Monthly Archives: February 2016

Dan Voiculescu – Daca nu avem justitia nu avem toata puterea

voiculscu_anaf

Niste politruci, niste pseudojurnalisti, niste oameni fara coloane vertebrale…Explicatia pentru care acesti oameni ling unde scuipa este data de judecatoarea Camelia Bogdan, mai jos, cu o acuratete demna de un medic chirurg.

Curtea de Apel este insa plina de gradinari periculosi prin legaturile amoroase sau de clan cu sefa Curtii de Apel care le protejeaza cariera. Presedinta Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, este maritata cu un Notar Penal – Andrei Jean – care lua onorarii de la Voiculescu ca sa-i ratifice Notarial actele iar acesta din urma beneficia de informatii privilegiate de la madam Andrei…

Camelia Bogdan e singura in fata tuturor.

Asa si trebuie sa fie un judecator impartial care se bazeaza NU pe speculatii de presa ci pe continutul dosarelor pe care le judeca.

Redăm, textual, solicitarea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** – Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare – în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.

Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie”. Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene h, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate ”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţă fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).

Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată ca expert Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de la Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!

Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.

Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiză disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.

Dacă aţi consideră că prin pronunţarea deciziei doream că din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în dată de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.

De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătură de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apară de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Astfel, va rog să constataţi faptul că în prezent sunt supusă de către postul de televiziune Antena 3, de către ziarul Jurnalul Nationalsi de către portalul Lumea Justitieiunui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presă subordonată regimurilor totalitare. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime împotriva umanităţii, portalul Lumea Justiţiei a afirmat că această reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

În mod firesc, am încercat să înţeleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalişti m-au acuzat că aş fi pasibilă de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, conflict de interese şi vreo potenţială stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat că, de-a lungul timpului, jurnaliştii angajaţi azi într-o campanie furibundă de denigrare a mea după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta.

În ceea ce îl priveşte pe domnul Sorin Roşca Stănescu, acesta titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpără timp pentru strigoii Securităţii” că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. şi tot de aici, clasa politică se poate scutură de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar această ţară ar merită să-l câştige.”

Nu este deloc lipsit de interes faptul că în dată de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc – titrau „Diavolul e Voiculescu h şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare. în 2000, domnul Răzvan Savaliuc publică o pagină întreagă de ziar în care dezvăluia „Caracatiţa Crescent h, cu detalii privind „grupul de control h, „tentaculele financiare h, „tentaculele media h, pentru că în 2009, cu numai cinci ani înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a dosarului în care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, să titreze „Milioane pentru Felix h acuzând devalizarea patrimoniului ICE Dunărea şi apartenenţa la structurile fostei Securităţi. în alt articol din 2005 – „Imperiul media Dan Voiculescu într-o nouă prezentare h -, domnul Răzvan Savaliuc redă minuţios istoricul la zi al firmelor al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerând că schimbarea denumirilor de firme şi mutarea afacerilor de pe o firma pe altă, „poate avea la baza o puternică motivaţie financiară h”.

Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului ZIUA în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explică motivaţia acestora.

Domnul Mugur Ciuvică, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteză Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori altă, persoanei condamnate de mine.

Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii  pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vică şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asigurătorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionaleincumba  proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi DezvoltariiRegionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile de asigurătorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.

”Domnul jurnalist Mihai Gadea duce o intensă campanie de denigrare”

Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedura fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost minsitru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la care sunt supusă în mod periodic.

Va rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul sau, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi”. 

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezenţei cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Îmi rezerv dreptul de a acţiona în judecată pe jurnaliştii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.”

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Bravo – Vive la France

Sursa: Sfin.ro

Nu faptul că francezii au operațiuni speciale în Libya contează – ci faptul că Ministerul Apărării a deschis imediat o anchetă în legătură cu această informație – cum a ajuns public o informație despre acțiuni ale forțelor speciale franceze.  Așa da – Bravo, Vive la France :))

French special operations forces are reportedly conducting covert activities against the Islamic State in Libya, having been authorized by French President Francois Hollande, Le Monde reported Feb. 24. The French Ministry of Defense would not comment on the report but a source close to Defense Minister Jean-Yves Le Drian said the minister has ordered an investigation into how information about special operations activity had been leaked. Since the Nov. 13 Paris Attacks, France has ramped up military operations against the Islamic State throughout the militant group’s area of operations.

