Monthly Archives: October 2015

EVAZIONIŞTI DE NEAMŢ: Bilge LEVI – aur şi balastiere; 8 luni cu suspendare

Sursa: Supervizor.ro

La Tribunalul Neamţ există un proces care ar putea fi considerat măcar al deceniului, nu neaparat al secolului, că până la finalul veacului sunt şanse să apară altele şi mai “bubuitoare”. Este celebru pentru că implică nume grele ale economiei nemţene şi chiar naţionale. Şi pentru că este cel mai important proces economic din judeţ, cele mai cunoscute gazete locale (tipărite sau online) nu îl pomenesc niciodată, nici măcar când apar condamnări definitive. Faptul că aceste gazete sunt deţinute sau au ca “partener de afaceri” măcar una din firmele implicate este o simplă coincidenţă, desigur!

Este vorba despre Dosarul Părpăuţă, chiar dacă unii dintre infractori au reuşit un fel de disjungere, cauzele lor fiind deja judecate în procese individuale. Iniţial, în afară de “vestitul” furnizor de facturi Andrei PĂRPĂUŢĂ, mai figurau ca inculpaţi Gheorghe Augustus IRIMIA (ASIRI INTERNATIONAL SRL), Gheorghe ASMARANDEI (ASTRAL TRADING SRL), Marius PLEŞCA (AGRAL STAR SRL), Ioan Răzvan AURSULESEI (AUTO HIT SRL), Alexandru CUCOŞ (GRUP EST SECURITY SRL), Dorin ANDREI MUNTEANU (PRO INVEST SRL) şi Levi BILGE (LEVI IMPEX SRL). În paranteze sunt trecute firmele pe care inculpaţii le reprezentau la momentul infracţiunilor, acestea având calitatea de “parte responsabilă civilmente“.

Pentru că e marţi 13, încep “serialul” cu un evreu: Bilge LEVI. Acesta a reprezentat LEVI IMPEX SRL Piatra Neamţ (CUI: 3932912), societate care, pe site-ul propriu, susţine că este distribuitor autorizat al firmei AYMAK din Turcia şi, în plus, deţine o balastieră în judeţul Suceava.

Pentru ultimii 10 ani (2005-2014), societatea a raportat profituri nesemnificative, probabil şi urmare a facturilor “fără acoperire” primite de la Andrei PĂRPĂUŢĂ. În 2014, LEVI IMPEX SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 3,27 milioane lei şi un profit net de 29.597 lei (sub 1% din cifra de afaceri), iar datoriile totale la finalul anului trecut erau de 6,89 milioane lei, în timp ce creanţele erau de 1,88 milioane lei.

LEVI-IMPEX-w

Deşi pe site-ul propriu se prezintă ca mare distribuitor de utilaje pentru construcţii, LEVI IMPEX SRL are ca obiect principal de activitate “comerţ cu amănuntul al ceasurilor şi bijuteriilor, în magazine specializate“. Pe această filieră, societatea nemţeană se plângea în urmă cu mulţi ani că poliţiştii ieşeni i-au confiscat aproape două kilograme de aur şi nu există informaţii că oficial ar fi recuperat vreodată bijuteriile respective (detalii AICI).

Societatea nemţeană este cunoscută şi “apreciată” nu numai “la ea acasă”, ci şi în Capitală. Astfel, Consiliul Local de la Sectorul 3 a emis anul trecut Hotărârea nr.184 prin care “se aprobăacordarea de înlesniri la plata impozitului pe clădiri datorat de SC LEVI IMPEX SRL, în sensul eşalonării plăţii sumei de 103.715,32 lei pe o perioadă de 12 de luni”.

Tot anul trecut, chiar înainte de Crăciun, Tribunalul Neamţ a decis că trebuie să îi facă un cadoupatronului de atunci al societăţii LEVI IMPEX SRL şi l-a condamnat pe Levi BILGE (45 de ani) la 8 luni de închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 2 ani şi 8 luni. Deşi sentinţa a fost pronunţată în decembrie 2014 şi e de bănuit că a fost comunicată părţilor până acum, nu a fost depus apel. Dacă e de înţeles că Levi BILGE se mulţumeşte cu atât şi nu vrea mai mult, surprinde faptul că acuzatorul (DIICOT) nu a depus apel, deşi o regulă nescrisă spune că ar fi avut această obligaţie. Poate a considerat că e suficient din moment ce nu a dat foc la contabilitate, ca alţii…

Tagged , , , ,

Mita pentru directorii Unicredit

Sursa: Comisarul.ro

Ion Țiriac, pe LISTA DNA. Ițele duc spre o mită de 60 de milioane de EURO. Cocoș a RECUNOSCUT în instanță că a MITUIT doi directori Unicredit Ion Țiriac

Încet-încet, ițele afacerii Microsoft-EADS duc către Ion Țiriac. Și explică rapiditatea cu care în vară prietenul de vânătoare al mahărilor finanțelor germane a vândut, sub preț, procentul de 45 la sută pe care-l mai deținea la banca Unicredit Ion Țiriac devenită între timp Unicredit. Este din ce în ce mai evident, așa cum scriam cu ceva timp în urmă, că negocierile dintre Țiriac și procurorii DNA au eșuat. Este incredibil de suspectă tăcerea presei mainstream românești în legătură cu acest subiect!

Chiar au uitat toți, subit, de partidele de vânătoare organizate la Balc? Au uitat toți de frăția dintre Țiriac și Adrian Năstase, prim-ministrul care a fost la baza încheierii celor două contracte?

Omul de afaceri Dorin Cocoș a declarat luni, în fața judecătorilor de la ICCJ, că a fost întrebat de către Claudiu Florică, denunțător în dosarul Microsoft, dacă este de acord să transfere câte 1 milion de euro din comisioanele încasate către Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, de la Unicredit, la acea dată Unicredit Ion Țiriac, menționând că a acceptat propunerea.

