Monthly Archives: December 2015

Un nou Bancorex apare…dar de ce nu ne ingrijim si de milionarii fostului Bancorex??

Sursa: Bloguluibalan.ro

Am văzut că încălcarea articolului 15 din Constituţia României – legea dispune numai pentru viitor – constituie un motiv suficient de puternic pentru ca propunerea legislativă de dare în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite să intre pe „agenda” Curţii Constituţionale.

Pe lângă faptul că Parlamentul trebuia să ceară – potrivit articolului 3, punctul 2, din Legea 312/2004 privind Statutul BNR – un punct de vedere oficial din partea Băncii Naţionale şi să nu nesocotească principiul consensualităţii, în contextul în care la darea în plată are loc o transformare unilaterală a unor elemente extrabilanţiere (garanţiile) în unele de bilanţ.

Şi tot aici mai merită să ne întrebăm în ce măsură încălcarea principiului neretroactivităţii pune România în situaţia de a încălca tratatele la care e parte? Ce ar trebui să facă un preşedinte care primeşte la promulgare un act normativ suspectat că nu respectă legislaţia UE?

Să solicite opinia organismelor europene. Pentru că suntem, într-adevăr, un stat suveran, în care poporul îşi exprimă voinţa prin aleşii săi, dar asta nu înseamnă că putem sta la mâna unei liote de escroci ce ne aminteşte de reflexele de stat mafiot de dinainte de a începe să bage DNA spaima în cei desemnaţi democratic.

Nu putem risca ca justiţia europeană să respingă actul normativ, să aprecieze că statul român e bun de plată şi să punem apoi de o nouă Autoritate de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) ca la Bancorex. Adică, să ajungem în situaţia în care “şmecherii” ce au dat în plată imobilele să şi le recupereze la o zecime din preţ de la AVAB, iar “proştii” de contribuabili să plătească diferenţa.

Asta în condiţiile în care oricum toată lumea plânge pe umărul debitorului fără să-şi amintească de cel ce economiseşte, în condiţiile în care împrumuturile sunt acordate , în proporţie covârşitoare, nu din banii acţionarilor băncilor, ci din cei ai deponentţilor.

Aşadar, în privinţa legii dării în plată preşedintele Klaus Iohannis trebuie să aibă o poziţie proactivă şi să afle atât punctul de vedere al Curţii Constituţionale, cât şi al forurilor juridice europene. Pentru ca statul român să nu fie pus apoi să plătească. Să nu fie angajaţi banii tuturor, aşa cum s-a întâmplat la Bancorex.

Tagged , , , , , , , , , ,

Cand toate companiile aeriene fac profit Tarom zboara in picaj spre faliment

Sursa: Adevarul

Anul 2015 a fost un an foarte bun pentru companiile de transport aerian. Preţul kerosenului a scăzut cu 33.14%, cererea a crescut cu aprox. 7% şi aeronavele decolează aproape pline (load factor: aprox. 80%).  Companiile de transport cumpără în continuare aeronave, se dezvoltă şi angajază personal calificat. Majoritatea companiilor au raportat profit şi unele au raportat chiar un profit record (American Airlines).

Din nefericire, situaţia de la TAROM este încă dificilă. În condiţiile în care anul 2015 a fost un an foarte bun pentru companiile de transport aerian, CEO-ul TAROM a raportat pierderi de 49 de milioane de lei şi un load factor de 68%. Evident, pierderile TAROM sunt mult mai mici comparativ cu 2014 (119 milioane de lei), însă, acestea fiind spuse, 2015 a fost un an în care a fost aprope imposibil ca o companie aeriană să nu aibă profit. În plus, ţinând cont că preţul kerosenului a scăzut semnificativ şi cererea a crescut, consider că scăderea deficitului a fost cauzată de aceşti factori şi nu neapărat de reformele declanşate de Christian Heinzmann, CEO-ul TAROM. Practic, cu sau fără CEO, deficitul oricum ar fi scăzut simţitor în 2015

Christian Heinzmann a raportat şi că TAROM a transportat 2,4 milioane de pasageri în 2015, o creştere cu 300.000. Fapt care ar fi fost îmbucurător, însă TAROM a crescut frecvenţa pe unele destinaţii şi a deschis şi rute noi în 2015. Practic, numărul pasagerilor este irelevant în această situaţie. Singurul factor important este load factor-ul, practic cât de pline sunt aeronavele atunci când decolează. Cu un load factor de 68%, o creştere cu doar 2% în 2015, TAROM este în aceeaşi ligă cu companiile africane şi cu 10% sub media altor companii europene. Acest fapt este îngrijorător şi, acestea fiind spuse, viitorul companiei TAROM urmează să fie ameninţat de factori externi.

TAROM a demarat un proiect prin care intenţionează să zboare noaptea, spre destinaţii interne, la un preţ similar companiilor low cost. Este o strategie formată după modelul companiei Southwest Airlines, însă Southwest este o companie extrem de eficientă. La începutul anilor 70, pentru ca aeronavele lor să nu zboare către bază goale, Southwest a decis să ofere zboruri de noapte la un preţ mult mai scăzut. Scopul companiei, în 1971 şi înainte de dereglementare, era să ofere oportunitatea de a zbura şi oamenilor ce nu îşi puteau permite acest lucru. În condiţiile în care România lui 2015 nu este America lui 1971, nu sunt convins că TAROM “Light” este o idee funcţională. În plus, preţurile din România sunt deja scăzute datorită concurenţei companiilor low cost. Nu cred că TAROM poate fi o companie profitabilă cu preţuri de low cost. Flota este bătrână, diversă şi compania nu este recunoscută că un monument al eficienţei (au raportat şi anul acesta pierderi de 49 de milioane).

Pentru ca o companie aeriană să facă profit ca low cost: este imperativ că aeronavele să decoleze pline, să aibă o flotă unică, să maximalizeze folosirea aeronavelor şi să fie extrem de eficientă în tot ceea ce face. Southwest Airlines finalizează debarcarea, curăţarea aeronavei, îmbarcarea şi realimentarea în doar 25 de minute.

Ţinând cont că operatorii low cost internaţionali au anunţat că o să deschidă mai multe baze în România şi că intenţionează să opereze şi rute interne, este foarte posibil că scopul TAROM “Light” să nu fie profitul companiei româneşti, ci diminuarea profitului companiei Ryanair. Practic, există situaţii în care trebuie să accepţi pierderi pe termen scurt pentru a rezista pe termen lung.

Consider că TAROM trebuie să fie foarte agresivă cu reducerea preţurilor, însă este dificil ca o companie să fie agresivă atunci când compania nu este profitabilă. În acest moment, ei trebuie să îi intimideze pe cei de la Ryanair prin tăierea preţurilor şi subminarea profitului pe rutele pe care compania irlandeză le vizează. Pentru a deschide baze în România, Ryanair va fi nevoită să investească în infrastructura şi în angajaţi. TAROM are deja infrastructura şi nu este necesar că ei să facă investiţii de amploare. În plus, comparativ vorbind, este mai dificil să răspunzi în faţa acţionarilor decât în faţa unui ministru al Transporturilor.

