Monthly Archives: May 2020

India si China au alimentat motorul economiei mondiale decenii la rand. Cine va reporni mecanismele cresterii economice

motorul economiei mondiale india si china

De la recesiunea economica de după criza financiară mondiala din 2008, China și India au generat o mare parte din creșterea economică a lumii. Acum, activitatea economica din cele doua țări s-a redus considerabil, în ciuda eforturilor guvernelor acestora, crescând astfel riscul unei scăderi globale prelungite.

Cele doua state , ce însumeaza peste o treime din populatia globului, au fost decenii la rand uzinele de productie ale economiei mondiale. Peste 30% din productia mondiala de bunuri se desfasoara in cele doua tari cu un accent mai mare pe economia chineza.

Decorul economic – China

China a declarat vineri, 22 mai, că nu poate stabili o țintă pentru creșterea economică în acest an – un semn  clar al incertitudinii economice generate de pandemia coronavirus ce a pus stapânire pe a doua cea mai mare economie a lumii.

China își stabileste astfel de ținte economice de zeci de ani. Anul trecut, Beijing-ul a vizat o creștere cuprinsă între 6% și 6,5%. PIB-ul a crescut cu 6,1%, cel mai lent ritm în aproape 30 de ani.

China a promis vineri,  22 mai, că va pompa 3,6 trilioane de yuani (500 de miliarde de dolari) în economia sa în acest an în cadrul unor măsuri de stimulare suplimentare, ca parte a unei licitații pentru crearea de 9 milioane de locuri de muncă și pentru a elimina scăderea din pandemia coronavirusului.

India – crestere zero optimista

Economia Indiei nu va crește deloc în acest an, în ciuda unei recuperări anticipate a activității în următoarele luni, a declarat vineri șeful băncii centrale a Indiei.

Guvernatorul Băncii Rezervei Indiei (RBI), a declarat că PIB-ul din a treia cea mai mare economie din Asia va scădea pentru anul fiscal urmator, care se va încheia în luna martie a anului viitor. Ultima dată când economia Indiei s-a redus pe parcursul unui an a fost în 1979.

Aceste anunțuri pun în continuare îndoieli cu privire la capacitatea economiei globale de a se recupera din declinul cel mai profund de la Marea Criza din anii ‘30.

Peisajul de peste ocean

Bank of America continuă să-și reducă prognozele economice, le-a spus clienților vineri. Banca prezice acum că economia globală va scădea cu 4,2% în acest an, în scădere față de o contracție de 2,7% pe care a prevăzut-o acum șase săptămâni. FMI a prezis în aprilie că producția globală se va reduce cu 3% în 2020.

Stocurile chineze au devenit un punct de pornire. Miercuri, Senatul american a aprobat în unanimitate un proiect de lege care ar împiedica companiile care refuză să-și deschidă cărțile de pe listă pe Wall Street. Cosponsorii bipartizani ai proiectului de lege au declarat că obiectivul este „să scoată companiile chineze înșelătoare din schimburile americane”.

Ca si cum investitorii nu aveau destule motive de ingrijorare, deteriorarea relatiilor economice dintre Statele Unite si China vina sa creasca incertitudinea pe piata mondiala.

UPDATE: China si statele unite sunt in pragul unui nou razboi rece-avertizeaza beijingul

China -problemele interne

Stocurile globale au scăzut vineri, după ce s-a declanșat știrea că Beijingul va adopta o lege controversată de securitate națională, cea mai mare lovitură a autonomiei orașului de la predarea către China în 1997. Indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistrat cea mai proastă performanță din iulie 2015.

Departamentul de Stat al SUA a condamnat demersul, avertizând că „orice efort de impunere a legislației de securitate națională care nu reflectă voința oamenilor din Hong Kong” ar fi primit cu un răspuns internațional.

Tensiunile au fost deja crescute, cu critici comerciale atât de la Beijing  cât și de la Washington acuzând –se reciproc de manipularea pandemiei coronavirusului.

Uniunea Europeana

Uniunea Europeană se pregătește pentru o „recesiune de proporții istorice” anul acesta, cu pandemia de coronavirus care ar trebui să provoace o scădere a producției economice cu 7,4%.