Fostul soț al Elenei Udrea a lăsat de înțeles în fața instanței că pentru încheierea afacerii Microsoft ar fi fost mituite și persoane din conducerea băncii Unicredit Ion Țiriac, care a finanțat Ministerul Comunicațiilor. Dorin Cocoș i-a nominalizat pe Răsvan Radu, președinte al Unicredit Bank și Șerban Tănăsescu, director din cadrul aceleiași bănci și fiul lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

“La final, Claudiu Florică și Dinu Pescariu m-au întrebat dacă sunt de acord ca din comisioanele noastre să plătim câte un milion de euro pentru Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, care lucrau la Unicredit Ion Țiriac, bancă ce a finanțat proiectul, că Guvernul nu avea bani. Am fost de acord, ce să fac?!”, le-a spus Cocoș judecătorilor ICCJ.

Claudiu Florică deținea companiile care au încheiat contractul de livrare a licențelor Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor condus de Gabriel Sandu. Contractul a fost cesionat către Unicredit Ion Țiriac în 2009, pe motiv că Ministerul Comunicațiilor nu deținea banii necesari pentru plata integrală și într-o singură tranșă a contractului. Valoarea contractului încheiat cu asocierea condusă de D-CON.net și controlată de Claudiu Florică a fost de 96 de milioane de euro, el fiind ulterior majorat cu alte 33 de milioane de euro.

Mita pentru angajații Unicredit Ion Țiriac a fost doar un mizilic

Omul de afaceri Ion Ţiriac şi ministrul PSD Ioan Rus, precum şi oameni importanţi din Germania ar fi implicaţi în dosarele Microsoft şi EADS, notau publicaţiile în limba germană Der Freitag și Huffington Post în urmă cu fix un an de zile.

“În afara firmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computers și Microsoft, în legătură cu această tranzacţie apar şi numele lui Gerhard Schroder, fost cancelar german, Bodo Hombach, fost coordonator al Pactului de Stabilitate în sud-estul Europei, ale oamenilor de afaceri Ion Ţiriac și Klaus Mangold, se arată în articolul publicat în 2014.
Sub umbrela EADS, compania europeană în domeniul aerospaţial, mai mulţi demnitari europeni, dar şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac şi Klaus Mangold ar fi primit mită în valoare de peste 60 de milioane de euro.

Între timp, Ion Țiriac a vândut rapid acțiunile la banca implicată în dosarul de corupție

“Ţiriac Holdings Ltd. îşi vinde cele 45 de procente din UniCredit Ţiriac Bank S.A. către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat, capitalul deţinut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Ţiriac Bank S.A. creşte de la 50,6% la 95,6%. Finalizarea tranzacţiei este preconizată înainte de sfârşitul lunii iunie 2015. Părţile acordului au agreat să nu dezvăluie preţul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacţiei. UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acţionarilor minoritari ai UniCredit Ţiriac Bank S.A. pentru a le achiziţiona acţiunile deţinute”, a anuntat pe 3 iunie ac. Unicredit Austria.

UniCredit Ţiriac Bank are o reţea formată din 180 de sucursale şi aproximativ 3.350 de angajaţi.

După valoarea activelor, instituţia de credit ocupă poziţia a şasea în sistemul bancar românesc, cu o cotă de piaţă de 7,17%. Anul trecut, banca a avut un profit net în urcare cu 7%, la 80,3 milioane lei, şi venituri operaţionale cu 2,1% mai mici, de 1,3 miliarde lei (293,4 milioane euro).

Instituţia a funcţionat sub de­numirea Banca Comercială Ion Ţiriac din 1991 până la 31 august 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România SA – banca absorbită, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA, până la 1 iunie 2007 când a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România SA – banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac.

După ieşirea omului de afaceri din acţionariatul băncii, grupul italian va analiza dacă va mai păstra, cel puţin pentru o perioadă, denumirea UniCredit Ţiriac Bank.

Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.

Divizia Auto Ţiriac Holdings include Ţiriac Auto, importatorii (Hyundai Auto România, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop. Pe partea de real estate, Ţiriac deţine Clubul Rezidenţial Stejarii şi Residenz, trei centre de afaceri (centrul Ţiriac, Nouveau şi Vama Poştei), 18 showroomuri în Bucureşti şi în ţară, spaţii comerciale (Metro Punct Piatra Neamţ) şi Praktiker din Târgu-Mureş, clădirea flotei de aeronave din Otopeni şi 1.100 de hectare în spaţii intravilane în întreaga ţară.

Pe lângă participaţia de 45% din UniCredit Ţiriac Bank, grupul Ţiriac mai controlează prin altele 44% din compania de asigurări Allianz Ţiriac, 25% din servicii de handling pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi 15% din grupul de retail Metro România.

La 31 decembrie 2014, valoarea totală a creditelor acordate de UniCredit Ţiriac Bank era de 16,97 miliarde de lei (3,78 miliarde de euro).

Unicredit a renunțat la jumătatea lunii august 2015, după două luni de la anunțul privind preluarea acțiunilor de la deținătorul domeniului de vânătoare de la Balc, la paricula Ion Țiriac din denumire.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un bou ipocrit:Stelian Tanase…

Sursa: Adevarul

Stelian Tănase „e un om cinstit”… O ştiu prea bine angajaţii TVR, după aproape doi ani cât le-a fost PDG şi acum, după ce a fost înlăturat, de-abia acum, sunt pe cale să afle şi ceilalţi, toţi ceilalţi care au marea şansă să-i citească „filele” de jurnal din perioada de început a şefiei lui la TVR.