Acestea fiind spuse, mă îndoiesc că TAROM va putea face faţă competiţiei companiilor low cost. Ryanair este o companie foarte profitabilă şi cu o strategie pe termen lung. Scopul lor este să acapareze rute şi vor vinde bilete pe aceste rute în pierdere, pentru a-i forţa pe cei de la TAROM să se retragă. TAROM este o companie neprofitabilă şi va ceda probabil aceste rute, pentru a stopa hemoragia financiară. ţinând cont că zborurile interne reprezintă aprox. 30% din traficul companiei TAROM, consider că TAROM va avea o problemă majoră.

Pentru a-şi proteja rutele, la o licitaţie pentru transportul scrisorilor şi coletelor, compania americană Braniff a cerut de la guvernul american 0.000019$ pe milă. Un preţ exagerat de scăzut ce ar fi dus la pierderi uriaşe, însă ei, la fel că şi TAROM, erau atacaţi pe propriul teritoriu de un competitor. Competitorul era colosul Eastern Airlines şi ei, la aceeaşi licitaţie, au cerut 0.000000$ pe milă.

Câştigătorul licitaţiei a fost Eastern Airlines.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Scenariu catastrofal pentru OPEC

Sursa: Hotnews

Rusia se pregateste de o scadere de proportii biblice a veniturilor din petrol in urmatorii sapte ani, perioada in care cotatiile s-ar putea mentine in jurul pragului de 40 de dolari pentru un baril , scrie The Telegraph . Traim intr-o realitate diferita spune un inalt oficial de la Kremlin. Mesajul este tintit direct catre Arabia Saudita.

Maxim Oreshkin, ministrul adjunct de finante a spus ca Rusia concepe un plan bazat pe ipoteza ca pretul va oscila intre 40 si 60 de dolari chiar pana in 2022, un scenariu ce ar avea implicatii devastatoare pentru Opec.

Asta s-ar traduce intr-un dezastru si pentru producatorii din Marea Nordului, pentru proiectele off-shore braziliene si pentru producatorii occidentali profund indatorati.

“Vom trai intr-o realitate diferita”, a spus oficialul la un forum organizat de ziarul rusesc Vedemosti.

Suflul rece venit dinspre Moscova soseste intr-un moment in care pretul sortimentului US crude al petrolului a scazut la 35,56$/baril, impins in jos de incapacitatea statelor membre ale Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol de a ajunge la o intelegere saptamana trecuta.

Numarul record de pozitii short (miza pe scaderea cotatiilor nota red.) luate de fondurile speculative a amplificat efectul.

Bank of America considera ca acum exista riscul “unui razboi al preturilor in toata regula” intre membrii Opec in conditiile in care rivalele Arabia Saudita si Iran se lupta intr-o batalie strategica dusa pe piata petrolului.

Pretul sortimentului Brent a cazut la 37,41$, desi cererea creste rapid. Cotatiile sunt la cel mai coborat nivel de la haul in care ajunsesera la inceputul anului 2009, in timpul crizei Lehman Brothers.

De data aceasta este insa un soc pozitiv de supraoferta, adica benefic pentru economia lumii ca intreg.

Agentia Internationala pentru Energia (IEA) a spus in raportul sau lunar de piata ca Opec a incetat sa mai opereze ca un cartel si “pompeaza in voie” tintind sa scoata in decor rivalii, oricare ar fi costul pentru proprii membri.

Veniturile Opec vor scadea la 400 de miliarde de dolari in acest an in aceste conditii, o prabusire ametitoare fata de cele 1.200 de miliarde incasate in 2012.   Aceasta situatie se traduce printr-un masiv transfer de bogatie la nivel global.

IEA a anuntat ca stocurile de titei – 2.971 milioane de barili – dau pe afara si ca este probabil ca vor mai urca cu circa circa 300 de milioane de barili in urmatoarele sase luni in conditiile in care “politica scapata de sub control a Opec” inunda piata.

Agentia de supraveghere citata a linistit insa temerirle ca lumea ramane fara locuri in care sa pastreze marea de petrol extrasa, spunand ca sunt pe cale de realizare depozite cu capacitate totala de 230 mil. barili.

Avertismentul Rusiei privind nivelul de 40$ este doar ultima escaladare intr-un lupta strategica dusa pe marginea prapastiei intre Kremlin si Arabia Saudita , deja “la cutite” din cauza situatiei din Siria.

Planul de rezerva propus de Moscova trimite un mesaj clar catre Riad si catre comandantii Opec ca Rusia poate suporta preturi foarte reduse pe termen indefinit, datorita flotarii libere a rublei, ce protejeaza bugetul intern.

Arabia Saudita este in capcana din cauza unei limite impuse pe cursul de schimb, ce o face sa “sangereze” valuta din rezerve pentru a acoperi deficitul bugetar ce a ajuns la 20% din produsul intern brut.

Rusia pretinde ca are dimensiunea strategica pentru a rezista la un asediu prelungit si tinteste sa sa implementeze o politica de substituire a importurilor pentru a-si reinvia coloana vertebrala industriala.

Comparativ cu Rusia, tarile Opec din Golf par doar un scamator care nu stie decat un truc, comenteaza The Telegraph.

Vicepremierul Arkady Dvorkovich a declarat in septembrie ca Opec va trebui sa-si schimbe tactica. La un moment dat probabil ca ei vor fi obligati sa-si schimbe politica. Pot rezista intre cateva luni si doi ani”, a spus Dvorkovich.

Oficialii de la Kremlin suspecteaza ca scopul politicii saudite este de a forta Rusia sa se aseze la masa negocierilor, pentru a se alatura Opec in instituirea unui super-cartel care sa controleze jumatate din productia lumii.

Abdallah Salem el-Badri, seful Opec, a fost aproape sa recunoasca asta saptamana trecuta, cand a spus ca organizatia nu mai este destul de mare pentru a actiona singura si ca nu va reduce productia daca nu se implica si alti producatori non-Opec.

“Cautam modalitati de a negocia cu natiuni non-Opec, incercam sa ajungem la un efort colectiv. Toata lumea incearca sa vada cum ar putea sa o faca”, a spus el-Badri.

De fapt, Rusia plateste la bluful Opec, pariind ca are o putere mai mare de a rezista.

Intrebarea daca Rusia chiar poate rezista in aceste conditii pentru mai multi ani este una deschisa.

Economia este intr-o recesiune profunda, productia s-a contractat cu 4% anul trecut iar veniturile reale au scazut cu 9%, asa ca ultima mutare pe tabla de sah ar putea fi doar o strategie de negociere.

Iar liderii Arabiei Saudite sunt perfect constienti de ananghia in care se afla Kremlinul.
Ei par siguri ca vor fi in picioare mai mult decat Rusia in acest duel de durata.

