Monthly Archives: March 2016

Cresterea lui Ponta, ca a lui Tariceanu, doar ca mai mica

Sursa: Sfin.ro

NS a comunicat datele privind cresterea economica pe 2015. Datele in link-ul de aici
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2015_1.pdf

Asa cum era de asteptat motorul a fost consumul. Investitiile au batut un nou record negativ, tap ispasitor fiind gasit in actiunile DNA.

Modelul de crestere este similar cu cel promovat in 2008 de fostul premier Tariceanu (cel cu cresteri salariale neimplementate de 50% la profesori).

In 2008 cresterea economica prin stimularea consumului a fost de 8,5%, in 2015 cresterea economica a fost mai mica de doar 3,7%.

Romania ramane in continuare o economie bogata cu rezerve de crestere si dezvoltare economica. Un program guvernamental echilibrat care nu ar evita investitiile poate mentine cresterea in jurul a 5% pe an fara mari eforturi si oscilatii.

Tagged , , , , , , ,

„Vreau o tara ca afara”… sau o construiesc?

Sursa: Sfin.ro

Interesanta dilema, nu? Sigur v-ati pus intrebarea aceasta, cand v-ati confruntat cu bariere de neconceput intr-o economie, in care fiecare antreprenor local trebuie considerat aur curat.
Pana la urma, 99% dintre antreprenorii romani traiesc cu gandul ca ei sunt mai valorosi decat multinationalele care “musca si fug” exploatand doar resursele romanesti, si cu frustrarea ca parca decidentii nu vad si nu aud nevoile de dezvoltare ale mediului de afaceri autohton.
La toate dezbaterile de afaceri apar voci care spun: “afara” mediul de afaceri e sustinut, si de multe ori au dreptate. Dar asta e…”afara”, iar noi, se pare ca primim ca model numai ce ne convine, ce ne serveste interesului imediat.
Urmeaza o perioada a promisiunilor… in care aportul antreprenorilor la campaniile electorale e dorit si cerut. Sigur ca politicienii au nevoie de sponsori si de idei, iar acesta e jocul stiut al oricarei societati in pragul unui nou scrutin electoral. Acum se vor cladi si noi sperante, in a face “o tara ca afara”. Din pacate, experienta ne arata ca putin din ceea ce se intampla in perioadele electorale se contureaza dupa alegeri.
O parte din nereusita apartine si celor care “cotizeaza” la partid pentru a fi sustinute ideile lor, dupa care isi vad de business-urile pe care le au si politicienii se simt liberi sa se tina sau nu de promisiuni.
Unii astepta profitul din investitia facuta – am dat, trebuie sa primesc – si de cele mai multe ori tinta sunt lucrari publice “din care castigam toti”. De fapt, e un castig financiar pentru unii si o pierdere imensa pentru toti, deoarece alegerile devin “un joc al influentelor” si ideile politice o moneda de schimb.
Tipul acesta de antreprenor nu vrea „o tara ca afara” in mod real, vrea sa fie „pe val” cat se poate, apoi mai vede el.
A inceput sa capete contur profilul „antreprenorului independent” – in care se incadreaza oamenii de afaceri care au incetat sa mai spere ca politici publice miraculoase ii vor face sa sesizeze ca, in sfarsit, autoritatile si politicienii lucreaza din greu pentru sprijinirea mediului de afaceri autohton. Acestia isi fac strategii proprii, care nu se mai bazeaza pe astfel de miracole si urmaresc o crestere treptata, sanatoasa a business-ului lor. Cand investesc fac scenarii pentru toate situatiile previzibile. Sunt multi si numarul lor creste, dovada a unei maturitati a societetatii romanesti. Pana la asocierea acestor „independenti” e un pas mic, ce se face odata cu descoperirea ca mai sunt si altii care nu mizeaza pe „gandul bun” al politicianului sau miracolul unei politici de suport pentru mediul de afaceri autohton.
Va invit sa cautati in jur, oameni care gandesc asa si sa va coalizati, sa deveniti o voce neinregimentata politic, dar puternica prin continutul exprimat si care poate sustine aceeasi nevoie, indiferent de „valuri”. Ar fi pasul sanatos, spre a construi „o tara ca afara” si un beneficiu pe termen lung pentru dezvoltarea societatii.
Mihaela Munteanu
Tagged , , , , ,

Tratamente pentru raceala cu E-uri si zahar

Sursa: Sfin.ro

InfoCons – Asociație Națională pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România a realizat un studiu cu privire la informațiile ce se regăsesc pe etichetele produselor de tip pulbere pentru soluţie orală – tratament pentru răceală și gripa, care sunt utilizate frecvent în perioada de iarna și sunt eliberate fără prescripție medicală.

În cadrul studiului au fost analizate etichetele a patru medicamente tip pulbere pentru soluţie orală – tratament pentru răceală și gripa ale producătorilor: Smithkline Beecham S.A.; Bristol- Myers Squibb 304 si Bristol- Myers Squibb 979; Famar France, Famar Orleans, Novartis Consumers Health GmbH, achiziționate în mod aleatoriu de către reprezentanții InfoCons din farmaciile de pe teritoriul țării în perioada Ianuarie – Februarie 2016.

50% dintre produsele studiate au în componență 6 E-uri

Ca urmare a realizarii acestui studiu a reieșit faptul că, în ceea ce privește numărul de E-uri, din cele 4 tipuri de produse analizate acesta variază între 5 și 6 E-uri:

  • 50% au în componență 5 E-uri
  • 50% au în componență 6 E-uri

Atenție! Toate produsele studiate au în componență zahăr

În baza informațiilor de pe etichetă, toate produsele testate au în compoziție zahăr și nu sunt recomandate persoanelor cu diabet zaharat. De asemenea, conform prospectului, 75% dintre produsele studiate nu sunt recomandate femeilor însărcinate. Pe lista de contraindicații sunt cuprinse și atenționări pentru persoanele ce utilizează antidepresive, persoane cu boli renale, hepatice, de plămâni, de inimă sau vasculare.

Produsele testate pot fi accesate printr-o simplă scanare a codului de bare a produsului dorit utilizând aplicația mobilă InfoCons, aplicație în care regăsiti informații a peste 16.000 de produse începand de la produse alimentare, cosmetice, curațenie până la produse electronice și electrocasnice.

 

Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor și serviciilor comercializate pe piața românească, derulat de InfoCons în cadrul consorțiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse și servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetățeanului consumator să fie facută în cunoștință de cauză.

Pentru mai multe informații despre acest studiu comparativ, consultați tabelul aici.

