Monthly Archives: February 2016

O noua tragedie in Mediterana…

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

O nouă tragedie în Mediterana – o găsiți pe news.  Doamne ferește și Dumnezeu să le aibă sufletele-n pază.  Dar ce-mi dă de gândit este că este anunțată cu mare emfază – și ipocrizie maximă, tocmai de Turcia.  Aceeași Turcie care-a făcut un deal cu UE – stupid și rușinos pt UE, de câteva miliarde bune PLUS concesii pt venirea în Piața Comună a UE, și mai ales aceeași Turcie care a facilitat într-un fel sau altul ca acea fragilă ambarcațiune să părăsească porturile lor plină peste poate cu acei sărmani – presupusa frontieră turcă fiind cu strașnice păzită – după cum ne-arată un comunicat – tot astăzi, unde Ministrul de Externe turc l-a chemat de urgentă pe ambasadorul rus pt că un avion rusesc – ar fi, intrat pentru 6 secunde în spațiul aerian turcesc…  Well, desigur că aprecierea cu cele 6 secunde îmi aparține, dar cred că încă sunt în marja de eroare permisă :))  

Aveți mai jos câteva date de ultimă oră pentru emigrarea islamistă către Europa abil controlată de Turcia folosind Mediterana drept autostrada de serviciu…  Mda, puneți-vă mâinile-n cap că merită

Greece – IOM estimates that 55,528 migrants and refugees crossed the Mediterranean to enter Europe during the first 28 days of 2016 –  a rate of nearly 2,000 per day. The daily average is nearly equivalent to the total numbers for the month of January as recently as two years ago.

During the same period IOM has recorded some 244 deaths at sea, as well as at least a dozen more deaths of migrants and refugees who died either after reaching Europe or traveling to a launch point in Turkey. By comparison, total deaths on Mediterranean Sea routes were 12 in 2014 and 82 last year.

 Country of Arrival Arrivals Deaths
Greece 52,055 218
(Eastern Med route)
Italy 3,473 26(Central Med route)
Estimated Total 55,528 244

Arrivals by Sea, Italy

1 January – 28 January 2016 3,473*

·         Over 1,700 migrants have been brought ashore since Monday. Rescue operations at sea were still ongoing on January 28; migrants and refugees were continuing to be brought to Sicilian ports through Thursday evening.
·         Six drownings were reported Thursday off Sicily.

Arrivals by Sea, Greece

  1 January – 27 January 2016 52,055

The latest deaths were recorded on Wednesday and Thursday. Seven migrants died on Wednesday (27/01) off the Greek island of Kos and another 26 (10 men, 6 women, 10 children) on Thursday (28/01) off Samos, following shipwrecks. They included 15 children. IOM believes more victims are missing.

According to IOM staff in Samos, who were asked by the authorities to assist with translation, 65 migrants were squeezed into a wooden boat designed to carry at most 30 people. The boat departed Turkey on Tuesday night and began taking on water almost immediately. It sank 24 hours later off Samos. All victims and survivors reportedly were Kurds from Iraq.

The 218 deaths on the so-called Eastern Mediterranean route linking Turkey to Greece through the first four weeks of January 2016 are almost four times those recorded on that route last year through mid-August. During the whole of 2015, some 805 migrants and refugees perished in these waters.

Despite winter weather conditions and the strong winds of the last few days, an estimated 52,055 migrants and refugees have arrived in the Greek islands since the beginning of the year. This is close to the total recorded in the relatively “safe” month of July 2015, when warm weather and calm seas allowed 54,899 to make the journey.

IOM earlier this week reported that a survey of migrants and refugees arriving in Greece revealed that 90% were from Syria, Iraq or Afghanistan, which would allow them to leave Greece and enter the Former Yugoslav Republic of Macedonia (FYROM) en route to Western Europe as asylum seekers.  But the Idomeni border crossing from Greece to FYROM remained closed from midday to midnight on Wednesday. FYROM officials blamed congestion at the country’s border with Serbia.

Tagged , , , , , , , , ,

51.000 de euro gasiti in Cipru pe numele lui Voiculescu Puscarie. Notarul Penal Andrei Jan- veriga slaba care a notarizat in 2003 contractul de superficie la sediul Grivco- influentatorul judecatoarei Laura Andrei, Presedinta Tribunalului Bucuresti- cea care-i comunica lui Felix rezultatele comisiilor rogatorii din Cipru

IMG-20160123-WA0001

 

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DNA în cazul nerecuperării prejudiciului de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA – Dan Voiculescu. Judecătoarea este cea care alături de colegul ei de de complet, Alexandru Mihalcea, a pronunţat decizia de condamnare şi confiscare în cazul ICA.

Judecătoarea urmăreşte executarea propriei sentinţe aşa cum a dispus prin verdictul din 8 august 2014. Ea este nemulţumită că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti – instanţa de executare a deciziei definitive – au dispus verificări în strainătate doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, NU şi a averii firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia magnatului, dezvăluie Alex Costache pe RomâniaCurată.ro.

Potrivit judecătoarei Bogdan, colegii ei de la Tribunal nu au cerut autorităţilor din Cipru identificarea “bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor, acţiunilor” firmelor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited, Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited.