La momentul in care vom afla care dintre acesti doi giganti petrolieri e mai puternic, insa, s-ar putea ca amandoi sa fie in genunchi, mai comenteaza The Telegraph.

Tagged , , , , , , , , , ,

Petrom si BRD valoreaza mai mult decat parintii lor…cum ar fi fost daca nu le ar fi cumparat aceste corporatii de la statul roman?

Sursa: Zf

Acţiunile Petrom (SNP) şi BRD-GSG (BRD) sunt „scumpe“ din pers­pec­tiva profiturilor antici­pate pentru acest an şi sunt evaluate de piaţă mai sus decât acţiunile OMV şi Société Générale, ac­ţionarii majoritari ai celor două com­panii listaţi pe bursele străine, apreciază analiştii financiari.

Petrom, cea mai mare companie de pe bursa de la Bucureşti, este evaluată pe bursa de la Bucureşti la un multi­plicator de 9,5 ori profitul estimat pentru anul acesta, în timp ce grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom cu 51% din capital, este evaluat „mai ieftin“, fiind cotat pe bursa din Viena la de 8,2 ori profitul anticipat pentru 2015.

La rândul său, BRD, a doua bancă după active de pe piaţa locală, „costă“ de 15,6 ori profitul prognozat pentru 2015, însă banca-mamă (Société Générale) este evaluată mai ieftin, la de numai 9 ori profitul net estimat, potrivit consensului Bloomberg, un sondaj realizat de agenţia americană în rândul analiştilor financiari care urmăresc cele patru acţiuni.

Tagged , , , , , , , ,

Alte surprize in cazul retrocedarilor

Sursa: Comisarul.ro

Hopaaaa!!! Andrei Hrebenciuc a ajuns, vineri, în jurul orei 11.30, la DNA Braşov, pentru a fi audiat în dosarul retrocedărilor de păduri, unde este audiat, la ora transmiterii acestei ştiri, şi prinţul Paul, în dosarul în care sunt vizaţi Remus Truică şi alte patru persoane.

Andrei Hrebenciuc, acuzat alături de tatăl său, Viorel Hrebenciuc, şi de alte persoane pentru retrocedarea ilegală de păduri, a venit singur la DNA Braşov, în jurul orei 11.30, el nefăcând declaraţii înainte să intre în sediul instituţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La sediul Serviciului Teritorial Braşov al DNA, vineri, în jurul orei 10.10, a sosit şi prinţul Paul pentru a fi audiat în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care au fost reţinuţi, miercuri noapte, omul de afaceri Remus Truică, directorul general al cotidianului Evenimentul Zilei, Dan Andronic, avocatul Robert Roşu, fostul consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Marius Marcovici, şi omul de afaceri Claudiu Mateescu, director general al dezvoltatorului imobiliar Impact.

Andrei şi Viorel Hrebenciuc au fost trimişi în judecată, alături de fostul deputat Ioan Adam, de senatorul Tudor Chiuariu, de Gheorghe Paltin Sturdza, Dan Bengescu şi de alte persoane, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău. Andrei Hrebenciuc este, în prezent, sub control judiciar.

În acest dosar al retrocedării ilegale de păduri au fost trimişi în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane.

Astfel, sunt judecaţi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog, de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam, de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Viorel Hrebenciuc, Adam, Sturdza şi Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

În acest dosar este menţionat şi numele prinţului Paul, care este audiat, vineri, la sediul DNA Braşov, în dosarul în care sunt vizaţi Remus Truică şi alte patru persoane pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri, cu prejudiciu de peste 135 de milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de către procurori. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe prinţul Paul.

Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.

Vineri, la ora 13.00, Curtea de Apel Braşov urmează să se pronunţe în cazul propunerii de arestare preventivă a omului de afaceri Remus Truică, a directorului general al cotidianului Evenimentul Zilei, Dan Andronic, a avocatului Robert Roşu, a fostului consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Marius Marcovici, şi a omului de afaceri Claudiu Mateescu, director general al dezvoltatorului imobiliar Impact. Şedinţa s-a încheiat joi noapte, în jurul orei 2.30, după mai bine de zece ore, iar instanţa a rămas în pronunţare.

Întrucât ordonanţele de reţinere ale celor cinci persoane vizate în acest dosar au expirat, aceştia au fost lăsaţi să plece, ei nefiind obligaţi să fie în sala de judecată în momentul pronunţării sentinţei.

Remus Truică, Dan Andronic, Robert Roşu, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu au fost reţinuţi, miercuri noapte, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, iar joi după-amiază au fost prezentaţi Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a omului de afaceri Remus Truică pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, a lui Dan Cătălin Andronic, jurnalist şi consultant politic, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă, a lui Robert Mihăiţă Roşu, avocat partener în cadrul unei case de avocatură, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, a lui Marius Andrei Marcovici, administrator al unei societăţi comerciale şi consilier, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, dar şi a lui Claudiu Lucian Mateescu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă.

Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, Robert Mihăiţă Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.

La acest grup infracţional au aderat, în anul 2007, Dan Andronic şi Marius Marcovici, iar în 2011 şi Claudiu Mateescu.

Potrivit anchetatorilor, rolul lui Remus Truică în cadrul grupului a fost ”esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei, Truică cerând în schimbul traficului de influenţă între 50-80% din fiecare bun obţinut, iar prejudiciul în acest caz depăşind 135 de milioane de euro.

Potrivit referatului procurorilor de arestare preventivă a acestora, în acelaşi dosar al retrocedărilor ilegale mai apar miliardarul israelian Benjamin Steinmetz şi consultanţii Tal Silberstein şi Shimon Sheves, acesta din urmă fiind şeful de cabinet al fostului premier israelian Yizhak Rabin.

Conform aceluiaşi referat, Benjamin Steinmetz controlează compania Beny Steinmetz Group (BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. El a intrat în afaceri, în România, în anul 2000, în domeniul imobiliar, fiind asociat cu Remus Truică.

Miercuri, procurorii DNA Braşov au făcut percheziţii la casa omului de afaceri Remus Truică, de unde au fost ridicate mai multe documente, dar şi la locuinţa şi la o casă de vacanţă a lui Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editeaza publicaţiile Evenimentul Zilei şi Capital, şi directorul general al cotidianului Evenimentul Zilei.

Ancheta penală a DNA Braşov vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele mai multor persoane.

Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.

Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Daca Truica e capul..cine e gatul ?..Oricum se vor da in gat unii pe altii…

Sursa: Comisarul.ro

Este incredibil cât de jos a ajuns presa din România! Chiar și presa care nu este în PORTOFOLIUL PENALILOR! DNA ne-a spus, cu onestitate, că parameciul de Truică a jucat rolul creierului în Afacerea Băneasa. Da, dar a jucat rolul creierului în raport cu fișfireii de care s-a folosit. Care ȘTIAU că Truică este doar o cheiță întoarsă de alții. Mari și tari. Tari de tot, STĂPÂNII!

