Monthly Archives: February 2016

Teoria reducerii la absurd – sau de ce nu scad preturile cand scad taxele

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Moise Guran a venit cu o observație foarte bună: scăderea TVA cu 4 pp. nu a tras prețurile în jos, așa cum s-a întâmplat anul trecut cu scăderea TVA la alimente. Este un pic ciudat că nimeni altcineva nu a comentat fenomenul, dar probabil unii „economiști” se foiesc neliniștiți când văd că realitatea nu se supune teoriilor greșite pe care le promovează.

Una din aceste teorii este că taxele determină puterea de cumpărare. Teoria este de Gâgă; aparent adevărată, vezi că de fapt e falsă imediat ce îți pui un pic mintea la contribuție. Într-adevăr, prima chestie pe care omul simplu și-o imaginează atunci când vine vorba să scadă TVA este o reducere proporțională a prețurilor. Fiindcă el crede că prețurile în ansamblul lor sunt formate mecanic/contabil din ceva numit „Cost” + „TVA”. Economiștii – cei adevărați, nu papagalii – au demonstrat cel puțin de un secol că nivelul prețurilor, care de fapt ne arată puterea de cumpărare a monedei, este determinat de altceva: de cererea și oferta de bani. Sau, altfel spus, mărimea prețurilor (repet, în ansamblu) ține de cât de mulți bani sunt pe piață în comparație cu cât de multe bunuri și servicii există. Taxele au alt rol: ele determină distribuția avuției, adică partea care le rămâne cetățenilor și partea pe care o ia statul.

OK, ce vă spun eu acum este o explicație generală și succintă. Dacă vreți, puteți proba valabilitatea acesteia prin cea mai frumoasă, elegantă și simplă metodă inventată vreodată de mintea umană: reducerea la absurd. Dacă ar fi adevărat că TVA (24%) determină nivelul prețurilor, atunci eliminarea lui completă ar trebui să scadă prețurile cu vreo 20%, nu? Adică ar trebui ca lumea să fie cu 20% mai bogată, respectiv cu aceleași salarii să își poată permite să cumpere cu 20% mai mult, corect? Iar dacă s-ar elimina toate impozitele, atunci probabil prețurile ar scădea la jumătate, corect?! Ei bine, este evident că lucrurile nu stau așa. Bunăstarea societății depinde, în orice moment dat, de capacitatea de producție a acesteia, de nivelul de capital investit pe cap de lucrător. Productivitatea nu se poate dubla peste noapte astfel încât, cu impozite sau fără, tot la fel de bogați vom fi după o astfel de revoluție (am fi, în schimb, mai liberi să ne îmbogățim în viitor, asta e altă mâncare de pește).

Legat de reducerea TVA realizată de guvernul Ponta, am explicat în vreo 3-4 articole de ce scăderea acestei taxe o să-i dezamăgească pe cei care se așteaptă la ieftiniri masive. M-am ciondănit chiar și cu Mirel Palada pe tema asta. De exemplu, am arătat cum au stat lucrurile în Ungaria în 2006, asta ca să nu creadă cineva că a inventat România apa caldă cu reducerea TVA. Iar în Ce se va întâmpla cu puterea de cumpărare a leului și prețul alimentelor după scăderea TVA? am explicat pe îndelete:

Vă propun să începem cu prețul pâinii, la care TVA a fost redus la 1 septembrie 2013, tot la de 24% la 9%. Ce s-a întâmplat cu prețul pâinii? A scăzut proporțional cu reducerea TVA și a rămas la un nivel permanent mai jos decât prețurile celorlalte bunuri. Altfel spus, scăderea TVA la pâine s-a văzut la raft, furnizorii de pâine nu s-au folosit de prilej pentru a-și crește marja de profit.

Observația este încurajatoare. Dacă reducerea TVA într-un caz “a funcționat” – în sensul că a dus la ieftinirea produsului – atunci înseamnă că reducerea TVA la toate bunurile alimentare va funcționa la fel? Ba chiar, ne putem întreba, dacă guvernul ar fi decis scăderea TVA la toate produsele, am fi asistat la micșorarea tuturor prețurilor?!

Ar trebui să înțelegem în primul rând ce înseamnă nivelul general al prețurilor. Nivelul prețurilor definește puterea de cumpărare a banilor. În funcție de prețul mărfurilor, cu o unitate monetară (sau cu un salariu oarecare) poți cumpăra o anumită cantitate de bunuri. Acolo unde prețurile sunt mai mari (de exemplu în P-ța Dorobanți), poți cumpăra mai puține produse, acolo unde prețurile sunt mici (în piața din Zărnești) poți cumpăra mai multe. Similar, atunci când prețurile cresc (pe timp de inflație), puterea de cumpărare a leului scade – cu aceeași sumă de bani poți achiziționa din ce în ce mai puține bunuri; dar pe timp de deflație puterea de cumpărare crește.