Stelian Tănase e un om foarte cinstit. A venit la conducerea acestei mult râvnite instituţii publice extrem de inocent, fără să înţeleagă prea bine nici cum e cu jocurile politice şi pus numai pe făcut fapte bune. Şi săracul de el, încă din primele zile – aşa cum o arată limpede şi clar paginile de jurnal publicate, normal, acum când a fost dat jos, nu atunci când încă era la putere – a început să se lupte cu sistemul netrebnic din jur. Dar să nu vă îndoiţi că în acest timp el n-ar fi rămas profund cinstit…

Şi cum spuneam, absolut întâmplător, la foarte puţină vreme după ce domnia sa a fost dat jos de pe măreţul fotoliu de PDG pe care are delicateţea să-l numească „strapontină”, s-a gândit că ar fi benefic pentru populaţia României să afle cum era el singurul om cinstit, ajuns acolo aşa plin de candoare şi inocenţă, unde s-a trezit încă din primele zile devorat de hiene. Şi ce poate fi mai cinstit decât să publici un Jurnal, mai exact anumite păginuţe, bine ţintite, în care să te iei la trântă tot al naibii de cinstită cu un om care nu mai e pe lumea asta? Pentru că asta face domnul Stelian Tănase. La vreo nouă luni de la moartea lui Valentin Nicolau, director şi preşedinte ale TVR pentru care angajaţii au ieşit în stradă, ca să-l readucă la conducerea instituşiei, Stelian Tănase, cinstit cum e, s-a gândit că a venit momentul potrivit să arunce cu nişte noroi. Şi să spună cum ar fi stat, pare-se, Valentin Nicolau, lângă receptorul unui anume Liviu M., ca să-l ameninţe pe el, imediat ce fusese numit în acea funcţie şi să-i spună că n-ar fi trebuit să accepte. Imaginea e comică, dacă acum, în lumina celor întâmplate, n-ar fi de-a dreptul grotescă. Vi-l imaginaţi pe Valentin Nicolau şoptindu-i cuiva la ureche ce să-i spună lui Stelian Tănase, care deja îşi ocupase scaunul – deci toată acţiunea era absolut fără sens –, iar pe Stelian Tănase „simţindu-l” în umbră, în spatele receptorului, pe acelaşi Valentin Nicolau, spaima lui – de care, de altfel, s-a ocupat rapid şi cinstit şi a făcut tot posibilul să-i închidă posibilitatea de a mai fi membru în CA.

Şi, dacă vă imaginaţi că treaba se opreşte aici, vă înşelaţi. Stelian Tănase îşi etalează – şi zău că merită citite rândurile cu pricina – îşi etalează cunoştinţele despre teatru. Mă rog, cu câteva paragrafe mai sus, printre bârfele despre TVR, CA, PSD şi PNL, stecoară, ca orice fiinţă cultivată şi câteva vorbuliţe despre Beethoven, Celibidache, Karajan… Ca orice intelectual care se respectă şi care în timpul Festivalului Enescu citeşte ziarul în sala de la Ateneu, în timpul concertelor, şi se ridică şi deranjează tot rândul, înainte de primul bis, grăbindu-se cu siguranţă, înspre cine ştie ce treburi importante, care nu suferă amânare, la „strapontina” TVR.

Aşadar, pe data de 11 ianuarie, încep consideraţiile domniei sale despre teatru. Mă rog, încă n-a aflat că piesa e piesă şi spectacolul e spectacol, adică piesa nu se difuzează, piesa e chestia aia care sta la baza spectacolului care se difuzează, dar când eşti cinstit astea sunt amănunte care nici nu mai contează… Iar când eşti un intelectual de mare clasă, nu mai contează absolut deloc. „La Teatrul TV a fost programată piesa lui Nicolau cu titlul licenţios „Zi că-ţi place”, scrie domnul Stelian Tănase. Cum spuneam, că nu e piesă, că e vorba de un film de televiziune, o docuficţiune, realizat de Cornel Mihalache, că e vorba de o distribuţie „aleasă” cum îi place domniei sale să spună, n-are nicio importanţă. Important este că trebuie atacat Valentin Nicolau. Şi încă post-mortem. Şi tot ceea ce urmează serveşte acestui scop. În secolul 21, domnul Stelian Tănase, ca orice om cinstit ( se subînţelege şi „moral”), acuză titlul „Zi că-ţi place” că ar fi licenţios… Oare de cât timp n-o mai fi călcat într-o sală de teatru? Fie şi ca să-şi citească ziarul, ca la Festivalul Enescu… Că are păreri despre un text pe care nu l-a citit şi din care, e absolut evident după felul cum comentează, n-a înţeles mai nimic, n-a înţeles oricum nici faptul că jumătatea aceea de spectacol pe care a văzut-o el la TV era puţin altceva decât textul scris de Valentin Nicolau, e în regulă. Se poartă să comentezi mai ales când n-ai habar. Amuzant este că de sus până jos, el comentează un spectacol de televiziune creat de Cornel Mihalache – care spectacol e un produs artistic distinct de text (cum spuneam, amănunte…) – dar se încăpăţânează să vorbească despre Valentin Nicolau, pentru că omul are o ţintă precisă, trebuie să-şi atace duşmanul. E ca şi cum l-ai ataca pe Shakespeare dacă nu te convinge o montare pe un text de-al lui – asta că tot îl pomeneşte pe Shakespeare de mai multe ori, şi în comentarii, sugerând că dincolo de Cehov şi Shakespeare teatrul nici nu prea există – chestiune de cultură, aşa cum îi şi trebuie unui scriitor şi director al televiziunii publice, nu-i aşa?

Discuţia despre banii investiţi în studio – apropo, s-a filmat în garsoniera lui Cornel Mihalache – şi celelalte cheltuieli o las deoparte. Închei doar scoţând din nou în evidenţă cât de cinstit este domnul Stelian Tănase. Şi am să spun doar atât. Valentin Nicolau a murit pe 13 ianuarie 2015. Cu exact un an înainte, pe 13 ianuarie 2014, a avut loc premiera tv a filmului „Zi că-ţi place!”. Iar pagina de jurnal în care Stelian Tănase scrie că filmul „e prea slab” şi „nu a trecut sticla” este datată 11 ianuarie 2014. Oare cum o fi ştiind Stelian Tănase pe 11 ianuarie cum avea să fie primit filmul pe 13 ianuarie? Vă las pe dvs să judecaţi cât de cinstit este Stelian Tănase şi cât de cinstite sunt paginile de jurnal publicate acum.