Măi, oameni buni, suntem nebuni cu toții? Păi cișpirdelul ăsta de Truică e un râs, o tentativă de om… Suntem șocați că, subit, presa din România a uitat cine este acest pițipoi de doi lei. N-am citit nicăieri că mama lui a fost femeia de serviciu a miliardarului în dolari Alexandru Bittner, domiciliat acum în Statele Unite alături de soția sa chinezoiaca de cetăţenie americană Sherr Bittner. La vremea aceea Bittner l-a luat de artic pe Truică și, din un biet patron de internet-cafe cu un singur angajat la parterul vilei nevesti-sii, l-a făcut șeful de cabinet al lui Adrian Năstase!

Au titrat toți, ca înecații, că Truică a făcut afaceri cu doi evrei mega-bogați. Cu Benjamin Steinmetz  și Tal Silberstein! Măi oameni buni, Truică a fost creierul afacerii în care, conform referatului DNA, doi evrei au calitatea de suspecți? Păi Truică n-ar fi ajuns niciodată nici măcar să aibă dreptul să se plimbe prin fața mașinii ăstora!

El a fost doar cheița/săgeata unui alt evreu.

 Beny Steinmetz controlează compania Beny Steinmetz Group (BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. Firma este al treilea jucător pe piaţa mondială a diamantelor. Procurorii arată că Beny Steinmetz a intrat în afaceri în România în domeniul imobiliar, fiind asociat cu Remus Truică. Este vorba de firma BRG Residencial Consulting Services, înfiinţată în octombrie 2007, în Bucureşti. Compania are profil imobiliar, iar Truică deţine 50% din participaţiile SRL-ului. Cealaltă jumătate aparţine unui offshore din Insulele Virgine Britanice, cu acţionariat “anonim” (Riverside Real Estate Corp Ltd). Administratorii firmei erau Remus Truică şi Sandra Merloni – Horemans. Riverside Real Estate Corp Ltd a fost reprezentată şi de Marius Andrei Marcovici.

Cristian Suțu, fost reporter acreditat la PSD scria în 2008 despre Tal Silberstein:

„Pe vremuri, când lucra ca ofiţer într-o unitate de elită a armatei israeliene (unii zic Mossad), probabil că avea şi alte nume. Prin 2002, Traian Băsescu a intrat în contact cu el la Viena. Au bătut palma şi Silberstein a venit la Bucureşti lucrând pentru Băsescu în campania “DA pentru Bucureşti”. Ulterior, vocabula DA a fost folosită şi în proiectul politic cîştigător pentru Băsescu, Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Numai că Silberstein se mutase deja cu arme şi bagaje la cel care plătea mai bine şi care la momentul acela părea să devină următorul preşedinte al României. Anii 2003 şi 2004 l-au găsit astfel pe Silberstein în sediul din Băneasa al PSD, lucrînd cot la cot cu Andronic într-o mega-structură de campanie pentru dictatorul Adrian Năstase. Fără succes. Norocul ţi-l faci însă cu mîna ta. Aşa că, după alegeri, Silberstein şi Andronic au devenit parteneri de afaceri, ei semnînd un contract cu Tăriceanu şi cu PNL. Afacerea a mers bine, astfel că cei doi l-au adus la Bucureşti şi pe celebrul Arthur Finkelstein, care a venit cu tot cu Ford. Din informaţiile mele, Silberstein şi-a păstrat legăturile atît cu Băsescu, prin Vasile Blaga, dar mai ales cu Adrian Năstase, despre care spune într-un interesant interviu din JN că păstrează o relaţie apropiată. Practic, Silberstein este astăzi apropiatul celor mai grei oameni politici din România”.

Va urma…

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Ghita pariaza online legal….asociat cu un fost spagar dat afara de BWIN-Thomas Tzokas

Sursa: Riseproject.ro

După ce a chemat 54 de mii de oameni din toată țara ca să îi sancționeze că nu au fost atenți pe ce site-uri pariază, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) a încurcat firmele care nu au autorizație. În “lista neagră” pe care ne-a transmis-o oficial, instituția guvernamentală a inclus, “din greșeală”, firma offshore controlată de fratele lui Sebastian Ghiță, dar și o altă companie din Malta. Apoi conducerea Oficiului a revenit, la solicitarea unei clarificări din partea RISE, susținând că, de fapt, cele două firme au actele în regulă: “A fost o greșeală de redactare! Suntem și noi oameni, mai greșim”. Reprezentanții pariorilor acuză jocuri politice pe această piață, arătând spre firma conectată la deputatul PSD. Partenerul secret din Malta al familiei Ghiță a reprezentat în România una dintre cele mai mari case de pariuri din lume, bwin.com, suspendată în urmă cu o lună.

Sediul ONJN de pe Calea Victoriei.

Sediul ONJN din Calea Victoriei. Foto: Sergiu Brega/Rise Project.

Calea Victoriei, București. Când ies din birouri, funcționarii Oficiului Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) privesc involuntar spre reclama „winmasters.ro amplasată chiar peste drum, pe trotuarul celui mai important bulevard al Capitalei. “Pariază online legal” este sloganul platformei controlată de fratele deputatului PSD Sebastian Ghiță.

Într-un răspuns scris la întrebările RISE Project, Odeta Nestor, președintele ONJN, a inclus firma WM Interactive Ltd, care operează winmasters.ro, dar și o altă companie din Malta, pe lista celor care nu au dreptul “să organizeze și să exploateze jocuri de noroc” în România, deși companiile respective figurează pe site-ul instituției ca fiind în regulă.

 

Reporterii RISE au întrebat cum au ajuns cele două firme pe “lista neagră” a instituției, iar purtătorul de cuvânt al ONJN ne-a răspuns că, în listă, s-a strecurat o greșeală de redactare: “(…) Operatorii WM Interactive Limited și REEL Spain PLC(n.r.- pokerstars.com) dețin drept de organizare și exploatare”.

Comunicările contradictorii ale ONJN vin pe fondul scandalului iscat în jurul unei alte platforme online –“bet365.ro”, suspendată de arbitrul pieței în octombrie 2015, la doar câteva săptămâni după ce fusese autorizată temporar.

ONJN, instituție subordonată Guvernului, a decis atunci să-i sancționeze pe cei 54 de mii de jucători care au pariat în luna septembrie pe platforma bet365.ro, chemându-i personal la sediile instituției ca să primească amenzile de minim 5000 de lei.

Oficiul guvernamental a îndulcit sancțiunile după ce Gazeta Sporturilor a relatat modul defectuos în care instituția a gestionat acest caz.

Pe 23 octombrie 2015, Odeta Nestor le-a declarat jurnaliștilor Gazetei : “(…) Pariorul trebuie să ştie să verifice lista albă de pe site-ul oficial şi pe care o actualizăm în funcţie de deciziile pe care le ia Comitetul ONJN. (…) Credeţi că după acest scandal, un jucător care a fost amendat sau măcar a auzit de chesiunea aceasta, credeţi că va mai juca fără să se informeze de două ori?!(…)Sincer îmi pare rău că o grămadă de oameni au intrat în această vîltoare, însă o să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea. Clar o să se gîndească de două ori înainte să-şi facă un cont, iar în al doilea rînd vom avea o imagine bună, că în România nu mai este de joacă! (…) .”