Puterea de cumpărare a leului este doar un fel de a numi valoarea banilor. Dar exact asta înseamnă. Valoarea leului constă tocmai în cantitatea de bunuri pe care o poți cumpăra în schimbul lui. Dar cum se stabilește valoarea banilor? La fel ca și în cazul celorlalte bunuri economice, prin jocul cererii și al ofertei. Cererea de bani vine de la public, care are nevoie de acest mijloc de schimb zi de zi. Oferta de bani vine, din păcate în “vremurile avansate” pe care le trăim, de la banca centrală. În funcție de dinamica cererii și/sau a ofertei de bani, valoarea banilor se modifică. De exemplu, dacă oferta de bani crește puternic, banii se ieftinesc (de asta se și numește această măsură “politica banilor ieftini”) – așa cum s-a întâmplat în anii 1990, când BNR a tipărit cu nemiluita, valoarea banilor a scăzut drastic – ceea ce s-a exprimat, concret pe piață, prin creșterea puternică a prețurilor bunurilor și serviciilor; am avut hiperinflație. Să luăm și alt caz: dacă cererea de bani crește, atunci banii se scumpesc. Pe timp de criză, de pildă, când viața economică este marcată de o profundă incertitudine și nivelul datoriilor amenință solvabilitatea firmelor, publicul dorește să păstreze mai mult cash. Dar pentru a-și crește rezervele de bani este necesar să renunțe la a mai cumpăra alte bunuri, sau trebuie să vândă diverse mărfuri. Creșterea cererii de bani se traduce prin scăderea prețurilor celorlalte mărfuri și servicii, determinând practic creșterea puterii de cumpărare a monedei.

De ce am făcut această divagație? Pentru a explica de ce schimbarea valorii banilor – adică a nivelului general al prețurilor – are la bază factori monetari. Pentru ca puterea de cumpărare a leului să se schimbe este necesar să se întâmple ceva: să se modifice fie cererea de bani, fie oferta de bani, fie ambele. Dacă cererea și oferta de bani rămân constante, atunci nimic nu se întâmplă cu valoarea banilor – adică cu nivelul prețurilor.

Reformulând: nivelul prețurilor (adică puterea de cumpărare a leului), nu este determinat de povara impozitării, de cheltuielile publice, de egoismul speculanților sau de orice altceva. Câtă vreme nu apar schimbări în cererea sau oferta de bani, nivelul general al prețurilor nu este afectat de diversele politici publice.

Așadar, dacă ar fi scăzut TVA la 20% nu am fi asistat la creșterea puterii de cumpărare a leului. Similar, de la 1 iunie, nu vom vedea o creștere a puterii de cumpărare a leului, ci o modificare în structura puterii de cumpărare.

Hai să mai verifică o dată istoria. Când a scăzut TVA la pâine, prețul pâinii s-a micșorat fix cu cât scăzuse TVA-ul. Când s-a micșorat TVA la alimente, prețurile acestora au scăzut cu vreo două treimi din reducerea fiscală. Când a scăzut TVA la TOATE produsele, atunci prețurile ÎN ANSAMBLU aproape că au rămas neschimbate! Dacă asta nu dovedește că teoria monetară a prețurilor bate la fund teoria fiscală a prețurilor, atunci zău că nu știu ce v-ar mai putea convinge…

Nivelul preturilor

În ianuarie s-a înregistrat o deflație de 0,8%, foarte mică în comparație cu impactul scăderii TVA și ținând cont și de sezon – scăderea consumului după luna de vârf cu Crăciunul și Anul Nou. De ce nu am asistat la ieftiniri mai substanțiale? Așa cum am re-explicat mai sus, din cauza politicii monetare. Când cantitatea de lei din economie crește cu un ritm anual de 26%, atunci nu ai cum să speri la ieftiniri. Moise Guran nu menționat BNR în emisiunea sa de aseară, dar poate ține minte pe viitor. Explicațiile pe care le-a oferit, legate de psihologia consumatorilor, nu țin. Cel mult, daca le traducem în „anticipații”, putem spune că, da, anticipațiile au un rol stabilizator. De exemplu, negustorii au anticipat scăderea TVA la alimente COMBINATĂ cu creșterea masei monetare și atunci au realizat că prețurile nu se pot duce prea mult în jos – de aceea scăderea TVA la alimente nu s-a reflectat în întregime în scăderea prețurilor. La fel și în ianuarie. Dar problema esențială rămâne dinamica masei monetare, relația dintre cererea și oferta de bani. Când sunt mulți bani pe piață, prețurile vor rămâne aceleași (sau chiar vor crește), indiferent cât de mult scad taxele. Și, pe bune, nu vi se pare că sunt mulți bani pe piață?! În București tot timpul și în weekend pe Valea Prahovei este un trafic ca pe timpul boom-ului, dezvoltatorii construiesc într-o veselie…

***

Totuși, lăsând BNR la o parte, ar putea cumva guvernul să provoace creșterea puterii de cumpărare? Da, într-un singur fel: reducând cheltuielile publice cu, să zicem, 20%, și aruncând în foc 20% din banii colectați prin taxe. Practic ar face o reducere a masei monetare cu 20%. Atunci ar crește puterea de cumpărare a leului deși – atenție! – nu am deveni automat mai bogați. După cum se vede, fenomenul s-ar produce tot din motive monetare, nu fiscale.

Citeste mai mult pe Logica Economica

Tagged , , , , , , ,

Caracatita fondurilor europene innoata la Braila

Corespondentul nostru local, Sokrates Kokkalaris – brailean prin nastere si roman prin adoptie, ne transmite in cele ce urmeaza un material nascut parca din filmele cu mafioti…

Stiti care e problema mafiotilor? Sunt realmente prosti… Ei au alta parere insa de aceea Al Capone a fost prins cu chestiuni banale, de aceea Voiculescu a crezut ca prosteste pe toata lumea scriind 10 carti pe minut si de aceea Fondurile Europene sunt si vor fi din ce in ce mai greu fraudate…La acest lucru a contribuit si DNA.


Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.02.2016, a inculpaților:

SIMIONESCU AUREL GABRIEL, primar al municipiului Brăila și ANGHELESCU STOICA, director executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de:
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 22 iulie 2009, în contextul derulării Programului Operațional Regional, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în proporție de 85% (ce privea sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale durabile și echilibrată teritorial, a tuturor Regiunilor României), Primăria municipiului Brăila a încheiat cu instituțiile abilitate un contract de finanțare ce avea ca obiect „Modernizare Bulevardul Dorobanților, municipiul Brăila”.

În cursul anului 2010, inculpatul Simionescu Aurel Gabriel, în calitate de ordonator principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv, beneficiind de sprijinul inculpatului Anghelescu Stoica, în calitate de director executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, a schimbat, cu intenție, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 2.642.179,91 lei, ce reprezintă o parte din cei 15.703.464 lei primiți ca primă tranșă de prefinanțare din fonduri europene, în cadrul proiectului menționat mai sus.
Această sumă de bani a fost folosită în alte scopuri decât pentru cheltuieli eligibile în cadrul proiectului respectiv („Învățământ”, „Locuințe, servicii dezvoltare publică” etc.).

Citeste intreg comunicatul pe www.PNA.ro

Tagged , , , , , , , ,

Boom-uri și crize. De ce fluctuează economia și cum să ne apărăm?

Pe cine nu se pregătește de boom, o să îl distrugă criza. În plus, politicile care pavează drumul către creșteri nesustenabile afectează nu doar bunăstarea generațiilor prezente, ci și pe cea a generațiilor viitoare. De aceea este bine să înțelegem ce anume determină crizele economice, care sunt semnele ce prevestesc crizele și ce este bine să facem pentru a preveni producerea acestor nefericite experiențe în viitor. Toți cei doritori să intre în universul intelectual al acestor fenomene (pentru a nu le trăi pe propria piele…) sunt invitați să participe la un set de 4 întâlniri în cadrul Academiei private – cel mai nou proiect educațional născut în siajul Institutului Ludwig von Mises – România:

“Academia Privată este un proiect educațional alternativ, eminamente privat. Fără acreditări oficiale și șabloane inutile, aceasta își propune să recupereze spiritul educației autentice. Pesemne că există oameni care mai cred că educația e un lucru bun care trebuie dobândit, nu pentru diplome, nu de formă, ci pentru valoarea sa intrinsecă. De asemenea, pesemne că există și oameni care cred că educația e un lucru bun și care mai cred, totodată, că au ceva de oferit în acest sens. Singura reformă reală a educației înseamnă a le facilita celor două categorii întâlnirea.”

Boomuri si crize

Detalii despre programul Boom-uri și crize:

Criza din anul 2009 și boom-ul premergător acesteia i-a surprins pe mulți, inclusiv pe numeroși profesioniști ai finanțelor, investitori, decidenți politici. Turbulențele financiare din China și prăbușirea prețului petrolului au readus panica pe piețele financiare și unii previzionează izbucnirea unei noi crize globale, încă mai puternică decât “Marea Recesiune” din 2009. Pentru omul de rând miza este la fel de importantă ca pentru investitorul profesionist, deoarece în absența cunoașterii principiilor care guvernează producerea ciclurilor economice, decizii importante precum contractarea unui credit în scopul cumpărării unei locuințe pot avea efecte catastrofale asupra bunăstării individuale viitoare.

Participanții la acest curs împărțit în 4 întâlniri, vor afla factorii determinanți ai crizelor economice, vor dobândi o perspectivă teoretică și istorico-empirică asupra inflexiunilor financiare care afectează societatea și vor învăța cum să evite pașii greșiți într-un mediu economic poluat de propagandă, marketing agresiv și ignoranță crasă.

Tema celor 4 întâlniri:
• Ce determină fluctuațiile economice?
• De unde a pornit “Marea Recesiune”
• Cum am importat și am amplificat problema: povestea crizei din România
• De ce o nouă criză este inevitabilă

Lector: Bogdan Glăvan

Data începerii: 21 martie 2016 – luni, ora 18,30
Frecvența: săptămânală – 21 martie, 28 martie, 4 aprilie și 11 aprilie; programul întâlnirilor poate fi modificat cu agreare și notificare anterioară
Durată: cca 2h/întâlnire
Locație: Calea Călărașilor 161, et. 2, cam. 26, sector 2, București

Preț: 200 RON pentru 4 întâlniri. Preț redus pentru studenți – 160 RON.

Număr participanți: maxim 10 cursanți

Înscriere: pe adresa de e-mail contact@academiaprivata.ro

Citeste mai mult pe Logica Economica

Tagged , , , , , , , ,

Varanul iese greu din vizuina in care sta gratis

SURSA: Comisarul.ro

Antena 1 si 3 au primit ordin de evacuare urgenta de la ANAF iar Fiscul si-a trimis agentii sa ne scoata din sediu, sustin Mihai Gadea si Alessandra Stoicescu.

Antena 3 si Antena 1 au primit ordin de evacuare de la ANAF, a spus realizatoarea Alessandra Stoicescu in emisiunea 100 de minute.

“ANAF si-a trimis agentii sa ne scoata din sediu”, a spus Stoicescu. Potrivit acesteia, mai multe masini ale ANAF au venit la sediul Antenelor si agenti ai fiscului sunt in cladire.