InfoCons (www.infocons.ro), unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Tagged , , , , ,

Invitatie – „Platforma de Teatru Politic”

Sursa: Sfin.ro

Vă așteptăm vineri, 18 martie, la ora 19.00, la spectacolul „Pentru că Meriți” și sâmbătă, 19 martie, tot de la ora 19.00, la spectacolul „Ce-am fi dac-am ști. Feere politică protestatară”.  Evenimentele au loc la Centrul de Teatru Educațional REPLIKA (Str. Lânăriei nr. 93-95, București) și sunt prezentate în cadrul Platformei de Teatru Politic.
Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare. Contact rezervări:0729743952.Pentru că Meriți – proiect observațional de artă activă
Echipa: Sever Andrei, Irina Gâdiuță, Bogdan Georgescu, Vlad Georgescu, Andrei Ioniță, Sînziana Nicola, Mihaela Sîrbu.

„Pentru că Meriți” propune analiza prin teatru a condiției, abuzurilor şi presiunilor la care sunt supuse femeile în România. „Pentru că Meriți” pune accentul în mod deosebit pe acele abuzuri legate de puterea de decizie a femeilor asupra propriului lor corp. Propunerea legislativă privind înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, interzicerea avorturilor și raportarea bărbaților români la conceptul de emancipare a femeii în anul 2015 sunt subiecte explorate în spectacol printr-un proces creativ de artă activă atât observațional cât și ficțional.

Ce-am fi dac-am ști. Feerie politică protestatară
Echipa: Mădălina Brândușe, Paul Dunca, Adela Iacoban, Mihaela Michailov, Monica Marine
scu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Cătălin Rulea, David Schwartz, Ionuț Sociu, Andrei Șerban, Marius Bogdan Tudor.
Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=OOydoejc0tA„Ce-am fi dac-am ști” este un proiect teatral de documentare și ficționalizare a istoriei mișcărilor muncitorești de rezistență din România, din 1918 până în 2000. Este o feerie politică în care dimensiunea utopică a istoriei și cea profund realistă se întrepătrund într-un demers de cercetare performativă a acțiunilor contestatare de revoltă împotriva nerespectării unor drepturi fundamentale, împotriva delegitimării unor clase sociale care, prin acțiunile lor radicale, au marcat secolul XX. „Ce-am fi dac-am ști” analizează teatral evenimente de protest și rezistență din anii ‘20, ’30-’40, ’70-’80 și încheind cu cazul lui Virgil Săhleanu, construind o istorie de coliziune cu istoria oficială, subjugată de clișeele ideologiei dominante, și, totodată, o istorie de protest împotriva felului în care clasele sociale oprimate au fost percepute și reprezentate în discursul public din România. „Ce-am fi dac-am ști” este o istorie a protestelor vulnerabililor care-și iau revanșa politic prin reprezentarea poveștilor lor.

Platforma de Teatru Politic este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și justifica pactul cu „istoria convenabilă”.

Intrarea la toate spectacolele și evenimentele din cadrul Platformei de Teatru Politic va fi gratuită și toate evenimentele vor include discuții cu publicul.

Platforma de Teatru Politic este un proiect finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României (www.eeagrants.orgwww.fonduri-diversitate.rowww.artapolitica.ro/platforma2015).

Parteneri: Noproductions, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Teatrul LUNI de la Green Hours, Centrul de Teatru Educațonal REPLIKA, FCER-DASM – Căminul „Amalia și Șef Rabin dr. Moses Rosen”, Gazeta de Artă Politică, MNAC.

Parteneri media: Şapte Seri, Observator cultural, SUB25, CriticAtac, Think Outside the Box, Veioza Arte, Liternet, Scena.ro, Green Report, Pandora’s.

Website: http://www.artapolitica.ro/platforma2015/

CeAmFiDacAmStiPentruCaMeriti2fotoAdiBulboaca
Tagged , , , , , , , , , , , , ,

BNR si Sergiu Oprescu – Premiul pentru cea mai proasta campanie de comunicare

Sursa: Sfin

Pe teren parcă se luptă două echipe de fotbal: una supergalonată cu 11 vedete, dar complet deconectată și enervată de insistența adversarilor și cealaltă de semi-amatori care își joacă meciul vieții. Iar publicul ține categoric cu amatorii. Echipa asta de vedete nu reușește să dea gol și partida este pe cale să se termine cu o mare surpriză. Vedetele recurg la toate subterfugiile, joacă și cu mâna și cu piciorul, se tăvălesc pe iarbă la fiecare atingere cu adversarul pretinzând „Fault!”, îi au pe toți arbitrii de partea lor și totuși ratează toate ocaziile de a marca, inclusiv de la 11 metri, în vreme ce amatorii au înscris un gol incredibil de norocos și acum țin cu dinții de scor.

Domnul Rădulescu face câteva driblinguri extraordinare și parcă-parcă ar convinge publicul să-și schimbe părerea, dar în obsesia de a înscrie golul egalării când, uite, suntem deja în prelungirile partidei, preia mingea cu mâna și își busculează adversarii – ceea ce nu poate stârni decât iritare. Pentru că publicul așteaptă altceva de la vedetele de pe teren. S-a așteptat sa vadă fairplay și nu s-a întâmplat. Marii fotbaliști nu au nevoie de trucuri ca să câștige contra unei echipe de amatori, dar uite că aici s-a ajuns și, fiindcă viața e mai interesantă decât ar trebui să fie, marii fotbaliști sunt pe punctul de a pierde partida în ciuda tuturor eforturilor.

legea darii in plata

Concret, Eugen Rădulescu le înnoadă picioarele adversarilor atunci când identifică principala problemă a legii:

“in forma initiala, legea incalca flagrant principii de drept care s-au nascut cu sute, daca nu chiar mii de ani in urma, principii pe care se bazeaza insasi fibra juridica a sistemelor de drept din economiile de piata. Practic, legea intervine in contracte incheiate intre parti pentru a schimba in mod arbitrar, de multe ori absolut fara justificare, obiectul contractului in favoarea uneia dintre parti si fara ca cealalta sa aiba posibilitatea de a face ceva in aceasta privinta.

Aceasta prevedere este de o gravitate exceptionala. Ea da practic peste cap un intreg sistem juridic, reprezentand o reglementare fara precedent in lume, dar care devine prin ea insasi un precedent care arunca in derizoriu intreaga logica a sistemului juridic din tara noastra. Daca aceasta lege se va aplica in aceasta forma, ar insemna la limita ca orice contract incheiat intre doua parti poate fi schimbat dupa doi, trei sau zece ani, prin decizia unei terte parti.