“Am greșit, suntem oameni!” Reporterii RISE au întrebat-o pe Odeta Nestor în ce anume a constat eroarea de redactare din răspunsul scris care îi poartă semnătura.

Odeta Nestor a gestionat activitatea financiară a unor firme cu probleme, înainte să devină arbitrul pieței naționale a jocurilor de noroc. Foto: Răzvan Lupică/Mediafax Foto.

Odeta Nestor, președintele ONJN.  Foto: Răzvan Lupică/Mediafax Foto.

Odeta Nestor: Cine v-a spus că e o eroare de redactare?

Reporter: De la cabinetul dumneavoastră…

Odeta Nestor: Ok, verific și vă sun înapoi…(după câteva minute)…Am verificat acum, eu nu știam de asta…am aflat de la fetele mele că au făcut o greșeală în tabelul respectiv. Greșeala de redactare constă în faptul că în acel tabel, în cel al operatorilor care au achitat taxa de penalitate și nu dețin drept de organizare, nu trebuiau să se regăsescă cele două societăți (n.r. WM Interactive și Reel Spain Plc) pentru că ele au drept de operare în acest moment”.

Reporter: Asta voiam să clarificăm.

Odeta Nestor: Mulțumesc de înțelegere, că în nebunia asta au preluat tabelul greșit. Este foarte important ca informația să iasă corect și suntem și noi oameni, mai greșesc și fetele astea, ce sa fac?

Reprezentanții pariorilor au acuzat jocuri politice pe această piață într-o scrisoare transmisă RISE Project la sfârșitul săptămânii trecute: “(…) Subiectul este mult mai larg şi mai complex faţă de cât am putut noi acoperi cu acest mesaj. Dedesubturile implică interese imense din partea unor personaje politice. S-a dorit cu tot preţul înlăturarea operatorului bet365 pentru a da posibilitatea unor operatori tineri, fără experienţă, de a acumula profit uriaş (nu e nici o surpriză, chiar doamna Odeta a recunoscut că printre acţionarii Winmasters, care-şi face o reclamă extrem de agresivă, se află și o rudă a lui Sebastian Ghiţă (…)”.

Oamenii din Malta. Offshore-ul WM Interactive Ltd din Malta, care operează platforma winmasters.ro, este controlat de Alexandru Ghiță, fratele mai mic al lui Sebastian Ghiță. Procurorii anticorupție, care îl anchetează pe Sebastian Ghiță în mai multe dosare penale, susțin că parlamentarul controlează de fapt compania Asesoft International, reprezentată de fratele său, firmă pe care a cedat-o unui offshore în 2012, când și-a depus candidatura pentru Camera Deputaților.

 

De altfel, Alexandru Ghiță a declarat, în actele firmei din Malta, că are adresa de reședință într-un apartament al firmei Asesoft International din București, respectiv din strada Moliere, situată în cartierul Primăverii – zona preferată de nomenclatura comunistă înainte de 1989.

Vlad Iacobescu, Gabriel Anghel (zis "Ceață"), premierul Victor Ponta, Alexandru Iacobescu, directorul postului RTV (zis "Picolo"), primarul Ploiestiului, Iulian Bădescu, și mogulul PSD, Sebastian Ghiță sursa:sorinamatei.blogspot.com

Fostul premier Victor Ponta (centru) și deputatul PSD, Sebastian Ghiță (dreapta jos), pe vremea când nu aveau probleme penale. sursa: phon.ro

Și firma Idilis SRL, despre care procurorii susțin că e controlată, prin interpuși, tot de Sebastian Ghiță, are domiciliul fiscal în apartamentul din strada Moliere. (Detalii, AICI)

Schema prin care Alexandru Ghiță deține controlul asupra afacerii cu jocuri de noroc mai implică o firmă din Malta, Olympus Networks Ltd, proprietara din acte a WM Interactive Ltd. Documentele obținute de RISE Project arată că Alexandru Ghiță deține 60 la sută din Olympus Networks, o firmă înființată anul trecut cu un capital inițial de aproape 800 de mii de euro. Alexandru Ghiță nu a răspuns întrebărilor trimise de RISE Project până la publicarea materialului.

 

 

 

Restul de 40 la sută aparține firmei cipriote Redom Limited, aflată în proprietatea grecului Thomas Tzokas, 45 de ani, cu o experiență bogată pe piața pariurilor.

Tzokas a coordonat până acum patru ani activitățile din Europa de Est ale casei de pariuri “Bwin”. Această platformă, a fost, de asemenea, interzisă la sfârșitul lunii septembrie 2015 de ONJN, înainte ca instituția să suspende activitatea bet365.ro. Thomas Tzokas nu a putut fi contactat la niciuna din firmele sale.

Tzokas și-a publicat pe site-ul propriu articolele din România de pe vremea când era reprezentantul Bwin.

Tzokas și-a publicat pe site-ul propriu articolele din perioada în care era reprezentantul Bwin.

Tzokas susține în CV-ul său că a devenit, în noiembrie 2014, șeful din Balcani al grupului Gtech, care deține licența pentru Loteria Națională din Italia. În urmă cu doi ani, Gtech a concurat cu grecii de la Intralot pentru gestionarea sistemului informatic al Loteriei Române, dar au pierdut contractul. (Detalii,AICI).

Domeniul “winmasters.ro” a fost înregistrat la București, în noiembrie 2013, de cipriotul Vasilis Kounnos, fost angajat al grupului Bwin. Contactat telefonic, Kounnos, directorul firmei din Cipru a lui Tzokas, ne-a rugat să îi trimitem întrebările pe mail, iar apoi ne-a spus că e plecat într-o călătorie de afaceri și ne va răspunde când se întoarce.

Kounnos este și unul din cei trei directori ai WM Interactive LDT, alături de Alexandru Ghiță și de Joseph Borg, fostul șef de reglementare al arbitrului pieței de noroc din Malta până în 2013.

De altfel, firma controlată de Alexandru Ghiță are dreptul să opereze temporar în România pentru că deține deja licență în Malta și, potrivit normelor legale, casele de pariuri pot funcționa temporar în România dacă au fost deja licențiate într-un alt stat al Uniunii Europene.

UPDATE 8 NOIEMBRIE 2015:

12 noimebrie 2015.Winmasters a renuntat la reclama de peste drum de ONJN, după câteva zile de publicarea materialului.

După publicarea articolului, Winmasters a renunțat la reclama amplasată peste drum de ONJN.