„Europa se confruntă cu un șoc economic fără precedent de la Marea Depresiune”,  declara șeful economiei UE, Paolo Gentiloni, acum doua saptamani.

UE a convenit deja un pachet economic de 540 de miliarde de euro pentru a combate căderii imediate  a economiei din cauza pandemiei. În prezent, statele membre se luptă pentru structura unui fond pe termen mai lung, care ar putea adăuga până la 1,5 trilioane de euro la efortul de recuperare.

Asadar, batrana Europa, cu o economie lovita puternic in Italia si Spania, dar cu o Germanie care se pare ca va tine din nou spatele la greu, si cu o Franta ce cauta solutii incercand sa puna umarul alaturi de germani, nu va deveni probabil un nou producator mondial. Poate doar in cateva sectoare Hi-Tech.

Cine poate profita.

La o scară mai mare, există regiuni care ar putea oferi următoarea etapă de creștere globală. ASEAN-5 (Indonezia, Malaezia, Filipine, Thailanda și Vietnam) este un bloc care ține o promisiune substanțială. Dar chiar și un grup de această dimensiune și dinamism economic este de așteptat să producă doar 5% din creșterea lumii pentru următorul deceniu. Pentru comparație, se estimează că o îmbunătățire a UE contribuie doar cu 7% la creșterea globală. În următorii 20 de ani, însă, ASEAN-5 ar putea crește până la o dimensiune în care creșterea sa ar avea un impact mai substanțial. sursa

Europa de Est

Regiune ultimelor tari intrate in Uniunea Europeana are in aceasta criza economica ce va urma crizei generate de coronavirus o sansa de a deveni  uzina de productie de bunuri de larg consum a Uniunii dar si a Rusiei si Tarilor Arabe.

Avantajele tarilor precum Polonia, Ungaria, Croatia , Romania si Bulgaria sunt multiple si au fost enumerate in diverse ocazii. Infrastructura de transport  conectata la pietele din Vestul Europei, forta de munca calificata mai ieftina decat in vest dar mai scumpa decat China sau India. Pe fondul politicii lui Erdogan de a se indeparta de UE si a se pozitiona intre Rusia si Orientul Mijlociu atat militar cat si economic poate da o sansa nesperata leilor tineri din Estul Europei.

Accesul usor la bani europeni le poate, de asemenea, asigura finantarea proiectelor mari, a parcurilor industriale ce pot inlocui cu succes  facilitatile de productie ale Chinei si Indiei.

Investitiile in facilitati de productie cu tehnologie de ultima ora ce ar asigura nivele de productivitate comparabile cu gigantii din Asia Centrala, ar da o sansa acestor tari sa iasa din criza economica mai repede decat zona EURO – zona cu o sinergie financiara mult mai mare.

Polonia a dovedit deja ca are capacitatea economica de a face fața unei crize cum a fost cea din 2008, pe care a reusit sa o treaca cel mai bine si mai repede dintre tarile spatiului comunitar.

Strategile guvernelor din Estul Europei pentru urmatorele 12 luni vor fi vitale pentru parcursul acestor economii în urmatorii 10 ani.

Formatul electronic unic european de raportare financiară anuală, o nouă provocare pentru societățile listate

raportare financiara

Întreaga atenție a actorilor economici și sociali, publici sau privați, a fost acaparată în primele luni ale anului 2020 de situația fără precedent înregistrată la nivel global, pandemia provocată de noul coronavirus (SARS-CoV-2). În acest context, societățile listate au fost preocupate de închiderea exercițiului financiar finalizat la 31 decembrie 2019 și de impactul pe care pandemia de COVID-19 îl va avea asupra următoarelor raportări financiare. Deși termenul de raportare privind situațiile financiare pregătite pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019 a fost prelungit pana la data de 31 iulie 2020, majoritatea societăților listate au publicat deja situațiile financiare și se pregătesc pentru următoarea perioadă de raportare – raportarea interimară și raportarea anuală de la 31 decembrie 2020.

Noutăți pentru următoarea perioadă de raportare: format electronic unic european pentru societățile listate care pregătesc situații financiare consolidate

Pentru raportarea financiară consolidată, întocmită în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), societățile listate trebuie să aibă în vedere o nouă cerință de raportare în format electronic unic european (European Single Electronic Format – ESEF). Aceasta este inclusă încă din mai 2019 în Regulamentul delegat (EU) 2018/815 al Comisiei Europene, care vine în completarea Directivei privind Transparența (2004/109/CE) din 2013 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format electronic unic de raportare.