Tagged , , , ,

Legea dării în plata Domnului. A Domnului Isărescu

Sursa: Sfin.ro

Primul lucru care frapează în dezbaterea furibundă pe marginea legii dării în plată este lipsa de consistență și consecvență a cifrelor. Practic, la ora asta, după atâtea luni de certuri televizate și în Parlament, încă nu știm câți beneficiari potențiali ar avea această lege și cu atât mai puțin câți beneficiari reali. În lipsa acestor cifre, sau măcar a ordinelor de mărime, discuția rămâne cantonată în zona principiilor, unde mult mai anevoie se poate ajunge la o bază minimal-consensuală.

Inițiatorii legii susțin că este un act de justiție socială bazat pe principiul, corect altminteri, că riscul trebuie împărțit. Între cine exact și în ce cote, rămâne de văzut. Pentru că la împărțeala asta a riscului apar niște victime colaterale, complet inocente, respectiv viitorii împrumutați, sau mai bine zis doritori de împrumuturi, cărora accesul la creditare le va fi dacă nu refuzat, cu siguranță mult îngreunat.

De cealaltă parte, adversarii legii, adică reprezentanții sistemului bancar și agenții lor de lobby din BNR susțin că o astfel de lege ar putea fi aplicabilă fără să aducă hazardul în sistem doar dacă ar fi aplicabilă doar creditelor situate sub un anumit plafon, doar dacă împrumutatul a ajuns în sapă de lemn de-adevăratelea și mai ales dacă nu s-ar aplica retroactiv. De fapt, aceste argumente sunt doar șicane puse în calea legiuitorului, menite să arate totuși o minimă bunăvoință din partea sistemului și mai ales din partea BNR care este acuzată frontal că nu ține cu poporul, ci cu băncile, care după ce că sunt exploatatoare, mai sunt și străine.

Orice încercare de condiționare a aplicării legii care să elimine bunul plac al împrumutatului, chestia care enervează cel mai mult băncile, ar face legea inaplicabilă. Plafonarea este de asemenea discutabilă. De ce 50.000 și nu 150.000 sau 300.000? Un om se poate ruina la oricare dintre aceste scoruri, în funcție de nivelul de trai pe care îl avea când a contractat creditul și nu-l mai are când trebuie să plătească ratele. De asfalt se face zob și unul care sare de la etajul 8 și unul care sare de la etajul 20. Cu retroactivitatea avem iarăși o mică problemă, pentru că nu prea putem vorbi de retroactivitate în cazul unor contracte în derulare și în legătură cu situații intervenite în prezent, nu la semnarea contractului.

Rămâne așadar de discutat doar miezul problemei. E moral ca cel care nu mai poate/vrea să plătească rata să predea casa băncii, pierzând banii dați până atunci dar scăpând de robia ratelor, iar banca să marcheze pierderea? Înainte de a răspunde, să ne gândim totuși că asta cu datul casei la bancă nu este o decizie chiar atât de simplă. Este foarte probabil ca în acest fel beneficiarul să renunțe de bună voie la câteva zeci de mii de euro plătite băncii, în mare parte dobânzi, pentru că așa se rambursează la bancă, în primii ani aproape numai dobânda și din principal doar câte puțin, ponderile urmând să se schimbe progresiv pe măsură ce creditul avansează spre maturitate. Iar acești bani să reprezinte dublul sau chiar triplul unei chirii în aceleași condiții, în perioada respectivă. Câștigă libertatea financiară, dar marchează pierderea. Poate că într-un viitor nu prea îndepărtat prețurile imobiliarelor ar crește din nou și ar putea ca din vânzarea imobilului să acopere creditul, dar și sumele plătite, deci să nu fie deloc în pierdere. Sau nu.

Ok, dincolo de motivațiile și pierderile celui care dă casa în plată sunt efectele gestului său. Banca pierde bani, destul de mulți, își ia pe cap și problema administrării și valorificării unui portofoliu imobiliar, iar dacă nu dă faliment, ceea ce i-ar putea afecta pe deponenți, va înăspri cu siguranță condițiile de creditare. Piața imobiliară va fi și ea distorsionată, pentru că băncile vor prefera să marcheze pierderi mai mari dar să scape mai repede de activele toxice, ceea ce s-ar putea să le dea idei și altor plătitori de rate la credite ipotecare.

Să vedem acum care e drama împrumutatului, căruia banca îi ia casa și îl mai urmărește și până în mormânt ca să recupereze diferența de bani. De ce s-a ajuns aici? Pentru că împrumutatul a fost fie imprudent, acceptând un nivel de îndatorare nesustenabil pe termen lung, fie lacom, cumpărând o casă mai scumpă decât ar fi avut nevoie doar pentru că putea în momentul respectiv, fie s-a lăsat prostit de un bancher avid să-și facă targhetul lunar. Așadar, merită să acceptăm o distorsiune semnificativă a pieței bancare și probabil a celei imobiliare de dragul unor inconștienți, lacomi sau proști? Pentru că să ne înțelegem foarte clar, ei nu sunt poporul, ci doar o felie chiar minusculă din el.