În plus, Camelia Bogdan este nemulţumită că răspunsul autorităţilor din Cipru (aşa incomplet cum ar fi fost cerut) a fost comunicat de Tribunal mogulului.

Suspiciunile se adâncesc în contextul unor legături dintre Voiculescu şi familia judecătoarei Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti. În 2003, notarul Jean Andrei, pe atunci soţul judecătoarei Laura Andrei, a legalizat la sediul Grivco contractul de superficie prin care mogulul a dobândit drept de folosinţă a terenurilor şi clădirilor Institutului de Chimie Alimentară (ICA), privatizat apoi fraudulos. Vezi aici în format .pdf contractul de superficie.

DNA a confirmat primirea sesizării: “O adresă care conţine aspectele menţionate de dvs. în solicitare a fost primită şi înregistrată la DNA urmând a fi analizată în conformitate cu prevederile legale”, a răspuns Biroul de presă al DNA la întrebarea dacă s-a primit o sesizare privind nerecuperarea prejudiciului din dosarul lui Voiculescu.

Ce conţine sesizarea. Potrivit surselor noastre, sesizarea priveşte presupusa săvârşire de către judecătorii Biroului de executări penale de la Tribunalul Bucureşti a infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Sesizarea se referă şi la presupusa săvârşire de catre preşedintele şi purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Laura Andrei, a infracţiunii de divulgare de informaţii nedestinate publicităţii.

De ce a fost făcută sesizarea la DNA. Pentru că acest parchet a fost desemnat  drept “organ de supraveghere a etapei de indisponibilizare în vederea recuperării produsului infracțiunii” prin sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014 din cazul ICA.

Ce spune sentinţa de condamnare şi confiscare. Prin sentinţa definitivă, judecătorii Camellia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au dispus:

“sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei (…) ca să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor fizice Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica şi Voiculescu Corina Mirela, inclusiv a conturilor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate.”

S-a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Potrivit unei adrese a Ministerului Justiţiei către Tribunal, Biroul de recuperare a creanţelor din cadul MJ nu a găsit în Cipru bunuri ale persoanelor fizice Dan, Corina şi Camelia Voiculescu. Adresa a fost publicată de Dan Voiculescu pe blogul personal, deşi MJ spune că informaţiile sunt destinate numai magistraţilor.

“Pentru identificarea conturilor bancare ale persoanelor fizice menţionate este necesară transmiterea unei comisii rogatorii internaţionale”, se arată în adresa MJ către Tribunal.

E nevoie de comisii rogatorii. Cum Biroul de recuperare a creanţelor de la MJ face doar muncă de intelligence, iar comisiile rogatorii pot fi transmise doar de magistraţi, întreaga acţiune a căzut în sarcina Biroului de executări penale din cadrul Secţiei a I-a Penale a Tribunalului Bucureşti.

Un cont mic a fost găsit. Într-o adresă a Curţii de Apel Bucureşti către Tribunal, ataşată la dosarul studiat de reporterii România Curată, se arată că, până la urmă, a fost identificat un cont din Cipru al lui Dan Voiculescu:

“Din adresa nr.ROG (…) a Biroului Juridic a Republicii Cipru – Unitatea de Combatere a Spălării Banilor (Mokas) rezultă că până în prezent s-au întreprins demersuri doar în privinţa confiscării sumei de 51.021 dolari deţinută de către inculpatul Voiculescu Dan la banca Marfin Popular Bank  Co Ltd (redenumită Bank of Cyprus Public Company Ltd)”, se arată în adresa CAB.

S-au găsit şi acţionarii Crescent. Potrivit adresei MJ, publicate chiar de Voiculescu, au fost identificaţi acţionarii companiei Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited. Este vorba de Abbacus (Cyprus) Limited şi Grivco SRL.

 De ce a fost sesizată DNA pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului

Potrivit surselor noastre, judecătoarea Camelia Bogdan a sesizat DNA pentru că Tribunalul Bucureşti a făcut comisii rogatorii cu Cipru doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, nu şi pentru identificarea „bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor şi acţiunilor” firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia lui Dan Voiculescu: “Pentru executarea în integralitate a dispoziţiilor deciziei penale (…) vă revine obligaţia să efectuaţi o cerere de comisie rogatorie având ca obiect indisponibilizarea şi confiscarea (…) tuturor bunurilor ale căror beneficiari reali sunt Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu, inclusiv a acţiunilor/părţilor sociale şi a activelor pe care aceştia le deţin în calitate de beneficiari reali la alte societăţi pe care aceştia le controlează în calitate de beneficiar real”, se arată în adresa judecătoarei Bogdan către Tribunal.

Ce ar trebui să facă Tribunalul. Potrivit acestei adrese, judecătorii CAB le-au cerut magistraţilor de la instanţa de executare a sentinţei defintive:

“Aveţi obligaţia să indisponibilizaţi, în vederea confiscării, bunurile mobile, imobile, conturi, active, acţiuni ale societăţilor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited şi Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited, indiferent dacă persoanele fizice Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu apar sau nu ca având calitatea de acţionar/ administrator al acestora, de vreme ce condamnatul Dan Voiculescu deţine calitatea de beneficiar real al acestor societăţi”, se arată în adresa citată.

