către DNA mai multe CD-uri cu interceptări.

Viorel Hrebenciuc a declarat în instanță că dorește un nou termen pentru a se decide dacă va cere să fie judecat prin procedura simplificată, însă numai după ce va asculta interceptările respective.

Și Andrei Hrebenciuc a spus că se gândește dacă va cere judecarea prin procedura simplificată.

Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată în ianuarie 2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare a banilor.

În același dosar, fostul deputat Ioan Adam este acuzat de instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență (3 infracțiuni), iar fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu este judecat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor.

De asemenea, au fost trimiși în judecată Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătășel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soția deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuți, județul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva).

Acuzațiile se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 de hectare de teren forestier în județul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza și în defavoarea Romsilva. AGERPRES

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Presedintele Tvr-demis

Pe cand il demiteti si pe Miculescu? Cum care Miculescu? Cel care confunda Radio ul public cu mosia inexistanta a familiei lui.


 

Sursa: Evz

PSD a convocat astăzi ședința comună a comisiilor parlamentare de cultură care a respins raportul de activitate al TVR, lucru care duce la demiterea lui Stelian Tănase și Consiliului de Administrație al TVR. Un număr de 17 parlamentari au votat ”pentru” respingerea raportului, unul ”împotrivă” și o abținere. Decizia finală va fi luată în şedinţa plenului reunit al celor două Camere.

UPDATE 14,00 – Preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin, a spus că textul raportului va fi înaintat Birourilor permanente reunite. 

“Textul raportului va fi înaintat către Birourile permanente reunite. Acestea vor decide, probabil săptămâna viitoare. La următorul plen reunit va fi dezbătut. Cred că având în vedere această situaţie va fi făcută relativ repede”, a spus preşedintele Comisiei de cultură de la Senat, Georgică Severin.
El a adăugat că “era de bun simţ” ca şi conducerea TVR să fie prezentă la această şedinţă.

UPDATE 13.30 – Comisiile reunite de Cultură au respins raportul de activitate al TVR cu 17 voturi ”pentru”, unul ”împotrivă” și o abținere. PNL și UDMR au boicotat ședința, cu toate acestea a fost cvorum, fiind prezenți 19 parlamentari din totalul de 35. Decizia finală privind demiterea lui Stelian Tănase va fi luată în plenul reunit al Parlamentului. 

UPDATE 13.20 – Şedinţa Comisiilor reunite de cultură din parlament a început. Niciun reprezentant al Televiziunii Române nu este prezent la şedinţă.

“În calitatea mea de  fostă angajată a TVR, situaţia din televiziunea publică este una dezastruoasă. E imoral să mai perpetuăm această stare de lucru.  Aceşti angajaţi ai TVR au drepturi. Apelul meu către dvs. este  de a pune capăt acestui dispreţ faţă de angajaţii TVR. Dacă se fac disponibilizări, să fie făcute cu o consultare transparentă”, a spus senatoarea PSD, Gabriela Firea.

Potrivit unor surse EVZ, conducerea TVR a fost convocată pentru astăzi la Comisia de Curltură din Senat. Aceleaşi surse spun că nimeni din conducerea televiziunii nu va participa la Comisia de Cultură.

Surse politice susțin că președintele comisiei de cultură a Senatului, Georgică Severin, a primit ordin de la președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, să convoace astăzi după ora 13.00 ședina comună a comisiilor de cultură pentru a-l schimba pe Stelian Tănase din fruntea TVR.

Liberalii nu vor să participe la ședință. Potrivit acelorași surse, în cazul în care Georgică Severin va convoca ședința liberalii o vor contesta. Decizia finală aparține plenului reunit.

„Suntem astăzi în situația în care cei aproximativ 2.700 de angajați nu mai au garanția că mai au siguranța locului de muncă. Suntem în situația în care actuala conducere a TVR și-a asumat un plan de redresare, pe care nu l-a respectat”, declara președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, săptămâna trecută.

Primul pas pentru demiterea lui Stelian Tănase de la șefia televiziunii a fost făcut în luna mai. Atunci, Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanțe și bănci, au dat un aviz negativ contului de execuție bugetară al Societății Române de Televiziune (SRTv) pe anul 2014, cu 20 de voturi „pentru” și două „abțineri”. Și Comisia de Cultură trebuie să transmită plenului reunit un raport, însă de fiecare dată ședințele au fost suspendate din lipsă de cvorum, liberalii neprezentându-se la ședințe.

Legea audiovizualului prevede că respingerea raportului de activitate duce la demiterea Consiliului de Administrație și a președintelui-director general al TVR. „Este și o cerere oficială din partea conducerii TVR pentru a se mări taxa pe care o plătesc cetățenii, ori noi refuzăm categoric”, a mai spus Dragnea.

REFORMA la TVR, alt praf în ochii telespectatorilor. Cum eşuează la televiziunea publică orice tentativă de salvare

În instituţia cu 2.200 de angajaţi, care la sfârşitul anului 2014 avea o datorie de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat, se vorbeşte despre reformă şi redresare. Banii se caută tot la abonaţi.

Lipsa producţiei şi a unei grile de programe atractive a dus la scăderea audienţelor, iar media zilnică a ratingului TVR (all urban, all day) a coborât sub 0,5. Mai mult, tot mai multe tronsoane au audienţă 0,0. În urma audienţei nule, programe care au încărcare de publicitate nu generează GRP, iar publicitatea TV se vinde pe punctul de audienţă. TVR nu produce decât puţini bani din publicitate. Prăbuşirea audienţelor pune sub semnul întrebării dacă şi cât îşi mai face astăzi TVR misiunea publică.

TVR, aproape blocată. Stelian Tănase cere să se mărească de urgență taxa TV

În urmă cu câteva luni, Stelian Tănase a cerut o majorare de până la șase lei, dar la scurt timp a declarat că s-ar mulțumi și cu o creștere de 50 de bani, lucru pe care Guvernul nu îşi doreşte să îl aprobe.

Ar renunța la publicitate
Pierderea aproape sigură de către TVR a drepturilor de televizare ale EURO 2016 a deschis discuția despre datoriile imense ale instituției, dar și despre eficiența postului public. Stelian Tănase spune că singura modalitate de redresare este mărirea taxei TV, dar vrea și o actualizare a Legii 41/1994, privind organizarea și funcționarea SRTV. El propune ca, pentru „evenimentele de importanță majoră”, TVR să primească sprijin de la Guvern și ar vrea chiar ștergerea datoriilor postului.
În urmă cu o lună, directorul TVR, Stelian Tănase, a făcut un apel la liderii principalelor forţe politice să discute “în regim de urgenţă” situaţia de la TVR. El a precizat că televiziunea publică traversează “cea mai dificilă perioadă din istoria instituţiei”.
Tagged , , , , , , , , , ,

In sfarsit romanii incep sa NU mai cumpere diplome

Incepe sa se inverseze trendul financiar al universitatilor private din Romania care scoteau pana acum pe banda rulanta tot felul de “Dottore”….Oamenii isi dau seama ca nu foloseste nimanui o diploma cumparata si care nu are finalitate si acoperire intr-un loc de munca sau care nu are nici o utilitate evidenta…Orgoliile se duc odata cu banii topiti in criza financiara iar lumea se aseaza pe baze normale schimband valorile inca odata din temelii…

Sursa: Economica.net

Universitatea Româno-Americană şi Universitatea Spiru Haret au intrat anul trecut pe pierdere, rezultatele continuând tendinţa începută încă din 2009. Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti, Universitatea Danubius din Galaţi, Universitatea Vasile Goldiş din Arad au avut anul trecut profitabilitate sensibil mai mică decât în 2013, dar mult sub nivelul anului 2008. Universitatea Ecologică şi Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti au avut anul trecut un reviriment însemnat al marjei de profit, dar mult sub nivelurile anului 2008. Majoritatea universităţilor private acreditate mari au mers semnificativ mai prost decât în anul de glorie 2008.

Numărul studenţilor înscrişi în anul I de studii la universităţile private (la programe de licenţă), în anul universitar 2013/2014 a fost de şase ori mai mic decât în 2007-2008.

Concret, numărul studenţilor înscrişi în anul I, la universităţi private a scăzut de la 144.269 în anul universitar 2007/2008, la 22.251 în anul universitar 2013/2014, potrivit informaţiilor publicate în Strategia Guvernului privind învăţământul terţiar 2015-2020.

Evoluţia numărului de studenţi

Sursa: INS, pentru datele privind învăţământul universitar privat (raportarea pentru începutul anului universitar); CNFIS, pentru datele privind învăţământul universitar public (pe baza raportărilor realizate de universităţi, cu data de referinţă 1 ianuarie a fiecărui an universitar, actualizate pentru ianuarie 2014 si 2015).

Iată cum se vede în afacerile universităţilor private această scădere accentuată a numărului studenţilor care le finanţează

Universitatea Româno-Americană (URA) şi Universitatea Spiru Haret au intrat pe pierdere în 2014, continuând tendinţa de scădere anunţată încă din 2009.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti, Universitatea Danubius din Galaţi, Universitatea Vasile Goldiş din Arad au avut anul trecut profitabilitate mai mică decât în 2013. Marjele de profit ale acestor instituţii s-au prăbuşit cu peste 15 de puncte procentuale faţă de nivelurile din 2008.

Trei universităţi private acreditate au avut anul trecut profitabilitate mai mare decât în 2013, dar sub nivelurile din 2008 ale indicatorului. E vorba de Universitatea Hyperion, Universitatea Ecologică şi Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti. Două dintre universităţile antemenţionate au avut anul trecut marje de profit semnificativ mai mici decât în 2008.

Universităţile particulare acreditate care au revenit/intrat pe profit în 2014 sunt Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, respectiv Universitatea Sapienţia din Cluj. Universitatea Titu Maiorescu revine pe profit, după ce marja s-a înscris pe o pantă descendentă din 2010 încoace. Universitatea clujeană Sapienţia intră pe profit, după doi ani consecutivi în pierdere.

E devreme să ne pronunţăm dacă revirimentul acestora e conjunctural sau se înscrie într-o tendinţă de creştere coerentă.

Precizări
ECONOMICA.NET a analizat performanţele financiare ale universităţilor particulare acreditate, cu venituri totale de cel puţin 12 milioane lei în anul fiscal 2014.
Am calculat marjele de profit funcţie de valorile absolute ale indicatorilor financiari, de pe mfinante.ro, iar evoluţia veniturilor totale funcţie de valorile rotunjite ale indicatorilor financiari din tabelele de mai jos.

Prăbuşirea celor doi grei din învăţământul superior particular acreditat: Universitatea Spiru Haret şi Universitatea Româno-Americană

Universitatea Spiru Haret a intrat pe pierdere în 2014, după patru ani de scădere anuală, semnificativă a profitabilităţii, urmată de o revenire anemică a marjei de profit (în 2013) care nu s-a menţinut în anul următorul.

Universitatea Spiru Haret (USH) a raportat în 2014 pierderi de 12,75 milioane de lei, după ce închisese anul 2013 cu marjă de profit de 2,42%.
2013 a fost singurul an din intervalul 2008-2014 în care USH a avut un uşor reviriment al profitabilităţii şi excedentului.

Veniturile totale ale USH au scăzut sistematic din 2010 încoace. Doar în 2014, veniturile totale ale USH au coborât cu peste 39% faţă de anul 2013, şi au fost de peste cinci ori mai mici decât cele cu care a încheiat anul 2008.

USH în 2014: pierderi de 12,75 milioane lei, venituri totale de peste cinci ori mai mici decât în 2008

Spiru Haret 2008 2014

Universitatea Româno-Americană (URA) a intrat pe pierdere în 2014, după ce profitabilitatea a coborât dramatic din 2009 încoace.

Din 2012, veniturile totale ale Universităţii Româno-Americane continuă să scadă de la an la an.
Doar în 2014 veniturile totale ale URA au scăzut cu 22.33% faţă de nivelul anului 2013, şi cu peste 49% faţă de valoarea din 2008 a indicatorului.

URA: de la profitabilitate de 35,27% în 2008, la pierderi de 5,27 milioane lei în 2014

URA 2008 2014

Universitatea Creştină Partium din Oradea continuă pe pierdere în 2014. E al şaselea an consecutiv în care instituţia din Cluj a mers în pierdere.
Totuşi, pierderile raportate în 2014 sunt cu 41% mai mici decât în anul 2013.

Partium 2008 2014

Instituţiile particulare de învăţământ superior acreditate cu profitabilitate mai mică decât în 2013, şi în prăbuşire faţă de nivelurile din 2008 ale indicatorului

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti în 2014: profitabilitate şi venituri totale mai mici decât în 2013.

Concret, veniturile totale ale Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti au scăzut cu circa 8,67% faţă de nivelul anului 2013, şi cu aproape18,5% faţă de valoarea veniturilor din 2008.

Profitabilitatea Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti a scăzut în 2014 cu 4,78 puncte procentuale faţă de nivelul din 2013, şi cu 15,78 puncte procentuale faţă de valoarea din 2008 a indicatorului.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti: de la 28,23% marjă de profit în 2008, la 12,45% – în 2014

U Dimitrie Cantemir Bucuresti 2008 2014

Universitatea Danubius din Galaţi în 2014: cea mai mică marjă de profit din anul 2008 încoace.