Răspunsul rațional la această întrebare ar trebui să fie NU. DAR, pentru că întotdeauna există un dar, trebuie să luăm în calcul și contextul care a condus la această situație. Iar prima observație este aceea că această lege are un incredibil suport popular, manifestat inclusiv de cei care nu ar beneficia niciodată de prevederile ei, tocmai din cauza opoziției vecină cu isteria a sistemului bancar. Care, în mintea poporului obidit trebuie pedepsit. Și motive sunt, slavă Domnului, cu nemiluita. Pentru că după perioada romantică a țepelor și devalizărilor, sistemul bancar s-a consolidat dar a devenit arogant în raport cu clienții. Chiar nesimțit. Au impus clauze abuzive, au alergat cu limba scoasă după cotă de piață și profit, lăsând la o parte orice fărâmă de prudențialitate, au practicat dobânzi împovărătoare și gap-uri nesimțite la cursul valutar și ltoate astea sub privirile supraveghetoare dar indulgente ale Băncii Naționale. Iar ca un corolar al tuturor acestora stă declarația de ieri a guvernatorul Isărescu: “După cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale”…

Pe acest fond, nu e de mirare că un avocat șmecher ca Piperea, având în palmares ceva procese colective câștigate împotriva băncilor, a mirosit oportunitatea unei răzbunări globale pe sistemul bancar printr-o lege. Iar dacă a știut s-o împacheteze frumos, ca fiind  pansament pentru rănile poporului, n-a fost nicio problemă să găsească un parlamentar tenace care s-o introducă în procesul legislativ. Mai departe e doar marketing, de această dată însă unul politic.

Concluzia este că această lege, ne-economică și nedreaptă, așa cum a ținut să precizeze guvernatorul Isărescu, este de fapt o palmă răsunătoare și plină de obidă pe obrazul îngroșat al sistemului bancar și al protectorilor lui de la BNR. Nu știm dacă parlamentarii se vor ține tari pe poziții până la capăt sau vor ceda pe rând în fața lobby-ului agresiv al băncilor, lăsând legea dării în plată în plata Domnului. Dar cu siguranță sistemul va trebui să se miște cumva mai către consumator, că prea i-a trecut glonțul razant pe la ureche…

Tagged , , , , , , , , , ,

Dinamica Inflatiei

Sursa: Sfin.ro

Am descoperit două grafice privind dinamica prețurilor pe perioade foarte lungi de timp.Primul se referă la Norvegia, al doilea la Suedia:

CPI Norvegia

Inflatia Suedia

Ilustrează foarte bine ceea ce orice discipol al economiei trebuie să rețină: secolul XX, secol de maxime cuceriri științifice în care politica a fost mai tehnocrată ca oricând (sau așa cred unii), s-a făcut multă, foarte multă inflație. La fel de multă sau chiar mai multă ca în Evul Mediu. Motivul este foarte simplu: apariția banilor de hârtie și manipularea “științifică” a acestora pentru a glorifica puterea politică. Nu ai cum să nu contrastezi această experiență cu ce s-a întâmplat în secolul al XIX-lea, marcat de o remarcabilă stabilitate a prețurilor (scoatem din calcul războaiele lui Napoleon) datorită funcționării etalonului-aur.

Tagged , , , ,

Cum sa cheltuim aiurea din banii statului-Transelectrica isi face firma in Tanzania si plateste o sinecura de 12.000 euro lunar unui impostor din PSD- timp de 5 ani

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

O companie romaneasca de stat va participa la investitii de miliarde de euro in retelele electrice din Tanzania. In acest mod prezenta presa romaneasca, in vara anului trecut, anuntul SMART SA, o filiala a Transelectrica, ca va infiinta in Tanzania o firma, cu scopul efectuarii unor investitii importante in aceasta tara. Ceea ce parea sa fie inceputul unei povesti de succes a unei companii romanesti, s-a dovedit, in cele din urma, o inselaciune. Controversatul om de afaceri Constantin Dumitru Iacov, cel care a detinut pana de curand functia de director general al SMART SA a folosit ilegal banii societatii in vederea infiintarii unei firme in Tanzania. Reprezentantii Transelectrica, actionarul majoritar al SMART SA, sustin ca nu au stiut de aceste ilegalitati pana in februarie cand a fost schimbat Consiliul de Administratie.