De ce a fost sesizată DNA pentru divulgarea de informaţiii nedestinate publicităţii

“Deşi răspunsul comunicat de autorităţile cipriote era confidenţial şi putea fi folosit doar în vederea fundamentării unei cereri de comisii rogatorii, acest răspuns a fost comunicat de către preşedintele Tribunalului Bucureşti condamnatului Dan Voiculescu, putând fi consultat pe blogul acestuia, ca urmare a solicitării inculpatului, pe care o ataşăm prezentei. Vă atragem atenţia că, în accepţia noastră, aceste demersuri facilitează posibilitatea condamnatului de a se bucura în continuare de produsul infracţiunii, prin exercitarea celui mai important atribut al dreptului de proprietate, adică dreptul de a dispune: abusus”, se arată în adresa CAB către Tribunal.

Suspiciuni. Judecătoarea Bogdan a cerut DNA să facă verificări faţă de preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, în condiţiile în care fostul soţ al acesteia, notarul Jean Andrei, este cel care a autentificat la sediul Grivco contractele de superficie ce au facilitat privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară (ICA). La data autentificării acestui contract, în 2003, Laura şi Jean Andrei erau căsătoriți.

Fostul soţ, inculpat. Notarul Jean Andrei a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale în care sunt judecaţi şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, preşedintele suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu şi fostul patron dinamovist, Cristi Borcea.

 

Galerie foto


Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Sistemul opereaza cu interceptari fara mandat..

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Sursa foto: Reporterntv.ro

Adriana Săftoiu dezvăluie ce a declanşat despărţirea de Băsescu. Udrea şi telefonul ascultat ilegal. Saftoiu sustine ca afirmatiile lui Basescu sunt un autodenunt si ca fostul presedinte avea acces la orice convorbire telefonica isi dorea, ba mai mult decat atat, se faceau ascultari „in ideea ca poate-poate iese ceva”, or in cazul ei a „a iesit fix de o parere nefavorabila”, pe care Basescu ar fi resimtit-o ca tradare, si care a dus la plecarea ei de la Cotroceni.

Fostul presedinte Traian Basescu a declarat in 25 ianuarie, invitat la Nasul TV, ca fosta sa consiliera, Adriana Saftoiu, a parasit postul pe care il ocupa la Palatul Cotroceni, dupa ce sefului statului i-au fost puse la dispozitie o serie de interceptari telefonice, fara a preciza insa ce anume contineau interceptarile sau in ce baza au fost facute, scrie Evenimentul Zilei.

„Adriana Saftoiu si sotul ei m-au tradat. Adriana Saftoiu a plecat dupa ce mi s-au adus la cunostinta niste convorbiri telefonice. Institutiile statului mi le-au pus la dispozitie, pentru ca presedintele trebuie protejat”, a spus Basescu la Nasul TV.

Vă prezentăm mai jos spovedania fostei consiliere publicată pe Blogul de pe Adevărul. 

Imaginaţi-vă cum ar fi să vă spun că în ţara noastră democratică se pot face interceptări ilegale, fără mandat, doar din dispoziţie politică, şi că Traian Băsescu nu s-a sfiit să ceară aşa ceva. Aş face de un breaking news, aş auzi iarăşi poveştile cu trădarea unui mare om care ne-a făcut pe toţi, după care “coloana oficială” ar merge mai departe. Cu tot cu presă, politicieni, instituţii ale statului, societate civilă, opinie publică.

Dar a venit Traian Băsescu şi a confirmat ceea ce suspecta foarte multă lume: că sistemul poate opera cu interceptări ilegale, fără mandat. Afirmaţia o face şi deputata Elena Udrea, e adevărat după ce a pierdut influenţa pe lângă sistem. Dar cine să verifice gravitatea acestor afirmaţii? Nu are cine! E cum spune “cel mai bine informat om” (aşa se descria Traian Băsescu): nu există control civil asupra serviciilor secrete. Şi cine se plânge de acest lucru şi de alte abzuri ale sistemului? Exact cel care a fost preşedinte 10 ani de zile, care ar fi putut să corecteze toate aceste malformaţii, devieri de la un sistem pretins democratic. Însă atunci când era acolo îi conveneau de minune toate aceste abuzuri.

Nu ştiu cât a moştenit şi cât a creat cel care se lamentează acum că nici unul dintre oamenii cărora le-a dat el funcţii nu îl mai ascultă. Că doar de aia le-a dat funcţii, ca să îl asculte pe el, nu să asculte de legile acestei ţări. Legea era el, Traian Băsescu. Când am înţeles asta, am decis să mă retrag. Am decis că loialitatea faţă de un om se opreşte acolo unde începe nebunia de a supune o ţară capriciilor lui.