Vasilis Kounnos, directorul WM Interactive LDT, ne-a comunicat, prin departamentul de PR al companiei, că Winmasters este primul operator de pariuri online care a plătit taxe statului român, în valoare de peste 500 de mii de euro. Reprezentanții companiei ne-au mai declarat: ”Scopul Winmasters este acela de a fi mereu compatibili cu legislația locală (…) Astfel compania a urmat toți pașii necesari pentru a se alinia ulimelor modificări care reglementează piața de gambling“.

Timp de aproape un an, Winmasters a funcționat însă în afara legii. Site-ul de pariuri al familiei Ghiță și-a făcut intrarea pe piață încă din 2014, făcând apel la o reclamă agresivă care anunța cu fast că Winmasters este prima casă de pariuri care funcționează sută la sută legal în România. Până pe 24 iunie 2015, când s-au emis primele trei autorizații de operare și exploatare a pariurilor online, ONJN a anunțat constant pe site-ul său că nu există nicio companie care să opereze legal în țara noastră. Winmasters a indus astfel în eroare jucătorii din luna august 2014 până în iunie 2015, susținând că funcționează legal, fără ca Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc să ia vreo măsură. Anunțul privind intrarea pe piață a companiei a fost difuzat atât de site-urile de specialitate, cât și de televiziunile cu acoperire națională – România TV, post controlat de familia Ghiță,  sau B1TV. Deși orice tip de promovare a jocurilor de noroc care nu sunt autorizate în România constituie contravenție și se pedepsește cu amendă între 50 000 și 100 000 lei, totuși televiziunea familei Ghiță și-a promovat nestingherită site-ul de pariuri până la intrarea lui în legalitate.

RTV_WINMASTERS

 

CONEXIUNILE AFACERII

Reguli noi, probleme vechi. Primele trei plaforme de pariuri online, printre care și firma lui Alexandru Ghiță, au primit dreptul să opereze temporar în România, începând cu 1 iulie 2015, după ce Guvernul și apoi Parlamentul au schimbat regulile pe această piață. Operatorii de pariuri online au fost tolerați în România timp de cinci ani, deși nu-și plăteau taxele la buget. Noile reguli le-au permis celor care au ocolit legea să scape de sancțiunile penale și, respectiv, fiscale și să primească autorizări temporare dacă aveau licențe în alte state europene și achitau 20 la sută din veniturile realizate în ultimii cinci ani în România. ONJN ne-a comunicat că prin această măsură a colectat până acum aproape 200 de milioane de lei. Suspendarea celor două mari case de pariuri bwin și bet365, care au beneficiat inițial de noile reguli, a fost aplicată de ONJN după ce, în septembrie 2015, mai multe asociații de profil au semnalat faptul că ambele platforme funcționează ilegal în România.

Roxana JIPA

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Bulgarii si Teapa Agricola

Sursa: Riseproject.ro

O agenție a statului a fost înșelată de două clanuri interlope din Bulgaria după ce a încercat să cumpere ulei și făină pentru familiile sărace din România. Tranzacțiile comerciale, în valoare de zeci de milioane de euro, urmau să fie decontate de Uniunea Europeană. Doar că bulgarii au fugit cu banii în Cipru. Schema fraudei implică un om al străzii din Sofia, bancheri bulgari și o familie de români.


Departamentul Național Anticorupție a ridicat azi, 5 octombrie 2015, documentele afacerii de la sediul APIA din București. Foto: Ana Poenariu

Direcția Națională Anticorupție a ridicat azi, 5 octombrie 2015, documentele afacerii de la sediul APIA din București. Foto: Ana Poenariu/RISE Project.

CUM A ÎNCEPUT AFACEREA Pentru primul contract, în valoare de aproape 20 de milioane de euro, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuia să primească ulei de la bulgari, dar aceștia au mai livrat produse în valoare de doar 3,5 milioane de euro. Cel de-al doilea contract era practic un barter. Bulgarii dădeau făină și primeau la schimb orz. Bănește, schimbul era de peste 6 de milioane de euro. Numai că bulgarii au încasat banii și orzul, dar n-au mai livrat făina. Agenția statului român încearcă de mai mult timp să recupereze paguba prin executarea scrisorilor de garanție bancară cu care firma bulgară s-a prezentat la licitație. Însumate, garanțiile se ridică la 31,5 milioane de euro. Au apărut însă alte probleme.

RISE Project și jurnaliștii de la Bivol.bg, centrul bulgar pentru jurnalism de investigație, au documentat mai multe luni această afacere, descoperind filiera prin care România a fost păgubită cu aproape 26 de milioane de euro. Între timp, procurorii români anticorupție au demarat o anchetă proprie în acest caz, fiind vizați inclusiv funcționarii agenției, dar și mai multe companii implicate în schema comercială. Birourile APIA din București și din Ilfov și mai multe sedii de firme din Dâmbovița și Giurgiu au fost percheziționate azi de procurorii Departamentului Național Anticorupție. (Detalii, AICI).

INFOGRAFIC_BULGARI

MÂNUITORII BANILOR First Investment Bank (FIB), banca bulgărească care a eliberat garanțiile, refuză să mai facă plata, motivând că APIA a încurcat conturile în care a virat banii. Practic, banca bulgară suține că agenția guvernamentală n-a mai trimis banii în conturile firmei bulgare de la această bancă, ci în cu totul altă parte. Jurnaliștii RISE Project și colegii de la Bivol.bg au aflat că banii s-au scurs într-un cont din Cipru. La vedere, firma bulgară Viem Corporation e deținută și condusă de Valeri Petrov, un om al străzii din Sofia. În același apartament din capitala Bulgariei, unde este înregistrată firma Viem Corporation, mai figurează și alte companii înrudite între ele. Unele dintre firme sunt conectate la afaceriști români și, mai departe, chiar la patronii First Investment Bank, banca bulgărească care refuză să înapoieze banii statului român.

Bulgarul Ivan Tanev, creierul afacerii, a fost dat în urmărire internațională la puțin timp după ce la București s-au parafat contractele publice.

Bulgarul Ivan Tanev, creierul afacerii, a fost dat în urmărire internațională la puțin timp după ce la București s-au parafat contractele publice.

Alte firme din aceeași încăpere sunt conectate la Ivan Tanev, fiul fostului ministru al agriculturii din Bulgaria, un interlop căutat de Interpol pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Toate firmele din apartament sunt legate între ele și au intrat și în vizorul procurorilor bulgari pentru posibile infracțiuni economice. În România, Oficiul European pentru Lupta împotriva Fraudelor (OLAF), care monitorizează cheltuirea banilor europeni, dar și Direcția Națională Anticorupție (DNA) investighează, la rândul lor, contractele pe care le-a derulat APIA în acest caz. Banii pentru cele două contracte au fost plătiți inițial de Ministerul Economiei, conform procedurilor din programul social, și urmau să fie decontați de Uniunea Europeană ca parte dintr-un amplu program social pentru sprijinirea familiilor sărace din România.