Vezi toata povestea.

Context In vara anului trecut, Constantin Dumitru Iacov, un apropiat al penalului Victor Ponta, a anuntat ca Societatea pentru Servicii de Mentenanta a Retelei de Transport „SMART” SA va infiinta o filiala in Tanzania, in vederea efectuarii unor investitii in retelele de energie electrica in aceasta tara. SMART urma sa creeze un joint venture alaturi de compania de TANESCO, companie de stat din Tanzania. In luna august 2015, directorul general al Transelectrica, Toni Teau, a anuntat ca „le-a dat aprobarea in AGA” celor de la SMART SA in vederea infiintarii firmei, numite Smart Tanzania Company. Dupa aceste anunturi, nu au mai aparut alte vesti legate de stadiul infiintarii filialei SMART SA, respectiv companiei mixte din Tanzania. Insa, aceasta nu inseamna ca lucrurile nu s-au miscat, insa nu in sensul participarii la vreun proiect, ci in sensul scoaterii ilegale a unor sume de bani din SMART SA. Mai mult, Iacov a incheiat un contract de mandat pe 5 ani pentru functia de director general al firmei din Tanzania, pentru suma de 12.000 dolari lunar. In plus, trebuie sa primeasca in avans suma de 36.000 dolari, in conditiile in care contractul intra in vigoare in aprilie.

Reprezentantii Transelectrica spun ca nu cunosc multe din amanuntele afacerii, nici macar pe ce data a fost infiintata firma din Tanzania. Iacov, apropiat de PSD, a fost impus de guvernarea Ponta in conducerea SMART SA, chiar daca este un personaj foarte controversat, fost patron al clubului de fotbal FC National si cu o condamnare penala mai veche. Transelectrica detine 70% din SMART SA, restul actiunilor apartinand statului roman, prin Ministerul Economiei. SMART SA este o societate cu o miza extrem de importanta, avand in vedere ca gestioneaza toate contractele de mentenanta ale Transelectrica. Tot ce inseamna menentanta retelei de transport al energiei intra in sarcina SMART SA.

La solicitarea HotNews.ro, Transelectrica a prezentat cronologia faptelor

Pe 9 iulie 2015, Adunarea Generala a Actionarilor Smart SA a aprobat, la solicitarea conducerii executive Smart SA, infiintarea unei societati mixte in Tanzania, limitand resursele alocate la 20.000 euro, incluzand un aport la capitalul social de 5.000 euro. Limitarea sumelor alocate a fost argumentata de faptul ca, in aceasta prima etapa, implicarea Smart SA in Tanzania a fost conceputa de actionari ca o identificare a eventualelor oportunitati de business si de realizare a unui plan de afaceri fezabil. Proiectele din Tanzania au fost prezentate presei intr-o lumina favorabila exclusiv de catre Constantin Iacov. Reprezentantii Transelectrica SA sustin ca nu au avut din iulie 2015 si pana in prezent nicio declaratie in presa care sa contina aprecieri laudative la adresa proiectelor din Tanzania, motivand ca actionarii Smart SA nu au primit de la conducerea Smart SA materiale din care sa rezulte un plan detaliat de actiune al societatii Smart SA sau al celei mixte. De asemenea, nu au primit o fundamentare a oportunitatilor concrete de afaceri in care acestea se pot angaja imediat ori o analiza a fezabilitatii proiectelor respective, informatii strict necesare adoptarii unor decizii de alocare a oricaror resurse suplimentare pentru implicarea Smart SA in realizarea unor proiecte concrete din Tanzania prin intermediul societatii mixte.

Pe data de 8 octombrie 2015, Consiliul de administratie al SMART SA a aprobat ilegal, contrar dispozitiilor AGA din iulie 2015, acordarea unei sustineri financiare – capital de lucru, in valoare de 500.000 euro, catre Smart Tanzania Company. Constantin Iacov detinea si calitatea de membru in Consiliul de Administratie al SMART SA, nu doar de director general.

Pe 9 noiembrie 2015, a fost incheiat ilegal un contract de imprumut prin care SMART SA (semnatar al contractului din partea Smart SA fiind Constantin Iacov) se obliga sa imprumute Smart Tanzania Company cu suma de 500.000 euro pentru 12 luni.

Pe 14 decembrie 2015 a fost incheiat un protocol ilegal de cooperare intre SMART SA (semnatar al protocolului din partea Smart SA fiind Constantin Iacov) si Smart Tanzania Company prin care Smart SA si-a asumat obligatia de a finanta prin imprumut sustinerea economico-financiara a Smart Tanzania Company.