Ce presupune noul format electronic unic european?

Conform cadrului normativ european, societățile listate trebui să își întocmească în totalitate rapoartele financiare anuale în formatul Extensible Hypertext Markup Language (XHTML). În plus, societățile listate care pregătesc situații financiare consolidate trebuie sa țină cont de faptul că acestea trebuie să fie marcate utilizând limbajul eXtensible Business Reporting Language (XBRL), conform taxonomiei IFRS – ESEF.

Ce implică o raportare în format XBRL pentru viitoarele exerciții financiare?

Pentru exercițiile financiare care se vor încheia la 31 decembrie 2020, societățile listate care pregătesc situații financiare consolidate întocmite în conformitate cu IFRS trebuie să raporteze în format XBRL o parte din cifrele și informațiile din situațiile financiare anuale, precum poziția financiară, profitul, pierderea și alte elemente ale rezultatului global, modificări ale capitalurilor proprii, fluxurile de trezorerie din situațiile financiare consolidate, denumirea entității raportoare sau alte mijloace de identificare, explicarea modificării denumirii entității raportoare sau a altor mijloace de identificare care au intervenit de la finalul perioadei precedente de raportare, domiciliul entității, forma juridică a entității, țara de înregistrare, adresa sediului social al entității, locul principal de desfășurare a activității, descrierea naturii operațiunilor și a principalelor activități ale entității, denumirea societății-mamă, denumirea societății-mamă a întregului grup.

Odată cu exercițiile financiare care încep de la 1 ianuarie 2022, cerința se extinde asupra tuturor informațiilor incluse în situațiile financiare consolidate anuale.

Pe lângă creșterea transparenței standardelor de raportare ale societăților listate pe piețele reglementate ale Uniunii Europene, introducerea formatului unic de raportare financiară va face posibilă compararea datelor indiferent de limbă, structură și format și va permite investitorilor, autorităților publice și emitenților să efectueze analize automate ale informațiilor financiare.

Recomandări practice

Raportarea în format XBRL va presupune folosirea unui software specializat, în concordanță cu taxonomia IFRS-ESEF. Acest lucru va implica atât analiza variantelor pe care societatea le are la dispoziție pentru a-și asigura conformitatea, cât și implicații de ordin bugetar pentru exercițiul financiar următor.

Companiile vor putea opta pentru dezvoltarea internă a software-ului, dar vor fi nevoite să țină cont atât de complexitatea cerințelor pe care acesta trebuie să le îndeplinească, cât și de costurile de implementare. Pe de altă parte, societățile listate vor putea lua în calcul și posibilitatea externalizării acestui proces sau posibilitatea achiziționării unui astfel de software. În acest caz, este foarte importantă informarea și realizarea unei analize din timp care să ajute la identificarea corectă a facilităților oferite de fiecare platformă în parte, precum și a capacității acestora de integrarea, dacă se dorește, cu alte sistemele de raportare ale societății.

Indiferent de varianta pe care compania o alege, un criteriu esențial de care aceasta trebuie să țină cont este conformitatea acestei platforme specializate cu taxonomia IFRS-ESEF. De asemenea, trebuie avut în vedere că aceste situații financiare raportate în format XBRL vor fi supuse cel mai probabil auditului, iar auditorul va trebuie să emită o opinie privind conformitatea acestor situații cu regulamentul și taxonomia IFRS-ESEF.

Banca Transilvania – Banking cu BT in contextul actual | Info

Banca Transilvania intareste mesajul sau pentru clienti, de a fi responsabili, pentru sanatatea lor si a celorlalti, de a veni la banca doar pentru operatiuni urgente si care nu pot fi efectuate online. Desi am trecut de la starea de urgenta la starea de alerta, lupta impotriva COVID-19 continua, iar masurile de preventie ne ajuta sa scurtam perioada de revenire la normalitate.