UPDATE 17.50 Doamneeee, ce se spune acum la Antena3 este ceva INCREDIBIL! Chiar dacă ne doare sufletul, vă implorăm să intrați să auziți cu urechile dvs totă gama de elucubrații! Este de-a dreptul ÎNSPĂIMÂNTĂTOR ce încredere au acești DOBITOCI SINIȘTRI în TREPANAȚII LOR!

Adrian Ursu: Este punerea în aplicare a unui plan care exista demult. Vom emite aşa cum vom putea 

“Ce se întâmplă acum, sub noua conducere ANAF, e punere în aplicare a unui plan care exista demult. Demonstraţia de forţă s-a realizat şi prin decapitarea conducerii ANAF. Are unicul scop de a stinge ecranele cu sigla Antena 3, de a elimina tot ce a fost informaţie corectă, pentru a trece în altă perioadă în care liniştea se aşterne peste România. Nu cred că vor reuşi însă. Vom emite de aici încolo aşa cum vom putea” a spus Adrian Ursu

Dana Grecu, corespondenţă din redacţia Antena 3: Oamenii trebuie să ştie că vom supravieţui 

“N-am făcut corespondenţa asta pentru autorităţi. O fac pentru milioanele de oameni care se uită la noi, care au dreptul să ştie ce se întâmplă. Toate autorităţile implicate în această poveste ştiu că este imposibil să te muţi în cinci zile. Oamenii trebuie să ştie că vom supravieţui. Probabil nu ne vor închide dacă oamenii vor fi cu noi” a spus Dana Grecu.

“Oamenii de aici nu sunt nişte numere. Este o afacere cu patronat românesc, o afacere 100% românească. Dacă domnul prim-ministru Cioloş îşi imaginează că iei un calculator în spate şi te muţi cu el în altă cameră, e o aberaţie” a continuat Dana Grecu.

Mircea Badea: Este o execuție. Nicio televiziune de pe lumea asta nu se poate muta în cinci zile 

„Asta cu mutatul în cinci zile este o execuție. Nicio televiziune de pe lumea asta nu se poate muta în cinci zile”, a declarat Mircea Badea.

UPDATE 17. 35 Se vorbește depre EXECUȚIE, MAFIE, ATENTAT LA DEMOCRAȚIE, numai lucruri pe care, în realitate, doar ei le promovează. Vezi ultima EXECUȚIE la adresa judecătoarei Camelia Bogdan. A intrat în direct Mircea Diaconu care cere ieșirea în stradă!

UPDATE 17:30 Dana Grecu transmite din studiourile Antenei 3 si incearca sa argumenteze ca este imposibil sa muti in cinci zile “mii de kg de cablu, mii de metri de cablaraie”. Delirează în direct vorbind despre cum a întors Iohannis Legea Pădurii. La fața locului au ajuns și Radu Tudor, Mihai Gâdea și Adrian Ursu. Radu Tudor bate câmpii despre mailuri primite din Spania de la așa-ziși fani care vor să ia avionul să vină să salveze Antena3…

“Unde Doamne iarta-ma le mutam in cinci zile?!”, s-a intrebat Dana Grecu, care a spus ca nu mai are “lacrimi sa planga” in fata telespectatorilor.

“Dispuneti o decizie, sa platim chirie sau dati-ne un termen rezonabil in care sa ne mutam”, a spus directorul Antena 3, Mihai Gadea.

“Inspectorii ANAF ne-au spus ca avem 5 zile sa parasim aceste cladiri”, a mai spus Mihai Gadea.

Cei doi realizatori TV au spus ca emisia Antenei 3 este amenintata.

“Niste trupe ANAF au ajuns simultan la mai multe sedii ale Antenei. (…) Juristii nostri au incercat sa poarte un dialog cu ANAF. Impresia mea a fost si este ca avem de-a face cu o executare silita. S-ar putea sa fie o forma pusa la cale de inchidere a acestui post de televiziune”, a declarat Mihai Gadea.

Galerie foto



Tagged , , , , , , ,

Motto Dan Voiculescu: “Nu avem puterea pana nu avem justitia”

Infectia morala este indubitabila atunci cand conduci activitati infractionale din puscarie….caci a plagia in puscarie in dispretul scolii , al legii, al bunul simt…nu e decat o infractiune.

Autorul de mana lunga al manipularilor lui Gadea si Ciuvica este Felix Puscarie.


Atentatul cu imoralitate săvârșit săptămâna trecută de Antena3, cu „dezvăluiri” produse de bășina de Ciuvică, unul dintre cele mai toxice vertebrate care se crede român, este de fapt o nouă PORCĂRIE ORDINARĂ marca Antena3! Porcărie propagată de toate instrumentele/topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI. Ce este însă de o gravitate extremă este autosesizarea urgent de suspectă a Inspecției Judiciare din cadrul CSM! Care ridică mari semne de întrebare asupra unei eventuale înțelegeri murdare între cele două entități. Dacă mai punem la socoteală și mizeriile pe care această judecătoare le îndură de la șefele anteniste ale Curții de Apel București, unde a fost scoasă din completul de penal, lucrurile se cam leagă.

Iată FILMUL

Episodul 1 Lansarea INTOXICĂRII

Dezvăluiri incendiare la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan
Autor: Gabriel Zamfirescu, Redactor Știripesurse Publicat: 10/02/2016 

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

“Doamna Camelia Bogdan e dromomană, adică are o afecţiune psihică. Această boală se manifestă prin faptul că merge peste tot. A fost la seminarii, în ţară şi peste tot prin străinătate. La niciuna din celelalte deplasări nu a mai încasat bani. A primit doar de la Ministerul Agriculturii”, a spus Ciuvică la Antena 3.