Pe 4 februarie 2016 a fost incheiat ilegal un contract de mandat pe 5 ani intre Smart Tanzania Company (reprezentata de Adrian Corbu, fost vicepresedinte al PDL Tineret, nepotul lui Marian Petrache, presedintele CJ Ilfov din partea PNL) si Constantin Iacov, prin care acesta este mandatat sa indeplineasca calitatea de director general al Smart Tanzania Company, primind in schimb o remuneratie lunara de 12.000 USD (din care 36.000 USD trebuie platiti in avans pana pe 19.02.2016. Banii ii primea in avans desi contractul stipuleaza ca intra in vigoare abia pe 19.04.2016, Transelectrica SA neavand informatii cu privire la plata efectiva a acestor sume. Interesant este ca la sfarsitul lui ianuarie, Constantin Iacov si-a inaintat demisia ministrului economiei Costin Borc. Intrebati de HotNews.ro daca si-a dat demisia sau a fost demis, reprezentantii Ministerului Economiei au precizat ca a fost decizia lui Iacov, ministrul fiind instiintat pe 26 ianuarie.

Recent a fost negociat un contract intre Smart (Transelectrica nu stie despre care societate este vorba, Smart SA ori Smart Tanzania Company) si o firma din Egipt, Elsewedy Electric Tradding & Distribution, care urma sa fie semnat in zilele urmatoare, obiectul acestuia fiind prestarea de catre cele doua firme a unor lucrari/servicii de instalare, transport si testare echipamente, in cadrul unor proiecte energetice a unor beneficiari din Tanzania. In contract se precizeaza ca Smart va plati penalitati de 5.000.000 USD pentru neindeplinirea obligatiilor asumate.

Pe 11 februarie 2016 a fost schimbat Consiliul de Administratie, ocazie cu care au fost descoperite si aceste lucruri, conducerea Ministerului Economiei si a Transelectrica fiind anuntate pe 12 februarie.

Mai intai o analiza si apoi sesizarea organelor de ancheta

Noii membri ai Consiliului de administratie au constatat ca semnarea contractului de imprumut si a protocolului de colaborare de catre Constantin Iacov contravine dispozitiilor Adunarii Generale a Actionarilor Smart SA si depaseste competenta acestuia. De asemenea au constatat ca protocolul de cooperare ce justifica acordarea unui imprumut societatii mixte este incheiat la mai mult de o luna de la momentul la care imprumutul fusese deja acordat. Mai mult, calitatea lui Iacov de mandatar al Smart Tanzania Company, platit chiar in avans de intrarea in vigoare a mandatului, poate constitui si un grav conflict de interese, considera Transelectrica. In aceste conditii, membrii CA au hotarat demararea unei analize a modului in care toate aceste acte respecta sau nu prevederile legale sau statutare aplicabile. Imediat ce analiza va fi incheiata vor fi facute publice concluziile acesteia si, daca este cazul, va fi angajata raspunderea tuturor persoanelor implicate si vor fi sesizate organele competente.

Transelectrica nu stie pe ce data a fost infiintata firma din Tanzania

Din documentele interne ale Smart SA rezulta ca actionariatul Smart Tanzania Company este format din Smart SA cu 95% si Richard Atufigwege Kasesela, politician tanzanian, cu 5%. Reprezentantii Transelectrica sustin ca pana in prezent, actionarilor Smart SA nu le-au fost puse la dispozitie niciun fel de documente din care sa rezulte data la care a fost infiintata societatea mixta din Tanzania, desi acestea au fost solicitate in mai multe randuri de catre actionarul majoritar.

Transelectrica precizeaza ca singura decizie luata de catre actionarii Smart SA privind activitatile din Tanzania este cea din 09.07.2015 cand au aprobat infiintarea unei societati in Tanzania, cu incadrarea in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, respectiv angajarea unor resurse in limita sumei de 20.000 euro, incluzand un aport la capitalul social de 5.000 euro. Potrivit Transelectrica, Constantin Iacov, prin materialele puse la dispozitia actionarilor prin care a cerut aprobarea infiintarii acestei societati in Tanzania a afirmat ca necesarul de resurse ce va fi alocat este de 20.000 euro. De asemenea, Adunarea Generala a Actionarilor a mandatat Consiliul de administratie, nu directorul general, al Smart SA sa indeplineasca formalitatile necesare pentru infiintare.