  1. Mentinem standardele de siguranta:
  • Persoanele care vin la bancatrebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte: in unitate, numarul de clienti trebuie sa fie egal cu numarul de angajati BT; la intrarea in agentie/sucursala BT este obligatorie atat purtarea mastii, cat si dezinfectarea mainilor; distanta dintre clienti, respectiv clienti – angajati trebuie sa fie de minim 2 m; 
  • Colegii nostri poarta masca pentru a se proteja si a-i proteja pe ceilalti.

 Peste 400 de sucursale si agentii BT sunt deschise: 

  • Programul este de luni pana vineri, in intervalul 9.00 – 16.00; intre 13.00 si 13.30 avem pauza pentru dezinfectare;
  • Detalii despre adresele sediilor bancii pot fi consultate aici.
  1. Produsele si serviciile pot fi accesate online sau prin intermediul unitatilor bancii, insa incurajam, in continuare, bankingul de la distanta: 
  • Solutiile de online banking sunt prezentate online, pe pagina BT Help– de la banking prin telefon, chatboti (asistenti virtuali), la bancomatele multifunctionale.
  1. Timpul de asteptare la call center, prezentat pe siteul bancii:
  • Persoanele care doresc sa apeleze pentru asistenta la Call Center BT (0264 30 80 28) pot consulta, pe site, pe pagina BT Help, timpul de asteptare. Alternativa este emailul, [email protected]
  1. Cum se poate afla stadiul cererii amanarii ratelor:
  • Prin asistentul virtual (chatbotul) Ino, pe siteul bancii, in homepage, prin aplicatia BT Visual Help (0264 308 000) sau prin colegii de la Call Center (0264 30 80 28, [email protected]);
  • Pentru cei care doresc sa afle dobanda cumulata si rata lunara dupa perioada de amanare a creditelor pot accesa acest simulator.

Pentru a supravietui startup-urile au nevoie sa creeze organizatii obisnuite sa invete

Companiile mici trebuie sa-si creeze protocoale de lucru si sa invete o anumita disciplina. Fiscala, de comunicare, de raportare si mai ales in relatia de lucru cu clientii…
Daca nu urmaresti aceste obiective cu perseverenta si indarjire, daca nu creezi anumite tipare de functionare-asa cum de exemplu este obisnuinta de a pune in cc echipa responsabila de a gestiona contul unui client sau persoanele din organizatia ta care trebuie sa stie/sa aiba o anumita informatie-nu vei reusi sa te descurci in haosul care se creeaza…Neinitiatii ar zice ca esti freak control daca ceri sa fii in cc la anumite mailuri… Oamenii care inteleg insa business recunosc si accepta o realitate simpla si anume ca e mai economic sa fii in cc ca sa ai informatia dintr-un mail decat sa fii debriefed apoi si sa mai asculti o data informatia de la cel repsonsabil sau, si mai rau, sa nu mai ai timp pentru asta…
De aceea este absolut obligatoriu asa cum subliniaza un consultant de business in continutul de mai jos – sa creezi o cultura organizationala care este capabila sa stimuleze invatarea in permanenta si disciplina/organizarea tuturor tipurilor de circuite-de documente, de informatii de lucru sau chiar de leisure…
Firmele cu cel mai mare succes in afaceri sunt asa numitele “learning organizations”, dar nu devii o astfel de firma doar punandu-ti aceasta eticheta, ci implementand si respectand ritualuri si reguli precum cele din acest articol – Why Startups that Survive are “Learning Organizations”
“First, a learning culture is built upon a series of company-wide rituals and rules:
1. Every performance is debriefed
2. There are no perfect performances
3. Every debrief informs the next iteration
Second, transparency must be seen as an organizational imperative:
1. Share the reality
2. Embed it in your culture
3. Make it seen
4. Non-learners not welcome
Third, scrutinize your wins as much as your losses:
1. Learning as you win
2. Being in learning mode is a Founder superpower
3. Celebrate good failures as mini wins”

Japonia, a treia economie a lumii, a intrat în recesiune economica

Japonia ,recesiune economica

În ciuda semnelor de succes în lupta împotriva coronavirusului, a treia cea mai mare economie a lumii, Japonia va lupta în lunile următoare si pe frontul economic, în timp ce încearcă să relanseze mediul de afaceri.