Profitabilitatea instituţiei s-a prăbuşit de la nivelul de 25.2% în 2008 şi a ajuns la 0,71% în 2014.

Marja de profit a Universităţii Danubius este în scădere continuă din 2009 încoace, dar mai mică decât la începutul intervalului analizat.

Danubius 2008 2014

Universitatea Vasile Goldiş din Arad în 2014: profitabilitatea continuă să scadă şi atinge nivelul de 0,5%; e în scădere accentuată faţă de nivelul din 2008, de peste 22%.

Universitatea Vasile Goldiş din Arad pierde anul trecut 21,73 puncte procentuale la marja de profit faţă de nivelul anului 2008.

Vasile Goldis 2008 2014

Universităţile particulare acreditate care au revenit/intrat pe profit în 2014 sunt Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, respectiv Universitatea Sapienţia din Cluj.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti în 2014: a revenit pe profit, după un an în pierdere, şi a raportat o profitabilitate de 22.6%.

Revirimentul din 2014 vine în contextul în care profitabilitatea Universităţii Titu Maiorescu s-a aflat pe o pantă descendentă din 2010 încoace.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a revenit pe profit, după ce în 2013 intrase pe pierdere de 2,32 milioane lei. Profitabilitatea şi excedentul Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti depăşesc în 2014 nivelurile din 2012 ale celor doi indicatori.

Veniturile totale din 2014 ale Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti sunt în scădere uşoară faţă de nivelul anului 2013, dar cu peste 19% mai mari decât cele din 2008.
Profitabilitatea Universităţii a scăzut în 2014 cu 13,94 puncte procentuale faţă de nivelul din 2008.

Titu Maiorescu 2008 2014

Universitatea Sapienţia din Cluj intră pe profit în 2014, după doi ani consecutivi în pierdere.

Sapientia 2008 2014

Universităţile private acreditate care au avut anul trecut profitabilitate mai mare decât în 2013, dar sub nivelurile anului 2008. 

Universitatea Hyperion a raportat în 2014 profitabilitate mai mare decât în 2013. Veniturile totale ale Universtăţii Hyperion continuă să scadă de la an de an, din 2011 încoace.
Profitabilitatea Universităţii Hyperion e la 0,12 puncte procentuale distanţă în 2014 faţă de nivelul anului 2009, şi doar 0,03 puncte procentuale faţă de cea din 2013.

Hyperion 2009 2014
Universitatea Ecologică închide anul 2014 cu profitabilitate şi venituri mari mari decât în 2013.

Concret, marja de profit a Universităţii Ecologice a urcat în 2014 cu peste 5 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2013, iar veniturile totale ale universităţii au fost cu 2,42% mai mari decât cele din anul precedent (2013).

Profitabilitatea Universităţii Ecologice, de cel puţin două ori mai mică în 2014 decât în 2008

Ecologica 2008 2014

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti a avut anul trecut marjă de profit şi venituri totale peste cele raportate în 2013

Veniturile din 2014 ale Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti le depăşesc pe cele din anul precedent, după trei ani consecutivi în care s-au înscris pe o pantă descendentă.

Profitabilitatea Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti a urcat cu 5 puncte procentuale în 2014 faţă de 2013.

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti pierde anul trecut 15,9 puncte procentuale la marja de profit faţă de nivelul din 2008

Nicolae Titulescu 2008 2014

E devreme să ne pronunţăm dacă performanţele anului 2014 se vor înscrie într-o tendinţă coerentă de creştere în anii care vin, sau sunt nişte vârfuri conjuncturale. 

Universităţile particulare acreditate cu afaceri totale sub 12 milioane lei în 2014 care nu au fost incluse în analiză şi care au continuat să meargă în pierdere în 2014 sunt: Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj, Universitatea George Bariţiu din Braşov, Universitatea Athenaeum din Bucureşti. Pentru primele trei (Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj) e al patrulea an consecutiv în care merg în pierdere. 

Marja de profit a Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti a scăzut sistematic din 2009 încoace, de la nivelul de 9,94% în 2008, iar în 2011 instituţia a intrat pe pierdere. Totuşi, pierderile cu care a încheiat anul 2014 sunt mai mici decât cele din 2013.

Universitatea Avram Iancu din Cluj continuă pe pierdere, dar mai mică decât în 2013.

Anul trecut Universitatea Bogdan Vodă din Cluj a avut pierderi aproape duble faţă de 2013.

Universitatea Athenaeum din Bucureşti a avut anul trecut pierderi de aproape 19 ori mai mari decât cele din 2013 (220.958 lei, faţă de 11.640 lei).

Prăbuşire spectaculoasă a marjei de profit a unei universităţi acreditate de talie medie

Universitatea Bioterra din Bucureşti a intrat pe pierdere în 2014, după scăderi semnificative ale marjei de profit din 2010 încoace. Profitabilitatea Universităţii Bioterra s-a prăbuşit de la nivelul de 46,49% atins în 2008.

Universitatea Bioterra din Bucureşti închide anul 2014 pe pierdere, după ce a înregistrat o revenire consistentă a profitabilităţii în 2013, faţă de anul 2012 (marjă de 4,3%, faţă de 0,7% în 2012).

Veniturile totale ale Universităţii Bioterra au coborât sistematic şi semnificativ din 2010 încoace. De exemplu, veniturile totale din 2014 ale Universităţii Bioterra au scăzut cu peste 29% faţă de cele din 2013, şi cu aproape 52% faţă de cele raportate în 2008.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Intangibilii – generalii serviciilor si coruptia

Sursa: Comisarul.ro

Mulți au fost atât de uimiți de prostia lui Sorin Oprescu, care a continuat să ia mită după ce câțiva dintre complicii săi au căzut în mâna DNA, încât au trecut cu vederea adevărata semnificație a arestării sale: s-a mai prăbușit o mega instituție a corupției. Primarul Capitalei nu a fost niciodată o marionetă, un frontispiciu încropit la nimereală pentru ca un grup de rechini să fure la adăpostul lui, precum mulți dintre cei ajunși după gratii în ultimii ani. Oprescu este liderul unei case mafiote de sine stătoare și puternice, nucleul unei rețele vaste de corupție, aliat, furnizor și client cu drepturi egale pentru alte case mafiote la fel de redutabile.

Unii dintre jurnaliștii care se hrănesc de ani buni cu resturile de la ospățul său încearcă deliberat să-i bagatelizeze anvergura, pentru a răscoli simpatia credulilor care l-au votat și invocă ”amărâții de 25.000 de euro” pe care i-a luat mită în seara flagrantului. Au fost 25.000 de euro doar în seara aceea și aproape un milion de euro, vreme de doi ani, doar de la șeful cimitirelor.

Este suficient să numărăm câte instituții similare avea Oprescu în subordine ca să înțelegem câte milioane de euro este posibil să fi luat șpagă doar pentru a ține niște golani în funcții. Iar ăsta era doar mărunțișul. Pentru că marile tunuri nu s-au dat la cimitire sau la Palatul Mogoșoaia, ci în marile proiecte de infrastructură, precum Arena Națională, a cărui deviz final a crescut cu aproape 100 de milioane de euro față de cel inițial, în pasajele, tunelurile și parcările rutiere. Și nu în ultimul rând la PUZ-uri. Pentru aprobările de a ridica clădiri supradimensionate în zonele cu restricții de înălțime.

Nu doar actualul dosar DNA dar și multe altele care au vizat primari și președinți de consilii locale sau județene confirmă un adevăr intuit de fiecare dintre noi: este aproape imposibil pentru o firmă să prindă un contract de anvergură cu vreo primărie sau un județ fără să dea mită. Iar dacă luăm de bun procentul de 10% de mită anunțat de DNA în dosarul Oprescu (estimare, probabil, foarte prudentă) vorbim, la un buget anual de un miliard de euro pentru Primăria Capitalei, de o mită cumulată de 100 de milioane de euro. Pe an. Această cifră dă anvergura mafiotă actuală a Casei Oprescu.

Dar este o fotografie incompletă. Lipsesc banii obținuți prin alte metode decât jefuirea bugetului orașului – pentru diverse autorizații și aprobări, PUZ-urile, după cum spuneam, sau taxele ”de șmecheri” impuse diverselor tipuri de afaceri care depind de binecuvântarea primăriei, restaurante, terase, etc. Lipsesc și restul afacerilor sale, în special în domeniul medical, dar mai ales dinamica în timp.

Până să fie ales primar al Bucureștiului, Oprescu a fost stăpânul absolut nu doar al Spitalului Universitar de Urgență ci și al întregii caracatițe din sistemul medical aflat în subordinea PSD. Dacă despre banii pe care i-a făcut la Universitar ne putem face o idee dacă ne amintim că renovarea sa a costat de 100 de ori mai mult decât era planificat inițial – a plecat de la 3,5 miliarde lei (vechi) și a ajuns la 335 de miliarde, despre cât a câștigat păstorind, alături de fratele și fiul său, o vastă rețea de clinici private dar si de furnizori de echipamente și consumabile medicale nu putem decât să ne imaginăm că sumele sunt de ordinul zecilor de milioane de euro.

Unicitatea Casei Oprescu nu constă doar în faptul că, în ciuda averii sale imense, capul încă ținea să primească personal plicul cu 25.000 de euro de la șeful cimiterelor – ca un Don de modă veche, cât mai ales în cota sa politică ridicată. Mafioți cu atâția bani și chiar mai mulți au mai existat și mai există în România, dar nici unul nu a reușit să clădească un imperiu infracțional de asemenea dimensiuni păstrându-și neatinsă imaginea de doctoraș cam golan, dar simpatic și omenos. E ceva să furi cu atâta energie și pricepere milioane de oameni și să-i vrăjești pe cei mai mulți dintre ei să nu vadă în tine un alt Năstase, sau un alt Vântu sau Voiculescu.

Cota sa politică i-a permis să dețină o poziție privilegiată și în PSD, partidul care l-a propulsat și susținut în ultimii 25 de ani. De la început, sprijinul patern pe care i l-a dat Ion Iliescu și faptul că a copilărit printre aristocrații burgheziei roșii din Bd Primăverii i-au croit un drum aparte. Marea majoritate a pesediștilor, copii de tractoriști, sau ei înșiși fierar-betoniști, strungari sau bișnițari, l-au privit cu o combinație de invidie și admirație pe băiatul de general de securitate care nu doar că a supraviețuit neatins Revoluției dar a mai avut și de câștigat de pe urma ei.

Dar câtă vreme a fost doar doctorașul lui Iliescu, bine înșurubat în afacerile din sănătate, nimeni nu l-a luat foarte în serios. Și nici el nu s-a omorât după vreo funcție înaltă care să-i ceară prea multă disciplină remunerată modest. Însă, după ieșirea în decor a lui Adrian Năstase, din ce în ce mai mulți pesediști au început să privească spre el ca spre marea speranță de salvare a partidului.

De câte ori se vorbea de variante la șefia partidului, sau chiar pentru alegerile prezidențiale, numele lui Oprescu figura în capul listei. Doar alegerea sa constantă pentru bani ușori și scăderea influenței lui Iliescu în partid au făcut ca ”Aristocratul” să ajungă după gratii tot ca o mare speranță.

Nu în ultimul rând, prin el Casa Oprescu a devenit un partener esențial pentru alte Case fondate de foști generali de securitate. De la afacerile cu sisteme de securitate, la cele cu citostatice, sângele economiei private trebuia să treacă și prin venele vechi ale nomenclaturii de partid și de stat. Sorin Oprescu a fost unul dintre organele esențiale care fac posibilă supraviețuirea, prosperitatea și continuitatea dominației vechilor structuri de putere. Până sâmbătă.

Arestarea lui Sorin Oprescu nu înseamnă automat distrugerea acestor Case și a rețelei de influență pe care o exercită. Să nu uităm că fratele său este încă în libertate și nu este un oarecare – a fost șeful Casei de Sănătate OPSNAJ, iar afacerilor lor mai mult sau mai puțin vizibile sunt încă active. Dar înseamnă că operațiunea de distrugere a SISTEMULUI continuă.

Chiar dacă scoaterea Casei Oprescu din joc nu înseamnă și eliminarea altor noduri mafiote, este evident că refacerea legăturilor de afaceri rupte prin arestarea liderului ei nu va fi nici ușoară, nici rapidă și nici fără riscuri. Vulnerabilitatea rețelei va avea ca efect atât o încetinire a operațiunii de jefuire a banului public dar și o reducere a dimensiunii sale. Cât de puternic va fi acest efect depinde foarte mult de răspunsul la întrebarea: va continua ofensiva anticorupție? Și dacă da, cât de intens?

Din fericire, în ciuda atacurilor extrem de abile și de diverse îndreptate împotriva celor care dau tonul luptei anticorupție, nu sunt semne că se simt intimidați și că o vor lăsa mai moale, de teamă că și-ar putea pierde funcțiile. Din contră. Se pare că această rezistență venită și din zone neașteptate i-a îndârjit și mai tare.