Tagged , , , , , , , , , ,

Cancan la DNA

Sursa: Comisarul.ro

Culisele SCANDALULUI Cancan/ Securiști, GRUPUL de la Monaco și o imensă bază de date cu politicieni

Culisele SCANDALULUI Cancan/ Securiști, GRUPUL de la Monaco și o imensă bază de date cu politicieni

Perchezițiile care au avut loc miercuri la Can Can Tv pot scoate la iveală una din cele mai mari baze de date de informații explozive despre politicieni și vedete din show biz. Surse din media au precizat pentru Flux24 că la Can Can se află o mare bază de date cu fotografii, filmări și informații despre persoane publice.

Întrebarea în caz este: cine va folosi această baze de date? Vor fi date pe surse informații în media, așa cum DNA a mai procedat și în alte situații?

De altfel, potrivit surselor FLUX 24, în jurul firmelor CanCan se află numeroși foști sau actuali ofițeri de informații, unii provenind din fosta Securitate. Mai mult, cei de la CanCan aveau acces neîngrădit la baza de date de la Evidența Populației și protecția mai multor structuri din Poliție și servicii.

Un fost angajat al CanCan a declarat pentru FLUX 24 că încă din 2008 exista o bază de date cu imagini, filme și informații despre oameni de afaceri, politicieni sau vedete din showbiz. Multe din acestea ar fi folosite pentru șantaj.

Informația cheie este cine se află, de fapt, în spatele Can Can? Vor fi dezvăluite legăturile la vârful Poliției și al serviciilor secrete? Sau miza este doar baza de date?

Ziarul Can Can a fost inființat în 2007 de  Ioan Radu Budeanu, fiul fostei prezentatoare din TVR,  Delia Budeanu. Acesta a debutat la ziarul ZIUA, iar mai apoi a condus revistele Star si Ciao!. După aceea a condus ziarul Averea, unde au fost implicați pe rând Sorin Roșca Stănescu, Bogdan Buzăianu și Dinu Patriciu.

La ziarul Click redactor șef adjunct a fost bunul prieten al lui Budeanu, Orlando Valache, cel care deține acum 95% din Can Can Tv. Valache a fost implicat în scandalul cu droguri avându-l ca protagonist pe Andrei Gheorghe.

Budeanu și Valache au făcut parte din anturajul celebrului hoț de mașini, Radu Bolgiu.

La CanCan TV acționar mai este și Radu Calin Prunaru, fost iubit al Elenei Băsescu.

Conform informațiilor ziarul Can Can era deținut, de fapt, de omul de afaceri Bogdan Buzăianu. În 2009, Energy Holding a intrat oficial în acționariatul Can Can Media. Buzăianu s-a retras între timp în Elveția.

Anul acesta, Budeanu a cedat cancan.ro lui Adrian Artenie, fost redactor șef al publicației. Cancan.ro are un parteneriat cu Pro Tv, care asigură managementul.

Legătura cu firma Romprest, unde de asemeneam au avut loc percheziții este prin Radu Budeanu, care împreună cu celebrul om de afaceri Dragoș Dobrescu, a cumpărat 43,7% din companie.  Firma este controlată de omul de afaceri Florian Walter, care a fugit din țară după ce firma a fost cercetată pentru evaziune fiscală de 14 milioane de euro.

Budeanu și Dobrescu fac parte din celebrul Grup de la Monaco.

Walter a deținut la un moment dat firma de protecţie şi pază, SC Beretta, împreună cu Marian Măgureanu, fiul fostului director al SRI Virgil Măgureanu.

Poate vom afla și urmările de la acest filmuleț…

https://youtu.be/cSYFCBlTlz8

Tagged , , , , , , , , , , ,

Adevar brutal: Romania si-a cedat industriile strategice prin privatizare catre multinationale…Ce a castigat? Facturi duble, preturi uriase dar…un dialog mai bun

Sursa: ZF

Untitled

Investiţiile, transferul de know-how şi managementul depolitizat sunt câştigurile cedării utilităţilor.

perioada 2004-2005 România a trecut prin cel mai important val de privatizări din domeniul energetic, deschizând unul dintre cele mai puternice sectoare de activitate pentru investitorii străini în scopul atragerii de investiţii.

Şi atunci, dar şi acum, România ocupă o poziţie forte la nivel european în ceea ce priveşte resursele disponibile, fiind al cincilea cel mai mare producător de petrol şi gaze şi având un mix energetic de invidiat. Niciunul din­tre aceste atribute nu a transformat-o într-o forţă, iar privatizarea pe bucăţi a sectorului energetic şi spargerea aces­tuia poate fi una dintre explicaţii.

În perioada scursă de la intrarea unor giganţi precum Enel, E.ON, sau GDF Suez în România, facturile la energie şi gaze s-au dublat, iar liberalizarea pieţei produselor petroliere după privatizarea Petrom a dublat preţul benzinei în ultimii zece ani de zile.

Pe de altă parte, oamenii din piaţă spun că România a câştigat mult din know-how-ul multinaţionalelor, mai ales pe partea de tehnologie, iar companiile privatizate au performat mai bine cu un management depolitizat.

„Calitatea serviciului este mai bună şi există un dialog mai bun. În plus, există şi dorinţa de a rezolva problemele. Totodată, noi investim în comunitatea în care activăm“, a enumerat Martin Zmelik, directorul general al CEZ România, câteva dintre avantajele privatizării fostei Electrica Oltenia. În perioada 2004-2005, Ro­mâ­nia a cedat controlul din toată distri­bu­ţia de gaze naturale, împărţind nordul şi sudul între germanii de la E.ON şi francezii de la Gaz de France, deveniţi ulterior GDF Suez şi acum Engie. La acel moment, piaţa se aştepta ca intrarea celor două forţe europene pe plan local să vină la pachet şi cu preţuri mai bune la importurile de gaze ruseşti, speranţe care în curând s-au năruit.