Japonia a intrat în recesiune pentru prima dată din 2015, deoarece economia sa deja slăbită, dupa rezultatele slabe din ultimul trimestru din anul 2019 a fost afectata si de impactul coronavirusului asupra afacerilor, atat cele din tara cat si cele din străinătate.

A treia cea mai mare economie din lume sa redus cu un ritm anual de 3,4% în primele trei luni ale anului 2020.conform BBC

Desi nu a instituit masuri suplimentare de blocare a circulatiei persoanelor si bunurilor, instituirea starii de urgenta a dus la scurt-circuitarea fluxurilor de marfuri in mediul de business, atât pentru companii cât si pentru populatie.

Japonia a ridicat deja starea de urgență în 39 din cele 47 de prefecturi ale sale, dar perspectivele economice pentru trimestrul al doilea din acest an nu sunt foarte optimiste.

Japonia, semnele recesiunii

Criza generata de coronovirus a lovit Japonia într-un moment în care economia nipona se lupta deja cu primele semne ale unei recesiuni economice în trimestrul IV din 2019 cu o scadere de 6,4 %, definita de altfel de specialisti ca recesiune tehnica.

Istoric vorbind în ultima perioada economia nipona nu a mai fost la fel de dinamica ca a rivalilor traditionali China si Statele Unite, aceasta înregistrând o stagnare de aproape 10 ani.

De asemenea, Japonia se bazează foarte mult pe exportul bunurilor sale și are un control redus asupra cererii consumatorilor din alte țări, ceea ce a dus la o puternica afectare a economiei din cauza blocadei impuse de coronavirus. Multe dintre cele mai mari mărci ale sale, precum firmele auto Toyota și Honda, au înregistrat o scădere a vânzărilor în întreaga lume.

Masurile economice

Guvernul japonez a anunțat deja un pachet de masuri record pentru stimularea economiei în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Banca Japoniei și-a extins măsurile de stimulare pentru a doua lună consecutivă în aprilie.

În acelasi timp guvernul nipon a anuntat o noua rectificare bugetara la sfarsitul acestei luni.

De asemenea, banca centrală japoneză subliniază că prioritatea sa în actuala fază de contracție a cererii și a activității industriale este „să sprijine finanțarea companiilor, astfel încât să își poată menține afacerile și angajații” și subliniază posibilitatea de a lua „măsuri pentru oferi lichiditate„ sectorului privat.

Alături de cele mai recente decizii de flexibilitate ale Bancii Nationale a Japoniei, guvernul condus de Shinzo Abe a pregatit un pachet economic de urgență în valoare de 25,69 miliarde de yeni (221,1 miliarde de euro / 239,7 miliarde de dolari), o cifră fără precedent care include livrarea de ajutor direct cetățenilor și companiilor.

Japonia vs celelalte puteri economice

Japonia este prima din cele 3 mari economii ale lumii care anunta intrarea în recesiune economica.

Lucrurile nu arata deloc bine pentru economia japoneză pe termen scurt, dar nici pentru celelalte economii mari ale lumii. Totusi, în ciuda acestui fapt, țara pare să se descurce mai bine sau mai bine spus mai puțin rău decât alte mari economii din top 10.

Germania, cea mai puternica economie din Europa, a anuntat deja înca de saptamana trecuta, intrarea în recesiune.

În timp ce economiștii prognozează că, economia Japoniei va scădea într-un ritm anual de 22% în perioada aprilie-iunie, prevăd, că si economia SUA ar putea sa se contracte cu mai mult de 25%. Rata de scădere anuală de 3,4% în primul trimestru este, de asemenea, mai buna fata de 4,8% suferita  de economia SUA în primul trimestru al acestui an.

Acesta a fost declinul cel mai accentuat pentru economia SUA, cea mai mare din lume, de la Marea Depresiune din anii 1930.

China, a doua cea mai mare economie din lume, a înregistrat o scădere a creșterii economice cu 6,8% în primul trimestru ale anului 2020, comparativ cu aceeasi perioada din anul anterior, prima contracție trimestrială de când sunt urmariti acesti indicatori.

Ambele economii nu au fost încă confirmate ca fiind într-o recesiune tehnică, care este definită drept două trimestre consecutive de creștere negativa, dar majoritatea economiștilor se așteaptă ca acestea să se întâmple în lunile următoare.

