Monthly Archives: July 2020

ROMÂNIA, ţara cu cele mai mari salarii la stat din Uniunea Europeană

Pentru al treilea an consecutiv, România este liderul Uniunii europene, la capitolul salarii acordate angajaţilor la stat.

Deşi guvernanţii, indiferent de culoarea politică, se plâng de nivelul scăzut de colectare a veniturilor la bugetul de stat, din taxe şi impozite, iată că salariile pe care aceştia le oferă sunt dintre cele mai mari, la nivel european..

România a ocupat primul loc în clasamentul salariilor oferite angajaţilor la stat, în anul 2017 şi de atunci nu l-a mai părăsit, până în prezent. Prin urmare, a fi angajat la stat a devenit o mare provocare şi o uriaşă realizare, aceasta, în pofida faptului că România, în acest moment, ocupă penultimul loc, în Uniunea Europeană, la capitolul venituri colectate la bugetul de stat, ca pondere în PIB.

În anul 2018, România a înregistrat un ritm accelerat de creştere a veniturilor angajaţilor din sistemul public ca urmare a politicilor adoptate de guvernul de la acea vreme. În plus, aparatul de stat a crescut constant, din punct de vedere numeric, indiferent de partidele politice care s-au perindat la Palatul Victoria.

Pentru comparaţie, în celelalte state ale Uniunii Europene, cheltuielile cu salariile angajaţilor la stat au fost mult mai ponderate şi au crescut numai în urma unui proces de consolidare a finanţelor publice.

În anul 2019, sumele plătite angajaţilor din administraţia centrală şi celor din administraţia locală, au reprezentat 35,44% din totalul veniturilor la bugetul de stat, în urcare faţă de anul 2018 când acestea au fost de 34,22% din total. Ca pondere în PIB salariile angajaţilor la stat au reprezentat 11,2%, cu 1% mai mult decât media Uniunii Europene.

Citeste si  Uniunea Europeană între GREXIT-ul evitat la limită, în anul 2015 şi BREXIT-ul care se va realiza la sfârşitul acestui an

Pentru că a sosit momentul publicării declaraţiilor de avere, în acest context, să vedem cum stau, la capitolul venituri, guvernatorul şi viceguvernatorii BNR.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a încasat, 897.578 lei, salariu de la BNR şi 151.412 lei, pensie. În total, 1.093.781 lei.

Florian Georgescu, prim viceguvernator BNR, a încasat, 1.365.428 lei, salariu de la B.N.R, 126.608 lei, pensie şi 107.472 lei indemnizaţie de parlamentar pentru limită de vârstă. În total, 1.599.508 lei.

Leonardo Badea, viceguvernator BNR, preşedinte ASF, a încasat 157.160 lei, salariu de la B.N.R. şi 711.813 lei, salariu de la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară). În total, 868.973 lei.

Eugen Nicolaescu, viceguvernator BNR, a încasat 788.662 lei salariu de la BNR şi pensie 41.700 lei. În total, 830.362 lei.

Frumoase sunt şi veniturile încasate de cei nouă judecătorii ai Curţii Constituţionale, aduşi în prim-planul vieţii publice de ultimele evenimente sociale şi politice.

Valer Dorneanu, Preşedinte CCR, a încasat 293.590 lei, salariu de la CCR, 54.680 lei, diferenţe salariale din 2019, 454.668 lei, pensie şi 75.396 lei, indemnizaţie de parlamentar pentru limită de vârstă. În total, 878.334 lei.

Cristian Deliorga, judecător CCR, a încasat 282.247 lei, salariul de la CCR şi 144.732 lei, pensie. În total, 426.979 lei.

Marian Enache, judecător CCR, a încasat 297.528 lei, salariu de la CCR, 497.562 lei, pensie şi 92.676 lei, indemnizaţie de parlamentar pentru limită de vârstă. În total, 887.766 lei.

Daniel Morar, judecător CCR, a încasat 281.904 lei, salariu de la CCR, 359.514 lei, pensie, 94.052 lei, diferenţe salariale din 2019, 4.441 lei, diferenţe salariale de la DNA. În total, 645.859 lei.