Dincolo de cedarea distribuţiei de gaze, România a vândut în urmă cu 10 ani aproape jumătate din distribuţie de energie. Astfel, Electrica Oltenia a fost preluată de cehii de la CEZ, Electrica Moldova a intrat în portofoliul nemţilor de la E.ON iar Electrica Banat şi Electrica Dobrogea au fost luate la pachet de italienii de la Enel. Mulţi dintre oamenii statului care şi-au pus semnătura pe aceste contracte au fost reţinuţi sau sunt cercetaţi penal pentru dosare legate tot de sectorul energetic.

Tagged , , , , , , , , , , ,

UDREA SI OBREJA – BANII INAPOI

Sursa: Mediafax

SC Hidroelectrica SA a dat în judecată Federaţia Română de Box, cerând returnarea sumei de 600.000 de lei (aproximativ 135.000 de euro) plătită federaţiei cu titlu de sponsorizare în 2011, pentru organizarea “Galei Bute” la Bucureşti, potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune că scopul chemării în judecată a Federaţiei de Box este ca aceasta să prezinte documentele contabile din care să reiasă destinaţia sponsorizării de 600.000 de lei pentru ”Gala Bute”, iar în caz contrar să fie obligată să restituie banii.

Remus Borza a declarat pentru MEDIAFAX că în 7 iunie 2011, cu o lunムînainte de Gala Bute, care a avut loc în 9 iulie 2011, a fost încheiat un contract între Hidroelectrica şŸi Federaţia Românムde Box (FRB), în baza căƒruia Hidroelectrica a sponsorizat acest eveniment, Gala Bute, cu suma de 600.000 de lei.

Conform contractului, 300.000 de lei se plăƒteau la data semnăƒrii contractului, iar restul sumei la momentul justificăƒrii cu facturi, cu documente contabile, cムaceşŸti bani au fost cheltuiţi exclusiv pentru Gala Bute.

”DeşŸi nu au prezentat documente justificative, Hidroelectrica le-a dat toţi banii. Apoi a venit Curtea de Conturi în control, ne-a pus în vedere o serie de măƒsuri pe care sムle luăƒm. Am chemat astfel în instanţムFederaţia Românムde Box, care are obligatia sa prezinte documentele contabil fiscale din care sa rezulte ca s-a respectat destinatina sponsorizarii. Ύn subsidiar, dacムnu prezintムdocumente, sムfie obligaţi sムrestituie sponsorizarea de 600.000 lei cu penalităƒţi de întârziere”, a explicat Remus Borza.

Societatea cu capital majoritar de stat, aflată în acest moment în insolvenţă, încearcă, prin dosarul 34163/3/2015 înregistrat la Tribunalul Bucureşti, recuperarea sumei de 600.000 de lei, actualizată cu indicele inflaţiei. De asemenea, Hidroelectrica cere instanţei să dispună plata dobânzilor legale aferente.

Conform documentului citat, Federaţia Română de Box, condusă în acea perioadă de Rudel Obreja, nu a justificat prin acte financiar-fiscale că suma, virată în anul 2011, în trei tranşe, a fost cheltuită potrivit clauzelor din contractul de sponsorizare încheiat la 7 iunie 2011, ceea ce a creat un prejudiciu societăţii Hidroelectrica.

Ordinele de plată a sumei de 600.000 de lei au fost înregistrate în evidenţa contabilă a Hidroelectrica, banii fiind scăzuţi din impozitul pe profit datorat pentru anul 2011.

Neregulile financiare au fost constatate în urma controlului Curţii de Conturi efectuat în perioada septembrie – decembrie 2014, auditorii dispunând ca Hidroelectrica să verifice toate plăţile făcute în intervalul ianuarie 2011 – mai 2012, în baza contractelor de sponsorizare şi să încerce recuperarea prejudiciilor aduse companiei.

Totodată, inspectorii Curţii de Conturi au decis că Hidroelectrica înregistrează dobânzi şi penalităţi din neplata către bugetul de stat a sumei de 600.000 de lei, care nu trebuia scăzută din impozitul pe profit datorat pe anul 2011.

În 21 aprilie, Elena Udrea a fost trimisă în judecată în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

În dosarul ”Gala Bute” au fost trimişi în judecată, în 21 aprilie, Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, preciza DNA.

Ion Ariton declara că sponsorizările făcute de companii de stat către Federaţia Română de Box, pentru Gala Bute, au fost trecute prin consiliile de administraţie şi nu s-au făcut la cererea lui.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Haos si dezmat managerial la Radio Romania-mosia dinozaurului comunist Ovidiu Miculescu

Sursa: Reportervirtual

 

sub „patronajul” lui Stelian Tănase (dreapta), a început nebunia şi laRadioul Public! Două sindicate au sesizat Reporter Virtual în legătură cu posibilele abuzuri generate de aşa-numita „evaluare” a angajaţilor.Sindicatul Profesioniştilor din Media şi Cultura Română şi Sindicatul Unit al Salariaţilor Radio România au tras semnale de alarmă despre noua operaţiune pusă la cale de echipa managerială a lui Ovidiu Miculescu, care i-a luat pe nepusă masă pe angajaţi. Miza pare să fie una singură – concedierea unui număr de oameni. Aşa, din senin!