Și în special teza că miza luptei anticorupție este ca de fapt serviciile să controleze întreaga societate. Această teorie are ca sâmbure o mare minciună. Și anume ideea implicită că până la valul de condamnări pentru corupție din ultimii ani serviciile nu controlau întreaga societate și că de abia acum se pregătesc să facă asta. Fals! Vreme de aproape 70 de ani, până de curând, au avut cu adevărat totul în mână, în frăție cu oligarhia de partid.

Când era forța serviciilor un pericol real? Nu cumva atunci când Radu Timofte, fostul șef al SRI, era plătit de Vântu? Nu cumva atunci când Rotaru, fost director în trustul lui Voiculescu, a revenit în SIE, ca numărul doi? Cine îndrăznea atunci să vorbească de poliție politică, de ascultări de telefoane, de abuzuri, de șantaj, de afaceri ilegale, de procese măsluite în justiție? Aud? Eram trei – cinci jurnaliști. Atât! Restul se făceau că nu văd mâna de fier a fostei Securități în beregata societății, a economiei și a presei.

Adevăratele întrebări sunt altele: dacă aveau totul în mână, după cum știm foarte bine, de ce au trebuit să se supună singuri la toate șocurile provocate de lupta anticorupție, la furia politicienilor, a oamenilor de afaceri ”acoperiți”, a unor jurnaliști, a unor colegi trimiși după gratii? De ce s-au expus să fie terfeliți în media controlată de cei băgați la închisoare dacă ei oricum controlau totul? De ce nu au păstrat status-quo-ul ante 2005, în care toți le mâncau din palmă?!

Cu excepția scandalului imens generat de România liberă prin descoperirea gropii de la Berevoiești unde securiștii au ars documentele compromițătoare și de dezvăluirile lui Bucur am mai avut o problemă cu serviciile? Nu! În vremea lui Timofte și al lui Fulga, ca să nu mai vorbim de Măgureanu și Caraman, era vreo televiziune care să vadă vreo scamă pe epoleții serviciilor?

A fost vreun politician care să spună ceva de relația Timofte-Vântu? A îndrăznit Tăriceanu să spună vreun cuvânt despre cum ajungea Vântu să aibă stenogramele discuțiilor adversarilor (și prietenilor) săi? Vorbea cineva de nevoia de mandat de la judecător? Evident, Tăriceanu habar nu avea de astea, el trăia într-un turn de fildeș, acum de vreun an s-a dat jos și a aflat cum merg lucurile. Coincidență, cam din același moment în care a constatat că nu prea mai are cine să-i plătească mesele, deoarece mai toți sponsorii săi au intrat la pușcărie.

Așadar, din moment ce serviciile oricum controlau tot, de ce au trebuit să-și bată singure cuie în talpă arestându-i pe cei cu care se înțeleseseră atât de bine până de curând?! În afara explicației cu masochismul, nu există decât încă una. Nu au mai avut încotro.

Păi dacă ei controlau totul cum de nu au mai avut încotro? Dacă toate lumea e de acord că ei erau Dumnezeii acestei țări, cine putea să le sucească brațul la spate? Nimeni! Au început să și-l sucească singuri, unii altora mai precis, imediat după ce au decis cu toții să facă acel salt gigantic spre necunoscut care a fost aderarea la NATO și la UE. Pentru că altfel nu ar fi putut genera schimbarea la care se angajaseră. La început si-au sucit-o mai blând, câtă vreme s-au bălăcit în speranța că noi frați de club sunt fraieri și o să accepte reforme cosmetice. După care din ce în ce mai tare pe măsură ce au realizat că nimeni nu le înghite minciunile.

Dar asta nu s-ar fi realizat dacă Timofte și Fulga și mulți alții nu ar fi fost schimbați din funcții și chiar condamnați. Iar dacă noua garnitură de ofițeri și specialiști din servicii s-ar fi complăcut în mizeria pe care au găsit-o la instalarea lor în funcții lucrurile ar fi rămas ca acum zece ani. Năstase ar fi fost, cel mai probabil, președinte, Vântu și Voiculescu ar fi fost în continuare cei mai bogați oameni din țară, iar Oprescu cel mai sărac și cinstit dintre primari. A, era să uit, și numărul celor ce ar fi avut curajul să vorbească de abuzurile serviciilor ar fi fost la fel de mare ca în 2005.

Din fericire, tot ce se întâmplă bine în lupta anticorupție și implicit în zona serviciilor și a justiției este rezultatul unui parteneriat istoric între români și europeni și americani, în care fiecare parte și-a adus o contribuție majoră de profesionalism și onestitate. Această realitate este cea esențială și este validată de oameni care nu și-ar permite să decoreze precum ambasada Franței pe Oprescu. Ea conține și promisiunea că toate erorile de parcurs vor fi depășite cu bună credință, iar toate cârdășiile vremelnice vor fi vremelnice și nu vor deraia traiectoria stabilită de comun acord. Câtă vreme căderea ”intangibililor”, tineri și bătrâni, nu se oprește înseamnă că promisiunea nu a fost încălcată.

Dan Turturică

Tagged , , , , , , , , , , , ,

In numele tatalui – afacerile Dinastiei Aliyev

Sursa: Riseproject

  • O casă din centrul Bucureștiului, păzită de jandarmi, ascunde banii și interesele familiei prezidențiale din Azerbaidjan
  • Azerii au făcut tranzacții de milioane de euro la București, în memoria fostului lider național Heydar Aliyev, tatăl actualului președinte
  • Tranzacțiile s-au derulat pe o filieră de afaceri conectată la ambasada azeră de la București
  • Fundația familiei Aliyev susține că are parteneriate oficiale cu mai multe ministere în România

OBIECTIV DIPLOMATIC”

O casă din zona veche a Bucureștiului e păzită permanent de jandarmi. “Aici e un obiectiv diplomatic”, explică jandarmul care îi legitimează pe reporterii RISE pentru că filmează clădirea din strada Popa Soare nr. 39, situată la aproape un kilometru de Piața Universității.

Alți doi jandarmi își fac rapid apariția de pe o stradă lăturalnică.

Reporter: Ce obiectiv diplomatic?

Jandarm 1: Reprezentanța economică azeră…

Reporter: Unde scrie? Pe clădire apare doar că aici e o fundație…

Jandarm 2: E o fundație, dar e străină …are regim special…

La această adresă funcționează oficial doar fundația azeră “Heydar Aliyev”, înființată de familia prezidențială în memoria fostului lider național. Jandarmeria Română și Ministerul Afacerilor Externe se contrazic cu privire la statutul clădirii. Jandarmeria spune că nu asigură paza fundației, ci a unei alte instituții cu statut diplomatic, fără să o numească. De partea cealaltă, Externele susțin că nici fundația și nici clădirea nu au statut diplomatic.

În realitate, casa este deținută de o firmă privată din București, în care e implicată familia președintelui azer. La rândul ei, firma privată a pus întreaga clădire, de peste 600 de metri pătrați, la dispoziția fundației Heydar Aliyev.

O FAMILIE BOGATĂ

Cuplul prezidențial. Prima doamnă, Mehriban Aliyeva, conduce fundația Heydar Aliyev. Foto: Mediafax/AFP/TIAGO PETINGA

Membrii familiei Aliyev – Ilham (șeful statului),  Mehriban (prima doamnă) și cei trei copii, Heydar jr., Arzu și Leyla – s-au implicat în ultimii ani în operațiuni financiare secrete pe mai multe continente. Folosindu-se de companii offshore și de interpuși, familia prezidențială a preluat bucăți importante din economia națională – mine de aur, companii de telecomunicații și bănci – dar și proprietăți de lux în mai multe state europene.

Jurnaliștii azeri care au dezvăluit afacerile familiei prezidențiale au avut de suferit. Au fost mai întâi ținta unor campanii de discreditare, iar apoi au fost întemnițați pe baza unor acuzații dintre cele mai bizare. (Detalii AICI și AICI)

Alți zeci de activiști locali și opozanți politici au avut de suferit după ce au criticat abuzurile regimului Aliyev.

În luna iunie 2015, familia Aliyev s-a implicat activ în organizarea primei ediții a Jocurilor Europene, un fel de „mini-olimpiadă” continentală. Prima doamnă a coordonat comitetul pentru organizarea competiției, dar evenimentul a fost boicotat de liderii europeni din cauza încălcării drepturilor omului de către regimul Aliyev.

 

 

 

Protestatari pe străzile din Baku, în octombrie 2013, când Ilham Aliyev a fost reales președinte în urma unor alegeri contestate de opoziție. FOTO: Mediafax/AFP/ TOFIK BABAYEV

Arzu Aliyeva, 26 de ani, fiica mai mică a președintelui azer, promovând Jocurile Europene “Baku2015″. La București, ea este implicată într-o afacere imobiliară. Foto: Instagram

Doar câțiva înalți oficiali din Est, printre care și premierul Victor Ponta, au luat loc în tribunele stadionului “Heydar Aliyev” din Baku, capitala Azerbaidjanului, ca să asiste la festivitatea de deschidere.

Fundația Heydar Aliyev susține că are la București parteneriate oficiale cu mai multe ministere, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe.

Externele spun însă că nu au încheiat niciun parteneriat cu fundația azeră: “De-a lungul timpului, potrivit statutului, fundaţia a organizat o serie de evenimente şi acţiuni la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ministerului. Nu există un acord de cooperare formal între minister şi fundaţia respectivă”.

În schimb, ONG-ul azer are legături strânse cu Fundația Nicolae Titulescu, condusă de Adrian Năstase, mentorul politic al premierului Victor Ponta, potrivit rapoartelor oficiale ale celor două organizații.

România a fost al doilea stat din lume care a recunoscut independența Azerbaidjanului la sfârșitul anului 1991, după prăbușirea fostului imperiu sovietic. De atunci, cele două țări și-au consolidat un parteneriat strategic, iar România își pune acum speranțele în bogatele resurse ale Azerbaidjanului ca să-și reducă dependența de gazul rusesc. Ilham Aliyev, șeful statului azer, a fost decorat de două ori la București, atât de fostul președinte Traian Băsescu, cât și de predecesorul său, Ion Iliescu.

DINASTIA ALIYEV

dinastia_aliyev_002

PROPRIETARII SECREȚI

Casa din Popa Soare e deținută de firma Curzon Properties, ai cărei proprietari se ascund în zone offshore. SRL-ul bucureștean a fost înființat pe 9 septembrie 2008, iar trei zile mai târziu a cumpărat clădirea din Popa Soare. După alte trei zile, în încăperile casei s-a mutat fundația Heydar Aliyev, fără să plătească chirie.

Prețul final al casei a fost de 6,5 milioane de euro, bani achitați integral de un offshore din Seychelles, Asbet Ltd –principalul asociat al firmei bucureștene.

Firma offhore era deținută, la momentul tranzacției imobiliare, de azerul Ashraf Kamilov, angajat și acționar în ATAHolding, un conglomerat financiar controlat de familia Aliyev. În martie 2009, Asbet Ltd a cedat pachetul majoritar din firma românească către un alt offshore, Ciaba Ltd, din Insulele Virgine Britanice.

Documentele obținute de RISE Project arată că această firmă era deținută chiar de fiica mai mică a președintelui azer Arzu Aliyeva.

Metin Guvener, 53 de ani, a condus la început firma care deține clădirea din Popa Soare.

Azerul Gafar Gurbanov, 37 de ani, directorul și fondatorul grupului Triangle, a condus și firma Ciaba Ltd.

Transferul dintre cele două offshore-uri a fost semnat de o singură persoană pentru ambele companii – consultantul britanic Metin Guvener, care juca și rolul de administrator al SRL-ului bucureștean.

De aproape doi ani, britanicul era partener cu azerul Gafar Gurbanov, în  grupul londonez “Triangle”. Gurbanov era nimeni altul decât directorul firmei offshore cu care Arzu Aliyeva s-a implicat în afacerea din București.

Concomitent, Gurbanov mai era implicat și în conducerea ATAHolding, grupul financiar al familiei prezidențiale azere.

Fiica președintelui și-a diluat cota în afacerea românească, în 2012, după ce Asbet Limited și-a stins un împrumut de 6 milioane de euro – tranșa finală pentru plata casei din București. La acel moment, offshore-ul deținea un sfert din grupul ATAholding, în care familia Aliyev e majoritară printr-o firmă din Panama.

 

Ashraf Kamilov (stânga) și Ilham Aliyev (dreapta), la prezentarea unui proiect turistic al grupului AtaHolding.

Nici Gurbanov și nici Metin Guvener nu au putut fi contactați la sediul din Londra, iar reprezentanții lor nu au răspuns întrebărilor RISE Project.

În 2012, când Gurbanov se implica în administrarea firmei bucureșteme, el reprezenta și compania petrolieră a statului azer, SOCAR, într-un amplu proiect turistic în Muntenegru.

În România, SOCAR deține mai multe filiale și este compania parteneră cu statul român în proiectul transnațional al gazelor naturale. Compania azeră este o prezență constantă la evenimentele  fundației Heydar Aliyev din România, dar susține că nu le finanțează.