Trebuie precizat foarte clar. In forma initiala, legea incalca brutal Codul Comercial, Codul Civil, legile bancare si multe alte reglementari care formeaza baza juridica a unui stat de drept. Implicatiile ar putea fi de-a dreptul devastatoare. Si aceasta explica pozitia publica foarte transanta a Bancii Nationale. BNR nu apara bancile; BNR apara fundamentele economico-financiare ale statului de drept si stabilitatea financiara a tarii. Sunt lucruri care depasesc cu mult problema celor cateva miliarde de lei pe care ar putea sa le piarda bancile din aplicarea legii.”

Atât. Dacă BNR ar s-ar fi mulțumit să invoce doar acest aspect, atunci poate vocea rațiunii ar fi triumfat; poate publicul ar fi realizat că fotbalul este o artă și doar un joc la urma-urmei, un joc în care vedetele din banking excelează. Și n-ai fi avut cum să nu-i aplauzi pe acești jucători, care au valoarea de partea lor.

Dar domnul Rădulescu ratează momentul de glorie fix acum: după acest dribling extraordinar face un henț vizibil și de pe acoperișul stadionului:

“Introducerea unor criterii sociale stricte – precum plafonul de 150.000 euro – este singura optiune ca legea sa ramana cat de cat constitutionala.
Pentru mine ramane de neinteles ingrijorarea unor persoane cu privire la asa-zisa – discriminare – introdusa de aceste amendamente. O asemenea lege, care deroga de la un intreg sistem de drept, ar fi un non-sens daca NU ar fi discriminatorie, adica daca NU s-ar aplica doar unei categorii limitate de persoane – cei care au contractat un credit pentru locuinte in care efectiv locuiesc si sunt in imposibilitate de a-l achita. Acesta reprezinta o forma de ajutor social, iar ajutorul social nu se acorda oricui, ci doar celor care indeplinesc anumite conditii. Dupa parerea mea, tocmai limitarile introduse in aplicarea legii sunt cele care inlatura justificarea pentru o eventuala atacare a legii pentru caracterul neconstitutional, reprezentat de aplicarea ei – totusi! – retroactiva. De aceea, sunt de parere ca discriminarea ar trebui sa fie mult mai clar definita si sa limiteze aplicarea strict la persoanele care au achizitionat o locuinta pe care o folosesc si nu au efectiv posibilitatea sa achite creditul, ca urmare a unor cauze independente de vointa lor.”

Pe înțelesul tuturor: legea este profund anti-constituțională, dar acum, între patru ochi, dacă ne înțelegem la 150 000 de euro, atunci batem palma. Pentru posesorii de datorii mai mici de 150 000 de euro, este OK retroactivitatea legii. Curat murdar!

Ideea că retroativitatea este acceptabilă dacă este însoțită de încă un abuz (discriminarea), pe principiul târguielii din piață ”o mână spală pe alta” sfidează inteligența oricărui cititor. Acesta este tocmai genul de comportament din pricina căruia echipa bankingului nu a făcut o figură frumoasă până acum și nu și-a atras publicul de partea sa. Cum adică, am ajuns să ne propunem ca legea să rămână „cât de cât” constituțională?! Uau…

În afară de acest henț cât roata carului, sfidarea inteligenței vine și din alte argumente, dintre care voi menționa doar unul:

“Din aceasta perspectiva, includerea creditelor din programul Prima Casa in aceasta lege este, pe cat de lipsita de semnificatie directa asupra potentialilor beneficiari, pe atat de grea in consecinte pentru stabilitatea economica si financiara a tarii. Este chiar de neinteles cum un program guvernamental de succes este ingenuncheat cu buna stiinta, desi acesta a avut implicatii favorabile atat asupra reluarii cresterii economice, cat si asupra revigorarii creditului bancar pentru populatie.”

Asta este ca și cum ai spune că trei șuturi în bară valorează mai mult decât un gol și pretinzi tuturor să-ți recunoască victoria. Să fim serioși, aici vorbim de bazele economiei: un program de subvenționare nu poate decât să stimuleze cererea și să urce artificial prețurile, aducând profituri fix pentru speculanții imobiliari – acuzați pe toate vocile astăzi că sunt marii beneficiari ai legii dării în plată! „Program guvernamental de succes”? Păi orice subvenție e de succes, căci doar nu o fi rușine cuiva să o culeagă. În realitate nu despre succes putem vorbi, ci despre eficiența alocării resurselor. Iar aici lucrurile sunt clare: duce programul Prima Casă la o mai bună alocare a resurselor? Nu! Prin urmare este ineficient. Faptul că tocmai el a stat la baza revigorării creditului bancar arată doar cât de inapt este sistemul bancar să crediteze investițiile eficiente.

Acum, serios vorbind, eu simpatizez cu îngrijorarea domnului Rădulescu. Îmi pare rău că s-a ajuns să dezbatem o asemenea lege. Și îmi este clar că oficialii BNR și reprezentanții sectorului bancar fac încercări disperate, prin toate metodele, de a reduce șansele ca legea să fie votată în forma actuală. În această trântă disproporționată cu promotorii legii, reprezentanții banking-ului sunt totuși în suferință vizibilă – și asta datorită imaginii proaste pe care o au băncile. Ei ar trebui să facă ceva în această direcție, nu în altele. Eventual să angajeze un profesionist în PR. Să ia exemplul SRI, care circulă niște poze virale pe Facebook, după care suspină mai toată lumea.

Tagged , , , , , ,

Determinanti ai bulei imobiliare din Romania

Sursa: Sfin.ro

Bula imobiliara din Romania a marcat negativ economia pentru urmatoriul deceniu. Asa au aflat si decidentii politicilor macroeconomice ca este relevant nu doar ciclul economic tranditional prezentat in manuale ci si ciclul pietei imobiliare.

Bula imobiliara din Romania a fost alimentata serios printr-o serie de decizii mai mult sau mai putin interesate. S-au facut prea multe greseli simultan si prea repede ca sa poata sa fie considerate doar o eroare statistica.