De ce nu are dreptate economistul Georgescu

Banul la ban trage si… de ce firmele in nevoie NU vor putea accesa niciodată programul IMM Invest

”Caci celui care are i se va da iar celui ce nu are si ce are i se va lua”-Marcu-4:25

Radu, ai dreptate numai partial…in sensul ca firmele in nevoie si cu probleme nu vor putea accesa IMM Invest pentru ca bancile ii vor refuza si cumva bine vor face…de mii de ani banii merg la firmele care au bani…pentru ca mai intai -cinic, de acord- trebuie sa dovedesti ca ai stiut cum sa-i faci si cum sa-i tii pe bani, cum sa fii responsabil nerepartizand tot profitul si capitalizand firma exact pentru momente ca acesta… apoi, firmele capitalizate TREBUIE sa aplice la acest program…cum de ce?

Pai daca eu am platit in 20 de ani, anual, sute de mii de euro statului roman iar statul roman decide ca vrea sa ajute firmele viabile suportand costul cu dobanda, ti se pare nefiresc sa ma duc si sa ma imprumut?

Ca NU ma imprumut de la stat ci de la banci…aceleasi banci la care azi daca mergi, iei imprumut cu o dobanda pentru euro de 5%, adica cu 500% mai mult decat ti-ar da daca ai avea sa depozitezi ceva… Asa ca opinia mea este ca partial nu ai dreptate si ca trebuie profitat in sens economic corect de acest program si ca urmare vei vedea ce firme vor reusi sa acceseze pana la urma IMM Invest…

Sunt de acord insa ca ”helicopter money” e o prostie pentru ca oamenii nu inteleg nimic cand nu platesc pentru prostiile economice pe care le fac…cred in barterele nationaliste- firmele romanesti sa faca contracte offset cu firme romanesti…aici e cheia succesului revenirii.

Mai jos si articolul lui Radu Georgescu-analist economic

Nevoia de bani creste pentru ca veniturile scad abrupt. Mult mai accentuat decat cheltuielile.

ATENTIE! Nicio banca din lumea asta nu finanteaza pierderile (sau scaderea veniturilor) unei companii.

Eu nu am luat, nu iau si nu voi lua niciodata vreun ajutor de la stat.
Mai bine mananc frunze din copaci.
Statul este cel mai prost gestionar al banilor.
Nu vreau un asemenea ajutor.

In acest moment, statul roman are dificultati mari sa-si finanteze cheltuielile proprii: salarii, pensii.

Totusi, 80.000 de companii spera ca vor fi salvate de stat.
Prin programul IMM Invest.

Hai sa gandim un pic.

Eu cred ca 90% din companii nu au inteles ce este acest program.
Asta explica si gramada de companii, specifica atunci cand se da ceva gratuit.
Aceste firme considera ca sunt niste bani primiti, dar nu este obligatoriu sa-i dai inapoi.

Eu am fost director financiar intr-o banca in perioada 2008-2012 si am vazut toate cazurile posibile de firme in dificultate financiara.

Bancile acorda 2 tipuri de credite in programul IMM invest: bani pentru cheltuieli curente (capital de lucru) si bani pentru investitii.

Intr-o perioada de recesiune (US si UK spun ca aceasta criza va fi mai mare decat cea din 2008) 99% din companii au veniturile diminuate.

Peste 10.000 de IMM-uri au ales până acum Banca Transilvania în programul IMM Invest România

  • 5 paşi pentru primirea finanţării ●

Banca Transilvania a făcut un pas înainte în programul guvernamental IMM Invest pentru susţinerea antreprenorilor, prin semnarea Convenţiei de Garantare şi Plată a Granturilor cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Firmele pot aplica pentru a obţine finanţări garantate de stat pentru activitatea curentă şi investiţii.

BT şi-a propus să se implice semnificativ în facilitarea accesului IMM-urilor în acest program, fiind o măsură de sprijin mai mult decât binevenită pentru firmele româneşti, aşa încât economia să se poată baza în viitor pe ele. Plafonul Băncii Transilvania este de 3,4 mld lei.