 

 

 

OAMENII DE LA BUCUREȘTI

Cumpărarea casei din strada Popa Soare s-a făcut pe o filieră a Camerei de Comerț România – Azerbaidjan, organizație înființată de oamenii ambasadei azere de la București. Pe aceeași filieră, care include și afaceriști din Republica Moldova, ambasada azeră a cheltuit milioane de euro pentru ca o alee din Parcul Tei să poarte numele lui Heydar Aliyev.

Familia Dobrea. Moldoveanul Vladlen Dobrea a încasat cele 6,5 milioane de la azeri pentru casa din Popa Soare. El este fiul lui Vladimir Dobrea, primul șef al filialei Lukoil România și fost primar al Chișinăului.

Familia Balaban. Valeriu Balaban, capul familiei, tot din Chișinău, este membru în Camera de Comerț România – Azerbaidjan. Valeriu și fiica lui, Natalia Balaban, au fost proprietarii casei din Popa Soare până în anul 2004, când i-au cedat-o lui Dobrea jr. Cele două familii, Dobrea și Balaban, au fost partenere în mai multe afaceri în București. Valeriu Balaban a amenajat, în 2007, și aleea „Heydar Aliyev” din parcul Tei, pe banii ambasadei azere de la București. În paralel, Balaban construia benzinării în România pentru gigantul rus Lukoil.

Ruslan Valadov – președintele executiv al Camerei de Comerț România-Azerbaidjan. Valadov, 46 de ani, a fost partener de afaceri cu Valeriu Balaban. Valadov a făcut afaceri, încă din 2003, în casa în care funcționează acum fundația azeră. A mai făcut afaceri și cu alți membri ai Camerei de Comerț, inclusiv cu administratorul actual al ambasadei azere de la București.

Alev Balgi-Curpedin. Fost președinte al Camerei de Comerț româno-azere. Românca a fost administrator în mai multe firme ale lui Ruslan Valadov, cu care a împărțit o perioadă și conducerea organizației de comerț. Balgi-Curpedin a devenit apoi directorul biroului din București al Fondului Internațional de Cooperare Marea Neagră- Marea Caspică, în care secretar general era fostul ambasador azer Eldar Hasanov, inițiatorul Camerei de Comerț.

Cristina Trelea. Membră în Camera de Comerț româno-azeră, Trelea este atât avocata fundației “Heydar Aliyev”, cât și a firmei care a cumpărat casa din Popa Soare, oferind de-a lungul anilor și consultanță moldovenilor care au vândut casa. În primul an de activitate, reprezentanța fundației familiei Aliyev din București a avut sediul în biroul ei de avocatură.

SPIONUL DIN CAMERĂ

Generalul Gheorghe Dragomir, al doilea om din Serviciul de Informații Externe după Revoluție, a fost, între 2005 și 2007, primul șef al Camerei de Comerț România – Azerbaidjan. Înainte de 1989, Gheorghe Dragomir a executat misiuni în Asia, ca ofițer în centrala spionajului românesc. “Nu l-am cunoscut pe Heydar Aliyev”, spune astăzi generalul, adăugând că înființarea Camerei de Comerț s-a făcut la inițiativa fostului ambasador azer la București, Eldar Hasanov: “Eu m-am retras din 2007, din motive de sănătate. Am organizat prima delegație economică în Azerbaidjan în 2005. Relațiile nu au avut însă continuitate, nu s-a mai făcut nimic din 2006, după vizita președintelui României în Azerbaidjan. Firmele românești sunt absente pe piața azeră, deși, până în 1989, România era o prezență activă în zona Asiei Centrale și a Caucazului de Sud”.

Gheorghe Dragomir explică cum s-a format noua organizație: “Eu am venit cu propuneri de membri din rândul companiilor românești, iar ambasada azeră cu firme care operau pe piața românească. Nu-l cunoșteam înainte pe Ruslan Valadov, l-am întâlnit când s-a constituit Camera de Comerț. El nu lucra la ambasadă, era om de afaceri azer în România. Nici pe moldoveni nu îi cunosc, ei au venit cu cei de la ambasada azeră.”

În casa generalului a fost stabilit și primul cartier general al Camerei de Comerț în anul 2005: “După ce am plecat eu, în 2007, le-am cerut să-și schimbe sediul”.

Sediul Camerei de Comerț s-a mutat, în 2007, în același apartament cu cel în care funcționa Societatea de Prietenie România-Azerbaidjan, condusă tot de Ruslan Valadov.

INVESTIGAȚIA PENALĂ

Șase ani mai târziu, în aprilie 2013, birourile Camerei de Comerț și Industrie România – Azerbaidjan au fost percheziționate de polițiștii bucureșteni. Perchezițiile coordonate de procurori aveau ca țintă finală afacerile derulate de șefii Camerei de Comerț, Ruslan Valadov și, respectiv, Balgi-Curpedin.

Anchetatorii români suspectează, încă din 2011, mai multe afaceri ilegale, printre care și o spălare de bani de peste 2 milioane de euro. În circuitul financiar analizat de procurori sunt implicate mai multe companii.

Una dintre ele, Intelect Prestige SRL, controlată de Valadov și administrată de soțul lui Balgi – Curpedin, este în incapacitate de plată din 2011, cu datorii restante la stat. După ce firma a intrat în insolvență, Alev Balgi-Curpedin a devenit administratorul ei special.

Problemele financiare ale companiei au scos la suprafață și ancheta procurorilor. Mihai Corsate, fost director Intelect Prestige, a cerut anul trecut o adeverință că a fost salariatul firmei. Lichidatorul i-a răspuns că nu îi poate da o astfel de adeverință pentru că arhiva firmei a fost ridicată de procurori în timpul cercetărilor penale.

Mihai Corsate explică în ce a constat disputa juridică cu firma la care a fost angajat: “Eu am dat în judecată compania pentru că nu îmi închipuiam că te poți angaja ca director într-o firmă și, de exemplu, să nu îți înregistreze contractul de muncă. Ei au eludat legea, pentru că n-au plătit taxele, în calitate de angajatori, către statul român. N-au plătit nimic. În 2007, am început să lucrez cu ei și trebuia să le construiesc o fabrică de cărămidă la Brazi (nn- o comună de lângă Ploiești)”. Tribunalul Ploiești a obligat firma Intelect Prestige să-i achite contribuțiile la stat pentru salariile încasate în perioada 2007-2010.

 

 

Contactat telefonic, Ruslan Valadov ne-a spus că e plecat din București și că nu înțelege întrebările. Ne-a cerut să-l sunăm peste câteva zile, dar nu a mai răspuns apoi.

Nici Balgi-Curpedin nu a fost mai darnică în declarații: “Nu înțeleg pentru ce aveți dumneavoastră nevoie de informațiile astea, nu am avut nici o implicare în chestiunile de care spuneți dumneavoastră. Am fost o periodă scurtă în Camera de Comerț, după care mi-am văzut de treburile mele. Dar nu s-a sechestrat nici o arhivă a firmei Intelect Prestige. Nu știu ce informații dețineți dumneavoastră”.

Conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București a confirmat începerea urmăririi penale cu privire la operațiunile de spălare a banilor, dar susține că, până acum, nu a fost acuzată oficial nicio persoană.

 

CONEXIUNI CU CRIMA ORGANIZATĂ

ARHIVA_KISS

Alte două firme sunt în atenția procurorilor bucureșteni pentru operațiuni suspecte de spălare de bani:  Stones Invest Capital și European Eye Center. Prima, înființată de Intelect Prestige, a fost admistrată la început de aceeași Balgi-Curpedin, iar a doua a fost fondată de azerul Ruslan Valadov și pasată apoi unei familii de turci, Hacisuleymanoglu, ai cărei membri erau cunoscuți, la Istanbul, ca lideri ai unor grupări criminale. Valadov a rămas partener cu familia turcă în alte afaceri din București.

Turcii au folosit compania azerului ca să construiască un spital de oftalmologie în Capitală, după ce s-au aliat cu firma britanică, HCS-Providers Ltd. Londra, reprezentată la București chiar de Alev Balgi-Curpedin. Firma britanică a fost înființată de consultantul offshore neo-zeelandez Ian Taylor, implicat în tranzacții cu firme-paravan pe tot globul. Schema de proprietate mai includea și o firmă din Delaware – una dintre cele mai opace jurisdicții din lume – o rețetă clasică pe care Taylor a replicat-o și în alte structuri de tip offshore.

O investigație OCCRP/RISE Project a arătat, în noiembrie 2010, cum funcționa rețeaua globală a lui Taylor, furnizând servicii offshore pentru crima organizată – de la traficanți de arme și până la cartelurile mexicane de droguri. Partenerul său din București, avocatul român Kiss Laszlo, a fost arestat, în octombrie 2010, de procurori pentru delapidare și spălare de bani în afacerea companiei Petromservice, membră, la acel moment, în Camera de Comerț româno-azeră.

Taylor a semnat procuri pentru Alev Balgi-Curpedin în afacerea din România și după ce Kiss, omul său de la București, a fost arestat.

Balgi-Curpedin susține altceva: “N-am avut nici o legătură cu Ian Taylor și despre subiectul ăsta chiar nu vreau să discut în momentul ăsta. (…) Nu sunt în țară, haideți să ne auzim peste câteva zile. În rest, sunt informații publice pe care le puteți obține din ce loc doriți dumneavoastră”. Apoi, nu a mai răspuns la telefon. Firma londoneză s-a retras din afacerea cu turcii în vara anului 2011. La scurt timp, administrarea spitalului a fost preluată de un alt membru al familiei turce,  Basar Hacisuleymanoglu, anchetat încă din 2007 de Poliția din Istanbul ca lider al unui clan local, din care mai făcea parte și tatăl său. Basar Hacisuleymanoglu, 41 de ani, a venit în România, în 2005, și s-a lansat în afaceri cu case de schimb valutar și jocuri de noroc, iar apoi a devenit administrator și partener în companii cu activități medicale. Ca să devină administratorul spitalului, el a declarat în fața notarilor din București că nu este cercetat pentru nicio activitate ilegală.

Judecătorii români l-au extrădat anul trecut pe Basar Hacisuleymanoglu, la cererea Tribunalului de Delicte Grave din Istanbul.

13 mai 2011. Emil Boc, primul-ministru de atunci, a participat la inaugurarea spitalului "European Eye",  al familiei turce. La acel moment, firma britanică, reprezentată de Balgi-Curpedin, era încă acționară. FOTO: Octav Ganea/MediafaxFoto

13 mai 2011. Emil Boc, primul-ministru român, a participat la inaugurarea spitalului “European Eye”. Firma britanică, reprezentată de Balgi-Curpedin, era implicată încă în afacere alături de familia turcă. FOTO: Octav Ganea/MediafaxFoto

Acuzațiile autorităților turce se întind pe o pagină întreagă: omor calificat, constituire de grup infracțional organizat, șantaj, jaf, lipsire de libertate, amenințare, fals în înscrisuri private.

Arestat în 2013, în România, turcul s-a apărat susținând că nu se face vinovat de nicio faptă penală, că nu îi cunoaște pe majoritatea celor din gruparea criminală și că a venit în România ca om de afaceri, nu ca fugar. În final, judecătorii români l-au extrădat anul trecut pe baza probelor din dosar.

Cristina Simion, fost avocat al firmei controlate de turci, ne-a spus: “Basar Hacisuleymanoglu era singura persoană cu care țineam legătura, nu mai lucrez de mult cu ei. Din păcate, afacerea nu a avut rezultatele pe care le-au dorit dânșii, mai ales că Basar a fost extrădat”.

Investigațiile procurorilor români privind afacerile lui Valadov și ale partenerilor săi nu au fost finalizate până în prezent, astfel că azerul nu a fost pus oficial sub acuzare, dar el are probleme și cu alte companii. Lichidatorii au cerut judecătorilor ca Valadov să răspundă cu averea personală pentru aproape 400.000 de euro, acuzându-l că nu a depus documentele contabile ale firmei sale, Euroasia Exim, și nu a plătit taxele la stat. La mijlocul deceniului trecut, compania azerului a avut, timp de doi ani, domiciliul fiscal în casa din Popa Soare, înainte ca acolo să se mute fundația familiei Aliyev.

AFACERI ÎN NUMELE TATĂLUI

24 septembrie 2007. Traian Băsescu și Ilham Aliyev la inaugurarea fundației azere din București. Cei doi președinți au inaugurat, în aceeași zi, și aleea Heydar Aliyev din Parcul Tei. FOTO / Mediafax/AFP / Daniel Mihăilescu.

Numele lui Heydar Aliyev a fost implicat într-un alt proiect al ambasadei azere de la București. Afacerea s-a consumat în 2007 în Parcul Tei din Capitală și i-a avut în prim-plan pe aceeași moldoveni care au deținut și casa din strada Popa Soare.

Amenajarea aleii “Heydar Aliyev” din parc i-a costat pe cetățenii azeri aproape 2 milioane de euro, iar la finalul lucrărilor președintele Ilham Aliyev a venit special ca să inaugureze monumentul înălțat în memoria tatălui.