PRODUSE PENTRU SĂRMANI. Nu doar că au fost pierduți banii, dar un alt efect al afacerii a fost că mii de familii din toată România nu au mai primit ajutoarele sociale. Gheorghe Benu, chiar directorul APIA care a semnat contractele cu bulgarii, le-a comunicat Consiliilor Județene că familiile sărmane nu vor mai primi ulei și făină în 2012 din cauză că firma bulgară nu și-a respectat obligațiile din cele două contracte:

ULEIUL. O sumă totală de 20 milioane de euro pentru 17 milioane de litri de ulei alimentar, pe care însă nu l-a mai văzut nimeni.

ADRESA_BENUFĂINA. Viem Corporation nu era la primul contract cu APIA. În vara lui 2012, compania bulgară a mai câștigat o licitație de 6,6 milioane de euro. Atunci, Agenția avea nevoie de făină tot în programul pentru săraci și a făcut un troc cu orz pe care l-au pus la dispoziție omologii lor din Suedia și Germania. Viem a luat bani doar pentru transportul produselor și urma să primească orz în funcție de câtă făină aducea la APIA. Autoritățile din Berlin au refuzat să spună dacă Viem a luat orzul de la ei, atâta vreme cât afacerea este cercetată de OLAF și de procurorii DNA, dar omologii suedezi au explicat că ei au predat orzul unei asociații de agricultori din Suedia, după ce, înainte, Viem Corporation a încasat banii pentru acest produs. Practic, Viem a luat banii pentru transport deși nu a adus nici un kilogram de făină în România. Mai mult, firma bulgară a mai încasat și banii pe orzul scos din depozitele din Suedia.

LICITAȚII CU PROBLEME Firma bulgară a câștigat cele două licitații, deși documentele lor aveau mari probleme, exact ceea ce verifică acum procurorii anticorupție. În mare, problemele erau următoarele:

  • O parte dintre hârtii nu au fost depuse la dosarele de achiziție publică în original, ci doar prin fax și fotocopii, deși procedurile cer documente originale sau copii autentificate și traduceri legalizate;
  • Istoricul firmei bulgare nu o recomanda pentru afacerile cu ulei alimentar, ci pentru comerț cu amănuntul;
  •  Cifra de afaceri a companiei declarată la autoritățile fiscale din Bulgaria pe ultimii trei ani era de 1 milion de euro, nu de 10 milioane de euro, așa cum prevedea caietul de sarcini impus de normele europene.

Conducerea APIA a refuzat să discute cu reporterii RISE pe marginea acestui subiect, motivând că afacerea este anchetată oficial de procurori.

CONTUL OFFSHORE Banii din contracte au ajuns în final într-un cont din Cipru. Conform contractelor și scrisorilor de garanție bancară depuse la dosarul de achiziție publică, plățile trebuiau făcute într-un cont al Viem Corporation deschis la First Investment Bank în Sofia. Banii au luat, însă, o altă direcție. După ce firma bulgară a câștigat și a doua licitație, la sediul APIA a fost trimis un set de documente care modificau modalitatea de plată stabilită prin contract.

Documentele erau trimise de bulgăroaica Stefka Krasimirova Stoeva, care nu figura deloc până atunci în relația dintre firma bulgară și agenția română. Stoeva nu era la primele contacte cu România. Ea mai avea două firme de construcții în care era parteneră cu doi români. În documentele respective, Stefka Stoeva apărea ca fiind împuternicită de Viem Corporation să transmită APIA că banii nu mai trebuie să ajungă la banca bulgară, ci la un cont al firmei bulgare din Cipru.

O lună mai târziu, pe 11 octombrie 2012, cele 87 de milioane de lei pentru ulei au plecat din conturile Trezoreriei APIA și au intrat într-un cont privat al Agenției deschis la Banca Comercială Română. Acolo, convertiți în 19 milioane de euro, banii au plecat din contul Agenției de la BCR direct în contul offshore din Cipru.

Extras bancar după plățile făcute de APIA.

Extras bancar după plățile făcute de APIA.

Câteva luni mai târziu, la începutul lui 2013, după ce Viem Corporation n-a adus nici făina, nici uleiul, APIA a încercat să recupereze banii de la First Investment Bank, instituția bancară care a garantat pentru compania bulgară când aceasta s-a înscris la licitații.

Banca n-a mai fost de acord să execute plata garanțiilor invocând exact schimbarea circuitului bancar, adică faptul că banii au ajuns, în final, în Cipru: „Observăm că acest document […] pare semnat de o anumită Stefka Krasimirova Stoeva în numele Viem Corporation Eood. Băncii nu i-a fost pus la dispoziție de către clientul său nici o informație cu privire la dreptul doamnei Stoeva de a reprezenta sau de a semna documente în numele Viem Corporation Eood”.

Mai mult, chiar APIA și-ar fi încălcat obligațiile contractuale mai susține banca bulgară: „prin efectuarea de plăți într-un cont bancar diferit care nu este deschis la banca noastră neținând cont de contul bancar IBAN BG83FINV……..569 menționat pe prima pagină a contractului. Comportamentul prudent și diligent ar trebui să fie rezonabil din partea unei autorități publice în calitatea sa de autoritate de management pentru fonduri alocate de la bugetul Uniunii Europene”.


ACTUALIZARE /9 octombrie 2015 Curtea de Apel Sofia a aprobat executarea silită a băncii First Investment Bank pentru cele două scrisori de garanție bancară cu care Viem Corporation a câștigat licitațiile. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată de bancă la Curtea Supremă de Justiție, astfel că agenția statului român mai trebuie să aștepte recuperarea celor 33 milioane de euro. Primul complet de judecată a refuzat, în 2014, executarea scrisorilor de garanție bancară pe motiv că APIA a transferat banii într-un cont alt cont decât cel din contractul inițial.

Sediul băncii bulgare. Foto:Fibank.bg

Sediul băncii bulgare. Foto:Fibank.bg

Între timp, la București, procurorii DNA i-au reținut pe doi dintre funcționarii APIA pentru presupuse fapte de corupție. Melinda Kerekeș, director general adjunct, și Anton Giminadis, șef al Direcției Măsuri de Piață, au fost ridicați de la sediul instituției chiar luni, 5 octombrie 2015, în ziua descinderilor la sediul instituției. Fostul director general al APIA, Gheorghe Benu, a fost audiat, de asemenea, la sediul DNA, fiind acuzat că a acordat ilegal subvenții agricole în valoare totală de peste 4 milioane de lei.


CLANURILE INTERLOPE În același apartament din Sofia, strada Lavski Rid nr.6,  unde este sediul Viem Corporation sunt înregistrate mai multe firme. Companiile de la această adresă  întregesc tabloul fraudei: Viem Corporation are legături la vârful băncii First Investment Bank, prin intermediul unei familii de români din Târgoviște – oraș vizat azi de perchezițiile DNA.