Reprezentantii Transelectrica mai spun ca Adunarea Generala a Actionarilor Smart SA nu a aprobat niciodata niciun fel de investitii in Tanzania, iar conducerea Smart SA nu a solicitat niciodata adunarii generale a actionarilor vreo aprobare in acest sens, toate informarile si notele prezentate de catre Consiliul de administratie al Smart SA referindu-se la participarea Smart SA (prin societatea mixta), in asociere cu firme din Tanzania, la prestarea de lucrari/servicii in legatura cu infrastructura energetica de pe teritoriul Tanzaniei.

In ciuda hotararii Adunarii Generale a Actionarilor Smart SA care limitase la 20.000 euro implicarea financiara a Smart SA in Tanzania, in data de 08.10.2015 Consiliul de Administratie al Smart SA a decis in mod nelegal, cu depasirea atributiilor, acordarea unei sustineri financiare- capital de lucru, in valoare de 500.000 EUR, catre Smart Tanzania Company. Mai mult, domnul Constantin Iacov a semnat nelegal un contract de imprumut prin care Smart SA se obliga sa imprumute Smart Tanzania Company cu suma de 500.000 euro pentru 12 luni, precum si protocolul de cooperare intre Smart SA si Smart Tanzania Company, prin care Smart SA si-a asumat obligatia de a finanta, prin acordarea unui contract de imprumut pentru sustinerea economico-financiara a Smart Tanzania Company.

Actionarii Smart SA au fost informati doar despre cheltuielile necesare pentru darea de data certa, traducere, legalizare, supralegalizare in valoare de 3.981 lei cu TVA (contract semnat de catre Smart SA cu SC Expert For You SRL), despre onorariul avocatilor Dimoso and Company Advacates din Zanzibar (17.000 USD) si despre cuantumul capitalului social minim al societatii ce urma a fi infiintata in Tanzania (4.000 USD).

Noul Consiliu de administratie al Smart SA numit in data de 11.02.2016 a demarat, imediat dupa numire, analiza modului in care toate actele legate de infiintarea si functionarea societatii mixte din Tanzania semnate de fosta conducere a Smart SA respecta sau nu prevederile legale sau statutare aplicabile. Imediat ce analiza va fi incheiata vor fi facute publice concluziile acesteia si, daca este cazul, va fi angajata raspunderea fostei conduceri, care nu a fost descarcata de gestiune pana in prezent, si vor fi sesizate organele publice competente.

Potrivit Transelectrica, relevant pentru intelegerea contextului in care au fost facute ilegalitatile, trebuie precizat ca, inca din septembrie 2015, Adunarea Generala a Actionarilor Smart SA a respins varianta revizuita a Planului de Administrare al membrilor Consiliului de Administratie al Smart SA si a solicitat acestuia convocarea de indata a unei noi sedinte a adunarii generale a actionarilor pentru numirea, cu respectarea dispozitiilor art. 29 al O.U.G. nr. 109/2011, a unor noi administratori. In perioada noiembrie 2015- ianuarie 2016, actionarii Smart SA au solicitat in repetate randuri introducerea pe ordinea de zi a sedintei adunarii generale a actionarilor Smart SA a schimbarii administratorilor, din cauza respingerii planului de administrare revizuit. Desi solicitarile au fost facute cu respectarea tuturor prevederilor legale si a termenelor de depunere, Consiliul de Administratie al Smart SA, cu incalcarea obligatiilor si fara nicio justificare reala, nu a dat curs niciodata acestora, Transelectrica SA depunand in acest sens plangere penala.

Mai mult, in cursul lunii decembrie 2015 Constantin Iacov a impiedicat in mod abuziv si nelegal, in mod repetat, desfasurarea sedintelor adunarii generale a actionarilor Smart SA, refuzand fie accesul in cladire, fie accesul in sala de sedinte, fie deschiderea sedintelor ori consemnarea in registrul proceselor verbale de sedinta. Toate acestea fiind probabil motivate de faptul ca adunarea generala a actionarilor urma sa se pronunte in legatura cu revocarea membrilor Consiliului de administratie al carui plan de administrare revizuit a fost respins, precizeaza Transelectrica.