Amplificarea bulei imobiliare a fost realizata prin (fara a acorda ponderi de importanta):

1. aprecierea fara justificare a monedei nationale (sarbatorit prin premii “Leul tare”) ce a creat o iluzie de bogatie persoanelor platite in lei si carora le erau recomandate credite in euro sau in franci elvetieni
2. Lipsa unui indice a pietei imobiliare, ceea ce a permis finantarea de tranzactii majore in afara pietei si manipularea preturilor
3. interesul bancherilor de a da imprumuturi cat mai mari, interes rasplatit prin comisionarea directa a sumei creditului si aplicarea dobanzii la principalul majorat
4. interesul intermediarilor din tranzactiile imobiliare de a impinge in sus preturile, comisioanele percepute fiind direct proportionale cu valoarea
5. Colaborarea bancilor doar cu evaluatori agreati sau cu evaluatori proprii care aveau acelasi interes de a creste valoarea creditului prin supraevaluarea activului
6. Introducerea unei “inovatii” pe piata creditului din Romania care permitea accesarea unui credit inclusiv pentru avansul cerut ca si contributie personala la creditul de casa; acest credit pentru avans putea sa fie fara colateral sau cu colateral inclusiv apartamentul unui alt membru al familiei (parinti)
7. Aparitia consultantei de credite imobiliare cu reguli putine raportat la respectarea interesului utilizatorului de credite
8. Politicile economice prociclice care au injectat lichiditate in sistem stricand nu doar echilibrele macroeconomice dar si maniera individuala de gestionare a finantelor personale
9. Posibilitatea de arbitrajare a normelor si restrictiilor impuse la finantarile din Romania versus cele din afara
10. Ghidajele decidentilor privind viitorul evolutiei economiei, de tipul “insula de stabilitate”
11. Aprobarea normelor de creditare a persoanelor fizice cu viteze diferite, fenomen ce a fortat anumite institutii bancare sa forteze pentru a recupera timpul pierdut fata de concurenta in asteptarea aprobarii
12. Lipsa de pregatire a personalului bancar si de supraveghere datorata vitezei de expansiune fata de momentul liberalizarii pietei (practic nu au avut timp sa invete)
13. Spalarea facila de bani prin intermediul tranzactiilor imobiliare, vezi conceptul de tranzactie anterioara
14. Repatrierea facila a banilor scosi anterior din tara
15. Parcarea spagilor, prin intermediul vehicolelor financiare specializate din jurisdictii permisive vezi Panama, Man etc, in apartamente si case
16. Strategiile de fraudare a bancilor cu concursul angajatilor si bagatorilor de seama
17. Reclame inselatoare
18. Conditii preferentiale de finantare in multiple situatii
19. Modificarea plafonului de indatorare luat in calcul de la 35% la 70%
20. Inexistenta consideratiilor de risc valutar la finantarile pe termen lung
21. Fraudarea adeverintelor de venituri
22. Luarea in calcul fara ajustari de bun simt a veniturilor din activitati liberale
23. Fiscalitate neunitara la proiectele realizate si comercializate “pe persoana fizica” versus celelalte
24. Introducerea produselor de finantare ipotecare cu dobanda subventionata in primii ani
25. Introducerea produselor de finantare cu dobanda stabilita pe baza altor indici decat cei de piata
26. Fraudele cu pug, puz, pud-uri
27. Consilieri pentru dezvoltatori imobiliari, cu relatii la decidentii politicilor macroeconomice
28. Introducerea finantarii in monede exotice de tipul francilor elvetieni.

Puteau fi gestionate si diminuate efectele acestor potentatori ai bulei imobiliare din Romania?

Da, desigur.

Cati dintre decidentii relevanti in Romania aveau interes sa o faca?

Dupa spargerea bulei imobiliare acesti decidenti relevanti au dat impresia ca au inteles ce s-a intimplat dar pentru motive inca nedeslusite nu au intervenit nici macar asupra stimulatorilor discutabili.

Tagged , , , , ,

Dictatura unui Dinozaur comunist la Radio Romania

Sursa: Sfin.ro

Apel către salariații din Societatea Română de Radiodifuziune! Deoarece în ultimele zile am luat act cu surprindere de menţionarea numelui meu în comunicări ale reprezentanţilor Sindicatului Liber din SRR, pe reţele de socializare, mă văd nevoit să iau atitudine denunţând acest act grosolan de manipulare. Mai mult, acest fapt reprobabil s-a mai întâmplat şi cu alte ocazii, când aceleaşi persoane s-au folosit de numele meu făcând afirmaţii mincinoase, atacând într-un mod nedemn de nişte jurnalişti ai radioului naţional alţi colegi ( care însă au avut decenţa de nu intra în nici o confruntare lipsită de ţinută).

Deoarece menţionarea mea ca susţinător al grupului de opinie reprezentând conducerea Radiodifuziunii si SLSRR, prezent marţi, 1 martie 2016, la lucrările comisiei de muncă  a Parlamentului este o dezinformare şi un abuz, ţin să fac public faptul că intervenţia mea a fost făcută din calitatea de preşedinte al unei confederaţii nationale reprezentative, care reprezintă inclusiv un număr de membri de sindicat din SRR şi TVR, dar şi în calitatea de cetăţean plătitor de taxă radio-tv.

Mesajul aserţiunii mele nu a vizat susţinerea reprezentanţilor conducerii SRR si SLSRR, aşa cum se afirmă în mai multe postări de pe adresa de facebook a SRR, ci nevoia de a îmbunătăţi Legea 41/1994 a audio-vizualului, motiv pentru care am apreciat de principiu iniţiativa constructivă a dlui senator Georgică Severin, sub rezerva că actuala propunere de modificare nu rezolvă decât într-o mică măsură nevoile de reformare şi modernizare ale celor două instituţii vizate, SRR şi TVR.

Totodată această iniţiativă nu clarifică statutul juridic al celor două societăţi, (idee revendicată şi de Curtea de Conturi) şi fapt pe care l-am semnalat în conferinţa de presă  pe care am organizat-o împreună cu  Sindicatului Profesioniştilor din Media şi Cultura Română, în 3 septembrie 2015, dar şi în dezbaterea cu tema ”Radioul Public între perspective şi vulnerabilităţi”, la care au participat sindicalisti, jurnalişti, profesori de sociologie, studenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.

În  alocuţiunea mea m-am pronunţat deasemenea asupra unor articole punctuale din conţinutul iniţiativei, subliniand că le apreciez ca fiind corecte şi pertinente, necesare chiar (cele care clarifică şi elimină conflictele de interese ce se manifestă pe Legea 41 cu privire la componenţii CA), subiecte pe care le voi dezvolta, argumenta şi exemplifica în şedinţele Comisiilor de Cultură parlamentare în care urmează să se dezbată acest proiect.

Tot cu această ocazie m-am pronunţat fără echivoc împotriva fuziunii dintre cele două instituţii, SRR şi TVR, deoarece, bazându-mă pe îndelungata şi vasta experienţă personală în materie de reformă, pot să afirm că aceasta fuziune ar duce indubitabil la distrugerea noii entitatii create. Mai mult, dincolo de faptul că această fuziune ar fi o acţiune incorectă şi străină de o reformă reală- ea nu apare nicăieri precizată în textul propus de dl Severin, fiind în fapt parte a unei campanii de dezinformare şi manipulare a opiniei publice şi a salariaţilor. Dealtfel chiar dl Miculescu, PDG al Radio România are o atitudine cel puţin echivocă discutând într-o conferinţă de presă pe acest subiect, mai degrabă explicând cum anume ar trebui gândită şi făcută cu „cei care se pricep”, afirmând în final ”ştiu soluţia”!!( pentru doritori sau nostalgici punem la dispoziţie şi fişierul audio)

De asemenea dezaprob total ideea trasformării salariaţilor din SRR în funcţionari publici, deşi nici această teză nu există în textul iniţiativei de modificare a Legii 41/1994, nefiind altceva decât un alt element de manipulare grosieră, prezent însă în comunicările publice şi în înscrisurile depuse la comisie de reprezentanţii SLSRR şi ai conducerii Radiodifuziunii Române.