Aşa e: Traian Băsescu avea acces la orice convorbire telefonică îşi dorea. Inclusiv, la acea convorbire telefonică în care mă menţionează şi o invocă cu un aer periculos. Ei, bine, acea convorbire a avut loc într-o duminică din luna martie, 2007. Era perioada în care Traian Băsescu tuna şi fulgera împotriva PD-ului, care nici de-al naibii nu voia să părăsească guvernarea Tăriceanu, în urma scandalului „bileţelul roz”. În acea duminică, un membru PD, acum membru PNL, coleg cu mine, m-a sunat să mi se plângă de atmosfera dezolantă din PD, de îngrijorarea lor că Traian Băsescu refuză să mai comunice cu ei şi a continuat câteva minute bune în aceeaşi notă plângăcios-disperată. La un moment dat, convorbirea s-a întrerupt brusc. Nu mai ştiu exact cine a sunat înapoi, cert e că s-a încheiat discuţia cu remarca mea. I-am spus acelui membru PD că nu prea e treaba mea să mediez relaţia şi că oricum nu aş avea cum să îi ajut, pentru că Traian Băsescu este dominat de singura lui colaboratoare, Elena Udrea. A doua zi, Traian Băsescu mi-a reproşat exact acest cuvânt: a domina. Cum mi-am permis să spun asta? E adevărat, atunci nu existau atâtea dovezi câte s-au adunat la finalul celor 10 ani de mandat. Dar, pentru mine, erau suficiente ca să înţeleg raportul de forţe.

În logica lui Traian Băsescu, se numeşte trădare să nu fii de acord cu opţiunile lui care nu aveau legătură cu interesul naţional. Şi, din păcate, după 10 ani, se poate constata câţi dintre oamenii foarte apropiaţi lui, loiali şi de casă, au acţionat abuziv, în interes personal. Nu o spun eu, o spune Justiţia!

L-am întrebat atunci de unde ştie ce am spus. Răspunsul era deja clasic: căzusem pe interceptare. Interceptare? am întrebat, neştiindu-mă vinovată de vreo faptă care să aducă atingere siguranţei sau securităţii naţionale. Mi-a răspuns că nu eu eram interceptată, ci colegul. Până în ziua de astăzi, nici eu, nici colegul nu am fost chemaţi de vreo instituţie a statului să dăm socoteală de vreo faptă de natură penală. Mi-a spus că nu are dubii asupra veridicităţii convorbirii. Nu doar că citise, dar şi ascultase!

E legal? Mă îndoiesc, cum m-am îndoit şi atunci. Să interceptezi convorbirile unor persoane care nu fac obiectul niciunei anchete, înregistrările să ajungă pe masa şi la urechile unui decident politic constituie o încălcare flagrantă a drepturilor omului. Mă îndoiesc că doar eu şi colegul eram abuzaţi de sistem, la cererea „celui mai bine informat” personaj politic.

În efortul de a-şi rescrie mandatele – de parcă e nevoie să ne explice una-alta, ca şi cum nu am fi trăit în ţara pe care acum o deplânge că încalcă drepturile omului şi pe care a condus-o timp de 10 ani – Traian Băsescu se autodenunţă.

Să spunem că m-aş fi făcut vinovată de ceea ce sugerează Traian Băsescu. Cum de nu am fost măcar o dată citată, în 9 ani de zile de când am plecat din funcţie? Toată lumea a avut dovezi, de la Traian Băsescu la instituţiile abilitate, dar nimeni nu a instrumentat cazul?! Cred mai degrabă că, invocând faptul că trebuie să fie bine informat, a cerut să se întocmească un dosar. Nu a căzut nimeni pe ascultare. Se făceau ascultări în ideea că poate-poate iese ceva. Şi a ieşit fix de o părere nefavorabilă, e drept, colaboratoarei loiale.

Dar, chiar şi cu acest autodenunţ, „coloana oficială” merge mai departe. Traian Băsescu a făcut multe afirmaţii care, într-un regim democratic, ar fi provocat fiecare câte un„Watergate”. Însă, în România – cum însuşi Traian Băsescu recunoaşte – nu există control parlamentar asupra sistemului.

Aşa cum a folosit fostul preşedinte sistemul în folos propriu, aşa cum l-a folosit şi ministrul Oprea, îl poate folosi oricine se află la „butoane”. Fără o tragedie, nici un stăpân al inelelor nu e deconspirat. Iar scuza laşă este că sistemul nu poate fi învins.

Tagged , , , ,

Capusa Sokrates Kokkalis si contractele cu statul roman. Din Braila la Loteria Romana. Insolventa Intrararom sau cum au fost protejate corporatiile IT straine in fata celor romanesti

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Intrarom, beneficiara contractului de 22 milioane de euro cu Ministerul Justitiei, pentru informatizarea instantelor si parchetelor, ii are ca actionari majoritari pe grecul Socrates Kokkalis si pe fiul fostului presedinte al PDSR, Oliviu Gherman.

Din 93 incoace Intrarom a fost permanent conectata la borcanul cu bani publici, fiind beneficiara unor contracte publice de zeci de milioane de euro. Loteria Romana, SNCFR, Transelectrica, Romtelecom si acum Ministerul Justitiei sunt doar cativa de la care Intrarom a „stors” bani in schimbul unor servicii.

Magnatul grec, Socrates Kokkalis, situat pe locul 421 in topul celor mai bogati oameni din lume, s-a nascut in Atena in 1939, a emigrat impreuna cu familia sa in Iugoslavia si apoi in Romania, unde si-a petrecut o buna parte din viata.

Kokkalis a fost actionat in justitie sub acuzatiile de „spionaj in favoarea STASI, spalare de bani si insusire de bunuri date spre pastrare”. Kokkalis este cunoscut mai degraba ca presedinte al clubului sportiv Olympiakos.