Firma care a executat lucrările de amenajare și a încasat  banii azerilor- Opal Consulting SRL-  era controlată tot de moldoveanul Valeriu Balaban, fostul proprietar al casei în care funcționează fundația Heydar Aliyev.

Balaban este și membru în Camera de Comerț, alături de ambasada azeră de la București, cea care l-a plătit pentru lucrările din parc. Ambasada a refuzat să răspundă la întrebările RISE Project pe marginea acestui subiect, dar Valeriu Balaban explică cum s-a derulat proiectul: “Da, eu m-am ocupat de amenajările din parc. Nu mai știu cât a fost valoarea, a trecut mult timp de atunci, întrebați la ambasadă. Eu le-am spus cât a costat lucrarea iar ei au achitat. Ne-am pupat, ne-am strâns mâna și la revedere! Nu a fost nicio problemă. A fost un contract făcut, prin ambasada de la București , cu guvernul din Azerbaidjan. Dar a fost concurs, licitație, noi am dat documentele, ei ne-au verificat, cred că a durat trei luni până am intrat în acest proiect. Licitația a fost organizată de ambasadă cu specialiști din guvernul azer, totul a fost făcut ca la carte. “.

Afaceristul moldoveam mai spune că a intrat în Camera de Comerț la invitația părții azere: “M-au întrebat cei de la ambasadă, atunci când făceam lucrări pentru ei, nu mai știu exact cine, dacă nu vreau să fiu membru. Am acceptat, dar nu am avut activitate acolo. Pe domnul Valadov îl cunoașteam și eu, ne știam toți. Domnul Valadov a avut o firmă în casa din Popa Soare, dar nu cred că mai eram proprietar, era cred deja fiul domnului Dobrea”. La acel moment, în 2003, casa aparținea încă lui Balaban, fiind cedată abia un mai târziu partenerilor lui de afaceri, care la rândul lor au vândut-o azerilor, potrivit documentelor obținute de RISE Project.

Noii proprietari, printre care și fiica președintelui Aliyev, au fost scutiți de la plata taxelor locale de Primăria Sectorului 2, aceeași instituție care a autorizat și lucrările din parcul Tei.

Daniel Bojin, Victor Ilie, Roxana Jipa

Ilustrație și VIDEO – Sergiu Brega

Acest material este dedicat colegei noastre Khadija Ismayilova, condamnată ieri, la Baku, la 7 ani și 6 luni de închisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un oras bolnav pana la maduva…

Sursa: Sorina Matei

Motto: „Suntem mafia pe viață,

              Frați, de fapt!

IMPLICAȚI – ȘEFI AI PARCHETULUI PLOIEȘTI, DIICOT PLOIEȘTI, IPJ PRAHOVA, BCCO PLOIEȘTI, DGA PLOIEȘTI, SIPI PRAHOVA, FINANȚE PUBLICE PRAHOVA

„În acest sens, palierele de acțiuni identificate până în prezent, din perspectiva favorizării /protejării /eliminării posibilităților de tragere la răspundere a membrilor grupului, includ decizionali din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, DIICOT- Serviciul Teritorial Ploiești, ai Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Ploiești, Direcției Generale Anticorupție Ploiești, Serviciului de Informație și Protecție Internă Prahova și Direcției Regionale a Finanțelor Publice Prahova.

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA NU I-A APROBAT PROCURORULUI ÎNREGISTRAREA DOSARULUI PENAL AL INTERLOPULUI LUI COSMA

„În concret, în cursul lunii Iunie 2013, cu prilejul unei ședințe profesionale pe care o conducea și în care se făceau aprecieri privind implicarea unor persoane coordonate de Alexe Răzvan în activități frauduloase, Aurelian Constantin Mihăilă- procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova a afirmat următoarele:„...Nu, cum să faceți așa ceva? Nu știți cine este Alexe, că e multimilionar în euro și că este omul lui Cosma ( cu referire la Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova)?”
Mai precis, acesta nu i-a aprobat procurorului Mircea Negulescu din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești înregistrarea dosarului penal cu privire la Răzvan Alexe, însă acest demers a fost materializat ca urmare a întoarcerii din concediul de odihnă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Mihail Tudose.”

ȘEFUL DIICOT PLOIEȘTI L-A ASIGURAT PE INTERLOPUL LUI COSMA, PRINTR-UN OFIȚER BCCO, CĂ N-ARE DOSARE PENALE

Acționând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Emanuel Saghel, Răzvan Alexe l-a capacitat pentru atingerea scopurilor sale oculte și pe Ionuț Botnaru, procurul șef al DIICOT- Serviciul Teritorial Ploiești. Inițial, aceasta l-a asigurat pe Răzvan Alexe că la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese ca învinuiți sau ca inculpați. Mai apoi, Ionuț Botnaru a apelat la Constantin Aurelian Mihăilă pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Răzvan Alexe pentru a le comunica acestuia.”

ADJUNCTUL PARCHETULUI INTEROGA PROCURORUL DESPRE CAZ ȘI DĂDEA RAPORTUL ȘEFULUI DIICOT PLOIEȘTI. ȘEFUL DIICOT PLOIEȘTI COMUNICA TOTUL INTERLOPULUI LUI COSMA

Astfel, la data de 11.09.2013, Ionuț Botnaru l-a vizitat la biroul de lucru pe Constantin Aurelian Mihăilă și și-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Mircea Negulescu, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12.02 și l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv dacă s-a început urmărirea penală și față de cine, pentru ce fapte, dacă au fost solicitate/obținute autorizații pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a solicitat prelungirea autorizațiilor inițiale. De asemenea, Constantin Aurelian Mihăilă s-a arătat interesat și dacă prelungirea unor autorizații inițiale de interceptare a comunicațiilor ( valabile în perioada 12.06-12.07.2013) nu a fost solicitată de procurorul de caz pentru a nu epuiza la acel moment perioada legală maximă privind interceptarea comunicațiilor unei persoane, și a i se permite o solicitare ulterioadă, în limita maximă de 4 luni de interceptare ori dacă a fost solicitată și nu a fost aprobată de instanță intrucât nu au fost prezentate suficiente probe în acest sens.
În aceeași împrejurare, Constantin Aurelian Mihăilă l-a chestionat pe procurorul de caz și cu privire la demersurile viitoare pe care acesta le va întreprinde în speță- dacă se vor solicita autorizații de interceptare pentru restul perioadei rămase, modul de prelucrare a datelor rezultate din interceptări, care este situația de fapt până la momentul discuțiilor și cum înțelege procurorul de caz să-și desfășoare activitatea ulterior.
Se pare că Mircea Negulescu a refuzat să dea răspunsurile scontate, pe motiv că se află în perioada de culegere a datelor, fapt ce l-a nemulțumit pe Constantin Aurelian Mihăilă.
Mai apoi, Constantin Aurelian Mihăilă i-a comunicat cu celeritate datele obținute lui Ionuț Botnaru, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i, le-a comunicat lui Emanuel Mihai Saghel care le-a transmis lui Răzvan Alexe.”

INTERLOPUL LUI COSMA A CERUT ANGAJAREA CA AVOCAT A UNUI FOST PROCUROR LA CARE ADJUNCTUL PARCHETULUI AVEA O DATORIE DE 30.000 DE EURO NEPLĂTITĂ, CA SĂ AIBĂ ASCENDENT ASUPRA PARCHETULUI

„În altă ordine de idei, pentru a-l convinge pe Constantin Aurelian Mihăilă să dea curs solicitărilor sale cu operativitate, Răzvan Alexe l-a determinat pe Cristian Marcel Păvăleanu să o angajeze ca avocat ( printre alții) pe numita Georgeta Buliga, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, motivul fiind reprezentat de ascendentul moral pe care aceasta îl are asupra lui Constantin Aurelian Mihăilă, derivat din existența unor relații de ordin pecuniar între cei doi, respectiv împrumutarea procurorului general adjunct cu o sumă de bani, posibil 30.000 de euro ( impumut neachitat până în prezent).

ȘEFUL DGA PLOIEȘTI ȘI ȘEFUL IPJ PRAHOVA, STRATEGIE COMUNĂ PENTRU A RĂSPUNDE CERERILOR INTERLOPULUI LUI COSMA

„Același Răvan Alexe a acționat pentru a avea acces la datele din dosar și prin intermediul comisarului șef de poliție, Constantin Ispas, șeful DGA Ploiești. Ca urmare a solicitărilor formulate de Răzvan Alexe, cu prilejul unor întâlniri directe sau prin interpuși, Constantin Ispas a stabilit de comun acod cu Inspectorul Șef al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Viorel Dosaru, o strategie de acțiuni care să răspundă solicitărilor interlopului.

ȘEFUL DGA PLOIEȘTI A CERUT TOATE DOCUMENTELE CARE-L VIZAU PE INTERLOPUL LUI COSMA CARE FĂCEA ȘI EVAZIUNE CU PRODUSE PETROLIERE

„Astfel, la data de 15.07.2013, Constantin Ispas a solicitat, din partea instituției pe care o conduce, printr-o adresă transmisă Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Prahova (SIF) să-i fie comunicare informările transmise de SIF către unitățile de parchet în perioada 2007-2013 ori primite de SIF din orice alte surse, inclusiv de la serviciile de informații, referitoare la infracțiunea de evaziune fiscală comise de numitul Constantin Vlad, persoană arestată preventiv în cadrului unui dosar penal intrumentat de DIICOT- ST Ploiești.
Într-adevăr, există suspiciunea legitimă că, prin această solicitare Constantin Ispas și-a disimulat interesul pentru accesul, prin intermediul unor persoane de încredere, la registrele de evidență/mișcare a documentelor clasificate/neclasificate ale IPJ Prahova, în vederea identificării eventualelor informări ale SIF legate de SC CONI SRL Mănești, societate implicată de Răzvan Alexe în derularea de operațiuni evazioniste cu produse petroliere.
Potrivit strategiei stabilite, Ion Costea, ofițer din cadrul SIF și obedient lui Viorel Dosaru, a solicitat pentru întocmirea răspunsului acces la registrele de evidență, solicitare respinsă inițial de către șeful său direct, Ștefan Dobre. Ulterior, lui Ion Costea i-a fost acordat accesul în temeiul aprobării exprese a lui Viorel Dosaru, sens în care a studiat respectivele documente pe parcursul a 4 zile.

ȘEFUL IPJ PRAHOVA ȘI-A CHESTIONAT POLIȚIȘTII DACĂ LUCREAZĂ CU PARCHETUL LA DOSARUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„În luna Iulie 2013, Viorel Dosaru i-a solicitat împuternicitului la comanda SIF comunicarea datelor legate de activitatea derulată de polițiștii din cadrul structurii în relația cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Prahova, interesat fiind de identificarea activităților derulate împreună cu parchetul. Ca urmare, Ștefan Dobre l-a chestionat insistent pe chestorul de poliție, Eugen Ionuț Ciorobea care i-a comunicat că lucrează într-un dosar econmic constituit pe numele SC CONI SRL, inclusiv faptul că în caz au fost puse în exploatare 9 autorizări de interceptare a comunicațiilor persoanelor interceptate, aspecte pe care i le-a raportat inspectorului șef Viorel Dosaru, în biroul acestuia, la discuții fiind prezenți comisarul șef de poliție, Nicolae Zecheru, șeful Serviciului Judiciar din cadrul IPJ Prahova, persoană aflată în relații de prietenie cu asociatul/administratirul SC CONI SRL și comisarul șef de poliție, Gheorghe Parepa, inspector șef adjunct al IPJ Prahova. Sunt date și indicii că cele obținute de către Viorel Dosaru i-au fost comunicate lui Constantin Ispas care, la rându-i, i le-a transmis lui Răzvan Alexe cu prilejul unor întâlniri directe.

CAMUFLAT, ȘEFUL DGA PLOIEȘTI SE ÎNTÂLNEA CU INTERLOPUL LUI COSMA

„Astfel, în perioada 31.08-2.09.2013, evitând folosirea telefoanelor proprii, Constantin Ispas i-a transmis lui Răzvan Alexe, prin intermediari comuni, faptul că este în posesia unor date ce prezintă relevanță pentru el, solicitând realizarea unor întâlniri directe pentru a i le comunica. Drept consecință, la 02.09.2013, adoptând un comportament camuflat- folosirea telefoanelor unor intermediari, evitarea unor referiri directe la locul de întâlnire, folosirea unor căi de acces diferite, închiderea telefoanelor mobile pe durata întâlnirilor– Răzvan Alexe și Constantin Ispas s-au întâlnit la birourile SC FERNIX INVEST SRL din Ploiești, str. Cameliei, nr. 9A, bloc 58.

ȘEFUL DGA PLOIEȘTI CEREA BANI ȘI MEDICAMENTE

„Cu privire la relația pe care o are Ispas Constantin cu asociatul/administratorul SC FERNIX INVEST SRL, Petru Lascu, a afirmat, într-un cadru confidențial că „nu mai scap de șpăgarul ăsta nenorocit…”, afirmând că este vizitat frecvent de către acesta care, de regulă, este însoțit de finul acestuia, Irinel Gabriel Veghiu, comisar de poliție din cadrul DGA Ploiești. În replică, un alt participant la discuție, Tiberiu Georgescu, persoană ce desfășoară activități în domeniul farmaceutic a precizat că și el este vizitat de Constantin Ispas și Irinel Gabriel Veghiu care i-au solicitat în mod repetat sume de bani și medicamente dar, deși îl deranjează acest aspect, preferă să ”stea liniștit, să nu aibă probleme”.