La radio, ca şi la TVR, se întâmplă ca la guvern. Dezmăţ financiar în an electoral, pomeni, bani aruncaţi cu nemiluita pentru prostirea publicului şi a votanţilor, după care Dumnezeu cu mila! Iar, la final, decontul. La guvern – prin scumpiri suportate de populaţie, la Radio România şi la TVR, prin aruncarea în stradă a oamenilor. În rest, şi Miculescu, şi Tănase pot să toace bani după cum le taie capul şi să vorbească apoi despre cum văd ei – teoretic – „ieşirea din criză”. Ca de obicei, singura soluţie, pe care o poate lua şi-un plătitor de abonament din vârful dealului, este sacrificarea unora. Iar asta se cheamă „management”! Cu girul lui Victor Ponta…

De menţionat, în plus, că Ovidiu Miculescu (foto stânga) a fost descoperit incompatibil, dar a fost menţinut în funcţie de Victor Ponta deoarece PSD vroia să aibă acces total la Radioul Public în campania electorală de la prezidenţiale. În final, nu i-a folosit la nimic – Iohannis a câştigat şi fără ajutorul său -, iar justiţia l-a declarat şi ea incompatibil. Cu toate acestea, premierul Ponta e cel care face jocurile în continuare, în ciuda faptului că România a votat împotriva sa. Cu TVR şi SRR aflate sub controlul său – via Stelian Tănase şi Ovidiu Miculescu -, cu televiziunile private de ştiri arondate PSD şi cu speranţa că euforia pro-Iohannis se va diminua în timp, Victor Ponta speră să-şi refacă imaginea zdrobită la votul din 16 noiembrie prin acelaşi PR mediatic care i-a fost fatal la ultimele alegeri. Chiar dacă asta presupune adâncirea crizei de la instituţiile publice mass-media. Redăm mai jos cele două comunicate ale sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune (SRR):

Referitor la Evaluarea activităţii salariaţilor din SRR, programată să se desfăşoare între 1.02.2015 şi 15.02.2015, SINDICATUL PROFESIONIŞTILOR DIN MEDIA SI CULTURA ROMÂNĂ (SPMCR) are următoarea poziţie:
– Consideră că aceste evaluări, atâta vreme cât nu au stipulate criteriile în CIM (în conformitate cu legislatia în vigoare, art.17 alin.(4) din Codul muncii, republicat) pot derapa, devenind o armă menită să lapideze profesional, servind diverse interese.(Odată cu intrarea în vigoare a noilor dispozitii legale, prin republicarea Codului muncii, contractele individuale de muncă ale salariatilor trebuie să conţină obligatoriu şi aceste criterii de evaluare.)
– Lipsa unei strategii unitare a SRR ( înţelegând prin aceasta un document amplu prin care CA să îşi asume direcţiile, modalităţile concrete şi mijloacele de punere în practică a acestei strategii, parte componentă a unui proiect de ţară), lasă loc pentru abuzuri, presiuni, intimidări şi răzbunări neconforme cu statutul de societate naţională publică.
– Lipsa precizării obiectivelor care ar trebui realizate în grile, în emisiuni, a intenţiilor concrete care să deosebească grilele de programe ( în acest moment, la rândul lor, cel puţin neclare), lipsa bugetelor emisiunilor- reprezintă o stare de fapt simptomatică şi îngrijorătoare la nivelul SRR, care tinde să decadă din rolul şi statutul de Societate Natională Publică, la acela de simplu radio comercial. Dovezi ale acestei direcţii periculoase pe care s-a angajat actualmente SRR sunt: structurile emisiunilor, clock-ul ce nu ţine cont de conţinutul intervenţiei, dispariţia emisiunilor care promovau genurile publicistice majore -ancheta, dezbaterea, interviul de personalitate, studiul de caz, campaniile de interes naţional etc – şi actuala “selecţia muzicală” care reprezinta o fractură gravă faţa de tradiţia cladită în cei peste 85 de ani de activitate a postului public.
– Atmosfera generală din SRR, viciată de stress, abuzuri, presiuni, intimidări, ameninţări şi răzbunări, nu este una propice unor evaluari care –dupa cum am arătat mai sus- se afla într-o flagrantă situaţie de neconformitate legală.
– Funcţionarea departamentelor Tehnic si Artistic este neclară, iar condiţiile de muncă ale salariaţilor se degradează progresiv, concomitent cu gravele repercusiuni pe care nerezolvarea unor obligaţii ale SRR faţa de alte instituţii ale statului, le are asupra drepturilor angajaţilor din aceste departamente.
– Existenţa unor flagrante şi multiple situaţii de incompatibilitate şi ilegalitate (stabilite prin hotărâri judecatoreşti) în care se află persoane ce deţin funcţii de conducere în SRR, face ca toate deciziile ulterioare acestor hotărâri legale definitive, să fie lovite de nulitate.
Menţionăm că SPMCR consideră că evaluările profesionale reprezintă o metodă eficace şi benefică menită să faciliteze progresul şi poziţionarea exactă a angajaţilor într-o organizaţie, cu condiţia de a se desfasura în conformitate cu legile în vigoare, ce respectă drepturile angajaţilor şi îndatoririle angajatorului.
Deşi situaţia actuală este una dificilă, şi am încercat încă din luna septembrie să demarăm un dialog pe această temă, SINDICATUL PROFESIONISTILOR DIN MEDIA SI CULTURA ROMANA (SPMCR) îşi manifestă în continuare disponibilitatea de a găsi, împreună cu patronatul şi toţi cei implicaţi, soluţii pentru ieşirea din impas a SRR- instituţie a carei tradiţie, credibilitate şi valoare au fost obţinute în peste 85 de ani de existenţă.
Ţinând cont de cele menţioanate mai sus, SINDICATUL PROFESIONISTILOR DIN MEDIA SI CULTURA ROMANA (SPMCR), contesta Evaluarea activităţii salariaţilor cu funcţii de execuţie din SRR, programată să se desfaşoare între 1.02 si 15.02.2015. , cu atat mai mult cu cât, în contextul situaţiei internaţionale actuale, dominate de terorism şi presiuni asupra graniţelor, rolul formator al radioului şi televiziunii –obligatoriu pentru societăţile publice – devine mult mai important şi dobândeşte o nouă dimensiune , atât în plan naţional, cât şi european- cultura şi ierarhia valorilor fiind cheile reuşitei- situaţie în care SRR şi TVR capată un rol capital printre instituţiile de interes naţional.