Intrarom, societate controlata in tandem de Mihai Liviu Gherman, fiul lui Oliviu Gherman, si de un magnat grec deferit justitiei pentru spionaj in favoarea Stasi, a reusit din 93 incoace sa beneficieze de mai toate contractele publice grase ale statului roman.

Fie ca vorbim despre terminalele sau sistemele de supraveghere ale Loteriei Romane, despre sistemul informatic al CFR Calatori, Transelectrica sau despre telefoanele publice instalate de Romtelecom, in discutie intra una si aceeasi societate beneficiara a contractelor.

Este vorba despre Intrarom, societate ce apartine de Intracom Grecia, patronata de grecul Socrates Kokkalis.

Mai mult, in ciuda scandalului iscat in statele membre ale UE odata cu procesul deschis pe numele lui Kokkalis sub acuzatia comiterii infractiunilor de spionaj, spalare de bani, escrocherie si insusire de bunuri date spre pastrare, Intrarom a cazut din nou in picioare.

Si asta intrucat, contractul pentru informatizare a instantelor si parchetelor din Romania i-a fost atribuit, de Ministerul Justitiei, la inceputul acestui an. In joc sunt peste 22 de milioane de dolari ce vor intra in conturile societatii.

Un contract pentru informatizarea instantelor si parchetelor a fost semnat la inceputul lunii ianuarie 2006. Ministerul Justitiei va avea echipamente IT in valoare de 22 de milioane de euro. Contractul de furnizare de echipamente IT necesare in sistemul judiciar a fost incheiat cu firma Intrarom.

Produsele software urmeaza sa fie livrate catre instantele si parchetele din tara pana in data de 20 martie.

Banii pentru achizitionarea echipamentelor IT provin dintr-un proiect Phare, suma totala fiind de 22 de milioane de euro, din care 12 milioane pentru informatizarea instantelor si zece milioane pentru parchete, potrivit declaratiei ministrul Justitiei, Monica Macovei.

Contractul – semnat de ministrul Monica Macovei, procurorul general al Romaniei, Ilie Botos si directorul Intrarom, Nikolaos Doukakis – prevede ca livrarea echipamentelor IT sa se faca in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a contractului, punerea in functiune a retelelor urmand a fi realizata pana la 30 aprilie 2006.

Ministerul Justitiei va primi, conform contractului, 9.000 de calculatoare, 200 de laptopuri, 524 de servere si 2.000 de imprimante, care vor fi distribuite instantelor din Capitala si din tara. Tribunalul Capitalei va primi 190 de statii, iar Curtea de Apel Bucuresti 225.

Ministerul Public va primi 4.300 de statii, 450 de laptopuri, 453 de servere si 3.190 de imprimante.

Potrivit informatiilor oferite de Ministerul Justitiei, Intrarom a castigat licitatia publica – amanata de doua ori, anul trecut – privind atribuirea contractului de furnizare in leasing a echipamentelor de tehnica de calcul necesare procesului de informatizare a sistemului judiciar si penitenciar din Romania.

Pretul oferit de Intrarom pentru un computer a fost de 620 de euro. Finantarea proiectului, derulat de Intrarom, impreuna cu firmele HP Romania, Omnilogic, Flamingo, Softwin – este asigurata de Unicredit Leasing.

In iunie 2005, costurile procesului de informatizare a sistemului judiciar erau estimate la 130-150 de milioane de euro, pentru derularea acestuia urmand sa fie aplicate mai multe programe de finantare incheiate cu Uniunea Europeana si Banca Mondiala.

Intrarom, magnetul banilor publici

Fericitul beneficiar al contractului de 22 milioane de euro cu Ministerul Justitiei, societatea Intrarom este inregistrata in Bucuresti si are ca domeniu de activitate fabricarea masinilor de birou.

Intracom este controlata de grecul Socrates Kokkalis, magnatul grec situat pe locul 421 in topul celor mai bogati oameni din lume, iar firma sa, Intracom este principalul furnizor de tehnica si echipamente pentru OTE (compania care a preluat controlul RomTelecom).

In 1993, Socrates Kokkalis a deschis in Capitala societatea Intrarom, in care Intracom detine peste 50% din actiuni, iar cel mai mare actionar persoana fizica este Mihai Liviu Gherman. Mihai Gherman este fiul fostului presedinte al PDSR si fost ambasador al Romaniei la Paris, un cunoscut apropiat al fostului presedinte Ion Iliescu.

Alaturi de fiul lui Oliviu Gherman, in Intrarom apar ca actionari si fosti angajati ai RomTelecom, taranistul Petrisor Peiu – fost membru in CA al RomTelecom, iar ca administrator, senatorul PSD de Dambovita Virgil Popa.

Ca urmare a acestui parteneriat, Intrarom a ajuns in topul societatilor care au obtinut contracte cu institutii publice, companii nationale sau societati la care statul este actionar majoritar.

Printre clientii pe care Intrarom i-a servit pe bani grei de la infiintare si pana in prezent se afla Loteria Romana, CFR Calatori, Romtelecom si nu in ultimul rand, Ministerul Justitiei.

Asocierea dintre CFR Calatori, Intrarom si SC Informatica Feroviara SA este un exemplu elocvent pentru modul in care compania patronata de grecul Kokkalis isi desfasoara afacerile in Romania.