Mona Pivniceru, judecător CCR, a încasat 288.575 lei, salariu de la CCR, 388.920 lei, pensie şi 100.951 lei, diferenţe salariale din 2019. În total, 778.446 lei.

Gheorghe Stan, judecător CCR, a încasat în total 500.983 lei din salarii de la Inspecţia Judiciară, Ministerul Public şi CCR.

Livia Stanciu, judecător CCR, a încasat 315.567 lei, salariu de la CCR, 32.757 lei, diferenţe salariale de la I.C.C.J, 1.067 lei, diferenţe salariale de la C.S.M. şi 454.716 lei, pensie. În total, 804.107 lei.

Elena Simina Tanasescu, judecător CCR, a încasat 161.358 lei, salariu de la CCR şi 161.592 lei de la Universitatea Bucureşti. În total, 322.950 lei.

Attila Vargă, judecător CCR, a încasat 308.781 lei, salariu de la CCR şi 410.000 lei, pensie. În total, 718.781 lei.

Lista veniturilor uriaşe încasate de la stat este foarte lungă… România se situează pe penultimul loc între cele 27de state ale Uniunii Europene, conform indicelui economic dar pe primul loc la salariile oferite în sistemul bugetar. Există o logică în toată această treabă sau doar interese?

Criza pandemică accelerează schimbarea pentru angajați: În doi-trei ani, sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilități digitale

Dacă în urmă cu un an studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275.000 angajați români ar trebui să învețe abilități digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-și menține sau găsi locuri de muncă, estimările în contextul pandemiei – care a accelerat digitalizarea – devansează termenul cu cel puțin cinci ani.

Deja considerată de mai mulți ani un fenomen disruptiv pentru forța de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activități s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa. În aceste condiții, adaptarea competențelor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activități economice și sociale se desfășoară online, cât și pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o amenințare, este un îndemn pentru angajați și angajatori să fie pregătiți pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm. Nevoia de abilități digitale tot mai sofisticate crește rapid și schimbă cererea pe piața muncii. În ultimele luni, am fost toți obligați să evoluăm în lumea online – unii fiind abia în faza de “alfabetizare” digitală, în timp ce alții au adăugat noi competențe sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente și s-au accentuat cerințele de securitate cibernetică. Și lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să ne analizăm mai cu atenție ceea ce știm să facem efectiv și cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiți în acest moment.

Dacă ne uităm la industriile puternic afectate de criza pandemică, putem anticipa că multe activități se vor face diferit. HoReCa sau transporturile care, până de curând, necesitau într-o măsură insignifiantă competențe digitale încep să adopte treptat digitalizarea. Sunt domenii despre care s-a vorbit mai puțin până acum ca fiind ”țintele” digitalizării sau automatizării, însă tot mai multe companii au început să exploreze interacțiunea virtuală acolo unde e posibil, chiar și în acest domenii. În același timp, angajații aflați în pericol să-și piardă locurile de muncă sau care și le-au pierdut deja, trebuie să se reorienteze, fie să transpună în online o parte a activității, în măsura în care este posibil, fie să învețe altceva.

Citeste si  Ne laudam cu sectorul IT dar peste 75% din firmele românesti transmit informatii tiparite

Un impact mare au resimțit și vor resimți tot mai puternic, industriile unde digitalizarea și automatizarea preiau treptat din locurile de muncă. În industria manufacturieră, de exemplu, roboții sunt tot mai prezenți. Presiunea asupra costurilor, mai ales ca urmare a crizei, va grăbi acest proces. Chiar și în serviciile publice, se vede o tendința de digitalizare, mai ales după ce perioada de lockdown a pus autoritățile în situația de a găsi soluții pentru a derula activități și a oferi servicii publice fundamentale. Alte servicii, cum este telemedicina, au fost utilizate mai ales de către entități private, iar acum au început să fie familiare spitalelor și clinicilor de stat. Școala online, un experiment cu totul nou pentru România, deși a funcționat cu sincope, este începutul unui proiect care, cu siguranță, va continua.