Co Preşedinţi SPMCR,
Gabriel Basarabescu
Valentin Ciobanu
Adriana Varlaam

 

Sindicatul Unit al Salariaţilor (SUS România) a semnalat, printr-un text publicat pe site-ul propriu, că prin evaluarea angajaţilor conducerea radioului urmăreşte de fapt să scape de nişte angajaţi, nu să facă o evaluare corectă.

 

Dragi colegi,

Am aflat, din 3 surse distincte, că din 1 Februarie 2015, odată cu startul evaluărilor salariaților, s-a dat “ordinul pe unitate” ca fiecare studio regional de radio să vină, la finalul perioadei de evaluare, cu 3 propuneri de salariați care vor avea calificativul “Nesatisfăcător”!

Adică, pe șleau, vor fi dați afara!

Pentru sediul din Bucuresti sunt vizati, in special, membri ai Sindicatului SUS-Radio Romania!!!!

Mai exact, iata cum stau lucrurile: o persoana importanta din conducerea Radioului a dat ”un ordin” verbal managerilor din subordine, să dea (cu mâna lor) afară niște colegi, care au dat un concurs, au luat calificative de bine sau foarte bine la evaluările anterioare, au respectat fisa postului, etc.

Atentie, ”ordinul” a fost dat înainte de a începe evaluarea efectivă (1 Februarie 2015) !

Știți unde se încadrează, din punct de vedere juridic, ”ordinul” abuziv dat de o persoana care deține o funcție de conducere altei persoane?

La articolul 297din Noul Codul Penal unde este prevazut foarte clar: ABUZUL IN SERVICIU

Executarea unui ”ordin” abuziv, de catre managerii care pun in aplicare acest ”ordin”, împotriva unor salariați, poate fi sanctionata penal pentru:

1. ABUZUL IN SERVICIU

2. TĂINUIRE

3. COMPLICITATE

Si încă 3 amănunte foarte importante: Totul s-a discutat lângă Craiova, într-o zi de vineri (9 ianuarie 2015), mai pe seară și într-o întâlnire OFICIALĂ!

Exista ordine de deplasare semnate (9-10 ianuarie 2015) platite si decontate de fiecare Studoiu Regional de Radio, cazarea la hotel (pensiune), etc

Va asigur ca voi face tot ce imi sta in putinta pentru a impiedica faradelegile ce s-au pus la cale.

Apărarea acestei instituții și a colegilor mei a devenit pentru mine un lucru de onoare si o să o lupt, până când, Radio Romania va deveni “Catedrala undelor herțiene” , așa cum bine a denumit-o acum mai bine de 10 ani, un maestru al vorbelor si criticii, Titus Vâjeu.

Dragi colegi, nu uitați:

Cine tace consimte! Si cine consimte este de acord cu decizia abuzului!
Prieten al Radio Romania este cel care nu se pune la îndemâna abuzului!

Legea este foarte clară!

Sindicatul Unit al Salariatilor-Radio Romania va contesta in instanta procedura, organizarea si modul de desfasurare al acestor asa zise evaluari!

Membrii SUS-Radio Romania si ceilalti salariati din Radioul Public sunt chemati sa sesizeze (in scris) sindicatul la adresa de email: aesiom@gmail.com

(Sindicatul va garanteaza confidentialitatea sesizarilor si a persoanelor! Vom sesiza si organele in drept in cazul in care vor fi abuzuri, forme de discriminare sau hartuire!)

Vom reveni cu un comunicat de presa!

SUS-Radio Romania

Biroul Executiv

Tagged , , , , ,

Unde scuipa poporul…

Sursa: Times New Roman

voiculescu_gelos_pe_gadea_oprea

Scene de groază la Penitenciarul Jilava! Colegii de celulă spun că fostul patron al trustului Intact a făcut o criză violentă de gelozie după ce l-a văzut pe Mihai Gâdea sărutându-l pe Gabriel Oprea exact aşa cum, cândva, îl săruta pe el: în cur.

“Se uita, liniştit, la Antena 3”, mărturiseşte un vieţaş. “Brusc, parcă s-a transformat. Era roşu, transpirat tot, şi-a răsturnat măsuţa de scris cărţi, a aruncat cu o vază în televizor şi a început să urle: ‘Mihăiţăăă, ce mi-ai făcut, te calc în picioare, te omor!’ Iniţial, nu ne-am dat seama ce s-a întâmplat, dar pe urmă l-am auzit şi noi pe Gâdea mozolind fesele generalului Oprea.”

Specialiştii au confirmat că imaginile nu erau trucate şi că Gâdea chiar a fost angajat într-un act de anilingus cu Gabi Oprea, încercând să-l scoată basma curată după incidentul de zilele trecute.

Deşi Gâdea şi-a cerut scuze şi a jurat că nu ştia că e în direct la TV, Felix e hotărât să-i dea o lecţie dură când iese din puşcărie. “Mi-a promis că mă va aştepta oricât ar fi nevoie, dar şi el, şi Badea şi-au dat arama pe faţă cum a apărut altă pereche de buci… Nici măcar în vizită n-au mai venit, nerecunoscătorii! Sunt uscat ca iasca acolo jos!”, a tunat Voiculescu, făcându-i să plângă chiar şi pe gardienii ceva mai fricoşi.

Tagged , , , , , , , ,

Cand nu ai onoare, esti dat afara

Sursa: DCNews.ro

Presedintele Federatiei Române de Box, Leonard Doroftei, pleaca la sfarsitul unei conferinte de presa, prilejuite de organizarea în 2014, la Bucuresti, a Campionatului European de box feminin, vineri, 29 noiembrie 2013. ALEXANDRU HOJDA / MEDIAFAX FOTO

Conform regulamentelor Federaţiei Române de Box, conducerea poate fi demisă dacă se întruneşte votul a peste o treime din numărul total al membrilor.