Astfel, un contract de milioane de euro a fost initial atribuit printr-o hotarare de guvern unor entitati, fara respectarea legii achizitiilor publice, pentru ca ulterior sa fie predat catre Intrarom fara nici un fel de licitatie.

Presa centrala a relatat pe larg faptul ca, in august 2003, Societatea Nationala CFR Calatori era autorizata de Guvernul Romaniei sa contracteze un credit de 25 milioane de euro pentru realizarea sistemului informatic folosit la vanzarea biletelor.

Conform HG 936/2003, de realizarea sistemului urma sa se ocupe o societate comerciala si SC Informatica Feroviara.

In martie 2005, Intrarom SA cesiona catre Alpha Bank Romania drepturile de creanta „pana la concurenta sumei de 8 milioane de euro, nascute din contractul privind extinderea sistemului informatic „Vanzare de bilete si rezervare locuri la trenurile de calatori” incheiat intre Intrarom SA si CFR Calatori SA”, conform descrierii existente la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Documentul demonstreaza ca Intrarom a ajuns sa fie furnizor pentru CFR Calatori, fara sa fi participat la vreo licitatie.

O alta afacere ciudata servita Intrarom face trimitere la Loteria Nationala. Astfel, in 1994, societatea patronata de Kokkalis si Gherman a produs si livrat peste 1.500 terminale loto pentru toate sucursalele din tara. Relatia preferentiala dintre Intrarom si Loteria a continuat si in anii urmatori.

Astfel, in 2001, Intrarom a mai livrat echipamente video pentru Loterie, iar in 2003 a inceput implementarea unui sistem informatic integrat.

Demn de subliniat faptul ca, potrivit unui cetatean evreu, patronul unei societati care a avut o relatie contractuala cu Loteria, intre cele doua companii (Loteria si Intrarom) exista un contract de exclusivitate pe timp de 10 ani.

Intrarom a beneficiat si de un contract important atribuit in 1996, in valoare de peste 3 miliarde de drahme (aproximativ 10 milioane de dolari), cu Romtelecom. Toate telefoanele publice, cu cartela si monede, impreuna cu sistemele de transmisie si adaptare la tehnologia romaneasca au fost instalate de Intrarom in toata tara.

Tot atunci , Intrasoft, societate subsidiara lui Intracom, a castigat proiectul finantat de Banca Mondiala privind reteaua de date a SNCFR, in valoare de 7 milioane de dolari. De asemenea, Intrarom a prins si contractul cu Transelectrica privind dezvoltarea unei infrastructuri de telecomunicatii intre companiile de electricitate din Bulgaria si Romania.

Succesul Intrarom, pus in mare parte pe seama legaturii societatii cu PSD gratie lui Oliviu Gherman, nu a incetat odata cu schimbarea puterii.

Astfel, asa cum am aratat, Intrarom a reusit sa mai incaseze peste 20 de milioane de euro in urma unui contract semnat cu Ministerul Justitiei ce vizeaza tocmai realizarea unui sistem informatic al justitiei romane.

Aspect intr-o oarecare alarmant daca luam in discutie acuzatiile ce i se aduc actionarului majoritar al societatii Socrates Kokkalis.

Un grec pe jumatate roman

Socrates Kokkalis este unul dintre cei mai bogati oameni din Balcani si ocupa un loc important pe lista miliardarilor publicata de revista „Forbes”. Nascut in Atena, in 1939, Kokkalis a emigrat impreuna cu familia sa in Iugoslavia si apoi in Romania, unde si-a petrecut o buna parte din viata.

Dupa ce a absolvit liceul „I.L.Caragiale” din Bucuresti, a plecat in Rusia unde si-a inceput studiile universitare, pe care le-a continuat la Universitatea Humboldt din Berlin, obtinand masteratul in fizica si electronica. El a infiintat societatea Intracom in 1967, iar Intrarom a fost prima filiala a acestei societati.

Kokkalis este si presedinte al clubului sportiv Olympiakos. Numarul doi al grupului Intracom, Konstantinos Tsoukalidis, s-a nascut la Braila, si-a petrecut tineretea in Romania si vorbeste perfect romaneste. Numele multimilionarului Kokkalis este implicat intr-un amplu scandal legat de spionaj in favoarea STASI.

Socrates Kokkalis a fost actionat in justitie sub acuzatiile de „spionaj in favoarea STASI, spalare de bani si insusire de bunuri date spre pastrare”.

Kokkalis, spion STASI

In instrumentarea cazului au prevalat acuzatiile parlamentarului Panayioti Kammenou, care a prezentat procurorului documente din care reiese ca Socrates Kokkalis a fost agent al Stasi si a venit in Grecia pentru a aduce tehnologie occidentala in tarile din blocul rasaritean.

Acuzatiile de spalare de bani, escrocherie si insusire de bunuri date spre pastrare sunt legate de cazul jocului de loto organizat in Rusia. Cazul va fi analizat de un anchetator mandatat.

Scandalul in care este implicat acum patronul Intracom, atinge deocamdata doar Germania si Rusia, insa s-ar putea propaga si in Romania si Armenia, unde Intracom (societatea mama a Intrarom) s-a implicat in afaceri cu societatile nationale de telefonie.

Socrates Kokkalis a fost recrutat de STASI in 1965 si a fost folosit, de atunci, sub numele de cod „Rocco”.