ȘEFUL IPJ PRAHOVA ÎMPĂRȚEA INTERCEPTĂRILE PARCHETULUI CU ȘEFUL POLIȚIEI PLOIEȘTI CARE SE ÎNTÂLNEA CU INTERLOPUL LUI COSMA

„În altă ordine de idei, sunt date și indicii că inspectorul șef Viorel Dosaru a diseminat informațiile referitoare la dosarul penal în cauză și interceptările Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești efectuate cu privire la SC CONI SRL și prin intermediul comisarului șef de poliție, Cristian Gelu Manea, șeful Poliției Municipiului Ploiești, care a avut frecvente întâlniri cu Răzvan Alexe în perioada respectivă.

ȘEFUL IPJ PRAHOVA A APROBAT LA CEREREA INTERLOPULUI LUI COSMA TRANSFERUL UNEI PERSOANE DIN BCCO PLOIEȘTI CA SĂ PĂZEASCĂ FIRMA INTERLOPULUI

„Acest aspect este susținut inclusiv de o discuție recentă, purtată într-un mediu confidențial, dintre Constantin Ispas și Cristian Gelu Manea, pe parcursul căreia cel dintâi a precizat că recentele arestări ( cu privire la grupul din care face parte Cristian Marcel Păvăleanu) îi pot aduce probleme mari șefului Poliției Municipiului Ploiești.
Referitor la relația dintre Răzvan Alexe și Viorel Dosaru este de reținut că în perioada 14-24.01.2013, ca urmare a unor solicitări primite de cel dintâi, din partea unui apropiat de-al său, Cătălin Ungureanu Iosif, inspectorul șef al IPJ Prahova a aprobat la cerea expresă a lui Răzvan Alexe un raport ( document intern al MAI) de transfer în cadrul BCCO Ploiești a numitului Chiriță Sorin, chiar la sediul firmei lui Răvan Alexe din comuna Bărcănești, deși inițial nu fusese de acord cu acest lucru. Mai precis, Răzvan Alexe a primit/gestionat la sediul firmei sale două documente din circuitul inten al MAI, respectiv un raport inițial formulat de către Sorin Chiriță către conducerea MAI ( care avea rezoluția negativă a lui Viorel Dosaru) și un nou raport al acestuia pe care șeful IPJ Prahova l-a aprobat la solicitarea interlopului.

INDICII CĂ ȘEFUL IPJ PRAHOVA LUA BANI DE LA INTERLOPUL LUI COSMA

„Sunt indicii că, drept contraservicii pentru acest gen de servicii, Viorel Dosaru a fost recompensat de către Răzvan Alexe cu sume importante de bani, acestea fiind schimbate în euro prin intermediul numitului Florin Nicolae Manache, care deține calitatea de conducător auto la Direcția Județeană de Protecția Plantelor Prahova ( instituție subordonată Consiliului Județean Prahova). Astfel, în perioada Februarie- Iunie 2013, Florin Nicolae Manache a solicitat aproape zilnic către directoarea adjunctă a instituției, numita Iuliana Elena Dosaru, soția Inspectorului șef al IPJ Prahova, pentru a se deplasa la o casă de schimb valutar din zona centrală a Ploieștiului, în scopul schimbării unor sume importante de bani, din lei în euro, folosindu-se de cartela de la intrare a acestuia, aspect în legătură cu care Florin Nicolae Manache și-a manifestat îngrijprarea cu privire la o eventuală chestionare a sa de către organele abilitate ( date fiind frecvența schimburilor, sumele mari de bani și proveniența incertă a acestora).

INTERLOPUL I-A CAPACITAT PE MIRCEA ȘI VLAD COSMA CARE AU PUS UN PROCUROR SĂ SPIONEZE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PARCHET CU DOSARUL

„Pentru a-și maximiza șansele de contracarate a activităților inițiate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin cunoașterea lor in extenso și în mod anticipat, Răzvan Alexe le-a solicitat numiților Mircea Cosma- președintele CJ Prahova și fiului acestuia, Alexandru Vlad Cosma, implicarea în identificarea demersurilor inițiate de către autoritățile de aplicare a legii în contra SC CONI SRL, care beneficiase de numeroase contracte de achiziție publică finanțate din bugetul CJ Praova sau al entităților subordonate, cu sprijinul ocult oferit de cei trei antemenționați.
Fiind astfel direct interesați de stoparea/tergiversarea cercetărilor, ultimii doi, uzând de ascendentul pe care au asupra lui Gheorghe Gârbea, procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești ( fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești), au acționat, prin capacitarea celui în cauză, pentru identificarea în mediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a stadiului măsurilor derulate de această instituție în speța mai sus amintită.

PROCURORUL SPION A AFLAT DATELE DOSARULUI DE LA GREFIERĂ ȘI LE-A COMUNICAT FAMILIEI COSMA

„Drept urmare, la data de 6.09.2013. în jurul orelor 15.00. Gheorghe Gârbea s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a solicitat numitei Mirela Mihaela Bănică, grefier șef secție, date despre registrul penal pe 2013, fiind interesat, în mod special, despre dosarul nr.465/P/2013- obiectul cauzei, persoane fizice/juridice vizate. Se pare că procurorul menționat avea numărul dosarului înscris pe un bilețel. Sunt indicii că, mai apoi, datele au fost comunicate, prin intermediul aceleiași filiere prin care s-a realizat solicitarea, familiei Cosma.
Întrucât din datele aflate până în acel moment rezulta că cel vizat în mod direct în cadrul dosarului nr. 465/P/2013 era Nicolae Onea, administratorul SC CONI SRL, Răzvan Alexe i-a comunicat acestuia că face obiectul dosarului antemenționat, solicitându-i să-și angajeze un avocat cu posibilități în mediul procurorilor din careul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin intermediul căruia să poată accede la date referitoare la stadiul dosarului, ca urmare a faptului că în perioada 6.09-8.10.2013, el va efectua o cătătorie turistică în SUA.
Dând curs solicitărilor formulate de Răzvan Alexe, Nicolae Onea a luat legătura cu avocatul Corneliu Bunescu care, la data de 10.09.2013, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, susținând că a fost contactat de Nicolae Onea care i-a transmis că pe numele lui/al societății sale este deschis un dosar penal și a solicitat să îl reprezinte din punct de vedere juridic în relația cu organele de urmărire penală. Deși a primit un răspuns negativ, în subsidiar, în cadru informal, Corneliu Bunescu a insistat fără succes, pe linia identificării datelor legate de existența/stadiul eventualei lucrări penale, precizând procurorului Mircea Negulescu că Nicolae Onea a aflat de la Răzvan Alexe care are ”relații la Prefectură” ( nume generic dat sediului prefecturii și Consiliului Județean Prahova), atât numărul dosarului cât și numele procurorului de caz- cu toate că, în această fază, demersurile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nu erau destinate publicității.

INTERLOPUL LUI COSMA A AFLAT ÎN SUA CĂ ESTE INCULPAT DE DIICOT CENTRAL DE LA ȘEFUL POLIȚIEI MUNICIPIULUI PLOIEȘTI CU CARE COMUNICA PE TELEFOANE DEDICATE

„Demersurile lui Răzvan Alexe de accedere la date legate de dosarul 465/P/2013, cu ajutorul interpușilor antemenționați, au fost accelerate ulterior datei de 20.09. 2013, dată la care, cu prilejul unor percheziții derulate la domiciliul, respectiv la punctul de lucru al societății deținute de SC GRUP CONS EXPERT SRL Ploiești, Răzvan Alexe a aflat că deține calitatea de inculpat în dosarul nr. 46/P/D/2013 instumentat de DIICOT- structura centrală. Sunt indicii ( rezultate din mediul procurorilor DIICOT- structura centrală) că, aflat în SUA la momentul descinderilor, Răzvan Alexe a fost înștiințat de derularea acestor măsuri de către comisarul șef Cristian Gelu Manea, șeful Poliției Municipiului Ploiești. Precizăm că Răzvan Alexe și Cristian Gelu Manea utilizeazăcanale de comunicații confidențiale ( puse la dispoziție de către Răzvan Alexe), cei doi deținând telefoane mobile ”dedicate” ( folosite exclusiv pentru relaționarea dintre ei) pe care le schimbă ( atât cartela cât și aparatul telefonic) lunar.

INTERLOPUL LUI COSMA TRIMITEA, PRIN MARCEL PĂVĂLEANU, APARATE TELEFONICE ȘI CARTELE ȘEFULUI POLIȚIEI PLOIEȘTI CA SĂ VORBEASCĂ CU EL

Persoana desemnată de către Răzvan Alexe să-i remită lui Cristian Gelu Manea respectivele aparate telefonice, precum și diferite sume de bani pentru asigurarea protecției, a fost Cristian Marcel Păvăleanu ( până în momentul reținerii/arestării acestuia), informativ stabilindu-se că acesta efectua vizite frecvente/periodice în biroul de lucru al lui Cristian Gelu Manea în acest scop.
Exemplificativ în acest sens este o discuție confidențială din data de 19.11.2012, dintre Răzvan Alexe și Cristian Marcel Păvăleanu pe parcursul cătreia primul i-a reproșat celui de-al doilea că nu s-a achitat de sarcina trasată ( ”mi-ai promis că te întorci…li te-ai dus să faci un cadou la cineva. L-ai făcut?”), în sensul că trebuia să ducă un obiect ( probabi aparat telefonic și cartelă) cuiva și nu a făcut-o și, drept urmare, nu poate să vorbească cu acesta în condiții de siguranță ( ”..eu am de suferit pe chestia asta…uite, eu vreau să vorbesc! Ce fac?”).

INTERLOPUL LUI COSMA I-A CERUT ȘEFULUI POLIȚIEI PLOIEȘTI DATELE MAȘINILOR CARE L-AU FILAT

„Răzvan Alexe a mai apelat la Cristian Gelu Manea și în data de 26.04.2013 când i-a solicitat polițistului ca, uzând de atribuțiile sale specifice, să-i comunice toate datele de interesprivitoare la posesorii de autoturisme suspecte că ar fi efectuat asupra sa acțiuni de supraveghere.

INTERLOPUL LUI COSMA A FOST SFĂTUIT SĂ MAI STEA ÎN SUA

„Sunt indicii că, prin intermediul unor asemenea canale de comunicații dedicate/conspirate, interpușii i-au recomandat în mod direct lui Răzvan Alexe să nu revină în România la data planificată (8.10.2013) și să-și prelungească șederea în SUA în scopul sustragerii urmăririi penale preconizat a fi declanșată contra sa.

ADJUNCTUL PARCHETULUI PLOIEȘTI ȘI ȘEFUL DGA PLOIEȘTI SE INTERESEAZĂ DIN NOU DE DOSARUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„Subsumat tot demersurilor de materializare a sprijinului oferit lui Răzvan Alexe prin deturnarea/vicierea actului de justiție în dosarul penal 465/P/2013, la data de 25.09.2013,Constantin Aurelian Mihăilă, în prezența lui Constantin Ispas, s-a interesat din nou în mediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, cu privire la stadiul dosarului, sugerând ca în cazul în care se vor iniția măsuri împotriva lui Răzvan Alexe să fie informat ”așa…ca să știu și eu”.

INTERLOPUL LUI COSMA A INFLUENȚAT PRIN MIRCEA ȘI VLAD COSMA DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI

„Pe de altă parte, acționând pe aceeași linie, Răzvan Alexe a reluat și acțiunile de influențare, prin intermediul lui Mircea Cosma și Alexandru Vlad Cosma, a persoanelor obediente acestora, din mediul autorităților fiscale prahovene.
Astfel, la data de 24.10.2013, motivând prin necesitatea coordonării activităților, șeful Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, Cristian Daniel Petre, a încercat identificarea tuturor firmelor ce au intrat în atenția organelor de urmărire penală, dispunând numitei Elena Popa, șef serviciu în cadrul DGRFP Ploiești ( solicitată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești să conducă verficările fiscale derulate în cauză) să-i comunice care sunt societățile comerciale care urmează să intre în verificări fiscale. Sunt indicii și date că interesul manifestat de către Daniel Cristian Petre a fost făcută la solicitarea lui Mircea Cosma și a lui Alexandru Vlad Cosma.
Daniel Cristian Petre este un apropiat al lui Mircea Cosma, numirea sa în funcția de director fiind făcută la recomandarea acestuia.