Preocuparea pentru educație și recalificare poate să atenueze presiunea asupra persoanelor ”vulnerabile” pe piața muncii în viitor. România are nevoie de investiţii în educaţie atât pentru copii, cât și pentru adulți, cu accent pe digitalizare, dar și pe acele competențe încă neînlocuibile de tehnologie: capacitatea de a lua decizii, să-şi exerseze creativitatea, să lucreze bine în echipă, să îşi dezvolte inteligenţa emoţională şi abilitatea de a învăţa şi a se reinventa, aptitudini care vor fi esenţiale pentru adaptarea la ceea ce se va cere pe piaţa muncii.

Responsabilitatea educației, în mod realist pentru a atinge rezultate, trebuie împărțită între guvern, prin educația formală, angajatori, prin programele de formare la locul de muncă și, nu în ultimul rând, fiecare individ în parte. Cei care sunt pro-activi și investesc în propria educație, vor avea beneficii reale în următorii ani, restul, rămân la discreția sistemelor de ajutoare sociale sau primesc locuri de muncă prost plătite. Investiția este de timp și energie, mult mai mult decât de bani, având în vedere multitudinea de instrumente accesibile mai ales online. De exemplu, aplicația generată de PwC, Digital Fitness App, este utilă pentru cei care vor să-și verifice abilitățile digitale și să se înscrie într-un plan de ”fitness” digital.

Ce spun directorii generali din România despre upskilling

Înainte de criza generată de pandemia COVID-19, directorii generali intervievați de PwC România în cadrul CEO Survey 2020 arătau că una dintre cele mai mari preocupări ale lor este disponibilitatea competențelor în cadrul organizației, indiferent că era vorba despre abilități interpersonale, de lucru cu volume mari de date sau competențe digitale. Totodată, cei mai avansați respondenți în adoptarea unor programe de upskilling au arătat că principala provocare este păstrarea angajaților, în timp ce companiile la început de drum invocau motivația și lipsa de resurse drept cele mai mari obstacole. Întrebați despre zonele în care companiile pe care le conduc derulează cele mai eficiente programe de upskilling, liderii le-au menționat pe cele care pun accent pe creșterea productivității forței de muncă (72%) și pe creșterea afacerii (70%), respectiv proiectele în vederea reducerii lacunelor și nepotrivirilor de competențe (67%).

Deși este de înțeles ca în această perioadă să punem la îndoială nevoia de investiții în programe de training profesionale, atâta timp cât încercăm simultan să reducem costurile, trebuie să avem în vedere că există mai multe modalități de a folosi resursele interne pentru a oferi instruire. Chiar dacă implică cheltuieli, aceste programe sunt necesare și nu trebuie privite ca un cost suplimentar, ci ca o investiție în pregătirea echipei și a organizației pentru viitorul muncii.

Îmbunătățirea competențelor digitale este, prin urmare, o inițiativă esențială pentru afacere care ar putea fi abordată în orice moment în care există timpi morți sau scăderi în productivitate. Pregătirea forței de muncă a viitorului va necesita investiții mari, dar costul inacțiunii va fi și mai mare.

Barometrul digitalizarii in Romania, editia 2020

Din cauza pandemiei, la nivel global, se estimează că vor dispărea peste 2 milioane de locuri de muncă și sute de mii de companii.

Pentru a putea supraviețui companiile trec multe procese în mediul online. De la telemuncă, la marketing, vînzări și relația cu clienții soluția este digitalizarea.

Deoarece acest fenomen este deja o realitate, vrem să măsurăm care este impactul pe care l-a avut până acum în România. Barometrul digitalizării în companiil românești este acum la cea de-a treia ediție.

Participarea dvs. la această cercetare este foarte importantă și o apreciem mult. Pentru completarea chestionarului, accesați acum acest link: https://www.surveymonkey.com/r/barometruldigitalizarii2020

Vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor dvs. Raportul final va cuprinde doar informațiile cumulate rezultate din analiza răspunsurilor primite.