Aceasta mai spune ca statul roman si-a putut exercita drepturile de actionar la Smart SA doar incepand cu luna ianuarie 2016, desi actionariatul Smart SA s-a diversificat inca din decembrie 2014, Statului Roman revenindu-i la acea data un pachet de actiuni, reprezentand 29,994% din capitalul social al Smart SA, in baza legislatiei privatizarii. In acest sens mentionam ca, desi la data inregistrarii diversificarii actionariatului Smart SA era in vigoare OUG nr. 86/2014, prin care actiunile Transelectrica SA au trecut de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) la Ministerul Economiei Comertului si Turismului (denumirea ministerului de la acea data, in continuare Ministerul Economiei), Consiliul de Administratie al Smart SA a refuzat inscrierea Ministerului Economiei in locul SGG in Registrul Actionarilor Smart SA, facand imposibila exercitarea de catre Statul Roman a drepturilor de actionar la Smart SA.

Reamintim ca SMART SA s-a confruntat cu probleme de management la mijlocul lunii decembrie 2015. Transelectrica, in calitate de actionar majoritar cu peste 70% din participatii, a convocat o sedinta AGA pentru 14 decembrie, avand ca principal punct pe ordinea de zi schimbarea Consiliului de Administratie. Stiind ca schimbarea administratorilor poate duce la demiterea sa, directorul general, Constantin Dumitru Iacov, nu a permis desfasurarea sedintei nici macar in situatia in care a fost chemata Politia. La a doua convocare, pe 15 decembrie, nu a permis desfasurarea votului, chiar daca Transelectrica adusese si un executor judecatoresc.

Cine este Constantin Dumitru Iacov

Iacov este un om de afaceri cu o avere uriasa. Potrivit unei declaratii de avere din 2014, este proprietarul a circa 50 de terenuri agricole si sase terenuri intravilane, din care trei in Bucuresti, doua in Buftea (Ilfov) si unul in Sacele (Brasov). Mai detine si doua case de vacanta in Ilfov si Brasov, un apartament in Bucuresti si doua spatii comerciale in Bucuresti. Este si posesorul unei motociclete Harley Davidson, unui cvadriciclu Bombardier, unui motoryacht Sealin T60 si unui autoturism Aston Martin. Detine o colectie de ceasuri de 800.000 euro. In 2014 a declarat conturi bancare de 3,8 milioane de euro si 2,9 milioane de lei. In plus era actionar la mai multe societati: Antrepriza Constructii Montaj Industrial, FC Progresul Bucuresti, Polvital Invest si Conban. De asemnea, figureaza cu imprumuturi de multe milioane de lei acordate unor societati si persoane fizice: Terra Construct Group (220.000 lei), Terra Activ Invest (265.765 lei), Antrepriza Constructii Montaj Industrial (5,6 milioane lei), FC Progresul Bucuresti (1,16 milioane lei), Florin Trifan (5 milioane euro), Marius Gavril Zaharia (845.000 euro) si Spartacus Tudor Napoleon Iacov (400.000 euro).

Este fostul patron al FC National si a fost implicat in mai multe scandaluri din fotbal. In 2000 a fost condamnat la 6 luni de inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 2 ani si 6 luni, fiind acuzat de violare de domiciliu, distrugere si lovire, potrivit unui articol din 2006 din Ziua, preluat de 9am.ro. Este apropiat al PSD, numele sau fiind vehiculat pentru o candidatura la Primaria Sectorului 1.

Galerie foto



Citeste mai mult pe Comisarul.ro

Tagged , , , , , , , , ,

Inegalitatea dintre băieți și fete în familiile sărace

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

“Diferențele dintre sexe în privința ratei de ocupare, salariului și studiilor depind substanțial de veniturile și statutul marital al părinților. Diferența tradițională dintre sexe se inversează în cazul copiiilor care cresc în familii sărace: băieții născuți în cele mai sărace 20% dintre familii vor ajunge mai greu să ocupe o slujbă decât fetele, în special atunci când sunt crescuți de un singur părinte… sărăcia și riscul de a crește în cartiere dezavantajate sunt dăunătoare în special pentru băieți.”

Asta pentru că băieții se orientează mai ușor către activități infracționale decât fetele. Citiți tot studiul aici.

Inegalitatea dintre baieti si fete

Studiul intreg Aici

Tagged , , , ,

O afacere cu venituri de peste 100 milioane euro pe an – scoasa la vanzare

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

 

Untitled-3

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Repower companii Ro tabelSursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

Sursa: ANRE

Tagged , , , , , ,

Presedintele Romaniei trebuie sa plateasca de urgenta 640.000 euro incasati ilegal

Fostul premier Victor Ponta spune că președintele Klaus Iohannis trebuie să restituie o suma de 640.000 de euro „incasata ilegal” si isi intreaba fanii daca ei cred ca ANAF-ul va merge luni dimineata la seful statului sau la Antena 3.