ȘEFII DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI NU ÎNȚELEGEAU DE CE PARCHETUL VREA VERIFICĂRI LA FIRMELE INTERLOPULUI LUI COSMA. PRESIUNI PE ANGAJAȚI PÂNĂ AU CEDAT

„În același context, un alt decizional din cadrul DGRFP Ploiești, identificat în persoana lui Ștefan Cătălin Dinu, director adjunct cu atribuții pe linie de inspecție fiscală la contribuabili mijlocii, a afirmat că nu înțelege de ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești mențiune măsura arestării preventive a inculpatului Cristian Marcel Păvăleanu, din moment ce inteționează să recupereze prejudiciul estimat de la societăți care au alimentat firmele fantomă.
De asemenea, a susținut și că nu se justifică declanșarea unui nou control la una dintre societățile implicate în derularea operațiunilor evazioniste SC STAR T&D SRL Blejoi, intrucât societatea a fost verificată, rezultatele fiind materializate în actul de control încheiat în luna Iulie 2013 și din care nu au rezultat aspecte relevante în plan fiscal.
Mai mult, aflând componența viitoarei echipe de control- Mihalcea Valentina și Dascălu Cristina, Ștefan Cătălin Dinu și-a manifestat dezacordul, susținând ca inspecțiile să fie efectuate tot de către echipele care au mai fost în controalele anterioare, cu motivația că acestea cunosc problematica firmei.
De asemenea, sunt indicii că Ștefan Cătălin Dinu și Daniel Cristian Petre au efectuat presiuni asupra celor două persoane propuse de către Elena Popa pentru neacceptarea delegării pentru efectuarea inspecțiilor la SC STAR T&D SRL, acțiuni ce au condus, la 25.10.2013, la refuzul acestora de a efectua controalele menționate, invocând ca motiv de incompatibilitate faptul că unul dintre contabilii SC STAR T&D SRL este un fost coleg de facultate.
Scopul urmărit prin derularea acestor acțiuni concertate și atent disimulate a fost ca reluarea verificărilor să se facă de către Mirela Emilia Bavanov și Simona Nicoleta Tănase, inspectorii care au efectuat și precedentul control și, astfel, rezultatele să nu fie cele scontate de organul de urmărire penală.

ALT ȘEF AL DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, BANI DE LA INTERLOPUL LUI COSMA

„Un interes de influențare/ viciere a rezultatelor controalelor fiscale declanșate la firmele implicate în lanțul infrațcional a fost identificat și din partea lui Marin Fătu, director executiv inspecție fiscală în cadrul DGRFP Ploiești care, la sfârșitul lui Septembrie 2013, a disimulat în mediul persoanelor desemnate să deruleze inspecțiile fiscale în cauză, aparent fără o motivație reală, însă scontând pe obținerea unor informații suplimentare, date referitoare la faptul că grupul de firme se află și în atenția DNA.
Interesul manifestat de Marin Fătu poate fi pus pe seama unor relații mai vechi cu grupul de interese controlat de Răzvan Alexe, de la care încasa diverse comisioane, mascate sub aparența derulării unor relații comerciale cu SC GAST AUTO SERV SRL Bărcănești, firmă deținută de fratele său, Vasile Fătu.
În acest sens, există suspiciunea că sumele de bani încasate de SC GAST AUTO SERV SRL, în schimbul serviciilor de deszăpezire prestate către SC ASFALT SUD EXPERT SRL, reprezintă, în fapt, plata mascată efectuată de Răzvan Alexe către Marin Fătu, în schimbul sprijinului/protecției pe care acesta i-o acordă în derularea afacerilor sale ilicite pe raza județului Prahova.

INTERLOPUL LUI COSMA ÎȘI ÎNSTRĂINEAZĂ ȘI MUTĂ FIRMELE CU SPRIJINUL ȘEFILOR DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI CA SĂ ÎNGREUNEZE ANCHETA

„În același timp, intrând în posesia mai multor date referitoare la stadiul activităților derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Răzvan Alexe le-a comunicat persoanelor de încredere aflate în România să apeleze la sprijinul lui Daniel Cristian Petre și Ștefan Cătălin Dinu, pentru înstrăinarea firmelor folosite în operațiunile evazioniste, respectiv mutarea sediilor sociale și a domiciilor fiscale pe raza altor județe, aspecte apte să îngreuneze cercetările în dosar.
Drept urmare, la data de 24.09.2013, imediat după ce Parchetul Curții de Apel Ploiești a dispus DGRFP Ploiești efectuarea de inspecții fiscale la SC KADOK INTERPREST SRL, SC NARSAM INVEST SRL, SC SORIAND CONSTRUCT SRL, SC MAR CONSTRUCT COMPANY SRL- firme implicate în angrenajul infracțional cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești- aceștia au solicitat mutarea sediului social în București, la aceeași adresă- strada Filaret Mitropolit nr.16, unde deja mai erau înregistrate alte două firme.
Pentru primele trei firme menționate s-a dat aprobarea rapidă a Registrului Comerțului, iar pentru ultima s-a dat soluția temporară de opoziție până la prezentarea unui plan al imobilului, pentru a se constata dacă în locația respectivă pot funcționa șase firme.
(…)

ȘEFII DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI AU RECOMPENSAT-O PE CEA CARE A COORDONAT CONTROLUL LA FIRMELE INTERLOPULUI LUI COSMA CU FUNCȚIE

„Daniel Cristian Petre, directorul DGRFP Prahova a fost chiar la procurorul de caz Negulescu Mircea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu scopul de a se interesa și a afla mai multe detalii referitoare la cauza aflată în lucru la această unitate de parchet (465/P/2013).
Toate firmele controlate fiscal de subalternii numitului Cătălin Dinu, adjunctul numitului Daniel Petre și șefi serviciu inspecție fiscală contribuabili mijlocii, au fost găsite la control cu toate actele și plățile către bugetul statului ”în regulă”.
Coordonarea echipei de control care a efectuat controlul la sediile acestor societăți comerciale, numita Mirela Bovanov a fost ulterior recompensată prin numirea sa ca șef serviciu în locul altul șef mutat fără niciun motiv la Câmpina, Ulici.
Cei doi, Daniel Petre și Cătălin Dinu, au acordat drept de rambursare TVA acestor societăți comerciale controlate fiscal de numita Mirela Bovanov și echipa da, societăți ca SC STAR T&D, SC CAT SRL și SC CONI SRL, care sunt contribuabili mijlocii.
Persoana de la finanțe care a fost chemată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru a fi audiată a lansat în sediul finanțelor zvonul că din cauza lui Daniel Petre nu a fost reținută sau nu s-au dispus alte măsuri contra sa și că este foarte agitată și îngrijorată cu privire la situație astfel că, dacă va ajunge să dea socoteală pentru ce au făcut alții, va spune tot ce știe.

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA CEREA TOATE REFERATELE DE ARESTARE ÎN CAZUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„Acțiunile lui Răzvan Alexe de accedere, respectiv de viciere/deturnare a actului de justiție în beneficiul său și al apropiaților au continuat și după începerea urmăririi penale față de membrii grupului infracțional, acționând și în prezent pe mai multe planuri.
Astfel, după efectuarea mai multor percheziții la domiciliile/ reședințele/ sediile sociale/ punctele de lucru declarate/folosite de membrii angrenajului infracțional identificat, context în care o serie de persoane au fost aduse la audiere la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești- Cristian Marcel Păvăleanu ș.a.m.d, o parte dintre ele au fost reținute, printre care cel susmenționat și alte cinci persoane, care ulterior au fost arestat pe o perioadă de 29 de zile de către instanța de judecată competentă.
Totodată, la data de 21.10.2013, s-a amânat, din motive procedurale pentru data de 24.10.2013, eliberarea a două mandate de arestare preventivă IN ABSENTIA pentru numiții Răzvan Alexe și Ciprian Corneliu Popa ( la acel moment, primul se afla în străinătate, iar cel de-al doilea era urmărit general). În această împrejurare, s-a stabilit că procurorul general adjunct Constantin Aurelian Mihăilă a reluat acțiunile de ingerință în derularea dosarului penal nr. 465/P/2013 prin solicitarea tuturor referatelor cu propunere de arestare preventivă a persoanelor în cauză.

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA RĂSPÂNDEA ZVONURI FALSE DESPRE INTERLOPUL LUI COSMA ȘI CEREA, DIN NOU, REFERATUL DE ARESTARE AL INTERLOPULUI PE STICK CA SĂ-L DEA MAI DEPARTE

„Simultan, a diseminat în mediul profesional o serie de informații greu de verificat– ”…știu de la DIICOT că Alexe se va muta în Mozambic deoarece are cetățenie a acestui stat…”, cu scopul vădit de a abate interesul procurorului de caz de la aprofundarea verificărilor cu privire la Răzvan Alexe, prin prisma volumului mare de activități procedurale cronofage.
Mai mult, la data de 25.10.2013, Constantin Aurelian Mihăilă a reformulat, insistent, cerința adresată procurorului de caz de a-i fi remis referatul cu propunere de arestare preventivă pentru Răzvan Alexe, solicitând ca acesta să se facă prin intermediul unui stick de memorie, deși ar fi putut consulta electronic formatul tipărit.
Finalmente, materialul solicitat a fost pus la dispoziția lui Constantin Aurelian Mihăilă, însă acesta a fost un demers atipic și singular în activitatea curentă derulată la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, iar în ceea ce îl privește pe Constantin Aurelian Mihăilă,anterior nu a mai fost înregistrată o astfel de cerere.

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA A VRUT SĂ DECLINE DOSARUL INTELOPULUI LUI COSMA CĂTRE DIICOT PLOIEȘTI CA SĂ-L SCAPE PE INTERLOP

„În paralel, Constantin Aurelian Mihăilă s-a preocupat de identificarea altor modalități de acțiuni care, cojugate, să fie destinate materializării dezideratului stabilit de grupul de interese, respectiv evitarea unei iminente răspunderi penale a lui Răzvan Alexe, sens în care la data de 22.10.2013- înaintea solicitării de emitere a mandatului de arestare preventivă IN ABSENTIA, pentru cel mai sus a formulat, în cadrul unei ședințe de lucru, propunerea declinării competenței de soluționare a dosarului nr.465/P/2013 către DIICOT- ST Ploiești, propunere respinsă însă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

PARTENERUL URMĂRIT GENERAL DE 1 AN ȘI 4 LUNI, MOMIT CU BANI ȘI CLEMENȚĂ CA SĂ-I IA APĂRAREA INTELOPULUI LUI COSMA

„Pe un alt palier, dar în considerarea aceluiași deziderat de atragere a competenței DIICOT- ST Ploiești, reprezentanții grupului de interese vizat au acționat prin intermediul lui Cristian Corneliu Popa, existând indicii că a fost determinat de aceștia să nu se mai sustragă urmăririi penale, dându-i-se asigurări că, în schimbul unor depoziții care să susțină demersurile grupului ocult de sprijin al lui Răzvan Alexe, conturat în mediul de Justiție, în sensul deturnării mersului anchetei, prin reluarea asupra sa a răspunderii penale, va beneficia de clemență și va fi retribuit.

LA SUGESTIILE DIICOT PLOIEȘTI, PROCURORII ÎL GĂSESC IMEDIAT PE FUGARUL URMĂRIT GENERAL DE 1 AN ȘI 4 LUNI ȘI CU BAGAJUL PREGĂTIT. FUSESE ÎNȘTIINȚAT ȘI ACCEPTASE CONDIȚIILE

„În acest sens, menționăm că la data de 30.10.2013, în mediul procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost lansată de către Liviu Matei- procuror în cadrul DIICOT- ST Ploiești și subordonat direct al lui Ionuț Botnaru, informația că Ciprian Corneliu Popa se află pe raza municipiului Ploiești, indicând în acest sens locul exact unde se află acesta ( un hotel). Dând curs respectivei informații, s-a realizat o descindere la locul respectiv, unde Cristia Corneliu Popa aștepta, pregătit cu un bagaj minimal, existând suspiciunea că el fusese înștiințat de iminența măsurii și acceptase condițiile- deși era dat în urmărire generală din luna Iunie 2012 și, în tot acest timp, reușise să se sustragă acesteia.

GRUPAREA INTELOPULUI LUI COSMA ȘI PERSOANE DIN CERCUL LUI COSMA AU SUPRAVEGHEAT OPERATIV SEDIUL PARCHETULUI PLOIEȘTI

„În contextul desfășurării cercetărilor în dosarul nr.465/P/2013, grupul de interese coagulat în jurul lui Răzvan Alexe a inițiat unele măsuri de supraveghere operativă (filaj) în zona Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Astfel, pentru a identifica persoanele chemate ca martor- în perspectiva intimidării acestora- respectiv contactele pe care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și procurorul de caz le au cu diverse autorități, în principal cu organul informativ cu care se cooperează, în proximitatea sediului parchetului s-a constituit un dispozitiv de filaj/contrafilaj realizat de persoane cunoscute ca aparținând cercului relațional al familiei Cosma- angajați ai formelor din cercul lor de interese sau semnalați frecvent în relație cu aceștia- și folosite, pe perioada campaniilor electorale pentru activități violente de intimidare a adversarilor politici.