Creșterea gradului de educație financiară în România, șansa unui viitor mai bun

Câteva discuții din ultima perioada au avut loc în jurul ideii potrivit căreia în România nu investim suficient în instrumente sau produse financiare cu risc mai ridicat (și randament potențial pe măsură), decât depozitele bancare / conturi / planuri de economii. Acest lucru este cât se poate de adevărat.

Totuși, consider că principala problema a românilor în general este lipsa unui plan de economisire pe termen lung, acest aspect având implicații în nivelul avuției acumulate în comparație cu alte țări. Este adevărat că s-a creat un cerc vicios. Din cauza randamentului scăzut, investițiile mai puțin riscante nu impulsionează economisirea pe termen lung. Am întâlnit adesea, următoarea atitudine: “Pot face alte lucruri cu banii mei!”.

Așadar, oamenii se gândesc mai mult la ziua de astăzi și la ce pot cumpără acum din banii lor. Știm foarte bine că unul dintre principalii contribuitori la creșterea economică în România a fost consumul populației, iar în ultimii ani creșterea salariului minim și mediu pe economie a fost cu mult peste creșterea averii financiare ale populației. În mod normal, situația ar trebui să fie invers și să acumulăm o mare parte din ceea ce câștigăm în plus.

După o simplă analiză a unei statistici cu privire la activele financiare ale populației raportat la PIB, ajungem la o concluzie tristă – suntem săraci! În mod normal, orice persoană / familie ar trebui să economisească între 10% și 20% în mod lunar din veniturile curente pentru a tinde să își câștige independența financiară.

În România, ponderea activelor financiare acumulate de populație în PIB este cea mai mică din Europa, și anume de doar 58,7% (date: 2018). Ce include totalul activelor financiare? Depozite și conturi bancare, acțiuni listate și alte tipuri de participații, obligațiuni, asigurări, fonduri de investiții, fonduri de pensii, etc.

Ce arată acest nivel scăzut al activelor financiare în PIB în comparație cu alte țări europene? O mare parte din populație este sensibilă la pierderea veniturilor curente; o dependență ridicată de sistemul de pensii publice, sistem al cărui sustenabilitate pe termen lung oricum este pusă la îndoială având în vedere evoluția demografică, și nu numai.

Sursa datelor: Eurostat/Prelucrare – Andreea Gheorghe, CFA

Și oare cum am ajuns la această statistică tristă? Un sondaj realizat cu câțiva ani în urmă că către S&P legat de gradul de alfabetizare financiară (educație financiară) punea România într-o lumina nefavorabilă în comparație cu alte țări europene. Sondajul a fost realizat la scară globală și măsură gradul de alfabetizare financiră (educație financiară) al populației. Scorul obținut de România (de 22%) ne-a plasat la coada clasamentului, în comparație cu alte țări europene. Studiul poate fi accesat accesând studiul S&P

Andreea Gheorghe, CFA

Curs gratuit de ecommerce pentru antreprenori de la Google în parteneriat cu Banca Transilvania

Curs gratuit de ecommerce

Antreprenorii români ce dezvolta afaceri e-commerce se pot înscrie la un curs gratuit oferit de Google România în parteneriat cu Banca Transilvania, pentru accelerarea dezvoltării magazinelor online.

E-Commerce Masterclass by Google isi propune sa ajute antreprenorii romani din online aflati la inceput ul afacerilor in domeniul comertului electronic prin traning GRATUIT cu scopul accelerarii dezvoltarii magazinelor online.

Programul gratuit de training intensiv pentru accelerarea dezvoltării magazinelor online oferă antreprenorilor români soluții de îmbunătățire a startegiilor digitale și noi competențe în domeniu ecomm.

Înscrierile la E-Commerce Masterclass by Google se  pot face AICI, iar cursurile online vor începe pe 20 august 2020.