Potrivit unor dezvaluiri aparute inca din 1992 in presa germana, Kokkalis a infiintat firma „Intracom” la ordinul lui Alexander Schalk – Golodkovski, un demnitar al fostei RDG devenit ulterior important om de afaceri si acuzat, dupa 1996, ca ar fi deturnat fonduri ale fostei RDG.

In Grecia, numele de cod „Rocco” a fost inlocuit cu „Kaskadeur”, Socrates Kokkalis devenind, se pare, unul dintre cei mai importanti agenti STASI care au participat la infiltrarea Greciei si structurilor NATO. Potrivit presei internationale, Kokkalis a folosit Intracom pentru a transfera tehnologie din tarile capitaliste spre fosta RDG.

Tagged , , , , , ,

Opinia Intrarom cu parere la Insolventa sa

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Intrarom ne trimite un drept la replica. Ne pare bine si-l publicam. Nu pentru ca noi credem ca are dreptate ci pentru ca asa e jocul democratic in lumea presei.
Ne ameninta Intrarom ca ne dau in judecata. Iarasi e foarte bine. E dreptul lor. Asa cum e dreptul nostru de a ne aprofunda investigatiile si de a reveni -dupa ce publicam opinia Intrarom- cu noi si incendiare amanunte despre afacerea Intrarom, Intralot , rolul lui Copos si al lui Voiculescu in aceasta afacere, rolul Intrarom in Loteria Romana- aproape falimentata de distinsul personaj Socrates Kokkalis- cel care conduce din umbra interesele grupului Intrarom/Intralot… si… cine credeti ca e avocatul intermediar al acestui grup?

Distinsul domn Bostina… cum care ? Doru Bostina. Un proprietar al unei case celebre de avocatura din Romania.

Mihai Craiu


In continuare cititi opinia grupului Intrarom. Da’ e doar o opinie. A lor. Asa cum si a noastra e doar o opinie. A noastra.
Vom reveni…


1

2

3

4

5

Tagged , , , , , ,

Consumul excesiv de bani publici poate provoca INSOLVENŢA!

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

După ce s-a înfruptat din plin din bani publici, câştigând sute de milioane de euro în schimbul furnizării unor sisteme informatice nefuncţionale, INTRAROM SA, companie controlată de grecii de la INTRACOM TELECOM, intră în INSOLVENȚĂ.

Cunoscută pentru multiplele „tunuri” date la licitaţiile organizate de Loteria Română, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi nu numai, pentru achiziţia de sisteme informatice în valoare de milioane de euro, compania Intrarom S.A. intră în insolventă. Romsoft SRL, firmă românească, integrator de sisteme informatice, a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Intrarom SA, pentru o datorie de aproximativ 3 milioane de euro. Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe data de 02.11.2015.

Un lung şir de eşecuri

În pofida sumelor uriaşe încasate, Intrarom S.A. s-a consacrat în piaţă datorită eşecurilor răsunătoare, aceasta nereuşind livrarea în parametrii funcţionali a sistemelor implementate, beneficiarii fiind nevoiţi să lucreze fără multe dintre facilităţile pe care de tehnologia de vârf achiziţionată, ar fi trebuit să le ofere. Este cazul proiectului atât de mediatizat de la Loteria Română.

Prin Acordul Cadru de Împrumut încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, s-a stabilit că punerea în funcţiune a unui serviciu informatic performant, pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, să reprezinte unul dintre elementele de control ale realizării obligaţiilor asumate.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să aplice standardele clasificaţiei economice a activităţilor guvernamentale COFOG nivel 2 pentru raportarea execuţiei bugetare, standarde care solicită informaţii mult mai detaliate din partea instituţiilor publice. De asemenea, în cadrul raporturilor cu instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială), Ministerului Finanţelor Publice i se solicită informaţii de detaliu privitoare la situaţia financiară a instituţiilor publice. În acest context, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, este necesară cunoaşterea execuţiei bugetare şi a angajamentelor bugetare detaliate, la nivel primar, în profil funcţional şi economic, a tuturor celor aproximativ 15.000 de instituţii publice şi operatori economici. În plus, este necesară consolidarea tuturor acestor informaţii într-o bază de date accesibilă atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi altor părţi interesate.

Pentru realizarea acestor angajamente, Ministerul Finanţelor Publice implementează proiectul “Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (FOREXEBUG)”, cod SMIS 34952, co-finanţat din Fondul Social European, respectiv din Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui termen de finalizare a fost amant de nenumărate ori datorită lipsei de funcţionalitate şi performanţă.

Proiectul a avut ca perioadă de implementare intervalul 16 ianuarie 2012 – 15 iulie 2014. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 7.878.860,00 lei (6.697.031,00 lei- valoare eligibilă nermabursabilă din Fondul Social European şi 1.181.829,00 lei – cofinanţarea eligibilă a Ministerului Finanţelor Publice).