Episodul 2 VALIDAREA OFICIALĂ

Judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu cercetată de Inspectia Judiciara
Autor: Denisa Miron, Colaborator Știripesurse Publicat: 11/02/2016 

Inspecția Judiciară s-a autosesizat în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, cea care a judecat Dosarul ICA și l-a condamnat printre alții pe Dan Voiculescu.

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

EPISODUL3 Cică a fost DOAR INTOXICARE

Lovitura VICEVERSEI în Cazul judecătoarei Camelia Bogdan/ surse
Autor: Roxana Popa, Redactor Știripesurse Publicat: 14/02/2016

Surse convergente susțin o altă variantă:

-NU ar fi vorba de conflict de interese pentru că ANI ar susține într-un document la purtător că prestația cu pricina nu constituie conflict de interese fiind asimilată cu învățământul.

-NU ar fi primit bani de la partea interesată pentru că prestația s-a făcut nu pentru Ministerul Agriculturii, ci pentru firma care a organizat trainingul pentru funcționarii APIA.

-NU au fost bani din bugetul Ministerului Agriculturii. Banii au venit chiar de la Banca Mondială (NU Uniunea Europeană) prin Programul CESAR (Proiectul Completarea Sprijinului Financiar acordat de Banca Mondială pentru Restructurarea Agriculturii în România).

-Chiar dacă UMP (Unitatea de Management a Proiectului) era Ministerul Agriculturii trainingul s-a făcut printr-o firmă specializată care a contactat și angajat independent de minister cursurile – plata s-a făcut de către firma de consultanță.

Informațiile de mai sus au fost confirmate cu surse de încredere din instituțiile menționate mai sus. Nu e exclus că lucrurile să fie lămurite definitv cu acte oficiale chiar în zilele următoare.

N.R Am preferat să redăm informațiile așa cum au fost ele publicate de unul dintre topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI.

Galerie foto

Citeste mai mult pe Comisarul.ro
Tagged , , , , , , , ,

In sfarsit Fiscul publica lista datornicilor

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Atat persoanele juridice care inregistreaza datorii mai mari de 50.000 ron catre stat cat si persoanele fizice cu datorii mai mari de 100 ron vor fi cunoscute de toata lumea intrucat conform celor publicate in Monitorul Oficial-vezi mai jos- aceste detalii vor fi publice.

Toate aceste lucruri vin in directia normalizarii unei discipline financiare necesare oricarui stat…Fiecare dintre „deontologi” isi va aminti astfel inainte sa ridice piatra…ca are o tona de balast in propria curte.

Democratia fiscala si bratul luuuuuung al legii urmeaza.


OpANAF nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii Având în vedere prevederile art. 162 alin. (2) lit. a) şi ale art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de planificare, monitorizare şi sinteză, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi organele fiscale centrale din subordinea acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Mihai Gogancea-Vătăşoiu Bucureşti, 29 ianuarie 2016. Nr. 558. ANEXĂ PROCEDURA de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii 1. În vederea descurajării acumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, organele fiscale centrale publică pe pagina de internet proprie a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, pentru fiecare buget administrat de organele fiscale centrale. Listele se publică separat pentru debitori – persoane juridice, conform anexei nr. 1, şi debitori – persoane fizice, conform anexei nr. 2.

Obligaţiile fiscale restante sunt cele existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate la data publicării listei. 2. Prin obligaţii fiscale restante se înţelege: a)obligaţii fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată; b)diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală.

3. Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante: a)obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii; b)obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; c)obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară aprobat în condiţiile legii.

4. Nu fac obiectul publicării potrivit pct. 1 obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane: a)1.500 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; b)1.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; c)500 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere; d)100 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la lit. c).

5. Obligaţiile fiscale stabilite prin titluri de creanţă împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege, până la soluţionarea căilor de atac, fac obiectul publicării potrivit pct. 1, caz în care organul fiscal face menţiuni cu privire la această situaţie, în sensul includerii acestora în coloana „Obligaţii fiscale contestate“ din listă. Ori de câte ori contribuabilul obţine suspendarea executării actului administrativ-fiscal în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile pct. 13.

6. Lista va cuprinde: denumirea/numele şi prenumele debitorilor, codul de identificare fiscală, cu excepţia persoanelor fizice, caz în care nu se va menţiona codul numeric personal, ci localitatea domiciliului fiscal, potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, precum şi cuantumul total al obligaţiilor fiscale restante, din care: a)obligaţii fiscale principale şi obligaţii fiscale accesorii; b)obligaţii fiscale principale şi accesorii necontestate, precum şi cele contestate, respectiv cele asupra cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege. Aceste obligaţii vor fi menţionate în listă până la soluţionarea căilor de atac asupra acestora.

7. Informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale restante ale debitorilor se stabilesc pe baza evidenţelor fiscale existente la nivelul organelor fiscale centrale.

8. Informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor/plătitorilor care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, vor cuprinde atât obligaţiile fiscale restante datorate de contribuabil/plătitor pentru activitatea proprie, cât şi obligaţiile fiscale restante datorate de sediile sale secundare. Publicarea acestor obligaţii fiscale se face pe numele contribuabililor/plătitorilor care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, conform anexei nr. 1.