N-am putut să nu remarc faptul că punctul nevralgic al intervenţiilor ”contestatarilor” care au luat cuvântul, a fost propunerea de scindare a funcţiei de PDG în acelea de Preşedinte şi Director General, ceea ce ar despărţi în mod corect atribuţiile acestui post unic, nemaipermiţând concentrarea puterii şi posibilitatea unui management dictatorial – cele două funcţii rămânând sub controlul parlamentar-  fapt îngrijorător şi alarmant pentru cei aflaţi acum în posturile de conducere, care au devenit subit dornici de a fi elocvenţi în pledoarii, fibrilând la gândul că şi-ar putea pierde privilegiile.

În acelaşi timp cred  că eventuala aplicare a articolelor referitoare la incompatibilităţi este cea care a provocat această campanie grotescă pe alocuri- nedemnă în orice caz- bazată exclusiv pe dezinformare şi manipulare, şi care urmăreşte în esenţă două obiective clare: menţinerea situaţiei actuale a membrilor CA aflaţi în incompatibilitate dovedită, precum şi prezervarea puterii unice prin păstrarea funcţiei de Preşedinte Director General.

Îngrijorătoare, dar şi simptomatică, este şi modalitatea în care  conducerea Radiodifuziunii şi SLSRR manageriază o situaţie de criză creată artificial, şi o escaladează într-un mod inadmisibil printr-o campanie natională, folosind postul naţional de radio ca pe un bun personal, fapt ce ar trebui să atragă sesizarea forurilor directe de control şi supraveghere (CNA, Comisiile de Cultura ale Parlamentului României, CSAT chiar).Totodată nu îmi explic în nici un fel lipsa de reacţie a membrilor Consiliului de Administratie al SRR, care validează prin această tăcere acţiunile concertate ale sindicatului majoritar şi ale conducerii, neasumarea unei luări de poziţie sau a unui punct de vedere pe subiect reprezentând un accept tacit al actualei campanii de dezinformare şi  manipulare.

Am simţit nevoia acestor precizări tocmai pentru a nu exista posibilitatea acreditării ideii că aş fi de acord cu iniţiativa modificării legii 41/1994 în forma ei actuală- schimbare necesară, dar sub rezerva unor  îmbunătăţiri de fond – şi afirm că resping în totalitate, dezaprob şi mă delimitez de cei care mi-au folosit numele ca să îşi valideze acţiunile şi intervenţiile în instituţie, în media, pe  reţele de socializare, referindu-se la şedinţa Comisiei de muncă din 1.03.2016 la care aş fi fost prezent ca susţinător al grupului de presiune al SRR, totodată rezervându-mi dreptul de a lua măsurile legale care se impun în cazul unei recidive a acestei situaţii.

Cu această ocazie îi reasigur pe salariaţii din SRR şi TVR atât de susţinerea mea personală cât şi a BNS,  în apărarea intereselor lor legitime, îi sfătuiesc să nu mai dea curs maşinaţiilor şi manipulărilor de strângere de semnături şi luarilor de poziţie arbitrare, care nu urmăresc altceva decât păstrarea privilegiilor actualei administraţii, şi îi rog să fie atenţi la felul în care cei ce ar trebui să le apere interesele îi folosesc în mod oneros exclusiv în scopuri personale, nicidecum sindicale.


 

În atenția CSAT şi a Comisiilor de cultură ale Parlamentului României

APELUL Sindicatului Profesioniștilor din Media și Cultura Română
În atenția CSAT şi a Comisiilor de cultură ale Parlamentului României
Ca urmare a campaniei desfăşurate de Sindicatul Liber şi reprezentanţi ai actualei conduceri a Societăţii Române de Radiodifuziune, cu privire la iniţiativa legislativă de modificare a legii nr.41/1994, Sindicatul Profesioniştilor din Media şi Cultura Româna are următoarea poziţie:

Dezavuăm felul în care, pentru a manipula angajaţii din SRR, sindicatul majoritar, fidel actualei conduceri, se foloseşte (pentru prima dată de la instaurarea în SRR a administraţiei Miculescu) de toate mijloacele de promovare (on line, on air, presă scrisă, blogging, reţele de socializare, agenţii de presă, panotare internă, comunicare) pentru o „campanie” menită să strângă semnături şi să creeze o falsă stare de tensiune şi frică. Subiectul care a dus la aceasta campanie este initiativa legislativă de modificare a Legii nr. 41/1994, care a devenit subiect în prime time pentru spaţii largi de emisie ale posturilor centrale şi regionale.

Considerăm că acestă atitudine este nefirească şi nocivă, neavând alt scop decât unul de manipulare, atâta timp cât:

– Aceasta iniţiativă legislativă în discuţie este o problemă de dezbatere parlamentară între reprezentanţii partidelor, ca atare SRR nu are calitatea să se implice în aceste zone

– Nu rezultă din nici un punct de vedere al reprezentanţilor vreunui partid politic faptul că SRR ar fi în pericol, sau că angajaţii ar putea să devină funcţionari publici,nici că este iminentă o fuziune cu TVR, aşa cum se insinuează cu scopul de a strânge semnături, aceste speculaţii ce nu se regăsesc în nici un proiect parlamentar fiind doar dezinformări şi manipulări.

– Divergenţele de opinii sau strategii privitoare la o propunere parlamentară sau alta nu reprezintă o problemă care să determine o atare reacţie sindicală disproporţionată în radioul public, dezbaterile parlamentare fiind normale, manipulările şi „inflamările” de genul celor pe care le practică Sindicaltul Liber fiind artificiale, nocive şi periculoase.

În tot acest context, manipularea angajaţilor SRR de bunăcredinţă prin folosirea fricii (unirea cu TVR-ul falimentar şi transformarea în funcţionari publici) este o metodă oneroasă de a obţine schimbări care să servească anumite grupuri de interese.

Atragem atenţia asupra faptului că Radio România este într-o situaţie de vulnerabilitate, în condiţiile în care bugetele posturilor au scăzut dramatic ( pt ca actuala conducere să poată raporta „economii” ), emisiunile automat nu mai au nici ele bugete, marile personalităţi abia dacă mai vin la postul naţional, iar atunci când o fac, este doar din respect pentru ceea ce a reprezentat Radiodifuziunea odată.