Un alt proiect din portofoliul de eşecuri le multinaţionalei abonată la „ţepe din bani publici” pare a fi şi cel de la Ministerul Justiţiei – „Procurement of a Comprehensive Resource Management System (RMS) for the Romanian JudicialSector (IFB No. IBRD4811RO-MoJ/G-3-1/1)”. Ca toate celelalte proiecte “implementate” şi acesta se bucură de finanţare generoasă (Buget proiect 22,224,640.28 LEI + 933,463,196.00 USD + 3,963,761.68 EURO) din partea Băncii Mondiale având ca obiectiv Reforma Sistemului Judiciar din România. Este proiectul cel mai mare din istoria Băncii Mondiale, ca valoare şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar şi totodată singura iniţiativă de tip ERP, de o asemenea complexitate şi impact, aplicată la nivel mondial, strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. Şi finalizarea acestui proiect pare a fi o “fata morgana”.

Părerea pieţei IT

Eşecul acestor proiecte nu este surprinzător pentru specialiştii din piaţă care le consideră mai degrabă o consecinţă firească a semnării şi asumării unor contracte fără a avea la dispoziţie specialişti IT, certificaţi în implementarea proiectelor de o asemenea anvergură.

Piaţa IT este acaparată în acest moment de firme cu resurse „fantomă”, care prin modalităţi mai mult decât îndoielnice reuşesc să câştige licitaţii în sectorul public, aducând grave prejudicii utilizării fondurilor publice.

Mai multe firme din piaţa IT, printre care Novensys, Total Network Solution, Software Development & Consulting, au intrat în imposibilitatea de derulare a business-ului din cauza relaţiilor contractuale cu Intrarom SA. Ar fi interesant de analizat, în acest context, modul în care profitul înregistrat de Intrarom SA este distribuit între sucursala din România şi firma mamă, Intracom.

Întrebări care aşteaptă răspuns

Rămân foarte multe întrebări dar la unele dintre ele răspunsurile ar trebui găsite cât mai curând. Cum poate fi explicat faptul că o firmă câştiga contracte de o asemenea anvergură şi importanţă, pentru proiecte de interes naţional, finanţate de instituţii de renume, neavând de fapt resursele umane necesare? Cine analizează lipsa de performanţă a corporaţiilor locate în România, în proiectele de interes naţional?

Conform Risco.ro INTRAROM SA, CUI 4879159, este deţinută de următorii acţionari:

INTRACOM TELECOM: 66,70%

Tsoukalidis Konstantinos: 9,99%

Gherman Mihai Liviu: 2,74%

Dumitru Florin Victor: 0,79%

Arnaoutou Valentin: 0,26%

Turcu Carmen: 0,23%

Constantinescu Cătălin Iulian: 0,23%

Rusu Anca Daniela: 0,23%

Chiriţă Ionel Marian: 0,23%

Bârlea Teodor: 0,23%

Bolohan Mihai: 0,13%

INTRAROM SA: 9,47%

INTRALOT SOCIETATE ANONIMĂ – SISTEME

COMPLETE DE INFORMATICĂ ŞI SERVICII

JOCURI DE NOROC (T.D.) INTRALOT: 4,38%

MORTON FININVEST HOLDING SA: 4,36%

Tagged , , , , , , , , , , ,

2015 – Economic vorbind – putea sa fie bine daca nu era prost

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Și uite așa s-a încheiat anul. Putea să fie bine dacă nu era prost, a venit iar Moș Crăciun în decembrie, că doar nu era să vină în iulie etc. etc.

Față de 2014, în 2015 statul a avut cheltuieli mai mari cu 8% și încasări mai mari cu 9% – de aici reducerea deficitului bugetar. Încasările din taxe au fost chiar mai mari, cu aproape 11% față de 2014. De exemplu încasările din TVA au crescut cu 12%, în ciuda tăierii drastice a TVA la alimente, în vară.

Executia bugetara

Per total, am avut un stat mai mare decât în 2014. Ponderea veniturilor bugetare în PIB a urcat cu 1 p.p., ajungând la 33,1%; ponderea cheltuielilor a urcat la 34,6% din PIB.

Tagged , , , , , ,

Logica Economica – Pretul petrolului nu prea mai are loc de scazut

 

La acest preț inclusiv Arabia Saudită se simte amenințată, deoarece a fost atins nivelul costului pe termen lung al extracției. După cum se poate vedea din figură, despre Rusia, Canada sau SUA nici nu are rost să mai povestim.

Cost

Guvernele țărilor arabe au început să taie din cheltuielile publice și să pună taxe, însă tot pierd bani masiv din cauza ieftinirii petrolului. Arabia Saudită a încheiat anul 2015 cu un deficit bugetar de 16% din PIB, de cartea recordurilor (cauzat nu doar de scăderea veniturilor din petrol, ci și de creșterea cheltuielilor – militare, bineînțeles). La actualul preț al petrolului rezervele bănești i-ar putea ajunge vreo 2-5 ani, în funcție de câtă austeritate face.

Sama

Așa că eu nu cred în prăbușirea în continuare, durabilă, a prețului petrolului. Pur și simplu nimeni nu-și poate permite să vândă mai ieftin. Asta doar dacă nu cumva întreaga economie mondială intră în colaps, cu China în frunte, ceea ce ar reduce cererea. Scenariul nu este exclus, având în vedere dimensiunea bubble-ului creat de tiparniței de bani ale statelor dezvoltate și investițiile speculative care ne-au dat impresia că o ducem bine, că toate sunt roz și frumoase. Ce-i drept, China mai are loc de scădere:

Shanghai

Tagged , , , , , , ,