9. Organul fiscal central comunică debitorului o notificare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligaţiile fiscale restante. Obligaţiile fiscale ale sediilor secundare plătitoare de salarii şi venituri asimilate salariilor se notifică persoanei în structura căreia acestea funcţionează.

10. În cazul în care există neconcordanţe între evidenţa debitorilor şi sumele cuprinse în notificări, punerea de acord asupra acestora se realizează în termen de 5 zile de la data notificării, în caz contrar obligaţiile fiscale restante notificate se consideră recunoaştere a datoriei.

11. Actualizarea şi publicarea listei debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii se face trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

12.1. În cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale restante vor cuprinde atât obligaţiile fiscale restante datorate de persoana fizică, cât şi obligaţiile fiscale datorate din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercitarea de profesii libere. Publicarea acestor obligaţii fiscale se face pe numele persoanei fizice, conform anexei nr. 2.

Citeste Intreaga lege AICI

Tagged , , , ,

Capitalizarea bursiera a bancii Carpatica in momentul vanzarii-25 milioane euro

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Nextebank preia Carpatica la o valoare bursieră de 25 mil. euro, iar veteranul fondurilor de investiții Horia Manda reintră în jocurile de pe piața bancară pentru construirea unui jucător cu masă critică. Horia Manda: “În aproximativ doi ani, țintim să ajungem în top 10. Este posibil ca banca Carpatica să fie în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani. Nu avem în acest moment alte proiecte de achiziții în curs”

Nextebank, bancă aflată în portofoliul administratorului de capital de risc Axxess Capital, a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica printr-o tranzacție în doi pași, au anunțat reprezentanții Carpatica.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

“În aproximativ doi ani vrem să fim în top 10 bănci. Carpatica poate fi o deținere în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital, unul dintre cei mai vechi administratori de capital de risc de pe piața locală.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă în acest moment există deja alte ținte de achiziție pe lista Axxess Capital, care controlează Nextebank și Carpatica, acesta a negat că în prezent are asemenea proiecte în derulare, dar strategia sa de creștere pe piața bancară vizează cum a dezvăluit deja noi achiziții pentru a atinge masa critică necesară.

Un plan pentru intrarea în top 10 bănci locale fără achiziții este imposibil atâta vreme cât pentru a realiza acest lucru este nevoie de cel puțin o dublare a cotei de piață într-un interval scurt de timp, ceea ce poate lăsa de înțeles că Axxess Capital este dispus să intre în luptă pentru cel puțin una din băncile grecești care ar putea ieși la vânzare în perioada următoare. Băncile grecești sunt o poartă de trecut pentru intrarea în top 10 având în vedere că unele dintre ele s-au angajat la Bruxelles că-și vor tăia din expunerile pe piețele externe, inclusiv din România.

Finalizarea tranzacției Carpatica – Nextebank s-a realizat în urma obținerii aprobărilor relevante din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară, fiind depusă în atenția Consiliului Concurenței și notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.

„Finalizarea tranzactiei de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni ale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creștere ale celor doua instituții de credit. Intenționăm ca după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm și un proces de fuziune între Banca Carpatica și Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă și cu un model de afaceri inovativ. Intenționăm să valorificăm o serie de oportunități identificate în piața bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea și platforma bancară diversificată, personalul dedicat și expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creștere viitoare, atât organic cât și prin fuziuni și achiziții” a declarat Horia Manda, Presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank.

“Ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru Carpatica. A fost nevoie de un efort considerabil și susținut pentru a face față problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, și pentru a construi un climat de incredere in relatia banca-actionari-clienti- autorități de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite și unele decizii au fost dificile, dar în permanență echipa a fost pregătită și angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuității și dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica – o bancă restructurată care a reușit să mențină o bază de lichiditate valoroasă reprezintă acum una dintre acele oportunități pe care un investitor cu viziune știe că trebuie să o fructifice”, a declarat Johan Gabrièls, CEO al Carpatica.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succède fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.
Venirea Nextebank la Carpatica este un proiect susținut puternic de BNR, chiar dacă tentativele anterioare de preluare derulate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii Carpatica.

În perioada iulie – decembrie 2015, Carpatica a fost foarte aproape de a fi preluată de către fondul american de investiții JC Flowers, care a condiționat însă preluarea de reușita achiziției Piraeus Bank România, ceea ce ducea la apariția unui nou jucător de top 10 pe piața bancară din România.

Eșecul tratativelor duse cu grecii pentru preluarea Piraeus Bank România a readus Carpatica la masa negocierilor cu Horia Manda, care de această dată a avut succes.

Manda este unul dintre veteranii locali ai industriei fondurilor de investiții, care prin achiziția Carpatica și cu planuri de a-și extinde expunerea cu noi achiziții, revine în jocurile de pe piața bancară.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

O cumulare integrală a cifrelor raportate de cele două bănci ar duce la nașterea unei bănci pe poziția 19 cu o cotă de piață combinată de aproximativ 1,2% din totalul celor 40 de instituții de credit.

Tagged , , , , , ,

Rezultatele BRD-Societe Generale- un simplu joc de imagine…Care este adevarul domnule Lhotte?

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

De curand BRD a dat publicitatii niste informatii in care isi afirma un rezultat operational care indica un profit de peste 400 milioane de RON.

Evident, dupa scandalurile legate de furturile de miliarde de euro din partea traderilor bancii, dupa inconsecventa in anchetarea interna a directorilor filialei BRD Primaverii care au excelat in a face business cu Locic,Truica si Crestin, dupa evaluari false facute la comanda directorilor de sucursale…urmeaza praful in ochi.