În tot acest timp reprezentanţi ai structurilor de conducere şi control din SRR au simultan cu veniturile ce rezultă din funcţie şi contracte paralele plătite tot de instituţie, apropiaţii conducerii au beneficiat de măriri salariale preferenţiale- făcute fără transparenţă şi fără criterii profesionale (singurele criterii fiind cele de „gaşcă”), toate acestea în condiţiile în care veniturile majorităţii salariatilor au scăzut în mod dramatic.

Mai mult, actuala conducere a procedat şi la un sistem de angajări clientelare, ilegale, de tip „suveică”, fără nici un criteriu profesional, pentru care s-a modificat şi organigrama instituţiei, au fost cheltuiţi sute de mii de euro pe proiecte fără valoare şi cu deficienţe majore (Campania Radio România 85 ), au fost făcute achiziţii publice la limita legalităţii şi neproductive (contractele de telefonie, internet, consumabile), s-au efectuat deplasări în străinătate care nu justificau prin nici un fel de beneficii ( de imagine, colaborări ) imensele sume cheltuite, s-au alocat sume nejustificate pentru Centrul Cultural gestionat până de curând de o directoare condamnată definitiv de justiţia română ( Oltea Șerban Pârâu- actualmente reangajată consilier al PDG,Ovidiu Miculescu!!!)

Acest apel este un semnal de alarmă legitim, pe care SPMCR îl (re)aduce în atenția celor care ar putea pune capăt acestei stări nesănătoase și periculoase în care actuala conducere a adus Societatea Română de Radiodifuziune, în spatele tuturor afirmațiilor făcute de-a lungul ultimului an și jumătate stând documente indubitabile, pe care sindicatul nostru este gata să le pună la dispoziția celor interesați, în spiritul unei transparențe și a unei reintrări în legalitate a acestei instituții atât de respectate de-a lungul timpului, și care acum și-a pierdut identitatea prin lipsa unei strategii coerente și a obiectivelor pe care le are de îndeplinit ca societate națională publică.

În această ordine de idei, Sindicatul Profesioniștilor din Media și Cultura Română (SPMCR) își exprimă încă o dată dezaprobarea față de modul oneros în care Sindicatul Liber –(tributar actualei conduceri – căreia i-a validat ,contra multor avantaje, toate hotărârile și „strategiile” menite să destabilizeze instituția și să servească exclusiv scopuri personale) – acţionează ca o camarillă și inflamează, dezinformează, manipulează, atât opinia publică prin comunicate, dar mai ales angajații SRR, cărora li se spune că actuala inițiativă de modificare a Legii 41/1994 îi va transforma în funcționari publici și va statua fuziunea cu TVR care este într-o situație financiară dezastruoasă.

Totodată atragem atenția colegilor să nu se lase manipulați să semneze listele- pe care nu se știe la ce le va folosi actuala conducere prin Sindicatul Liber aservit.

Mai multe detalii aici si aici

Tagged , , , ,

Studiu: Finanțarea sectorului Autovehiculelor

Sursa: Sfin.ro

Digitalizarea, vehiculele electrice și schimbările în mentalitatea publică influențează piața de finanțare a autovehiculelor în Europa

Comunicat de presă

 

Rețeaua de consultanță Nextcontinent prin partenerul afiliat în România, Ensight Management Consulting, a derulat o analiză în două etape pentru a explora impactul asupra pieței de finanțare a autovehiculelor. Ca prim demers, a fost realizată o cercetare pe piața autovehiculelor și piața de finanțare a autovehiculelor în șase țări Europene: Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Spania și România. În paralel, au fost organizate interviuri cu 20 de persoane cu rol decizional din 16 companii de finanțare a autovehiculelor, pentru a dobândi o înțelegere aprofundată a opiniilor și viziunilor câtorva dintre companiile afectate.

Studiul subliniază faptul că finanțarea în domeniul autovehiculelor încă este și va continua să fie o piață prioritară pentru furnizorii de servicii financiare. Totuși, competiția a crescut, în ultimul deceniu în special, de vreme ce non-captivii[i], adică acele companii financiar bancare care nu aparțin de un producător auto, au reintrat pe piață (după ieșirea din timpul crizei financiare). Au acum o acoperire mai bună a portofoliului de produse și o rețea din ce în ce mai amplă a dealerilor de autovehicule.

În 2014 o parte din piețe au început să se redreseze și au arătat o creștere în înmatriculările de mașini de pasageri noi. Ca urmare, înmatriculările de mașini noi în Europa au ajuns la numărul de 12.55 milioane. Acest fapt reflectă o creștere de 5,6% comparativ cu anul 2013 și a fost prima rată de creștere pozitivă după șase ani.

În iunie 2015 un număr semnificativ mai mare de autovehicule de pasageri noi ieșeau pe porțile fabricilor. Înmatriculările de mașini noi au crescut în Europa cu 14.6% la 1.36 milioane. Din acest an, aproape fiecare piață de autovehicule din Europa și-a revenit după criza financiară.

Conform studiului, sunt trei factori care au un impact semnificativ pe piața de finanțare a autovehiculelor, putând provoca o schimbare în modul de operare a instituțiilor financiare: o reorganizare a valorilor în societate referitor la autovehicule, creșterea gradului de digitalizare, și dezvoltarea electromobilității.   

Reorganizarea valorilor

În prezent are loc o reorganizare a valorilor, în special în rândul tinerelor generații. Din ce în ce mai puțini tineri se grăbesc să își obțină permisul de conducere. Prioritățile lor se schimbă, preferând să își cheltuiască banii pe telefoane inteligente, articolele vestimentare și călătorii. În plus, legătura emoțională cu mașinile nu mai este la fel de puternică. Mașinile rămân importante, însă strict ca mijloc de transport. Ca urmare, înțelesul mașinii ca un simbol al statutului a încetat să mai fie actualDin cauza reorganizării valorilor, interesul în deținerea unei mașini a scăzut, declanșând prin urmare o scădere și în atractivitatea pieței de finanțare a autovehiculelor. În consecință, piața de produse financiare se mută din zona de finanțare către leasing.

În România, sectorul de finanțare auto este susținut de către piața corporativă pe când vânzările către persoanele fizice se îndreaptă spre noi produse datorită creșterii achiziției de vehicule la mâna a doua pe fondul scăderii apetitului pentru finanțare la nivelul persoanelor fizice.