“Mulţumim clienţilor care au ales Banca Transilvania în cadrul programului IMM Invest. Numărul foarte mare al acestora ne-a impresionat pe toţi la BT şi le transmitem că pentru echipa noastră aceste solicitări sunt prioritatea noastră de business numărul 1. Vom munci oricât pentru a finaliza documentaţiile în timp util. Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine” – declară Tiberiu Moisă, Director General Adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.

5 paşi pentru IMM-uri pentru a beneficia de finanţare:

  • Înregistrarea pe platforma imminvest.ro (cu datele de identificare ale companiei, opţiunea de credit, selectarea BT ca bancă parteneră în implementarea programului, declaraţie IMM, Certificat unic de înregistrare şi carte de identitate). După înregistrare, IMM-ul va primi un mesaj de confirmare.
  • FNGCIMM pune la dispoziția BT datele și documentele înregistrate de antreprenor, precum și acordul de principiu privind eligibilitatea la finanțare.
  • Banca Transilvania analizează cererea de finanțare și ia decizia acordării creditului, în baza analizei de credit. BT ia în considerare evoluţia afacerii în ultimii ani, planul de business pentru următorii ani de activitate considerând efectele negative/oportunităţile generate de actualul context economic şi destinaţia finanţării.
  • După aprobarea împrumutului, BT solicită FNGCIMM acordarea garanției de stat aferente finanțării. BT revine cu contractul de credit şi contractul de garantare FNGCIMM, pentru semnare.
  • După îndeplinirea condițiilor contractului de credit, Banca Transilvania pune la dispoziție creditul.

IMM Invest este cel mai mare program de susţinere a IMM-urilor din România din ultimii 30 de ani. Principalele avantaje aduse de acesta sunt următoarele: statul asigură până la 90% din valoarea creditului, dobânda creditelor este subvenţionată integral de stat cel puţin până la final de an, zero comisioane legate de garanţia statului, zero comision de rambursare anticipată a creditului, iar perioada de acordare a garanţiei este de până la 72 de luni.

Tagged

Deficitul balanţei comerciale în primul trimestru din 2020 a fost de 4,4551 miliarde euro, mai mare cu 732,4 milioane euro fața de aceeasi perioada din 2019

Deficitul balanţei comerciale

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.III 2020 a fost de 4,45 miliarde de euro, mai mare cu 732,4 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.III 2019.

În perioada 1.I-31.III 2020, exporturile FOB au însumat 17,0714 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 21,5265 miliarde de euro.

În perioada 1.I-31.III 2020, exporturile au scăzut cu 2,6%, iar importurile au crescut cu 1,3%, comparativ cu perioada 1.I-31.III 2019.

În luna martie 2020, exporturile FOB au însumat 5,4399 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,2950 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,8551 miliarde euro.

Faţă de luna martie 2019, exporturile din luna martie 2020 au scăzut cu 11,3%, iar importurile au scăzut cu 1,8%.

În perioada 1.I-31.III 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,3% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate) (30,1% la export şi respectiv 29,3% la import).

Valoarea schimburilor comerciale cu UE27 si non UE

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.III 2020 a fost de 12,3439 miliarde de euro la expedieri şi de 15,8279 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,3% din total exporturi şi 73,5% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.III 2020 a fost de 4,7275 miliarde de euro la exporturi şi de 5,6986 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,7% din total exporturi şi 26,5% din total importuri.

Cea mai mare crestere în procente a exporturilor FOB în primul trimestru din 2020 comparativ cu aceeasi perioada din 2019 a avut loc la Băuturi și tutun  cu + 56,4%, iar cea mai mare scadere a fost la Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală
și vegetală cu -26,9%.

În ceea ce priveste Exporturile CIF, pentru primul trimestru din  2020 comparativ cu aceeasi perioada din 2019, cea mai mare crestere in procente a fost înregistrata la Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală  cu +23,5% iar cea mai mare scadere a fot înregistrata la Combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate cu – 9,8 %

Definitii

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Tagged ,

Unul din doi angajați români crede că economia trebuie repornită cu orice risc și așteaptă să se întoarcă la birou vara aceasta