De fapt BRD e zguduita de rezultate proaste. De fapt Societe Generale NU a fost chemata la DNA ci numai directorii romani. De parca francezii nu exista.

DECIZIA E LA FRANCEZI

Si daca lucrurile stau asa…de ce nu sunt chemati sa-si explice deciziile?
De ce numai directorii romani sunt terfeliti la DNA iar corporatistii care APROBA si controleaza tot, care dispun orice decizie… De fapt totul este doar un joc de imagine.

Pe BRD o intereseaza sa-si potoleasca actionarii si sa-si tempereze raidul bursier al actiunilor si atat.

In rest…too big to fail. Din Romania au scos pana acum peste 2 miliarde de euro. Bun deal…Deci sa para ca avem profit…

Evolutia bancii este de fapt in scadere. Exista diferente uriase intre rezultatele anuntate la Bucuresti si cele anuntate la Paris.

Datele, prezentate eliptic de BRD si profesionist de Societe Generale, arata o evolutie modesta a bancii pe fondul unui climat macroeconomic favorabil.

Banca isi etaleaza rezultatele „bune” prin prisma integrarii provizioanelor si nicidecum printr-o evolutie pozitiva acesteia.

O analiza detaliata a activitatii BRD releva o performanta negativa a bancii. Veniturile la sfarsitul lui 2015 sunt in scadere puternica fata de 2014 (minus 12%) iar rezultatul operational scade cu peste 10% fata de 2014.

Cresterea portofoliului cu doar 14.000 clienti activi fata de anul 2014 este echivalenta cu numarul clientilor din cateva agentii de marime medie din BRD. Aceasta cifra poate fi o simpla manevra pe hartie a bancii dar si asa ea este extrem de modesta (chiar inexistenta) pentru talia BRD.

Comunicatul oficial al BRD contine elemente grave de neconcordanța, banca anuntand 2 cifre diferite pentru clientii activi: unul 2,1 milioane, in headline, si altul 2,2 milioane, in finalul comunicatului (vezi comunicatul oficial mai jos). Care este cifra reala, domnule Lhotte?

Evolutia si rezultatele BRD anuntate la Paris sunt total diferite de campania pompoasa din Romania.

Comunicat oficial BRD

Tagged , , , , , , ,

Porcaria lui John Keynes (stagflatia) care a distrus capitalismul…alaturi de bancile centrale…

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Dintr-un interviu cu Hyung Song Shin, șeful cercetării de la BIS, aflăm că, surprize-surprize, (1) băncile centrale poartă principala responsabilitate pentru evoluția recentă a economiei mondiale și că (2) erorile de politică monetară s-au întâmplat datorită unor erori ideologice (idei greșite).

i-used-to-be-so-happy-boy-was-i-naive-thumb

Hai să începem cu ultimele. Principala eroare pe care, știți, “tehnocrații” din băncile centrale o împărtășesc, este că inflația apare când economia se supraîncălzește, respectiv deflația apare când economia e în criză. Cu alte cuvinte, eroarea constă în perspectiva keynesiană asupra economiei. Dar deflația nu este rea, așa cum v-am spus și eu în repetate rânduri, de exemplu aici:

Deflația nu duce la falimente, șomaj, catastrofă. Am învățat asta (cei care am învățat) încă de acum aproape un secol, de la Școala Austriacă. A fost nevoie să treacă atâta timp pentru ca un profesor din establishment să descopere că… “Marea Depresiune este un eveniment singular… Nu putem generaliza… Inflația scăzută nu este întotdeauna asociată cu reducerea producției”.

Deflatia

Și de la eroarea teoretică se ajunge imediat la eroarea politică. Fiindcă dacă crezi că deflația este rea, atunci tipărești bani ca să inversezi trendul prețurilor. Tipărești bani și scazi dobânzile. Doar că, surprize-surprize (încă o dată), procedând așa nu faci decât să distrugi economia: dobânzile mici instigă lumea să se îndatoreze, creșterea datoriei alimentează investiții speculative și fără fundament economic, fenomen care de fapt maschează o expropriere în masă a avuției – de la “fraierii” care stau cu bani în bancă și în instrumente cu venit fix către “băieții deștepți” care joacă la bursă.

Dobanzi

Retorica domnului Shin îmi amintește de cele spuse de Hayek amicului său Keynes:

“DOMNILOR, M-ATI INVITAT SA VA VORBESC DESPRE UN TERMEN CARE E O NOUTATE, STAGFLATIE. AM STAT SI M-AM GANDIT SI CRED CA AM UN RASPUNS. IN ’39, DUPA CE PRIETENUL MEU JOHN KEYNES SI-A LANSAT CARTEA (TEORIA GENERALA A OCUPARII FORTEI DE MUNCA, A DOBANZII SI A BANILOR) SI AM CITIT-O, MI-AM DAT SEAMA CAT DE PERI­CU­LOASA ESTE SI L-AM INVITAT LA O DIS­CU­TIE LA UN RESTAURANT LONDONEZ. SI STITI CE I-AM SPUS? JOHN SCOATE PORCARIA ASTA DE PE PIATA CA VEI DISTRUGE CAPITALISMUL. SI UITE CA S-A INTAMPLAT CA PORCARIA LUI JOHN A DISTRUS CAPITALISMUL”.

Ei bine porcăriile băncilor centrale au mai distrus capitalismul o tură.