Digitalizarea

Digitalizarea afectează piața autovehiculelor în mai multe moduri. Un factor de influență îl reprezintă schimbarea comportamentului de consum pe parcursul procesului de cumpărare. Din ce în ce mai multi clienți preferă să meargă online pentru căutarea unei mașini potrivite și a unui produs de finanțare potrivit în mediul online, în locul unei vizite la punctul de lucru al unui dealer. Drept consecință, între client și dealerii de mașini se poate crea o fracțiune. Mai important însă, companiile ce oferă servicii financiare din partea producătorilor sunt separate, de asemenea, de client. Acest fapt ar putea avea impactul cel mai semnificativ pe piața de finanțare a autovehiculelor deoarece aceste companii își pierd avantajul competitiv în fața băncilor. În plus, dealerii auto, instituțiile financiare aparținând producătorilor auto și băncile se confruntă cu o nouă provocare reprezentată de poziționarea în mediul online astfel încât să ofere canale media noi și inovative pentru a comunica cu clientul.

Al doilea mod în care digitalizarea a influențat industria automobilelor în trecutul recent vizează noile funcționalități ale mașinilor. Datorită tehnologiilor inovatoare, serviciile de conexiune digitală, cum sunt noile funcționalități de siguranță și diferite nivele de conducere autonomă, sunt acum posibile.

Aceste servicii necesită tehnologii de ultima oră, prin care mașina devine un produs high tech. Drept rezultat, aceste noi tehnologii sporesc costurile de producție și prin urmare și prețul mediu per mașină.

Prețul mediu per mașină a crescut constant în unele țări europene. În ultimii 5 ani prețul a crescut în Germania cu 26%, în Franța cu 20% și în Mare Britanie cu 18%. Factorii de influență variază, de la o listă mai amplă cuprinzând caracteristici speciale precum funcționalități high tech și de securitate, până la utilizarea materialelor de calitate ridicată. În consecință, cererea pentru produse de finanțare a crescut, de vreme ce din ce în ce mai mulți clienți caută surse externe de finanțare a automobilului.

Tendința de digitalizare influențează de asemenea piața locală din România. Digitalizarea afectează în special managementul flotelor auto și reprezintă un serviciu în plus pentru a susține vânzările de leasing operațional, deoarece este un avantaj care crește valoarea ofertei către client.

Din ce în ce mai multe companii de finanțare utilizează tehnologii moderne și oferă instrumente online interactive pentru clienții lor, un exemplu fiind “localizatorul de servicii” din domeniul leasing-ului auto, care permite clienților să analizeze, în timp real, proximitatea punctelor de service din rețeaua agreată a furnizorilor pentru toate tipurile de servicii.

Vehiculele cu încărcare electrică

Un alt promotor al succesului electromobilității este schimbarea în modul de gândire al societății. Mentalitatea devine “mai verde” pe măsură ce începe să ne pese din ce în ce mai mult de mediul înconjurător. Suntem mai atenți la poluarea cauzată de motoarele cu combustie. Așadar, s-a ajuns la o schimbare în mobilitate în favoarea motoarelor electrice care protejează mediul. Mentalitatea “verde” și progresul în tehnologia electromobilității au condus la o creștere, la nivelul UE, a cererii pentru vehicule încărcate electric (ECV). (Termenul ECV include vehicule electrice exclusiv cu baterie, vehicule electrice cu gama extinsă și vehicule hibrid).

În 2014, 75,331 ECV noi au fost înmatriculate în Uniunea Europeană. Acest fapt reflectă o creștere de 36.6% la nivelul țărilor analizate.

Observăm la piețele majore ale Uniunii Europene faptul că Marea Britanie a înregistrat cea mai mare creștere de-a lungul anului 2014 (+300.8%), urmată de Germania (+70.2%) și Franta (+29.8%).

Chiar dacă Comisia Europeană a propus interzicerea mașinilor diesel până în 2050, popularitatea acestora crește în România. Însă numărul înmatriculărilor de mașini diesel nu crește semnificativ, este afectată ponderea cu înclinație spre mașinile cu combustie diesel.

Vă invităm să accesați www.ensight.ro/automotive2016 pentru a descărca infograficul și pentru mai multe informații.

***

Ensight Management Consulting (www.ensight.ro) este liderul pe piaţa companiilor româneşti de consultanță în management, raportat la cifra de afaceri și numărul de consultanți.

De la înființarea sa în anul 2000, Ensight a evoluat continuu, dezvoltând un portofoliu complex de servicii de consultanță pentru următoarele arii de activitate: strategie, operațiuni, financiar, resurse umane și tehnologie, oferind astfel soluții integrate de consultanță și răspunzând nevoilor din ce în ce mai complexe ale companiilor.

Din anul 2014, Ensight Management Consulting este membru fondator al uneia dintre cele mai puternice rețele de consultanță în management din Europa: Nextcontinent, cu 33 de birouri în 28 de țări și o echipă de 1.100 de consultanți.

Media contact:

Daniel A. Bujorean, Responsabil PR si Comunicare, [email protected], Tel: 0746 284 541

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Cum putem sa ne tinem medicii acasa

Sursa: Sfin.ro

da-capatana-constanta

Interviu cu dr. Danuț Căpăţână, managerul Spitalului Judeţean Sf. Andrei din Constanța

Continuăm interviul cu doctorul Danuț Căpăţână, managerul Spitalului Judeţean Sf. Andrei din Constanța. Abordăm, de această dată, tema situației la zi din unitatea pe care o conduce și mai ales, dorim să aflăm care sunt soluțiile de management gasite și aplicate.

SITUAŢIA LA ZI DIN SPITALUL JUDEŢEAN CONSTANŢA

S.F. Să ne referim puţin şi la spitalul pe care îl conduceţi. Ce ne puteţi spune despre personalul medical şi auxiliar de care dispune Spitalul Judeţean în momentul de faţă? Se vorbeşte despre exodul medicilor români către alte ţări şi despre criza cadrelor sanitare din sistemul medical românesc. Dvs. cu ce probleme vă confruntaţi din acest punct de vedere? Pe care dintre secţii înregistraţi deficit de personal?