Deși durata și gravitatea epidemiei de Covid-19 sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine, jumătate dintre angajații români care au răspuns la un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs consideră că întoarcerea la birou în această vară este o măsură bună, pentru că economia trebuie repornită cu orice risc. 28,4% nu văd necesară revenirea la birou pentru că lucrează bine și de acasă, în timp ce 13,5% consideră încă prea riscantă o astfel de măsură.
Mai mult de jumătate dintre respondenții la sondajul BestJobs (57%), care lucrează acum de acasă, se așteaptă să se întoarcă la birou în lunile mai și iunie, în funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 și de măsurile care vor fi anunțate de autorități, iar 8% spun că nu se mai întorc, ci vor continua să lucreze de acasă. Alți 11,2% dintre intervievați consideră că revenirea la birou ar fi lipsită de riscuri abia spre finalul anului, în timp ce 4% văd acest lucru posibil mai degrabă anul viitor.
Printre principalele temeri pe care le au angajații odată cu întoarcerea la birou se numără posibilitatea de a lua virusul Covid-19 (49%),  dificultăți în reintegrarea în atmosfera de birou (8%) sau  dificultăți mai mari în comunicarea cu colegii (3,7%). Totuși, 44,7% dintre respondenți nu au nicio emoție în acest sens.
Angajații vor dezinfectanți și măști când se întorc la birou
În ceea ce privește măsurile de precauție pe care ar trebui să le ia companiile, cei mai mulți dintre angajați spun că ar trebui să existe dezinfectanți la dispoziția tuturor (78%) și să fie împărțite măști și mănuși întregii echipe (68,5%). De asemenea, e necesar să fie curățate foarte bine birourile în fiecare zi după terminarea programului (65,8%) și să fie reașezate birourile astfel încât să fie distanțe mai mari între angajați (60,6%). Respondenții la sondajul BestJobs cred că e nevoie și de o modificare a programului de lucru pentru a fi evitate orele de vârf (41,3%), iar la birou ar trebui să vină, în primă fază, doar o parte din angajați (37,6%).
În cazul în care compania la care lucrează nu ar lua măsuri de siguranță, 40,6% dintre angajați și-ar cumpăra singuri materialele de protecție, 36% ar cere conducerii respectarea normelor, în timp ce 10% dintre respondenți spun că și-ar da demisia, iar alți 8% afirmă că și-ar reclama angajatorul la autorități.
Întrebați cât de mult cred că va mai dura epidemia de Covid-19, cei mai mulți dintre angajații chestionați (34,3%) văd o epidemie ciclică, care va reveni în fiecare primăvară și toamnă,  iar 27% sunt de părere că va dura mai mult de un an. De asemenea, 21,4% dintre ei consideră că starea actuală mai durează încă jumătate de an, în vreme ce 17,4% dintre cei intervievați au indicat între o lună  și trei luni.
Sondajul a fost efectuat în perioada 20 aprilie – 4 mai 2020, pe un eșantion de 1.042 de utilizatori de internet din România.

Fanteziile economice ale guvernului spulberate de Comisia Europeana

Economia Uniunii Europene se va contracta cu 7,5% în 2020 și va aduce cel mai rău șoc economic de la Marea Depresiune a anilor ’30, spune Comisia Europeană.

Este o revizuire de 9 (nouă) puncte procentuale de la precedenta prognoză din ianuarie (+1,4 până la -7,5%). In timp ce caderea imediata va fi mult mai severa pentru economica globala decat criza financiara, adâncimea impactului va depinde de evolutia pandemiei, capacitatea noastra de porni în siguranță economia si recuperarea care va urma.

Bun. Bruxelles-ul vede o cadere de 20% a economiei in prima jumatate a anului 2020, și scădere economica anuala de 9,5% pentru Italia și 6,5% pentru Germania – principalii parteneri comerciali ai noștri.

Pentru Romania, Comisia vede o cădere economică de 6%

Urmăriți primele pagini ale ,,presei din România” căreia guvernul i-a alocat 200 de milioane de lei, pentru a o cumpăra. Este cea mai puternică știre de astăzi din România (în condițiile în care nu a fost descoprit vreun vaccin anti-COVID), dar pentru că știrea contrazice fanteziile de cădere economică ale Guvernului doar cu -1,9% în 2020 (și creștere a PIB-ului cu 22,3 miliarde de lei în 2020, fundamentata pe doar 37.000 de șomeri în plus în 2020 față de 2019), știrea apare ca notă de subsol. Decât să mințiți încă 6 luni….