„O Intrebare simpla – Dvs ce credeti, la cine va merge luni dimineata la prima ora ANAF – la Antena 3 sau la Dl Klaus Iohannis? ‘ ste evident – şi am spus acest lucru de nenumărate ori – că o decizie judecătorească trebuie aplicată.’  – declaratia KLAUS IOHANNIS , 19.02.2016, Bruxelles. Dl Iohannis se refera (ca de obicei) doar la noi, la iobagi, sau se aplica si la Domnia Sa – Mosierul? Pai e simplu de aflat – luni , 22.02.2016 , ora 9.00 AM, Dl Iohannis sa permita ANAF executarea deciziei definitive si executorie a Curtii de Apel Brasov (data inca din luna Noiembrie 2015 ), sa evacueze in maxim 5 zile casa obtinuta prin frauda si fals, si sa restituie suma de 640.000 EURO incasata ilegal (inclusiv chiria pe 2016)! ( Si sa spuna „Danke” ca justitia nu s-a sesizat inca sa ii ia si casa din Miami sau pe aceea din Wurtzburg / ce blestem pe tara asta ca dupa Basescu care inca tine casa obtinuta ilegal in Mihaileanu sa vina Iohannis care isi tine casa obtinuta la fel de ilegal in Sibiu)!”,a scris Victor Ponta pe pagina sa de Facebook si a dat share unui articol RISEProject intitulat ‘Presedintele Iohannis inca face bani din casa care nu ii mai apartine’.

Tagged , , ,

„Dineu cu prosti” – in regia ANAF – se joaca la Antena 3 cu casa inchisa

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Actiunea de notificare in vederea evacuarii declansata de ANAF nu a vizat doar Antena 3, ci toate societatile din cladirile intrate in proprietatea statului dupa condamnarea lui Voiculescu, anunta ANAF intr-un comunicat remis HotNews.ro. Modalitatea de actiune, condamnata atat de presedintele Iohannis, cat si de premierul Ciolos, a fost „in conditiile legii”, spune Agentia Nationala de Administrare Fiscala, care anunta ca a actionat cu 11 oameni veniti cu 4 masini, care aveau de notificat firmele din cele 3 imobile confiscate de instanta.
Citeste comunicatul integral al ANAF:

Referitor la informatiile vehiculate in presa in ultimele zile, Agentia Nationala de Administrare Fiscala face urmatoarele precizari:

Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti , in calitate de organ imputernicit conform prevederilor OG nr. 14/2007, ca reprezentant al statului roman,proprietar al imobilelor din Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 25-27, strada Girlei, nr 1B, si strada Girlei nr. 1D , a emis in conditiile legii notificarile de evacuare catre persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in imobilele confiscate de instanta . Masura a fost luata in vederea punerii in executare a masurilor dispuse prin Decizia penala nr. 888/08.08.2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti si ramasa definitiva.

In acest sens, luni, 15 februarie, 4 echipe formate din 11 executori fiscali s-au deplasat la adresele respective , pentru identificarea societatilor comerciale inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului cu 48 de locatii(sedii sociale si puncte de lucru);

Deplasarea s-a facut cu cele patru autoturisme , singurele aflate in utilizarea Serviciului executari silite si cazuri speciale si a Serviciului valorificare sentinte penale din DGRFP Bucuresti. Masinile sunt inscriptionate cu sigla „ANAF” si cu sintagma „Executari silite”;

– In Soseaua Bucuresti-Ploiesti s-a deplasat, la ora 14.30, un singur echipaj format din 4 executori fiscali, care au solicitat la receptie prezenta unei persoane care sa aiba calitatea de administrator sau imputernicit. Au fost indrumati la un alt sediu;

– Executorii fiscali au prezentat legitimatiile de serviciu si ordinele de deplasare emise individual;

Au fost legitimate doar 4 persoane, pentru a li se inmana notificarile, conform procedurii. Legitimarea a fost necesara pentru a le fi inscrise datele pe exemplarul al doilea al notificarii.

– Au fost inmanate 10 notificari, cu confirmare de primire;

– Pentru celelalte sedii sociale sau puncte de lucru, procedura de notificare nu a fost indeplinita, pentru ca nu a fost gasit niciun reprezentant al societatii sau reprezentantii au refuzat primirea notificarilor. In aceste cazuri, notificarea se face prin posta cu confirmare de primire;

– Aparatul de fotografiat a fost folosit numai pentru identificarea imobilelor din strada Girlei nr. 1D, respectiv din strada Girlei nr. 1 B.

Citeste mai mult pe HotNews.ro

Tagged , , , , , , , , ,