D.C. Fiind un spital mare într-o localitate privilegiată (litoral), suntem atractivi pentru medici. Pot să vă spun că am avut şansa să aducem medici foarte buni din Bucureşti pentru că am avut posibilitatea să le oferim locuinţă de serviciu. Cu aprobarea Consiliului Judeţean am organizat licitaţii şi am închiriat locuinţe de serviciu. Le-am pus la dispoziţie secţii noi, dotate… De exemplu la chirurgie avem cea mai modernă secţie de chirurgie din ţară, avem blocuri operatorii complet dotate, avem singură instalaţie laparoscopică 3D nativ din România. Medicului dacă îi oferi condiţii civilizate de lucru rămâne aici. Mai mult, vă spun în premieră, am făcut un contract cu medicii din spital pentru tot ce înseamnă afecţiune medicală care nu este decontată de casă, care să se opereze în Spitalul Judeţean Constanţa. Spitalul încasează o parte din bani pentru că pune la dispoziţie sălile de operaţie şi instrumentarul iar medical încasează pentru actul medical efectuat. De ce s-ar mai duce în condiţiile astea să lucreze în privat? Îi ofer posibilitatea să lucreze sâmbătă, duminică sau în afara programului de lucru. Nu poţi să-i ţii altfel… În acest moment Spitalul Judeţean Constanţa intră în competiţie directă, pe servicii chirurgicale, cu spitalele private din Constanţa. Sunt lucruri pe care legea le permite. În rest nu avem probleme cu acoperirea specialităţilor cu excepţia secţiei de neurochirurgie unde aş dori să mai avem doi medici. Am scos posturile la concurs dar încă nu avem doritori.

S.F. Ştiu că aţi instituit carantina în Spitalul Judeţean Constanţa. Cum gestionaţi relaţia cu aparţinătorii?

D.C. Noi am limitat accesul în Spitalul Judeţean, cu toată vâlvă pe care a stârnit-o această măsură şi ne-am asumat acest lucru. Ştiţi bine, Constantă a fost pe locul doi în ceea ce priveşte cazurile de gripă. La aproape o lună de la momentul limitării accesului, constatăm că în spital este mult mai curat. Cred că s-a făcut o eroare cu programul de vizite instituit prin hotărâre de ministru care permite aparţinătorilor să-şi viziteze rudele între orele 14 şi 20 în cursul săptămânii iar sâmbăta şi duminică de la ora 10 la ora 20. Acest dute-vino impietează asupra programului de tratament, asupra celui de masă… Eu acum sunt obligat să permit accesul oriunde, în baza acelui ordin de ministru. Înţeleg că s-a dorit asigurarea unei mai mari transparenţe a îndeplinirii actului medical dar cred că ar trebui să fie la latitudinea managerului cum gestionează accesul aparţinătorilor în spital, în funcţie de secţiile pe care le coordonează.

S.F. Cum funcţionează parteneriatele public-private pe care le-aţi încheiat?

D.C. Sunt servicii concesionate care funcţionează foarte bine. Eu sunt un mare partizan al parteneriatelor public-private pentru că nu avem capacitatea de a învesti atât cât ar trebui şi în situaţia dată consider că este foarte bine să te ajuţi cu privaţii în condiţii corecte. Cred în parteneriatele public-private făcute corect. Spre exemplu, noi am concesionat servicii de laborator şi servicii de imagistică unor parteneri importanţi pentru că un privat dacă este corect şi cinstit este partenerul cel mai de încredere al statului. Spitalul încasează redevenţe, controlează calitatea actului medical şi bugetele alocate.

S.F. Ştiu că aveaţi în derulare planul de reabilitare a secţiei de obstetrică – ginecologie şi a secţiei de neonatologie. Cum decurge acest plan de reabilitare?

D.C. Am început deja reabilitarea secţiei de obstetrică – ginecologie. Pentru neonatologie aşteptăm finalizarea proiectului. Am primit déjà de la Consiliul Judeţean un buget de 6 milioane lei pentru reabilitarea maternităţii.

S.F. Înţeleg că din aprilie anul acesta singurul aparat de cobalto-terapie din Spitalul Judeţean Constanţa nu va mai funcţiona, sursa radioactivă fiind pe cale de a se epuiza. Aţi găsit soluţii de rezolvare a acestei probleme?

Suntem în discuţii cu Casa Naţională pentru găsirea unei soluţii. În paralel încercăm să găsim soluţii de înlocuire a tehnologiei de iradiere.

S.F. Care este bugetul de care dispuneţi în acest an?

D.C. Încă nu am primit bugetul de la Ministerul Sănătăţii. Ca şi anul trecut CJAS ne-a virat bugetul pe primele trei luni ale anului. Ce pot să vă spun însă, este că, Consiliul Judeţean Constanţa s-a implicat şi se implică financiar extrem de mult. Aproximativ 70% din bugetul de finanţare a lucrărilor de reabilitare a venit de la Consiliul Judeţean.

S.F. Acum, pe final, vă invit să vă referiţi la un alt subiect la zi. Ce părere aveţi despre noua lege anti-fumat care urmează să fie aplicată începând cu data de 16 martie?

D.C. Legea este bună, dar din nou legiutorul nu a pus la dispoziţia noastră instrumente de coerciţie (amenzi, etc). Vă semnalez doar un fapt… Dacă găsim pe cineva care fumează în încinta spitalului, trebuie să anunţăm OPC-ul sau pompierii… Acestea sunt singurele instituţii care pot constata fapta şi pot aplica amenzi.

S.F. Ca o concluzie a discuţie noastre, care credeţi că sunt cele mai importante măsuri care ar trebui întreprinse, pentru ca sistemul sanitar din România să funcţioneze aşa cum ne-am dori cu toţii?

Cel mai important lucru este predictibilitatea, adică să poţi să analizezi şi să proiectezi evoluţia în 10-15 ani a Spitalului Judeţean Constanța, să spunem… Noi nu avem aceste orizonturi, nu avem politici nici pe temen lung dar nici pe termen scurt. În al doilea rând ar trebui făcute schimbări la nivel organizaţional. Spitalele, care duc tot greul sistemului sanitar în România, sunt nişte organizaţii foarte complicate care trebuiesc gestionate de profesionişti, aşa cum se întâmplă peste tot în lume. Nu în ultimul rând, ar trebui regândit sistemul de salarizare al medicilor. Politici clare şi profesionişti care să le implementeze. Eu cred că nu este nimic complicat, bineînţeles dacă există voinţă.

S.F. Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a raspunde întrebărilor noastre.

Tagged , , , , , , , , , ,

Scoala vietii

Sursa: Sfin.ro

Un filmulet de exceptie produs de o mana de actori talentati surprinde cu o ironie extrema dar fina drama care caracterizeaza viata multora din tinerii nostrii, multi dintre ei educati in meseriile lui Dorel…Daca personajul numit Dorel trece prin scoli imaginare sau prin nici una, exista multi tineri pentru  care a invata o meserie echivaleaza cu o jignire…pana vor intelege ca statutul unui muncitor competent intr-o meserie este unul onorabil iar compensatiile financiare pe masura, timpul demonstreaza cu acuitate ca multi se orienteaza dupa…Scoala Vietii
Ce universitati…ce MBA-uri…ce specializari…
Urmariti mai jos:
Tagged , , , , , ,