Tagged , , , ,

Circuitul ipocriziei in educatie

Sursa: Saptamana-Financiara.ro


1453015

Am avut ocazia, am avut bani suficienti alocati de guvern pentru educatie. Ceea ce n-am avut – un control strans al cheltuielilor publice si biciul pe spatele ministrilor nesimtiti care au fost ordonatori de credite pentru educatie… Asa se face ca -dupa cum veti vedea mai jos- am ajuns sub media mondiala la multi indicatori care tin de educatie, natalitatea s-a prabusit iar mentalitatea se zbate in subcultura de cartier specifica, mai degraba, cartelurilor din America de Sud sau ghetto-urilor tiganesti din cartierul lui Maricel Pacuraru- un semianalfabet, astazi dirijand din puscarie un post de televizine…de stiri.


 

Știm. Creșterea PIB-ului unei țări depinde de trei factori: capital, forță de muncă și productivitate.

Pe segmentul forță de muncă, România se îndreaptă rapid spre transpunerea în realitate a zicerii populare ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”.

Mai întâi, numărul de nou-născuți s-a prăbușit în anii 90 de la circa 350 mii pe an la 250 mii pe an.

De altfel, atunci când acorzi deduceri fiscale de 100 de lei pentru copii (neindexate de peste zece ani) și 1000 de lei pentru pensionari nu prea mai e mare lucru de comentat și alte exemple de dat.

Mai apoi, raportul UNESCO prezintă o realitate devastatoare pentru viitorul României. Una care ar trebui să genereze ample discuții publice și măsuri grabnice de remediere.Am ajuns să figurăm, de departe, pe ultimul loc în UE la rata de participare la educația primară.

După o cădere de 7% în 10 ani, fără precedent în Europa, ne-am dus pe tobogan tocmai sub media mondială la un capitol unde plecasem în 1990 cu vise de generalizare a învățământului de 12 clase.

tabel1Privind clasamentul european, se poate invoca faptul că și alte țări au avut scăderi. Dar ele sunt mai dezvoltate, au scăzut de la un nivel mult mai înalt și, atenție, își pot permite să ia de la noi ceea ce le lipsește ca urmare a unei anumite raționalizări de tip cost/beneficiu pe partea de educație (nu toate, Suedia și Marea Britanie au menținut standardul iar Grecia a evoluat spectaculos în bine)

De reținut: în România prăbușirea indicatorului de participare la educație la vârste fragede a avut loc pe fondul unei creșteri economice care a adus mai mulți bani la buget și mai multe posibilități de a ameliora situația din învățământ, dacă s-ar fi dorit realmente acest lucru și nu s-ar fi încălcat legea care reclamă alocarea a 6% din PIB pentru acest domeniu.

Așa am ajuns să ne ducem tocmai sub media de 89,1% a ratei de participare la învățământul primar consemnată la nivel mondial, imediat după frații de peste Prut (87,9%), Mozambic (86,2%) și Kazahstan (86,0%). Mult sub țări precum Ucraina (97,9%), Mongolia (97,3%), Mexic (96,3%), Laos (95,9%) sau Turcia (94%).

***

CASETA

Circuitul ipocriziei din educație:

Statul se preface că plătește, noi ne prefacem că îi instruim, ei se prefac că muncesc, iar PIB-ul o să se prefacă că vine.
***

De la educație la PIB

Mergând cu analiza mai departe, pe grupe de vârstă din intervalul 15 – 29 de ani, se poate oberva cum ”ce e val ca valul trece”. Generația din jurul anului 1990, care mai ne scotea la liman cu media per total și cu perpetuarea clișeului cu forța de muncă bine educată, se duce și din urmă nu mai vine nimic, ne ducem spre coada învățământului din Europa.

Dacă la grupa 20 – 24 ani suntem în prima jumătate a clasamentului european, pe care nu îl mai prezentăm in extenso, la grupa 25 – 29 ani apărem pe locul 5 de la urma acestui clasament.

La grupa 15 – 19 ani (care intră actualmente în câmpul muncii) prindem podiumul celor mai puțin educate națiuni europene.

Dar, ceea ce ne interesează este cum putem corela aceste date cu intenția de a ajunge din urmă țările occidentale ca nivel de trai.

Să vedem cum se prezintă colegele noastre de competiție în această tentativă (v. tabelul).

tabel2Dincolo de observarea lucrurilor mai mult decât evidente – precum de ce România este peste Bulgaria, de ce balticele au progresat mai rapid sau de ce Polonia a reușit ce nu a reușit Croația (al cărei PIB tot scade după accederea în UE) – nu putem să nu tragem concluzia (simplificatoare, dar adevărată) că, până la urmă, fiecare popor trăiește după cum a înțeles să învețe.

Poate, dacă fiecare cetățean ar putea să voteze și în numele urmașilor săi minori, politicienii și-ar deplasa atenția dinspre masa pensionarilor, disponibli pentru băgat hârtii în urnă la schimb cu banii dați de stat, spre viitorul țării.

Deocamdată, după ce am crescut PIB-ul potențial al României și PIB-ul real al altor țări cu cetățenii ”creați de Ceaușescu” și educați, mai mult din inerție, de dascălii rămași de atunci, începem să culegem roadele orientării tactice către trecut în locul orientării strategice către viitor. Cu consecința imposibilității de a mai recupera decalajele față de Occident pentru simplul motiv că nu va mai avea cine și cu ce cunoștințe să le recupereze.

Tagged , , , , , , , ,