“Acum sunt 67 de semnături pentru demiterea conducerii federaţiei în Adunarea Generală, care sperăm să aibă loc în jurul datei de 15 noiembrie. Pentru a se realiza acest lucru e nevoie de o treime dintre cei 146 de membri afiliaţi. Dar vă asigurăm că sunt mult mai mulţi cei care doresc acest lucru. Sunt persoane dispuse să preia această funcţie şi mă gândesc acum rapid la Vasile Câtea, Francisc Vaştag sau Mihai Craiu. Eu cred că sunt oameni de valoare alături de noi”, a declarat fostul secretar general al Federaţiei Române de Box, Robert Băiatu, citat de Mediafax.

Printre cei care solicită demiterea lui Doroftei se numără antrenorul lotului naţional de box feminin, Adrian Lăcătuş, foştii antrenori ai lotului masculin Gheorghe Napoleon, Marian Simion, antrenorii George Perţa, Alec Năstac, Ştefan Băiatu şi Mihai Drăguţescu.

Leonard Doroftei se află la conducerea FR de Box din 23 noiembrie 2012 şi anul trecut a avut intenţia de a demisiona din funcţie, gest la care a renunţat ulterior.

Tagged , , , , , , ,

Cum se fura o banca din interior

Sursa: Hotnews

Credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi  de sute de mii de euro date cu incalcarea normelor interne, miscari de milioane de euro prin conturi, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.
Presa a mai relatat cazurile unor functionari care intra in conturile clientilor, dar pana acum foarte putine date concrete au fost date publicitatii, cu atat mai putin documente legate de anchetele interne ale institutiilot de credit. HotNews.ro a documentat un asemenea caz, discutand cu toti cei implicati.

Reprezentantii bancii au confirmat documentele, dar au refuzat sa declare daca si cum a fost finalizata ancheta interna, invocand confidentialitatea datelor. Persoanele implicate s-au aratat chiar contrariate ca am reusit sa obtinem documentele, refuzand insa sa faca precizari pe marginea subiectului. Doar oficiali ai Bancii Centrale s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani si isi pierde cumpatul vazand cat de usor se poate fura, lucrurile pot scapa de sub control. Cazuri ca cele din banca amintita nu sunt foarte rare dar, din fericire pana la urma autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat pentru HotNews surse din BNR.

Nu ne propunem prin acest text sa incriminam vreo banca sau vreo persoana anume, ci sa descriem un mecanism care s-a dovedit in plina extindere in ultimii doi ani..

  • De la euforia imprumuturilor la depresia neperformantelor

Totul a pornit de la firma unui broker de credite din sud-este, care lucra pentru Banca X. Din totalul creditelor contractate de firma Y, circa jumatate inregistrau dupa un an de zile restante de peste 90 de zile. Fiind prin urmare declarate neperformante, banca era nevoita sa depuna la BNR (sa provizioneze) in limbaj tehnic bancar suma imprumutata si nerecuperata. Angajatii departamentului de control intern au verificat firma, au verificat omul de legatura din interiorul bancii si pas cu pas, au ajuns la directorul de agentie. Au fost verificate conturile respectivei doamne director (intre timp ea s-a mutat la o alta banca) si s-au descoperit ca pe parcursul a numai cateva luni, intrarile in cont au fost de circa  80.000 de lei (din care 50.000 de la unul din asociatii firmei de brokeri de credite), in vreme ce iesirile totalizau circa 140.000 de euro, unele sume avand explicatia „cadou”, altele „transfer” sau „imprumut”. O parte dintre destinatari erau fie colegi din banca, fie rude apropiate care erau plecate in strainatate.

Intrari:.
-….. (STAFF) – 200 RON .(explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 45 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 290 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,400 RON (explicatie “Transfer”).
-…(STAFF) – 6,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,000 RON  (explicatie “Imprimut”).
-… (213512) – 50,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-…. (STAFF) – 270 RON (explicatie “Alimentare cont”).
-…  – 8,100 RON  (explicatie “Depunere”).

Iesiri:
-….. – 119,500 EUR (explicatie “Achizitie apartament”).
-…. (Germany) – 4,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 1,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 750 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR  (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,004 EUR (explicatie “Cadou”).
-…. – 810 EUR in … (explicatie “Cadou”).
-…. (STAFF) – 300 EUR in (explicatie “Transfer”).
-… – 600 RON  (explicatie “Chirie”).
-…. – 1,400 RON (explicatie “Chirie”).
-…. – 80 EUR (explicatie “Chirie”).

  •  “Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”

Creditele erau acordate in baza unor documente lipsa, departamentul de compliance al bancii confirmand acest lucru in cadrul anchetei interne. (vezi si atasamentele).

Peste un milion de euro au fost acordati sub forma creditelor la 3 persoane (dintre care unul- directorul de sucursala) fara o minima documentatie. Mai mult, directorul in cauza nu a putut prezenta propriul dosar de credit. Banii si-i virase, dar fara ca in baza de credite acordate de banca sa existe documentele. „Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”, noteaza investigatorii bancii.

O parte din bani, potrivit raspunsurilor date in cadrul anchetei interne erau folositi pentru achizitia de parfumuri, haine sau cadouri. „STAFF” , din transferurile de mai sus, reprezinta persoane din conducerea bancii in cauza, ale carei nume nu le trecem in acest moment, fiind interesati mai degraba de mecanismul care sta la baza acestui tip de furt. Oricum, in cazul de fata au fost implicati mai multi angajati din conducerea sucursalei in cauza, unii dintre acestia mutandu-se deja la alte institutii de credit.

Colegii care se ocupau de controlul acestor tipuri de operatiuni au declarat ca au crezut ca e vorba de „ajustari ale bonusurilor” si nu s-au sesizat ca ceva nu e in regula.

Oficialii bancii au refuzat sa comenteze pe marginea cazului, iar una dintre persoanele implicate cu care am reusit sa stam de vorba a invocat contractul de confidentialitate pe care il are cu banca, motivand ca aceasta este bariera care o impiedica sa ne ofere mai multe relatii.
In mare parte sumele lipsa au fost acoperite, dar cazul a fost preluat de autoritati firma de brokeri intrand in atentia DNA.

Tagged , , , , , , , ,