Soții Radu și Nicoleta Iugulescu, originari din Târgoviște, au jucat un rol cheie în această afacere. Radu Iugulescu este directorul a două offshore-uri din Insulele Virgine Britanice și Seychelles care sunt conectate, prin mai multe firme, adrese și tranzacții financiare chiar la proprietarii First Investment Bank, adică exact banca care refuză acum să înapoieze banii statului român.

Bulgaria are o istorie complicată când vine vorba de relațiile dintre bancheri și crima organizată. După prăbușirea comunismului, Bulgaria a fost deseori zguduită de reglările sângeroase dintre bandele criminale locale, operațiuni în care au căzut victime mai mulți bancheri.

Familia Iugulescu face afaceri în Bulgaria atât cu banca bulgară, cât și cu liderii unor notorii clanuri locale: “Asasinii” și“Universalii”. Dar nu direct, ci tot prin intermediul unui lanț de companii offshore.

CONEXIUNILE DIN BULGARIA

Liderul clanului “Universalii” este chiar Ivan Tanev, cel care a asigurat infrastructura în afacerea contractelor cu agenția din România. Tanev este căutat de Interpol după ce procurorii bulgari l-au acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani. Mai departe, contractele cu statul român au intrat sub autoritatea unei alte grupări criminale de la sud de Dunăre- “Asasinii”.Această grupare este condusă de o femeie, pe numele ei Mila Georgieva. Reporterii bulgari cu care RISE Project a colaborat la acest subiect au aflat că Georgieva și Tanev sunt în conflict în prezent, după ce ani la rândul au executat împreună diverse operațiuni criminale. Georgieva, care a făcut în trecut parte din gruparea lui Tanev, este acuzată în Bulgaria pentru mai multe infracțiuni. Reporterii bulgari au luat legătura cu Ivan Tanev, care a recunoscut că se ascunde în Dubai, dar acesta nu a dorit să dea detalii despre schema comercială din România. Soții Iugulescu nu au putut fi contactați de reporterii RISE. Ei au mai multe afaceri în Târgoviște: o fabrică de cauciucuri, o grădiniță, firme de consultanță și comerț cu legume și fructe.

Victor ILIE, Atanas TCHOBANOV

Ilustrație: Sergiu BREGA

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Mircea Badea este extrem de prost……administrator al propriilor firme..

Sursa: Supervizor.ro

Pe vremea când erau prieteni, Mircea Radu BADEA (41 ani) şi Alexandru Oreste Scarlat TEODORESCU (40 ani) au înfiinţat M.B.&O. PRODUCTION SRL (CUI: 14486262), societate la care ambii deţineau cîte 50% din capitalul social şi aveau drepturi de administrator. Firma a raportat activitate doar pentru primii doi ani de funcţionare, în 2002 realizând o cifră de afaceri de 103.462 lei şi un profit net de 83.667 lei, pentru ca în 2003 să obţună un profit net de 25.159 lei, la o cifră de afaceri de 188.471 lei.

Lăsată de izbelişte, societatea a intrat în procedură de dizolvare, apoi de lichidare, iar recent s-a trecut la faliment. Deschiderea procedurii simplificate a falimentului M.B.&O. PRODUCTION SRL (Dosar 35283/3/2015, Tribunalul Bucureşti) a fost solicitată de lichidatorul POP ŞI ASOCIAŢII IPURL, numit în baza Legii nr. 31/1990, în urma dizolvării societăţii debitoare, care “a constatat cădebitoarea figurează în evidenţele AFP Sector 3 cu un debit în sumă de 71.497 lei, reprezentând obligaţii fiscale neachitate“.

Deşi este greu de crezut că ar putea să mai apară vreun creditor (chiar şi numai pentru faptul că o eventuală creanţă ar fi prescrisă), există un termen de înscriere la masa credală – 28 decembrie 2015, precum şi o dată stabilită pentru prima şedinţă a Adunării Creditorilor – 12 ianuarie 2016.

Pentru că aşa este regula, Fiscul va solicita atragerea răspunderii patrimoniale a celor doi administratori, realizatorul tv Mircea BADEA şi “paranormalul” Oreste TEODORESCU, şi nu e exclus să obţină o decizie (parţial) favorabilă, structura datoriilor (conform site-ului ANAF) indicând şi o componentă de stopaj la sursă… plus dobânzi de peste două ori mai mari faţă de debitul de bază.

Datorii-BADEA-si-ORESTE-w

În ceea ce îl priveşte pe actualul “taliban de la Antena 3″, acesta nu este la primul faliment, anteriorul fiind cel al societăţii NETWORK G&G SRL Bucureşti (CUI: 14348227), consemnat la finalul anului 2007 (Dosar 10057/3/2007). La această firmă, Mircea BADEA a fost asociat majoritar şi administrator, în timp ce Gheorghe BADEA (67 ani) a fost asociat minoritar.

Conform sentinţei de închidere, deschiderea procedurii de faliment s-a realizat la cererea creditorului ANTALIS SA, pentru o creanţă de 130.497,80 lei. În motivarea cererii, ANTALIS a precizat că “în baza unor relaţii comerciale derulate cu societatea debitoare, a livrat acesteia mărfuri în valoare de 130.482,12 lei, pentru care societatea debitoare a emis un bilet la ordinîn favoarea societăţii creditoare. Se menţionează că a încercat recuperarea debitului prin investirea biletului la ordin cu formulă executorie, încercându-se executarea silită prin B.E.J. Miloş Cristian, dar fără finalitate, întrucât dosarul de executare a fost finalizat prin încheierea procesului verbal de insolvabilitate din 26.01.2007, aducându-i-se la cunostinţă că societatea debitoare nu are conturi bancare deschise şi nu figurează înregistrată cu bunuri mobile si imobile urmăribile“.

Deşi nu a recuperat niciun leu, unicul creditor ANTALIS SA nu a formulat cerere de atragere a răspunderii patrimoniale, ori pentru a nu-şi pune în cap un realizator TV, ori pentru că a rezolvat problema pe cale amiabilă, în afara procedurii prevăzute de Legea 85/2006. În afară ANTALIS SA, şi fondul special de lichidare a “sponsorizat” NETWORK G&G SRL, cu 2.500 lei, sumă necesară acoperirii cheltuielilor generate de procedura de faliment.

Astfel, cu două falimente în portofoliu, Mircea BADEA concurează cu succes JURNALUL NAŢIONAL, cotidian care apare în continuare, deşi doi editori ai acestei publicaţii (EDITURA INTACT SRL şi INTACT PUBLISHING SRL) au ajuns în insolvenţă/faliment. Iar dacă nu ar fi josnic, ar putea fi considerat amuzant faptul că BADEA pomeneşte aproape în fiecare emisiune “În gura presei” de insolventul EVZ sau de insolventa REALITATEA TV, dar niciodată de dublul-insolvent din Trustul INTACT! (sursa foto: puterea.ro)

 

DOCUMENT ATAŞAT:
M.B.&O. PRODUCTION SRL – Încheiere de deschidere a procedurii falimentului în forma simplificată

Tagged , , , , , , , , , , , ,