OAMENII LUI COSMA AU CONSTITUIT UN DISPOZITIV DE FILARE PE TRASEU A MAȘINILOR PROCURORILOR PENTRU A VEDEA CU CINE SUNT ÎN AUTOTURISME

Dispozitivul menționat este coordonat de Andrei David Viter, consilier județeanobedient lui Mircea Cosma care are rolul de a asigura menținerea conspirativității acțiunilor ilicite întreprinse și a bunei funcționări a angrenajului infracțional, el fiind alături de consilierul județean Andrei Bogdan Toader, interfața folosită de Mircea Cosma pentru legătura cu Răzvan Alexe și restul membrilor grupului.
Astfel, în cursul zilei de 30.10.2013, în preajma sediului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost identificate, fără o justificare a prezenței, autoturismele cu nr. PH-…, PH-… și BR-…., care au fost observate că au însoțit și urmărit, pe anumite porțiuni de traseu, mai multe autoturisme cu terminația MPR, aparținând Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmăritorii fiind foarte atenți la ocupanții acestora.

ȘEFUL SIPI PLOIEȘTI CAUTĂ DOCUMENTELE CLASIFICATE PRIN CARE PARCHETUL CEREA SCANAREA SEDIULUI INTERLOPULUI LUI COSMA

„De asemenea, sunt indicii că Răzvan Alexe a efectuat demersuri de identificare a eventualelor activități de interceptare a comunicațiilor sale, în vederea contracarării lor.
Astfel, în perioada 25-30.10.2013, împuternicitul la comanda SIPI Ploiești, Valentin Oseacă a dispus efectuarea unui control al documentelor clasificate deținute de SIF din cadrul IPJ Prahova, fiind interesat cu precădere să identifice adresa- cu caracter clasificat- prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești solicita scanarea radio- electronică a sediului SC GRUP CONS EXPERT SRL, societate deținută de Răzvan Alexe, în condițiile în care astfel de verificări, potrivit procedurilor interne, se fac numai în primul trimestru al fiecărui an.

SCANAREA SEDIULUI INTERLOPULUI LUI COSMA, SOLICITATĂ DE PROCUROR, A FOST REFUZATĂ PE MOTIV DE VOLUM MARE DE MUNCĂ

„Există date că nu s-a dat curs solicitării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești ( de scanare), motivele de refuz invocate de către lucrătorii structurii abilitate fiind subsumate volumului însemnat de activitate gestionat, iar demersurile lui Valentin Oseacă au fost blocate de către procurorul de caz.

ȘEFUL ARESTULUI IPJ PRAHOVA I-A SPUS INTERLOPULUI LUI COSMA CĂ ESTE ÎNREGISTRAT ÎN DETENȚIE ȘI ÎL LUA PE INTERLOP ÎN BIROUL LUI SĂ-L PROTEJEZE

„Comisarul șef de Poliție, Cristian Perțea, șef al Arestului IPJ Prahova ( ce funcționează în cadrul Poliției Municipiului Câmpina), cu știință, a diseminat informații ce nu sunt destinate publicității, respectiv i-a informat pe inculpații Răzvan Alexe și Cristian Marcel Păvăleanu, urmăriți penal în dosarul nr. 456/P/2013 aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, despre faptul că în incinta locului de reținere sunt amplasate mijloace tehnice de înregistrare audio amplasate ca urmarea a autorizării de înregistrări ambientale existente în cauza în care erau cercetați.
Mai precis, la data de 7.11.2013, cu autorizațiile 385/3, 386/3, Tribunalul Prahova a autorizat înregistrarea în mediu ambiental pentru locul în incinta căruia funcționează centrul de reținere și arest preventiv al IPJ Prahova, situat la Poliția Municipiului Câmpina.
Din catele rezultate ca urmare a efectuării investigațiilor preliminare a reieșit faptul căcomisarul Perțea Cristian, în mod frecvent, îi scoate din camera de deținere pe cei doi inculpați antemenționați și inițiază cu aceștia discuții private purtate într-un cadru confidențial, respectiv în biroul acestuia, fără ca discuțiile în cauză să aibă legătură cu eventuale cereri sau solicitări ale inculpaților privitoare la condițiile de reținere sau alte nemulțumiri.

SORA LUI PĂVĂLEANU, SPONSORIZARE CU 6 TELEVIZOARE A CAMERELOR ARESTULUI CÂMPINA ÎN CARE ERA FRATELE ȘI INTERLOPUL LUI COSMA. SPONSORIZARE, PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR, APROBATĂ DE ȘEFUL IPJ PRAHOVA

„Totodată, procurorul de caz al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a sesizat de faptul că, în data de 26.11.2013, prin adresa 6536 emisă de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI- Biroul Executiv Teritorial Prahova, acesta și-a exprimat intenția de sponsorizare a IPJ Prahova cu un număr de 6 aparate TV cu accesorii având ca destinație dotarea celor 6 camere din competența Centrului de Reținere și Arest Preventiv Câmpina.
S-a arătat că respectiva sponsorizare avea la bază contractul de sponsorizare întregistrat cu nr.3479/19.11.2013, încheiat între SNPPC- Biroul Teritorial Prahova cu Cătălina Luana Bădulescu, acesta din urmă în calitate de sponsor.
Cătălina Luana Bădulescu este sora inculpatului Cristian Marcel Păvăleanu și fosta soție a avocatului Marian Andrei Bădulescu, apărătorul ales al aceluiași inculpat în cadrul dosarului penal nr.465/P/2013.
Toate aceste activități au avut aprobarea scrisă a șefului IPJ Prahova, comisar de poliție, Viorel Dosaru.”
Toate datele de mai sus fac parte din ordonanța de clasare, parte a dosarului 324/P/2013, semnată pe 1 Aprilie 2014, de procurorul șef serviciu, Lucian Papici, prin care arată în final că absolut toate faptele nu există. (dublu click)
Chiar dacă datele arată că personajele nominalizate mai sus aveau în timpul activităților descrise un comportament camuflat, evitând de exemplu, folosirea telefoanelor, s-a dispus prin autorizație aprobată de ÎCCJ interceptarea convorbirilor și a înregistrării convorbirilor purtate în mediul ambiental doar pentru o lună, finalul anului 2013, de sărbători, de la data de 4.12.2013 până la data de 2.01.2014.
Procurorul arată că nu s-a impus prelungirea acestor autorizații, că nu se poate stabili pe deplin posibila vinovăție a făptuitorilor, nu s-a confirmat existența faptelor penale presupus comise, nu se impune începerea urmăririi penale in rem și, ca atare, a dispus clasarea cauzei.
Ionuț Botnaru, șeful DIICOT Ploiești, și subalternul său, Liviu Matei, au rămas în continuare pe funcții, fiind chiar acum câteva zile avansați de Parchetul General în funcția de procuror șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești, respectiv procuror șef delegat în fruntea DIICOT Ploiești.
Constantin Ispas, comisar șef de poliție, șef al DGA Prahova, al Serviciului Județean Anticorupție din cadrul MAI a rămas în funcție.
Irinel Gabriel Veghiu, comisar de poliție din cadrul DGA Ploiești, finul șefului DGA Prahova, lucrează în continuare în DGA Prahova ca ofițer specialist.
Viorel Dosaru, chestor de poliție, șeful Inspectoratului Județean Județean de Poliție Prahova, a rămas în funcție.
Iuliana Elena Dosaru, soția șefului IPJ Prahova, nu mai lucrează la Direcția Județeană de Protecția Plantelor Prahova din cadrul Consiliului Județean Prahova, ci a avansat, fiind consilier județean din partea PLR în cadrul Consiliului Județean Prahova condus de Mircea Cosma.
Ștefan Dobre, comisar șef de Poliție, șef Birou de Investigare a Criminalității la Regimul Fondurilor Publice și Corupției din cadrul Poliției Române- Serviciul Județean Prahova, arămas în funcție.
Nicolae Zecheru, comisar șef de Poliție, șef Serviciu de Investigații Criminale în Poliția Română – Serviciul Județean Prahova, a rămas în funcție.
Gheorghe Parepa, comisar șef de Poliție este director adjunct al Direcția de Investigații Criminale – Serviciul Județean Prahova, a rămas în funcție.
Cristian Gelu Manea, comisar șef de poliție, Șeful Poliției Municipiului Ploiești, a rămas în funcție.
Gheorghe Gârbea este în continuare procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Cristian Daniel Petre, director executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, a rămas în funcție până pe 4 Februarie 2015, când a fost reținut de DNA Ploiești pentru trei infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, în dosarul Cosma/Alexe/Păvăleanu.
Ștefan Cătălin Dinu, director adjunct al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, a rămas în funcție.
Mirela Batanov a rămas șef serviciu la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești la Inspecția Fiscală, a rămas în funcție. Soțul său, Gabriel Batanov este auditor în cadrul Primăriei Municipiului Ploiești.
Marin Fătu, director executiv de inspecție fiscală în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, a rămas în funcție.
Andrei David Viter, consilier județean în Consiliul Județean Prahova, din partea PSD, a rămas în continuare în funcție.
Andrei Bogdan Toader, consilier județean în Consiliul Județean Prahova, din partea PSD,a rămas în continuare în funcție.
Valentin Oseacă, șef Serviciu de Informații și Protecție Internă Prahova, a rămas în continuare în funcție.
Cristian Perțea, șef al Arestului IPJ Prahova, este în continuare șef birou în cadrul IPJ Prahova.
După o lună, doar procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Constantin Aurelian Mihăilă, a demisonat din funcție, revenind pe funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Liviu Mihail Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești,a fost schimbat din funcție pentru că i s-a terminat mandatul și a devenit procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și, paradoxal, adjunct al fostului șef DIICOT- Serviciul Teritorial Ploiești, Ionuț Botnaru.

Situatie exploziva la Radio-ul Public: Dinozaurul comunist Ovidiu Miculescu a secretizat contractul colectiv de munca

Sursa: Reportervirtual

Situaţia din Radioul Public a ajuns şi în atenţia BNS care a participat săptămâna trecută la o conferinţă cu sindicatul Radio, SPMCR.

La conferinţa de presă au participat alături de dl Dumitru Costin- preşedinte BNS, membrii Biroului Executiv al SPMCR ( Gabriel Basarabescu, Valentin Ciobanu,Michaela Platon, Adriana Varlam) precum şi personalităţi din cultură şi media. S-a pus pe tapet situaţia tensionată din Radioul Public, condus de Ovidiu Miculescu.

ovidiu_miculescu-300x199

Sindicaliştii revin cu o sinteză a  situaţiei critice în care se află Radioul Public . Practic, una din marile probleme o reprezintă semnarea Contractului Colectiv de Muncă ce urmează să expire în curînd.

Şefii Radioului  sunt pregătiţi cu sprijinul sindicatului majoritar dar obedient să introducă pasaje defavorabile angajaţilor, spun sindicaliştii.

Iată ce reclamă sindicaliştii:

– Contract Colectiv de Muncă  secretizat+ Act aditional cu Evaluarea profesionala prealabila concedierii, act semnat de catre Sindicatul majoritar SLLSRR(fidel şefului Miculescu)

-Legitimitatea managementului SRR şi atitudinea fata de salariati

-Transformarea SRR intr-o statie comerciala, fara strategie si obiective de indeplinit, in consecinta fara atributele specifice unui Radio National Public

– Vulnerabilităţi majore , instituţia  fiind practic în imposibilitatea de a face faţă potenţialelor provocări sau situaţii de criză : NU SE POATE RECEPTA în aprx. 30 – 33 % din teritoriul României ,un are corespondenti in multe zone, legaturi precare cu Ucraina, Republica Moldova.

-BLOCAREA PRODUCŢIEI în SRR , instituţia funcţionând  aproape în sistem de avarie (fara bugete de emisiuni, fara deplasari,aproape fara colaboratori)dar cu beneficii anuntate de PDG de 1.800.000 euro!!!

-Atmosfera tensioanata, dominata de abuzuri,mobbing,  amenintari, manipulari , lapidari profesionale, cercetari disciplinare + procese pe rol in instantele din Romania

– Evaluări profesionale ilegale (fără strategie , fara obiective si …fara criterii stipulate în CCM si CIM) ce au avut loc la începutul lunii februarie pline de abuzuri şi derapaje flagrante

-Situatia tehnica dezastruoasa ( investitii facute fara o strategie, modificarea timpului de lucru, conditii de stress si incertitudine, abuzuri, sisteme cu deficiente)

-Achizitii publice ilegale si neproductive ce reprezinta un atentat la libertatea de comunicare si informare a jurnalistilor SRR ( telefonie, internet)- aflate acum in cercetarea ANRMAP – dupa sesizarea SPMCR

– Angajari  discretionare si ilegale ale unei camarile menite sa destabilizeze SRR- sesizate catre ANI de catre SPMCR.

Directorul general Ovidiu Miculescu a contraatacat printr-un comunicat remis Mediafax în care încearcă să minimalizeze importanţa protestului numindu-i pe participanţi „pseudo lideri sindicali”, deşi la conferinţă a participat poate cel mai cunoscut lider sindical din România, şeful BNS, Dumitru Costin.

Resping ferm şi categoric toată această campanie negativă la adresa Radioului şi sunt pregătit să răspund oricând cu argumente şi probe privitoare la situaţia pozitivă actuală, precum şi cu privire la strategia şi perspectiva pe termen scurt şi mediu a Societăţii Române de Radiodifuziune”, afirmă Ovidiu Miculescu în comunicatul remis Mediafax.

Tagged , , , , , , , , , , ,