Programul cuprinde 6 sesiuni de training  ce se vor desfășura exclusiv online, prin intermediul platformei Google Meet. Sesiunile de lucru si invatare vor fi live, astfel încât participanții să poată adresa întrebări  si primi raspunsuri în timp real.

Participantii vor putea, de asemenea, aprofunda informațiile, la finalul fiecărei sesiuni primind prin e-mail linkul către livestreamul înregistrat.

Ce învăța antreprenorii

Cursanții vor parcurge următoarele domenii:

  •     publicitatea digitală
  •     experiența consumatorului
  •     UX user experience & mobile
  •     planificare financiară
  •     Google Analytics
  •     strategii de marketing sezoniere (Back to school, Black Friday, Sezonul cadourilor).

Mai multe informatii despre continutul cursurilor puteti gasi aici

Criteriile de selectie a antreprenorilor

Locurile disponibile pentru acest program sunt limitate, iar procesul de selecție  al antreprenorilor se va face conform următoarelor criterii:

  • existența unui magazin online funcțional
  • livrarea comenzilor la nivel local sau național
  • vechime în piață a magazinului  online de cel puțin 1 an

Mai multe informații despre criteriile de selecție și procesul de aplicație sunt disponibile aici.

Românii sprijină relansarea comerțului local în perioada post-izolare

Măcelarii, comercianții  de fructe, legume și brânzeturi sunt printre cei care au înregistrat cele mai mari vânzări după perioada de izolare și este probabil ca această tendință să se mențină și în continuare, conform studiului derulat de Mastercard.

63% dintre românii care au ieșit la cumpărături în perioada post-izolare declară că încearcă în mod activ să achiziționeze produse de la comercianții locali pentru a-i ajuta să-și readucă activitatea la normal, unul din trei (34%) oameni afirmând că de la începutul stării de urgență au descoperit noi magazine în comunitatea lor. Aproape doi din trei (62%) spun că intenționează să cumpere în continuare de la magazinele locale, chiar și acum când măsurile de distanțare socială au fost reduse.

29% dintre aceștia spun că au simțit lipsa restaurantului din zona în care locuiesc, iar alți 44% au declarat că în viitor vor mânca și vor bea în localurile din apropierea casei pentru a le ajuta își repornească afacerea. 19% dintre români au declarat că au ales să meargă la un restaurant local pentru a plasa o comandă la pachet, odată ce acesta și-a deschis ușile pentru livrare.

De asemenea, și saloanele de coafură și frizerie se numără printre acele afaceri care estimează creșteri ale activității, 47% dintre oameni afirmând că au așteptat redeschiderea salonului local, în loc să apeleze la ajutorul familiei sau prietenilor pentru o tunsoare. Totodată, pe parcursul stării de urgență, românii s-au orientat către mijloacele tradiționale de distribuire a laptelui la domiciliu, 20% dintre aceștia declarând că au apelat la un astfel de serviciu în timpul perioadei de izolare, iar 31% afirmând că intenționează să îl folosească în continuare.

„Perioada pe care o traversăm a schimbat modul în care românii își achiziționează produsele și serviciile de care au nevoie, aceștia orientându-se și către surse locale de încredere, și, totodată, a determinat o creștere semnificativă a cumpărăturilor online și a celor contactless, oamenii fiind mult mai conștienți că mijloacele digitale de plată le oferă siguranță, rapiditate și confort. De asemenea, magazinele și comunitățile locale joacă un rol important în furnizarea de bunuri și servicii, în repornirea economiei, precum și în sprijinirea localnicilor și în stimularea spiritului comunității. Sperăm ca această perioadă dificilă să contribuie la construirea unei relații între oameni și comercianții locali și la menținerea acesteia, chiar și pe măsură ce viața va reveni la normal”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Aproape patru din cinci (70%) spun că ultimele luni i-au făcut să conștientizeze dificultățile întâmpinate de cei vulnerabili, iar peste jumătate dintre români (53%) au declarat că sentimentul de apartenență la comunitate este mult mai profund în prezent. Pe tot teritoriul României, doi din cinci oameni (42%) au afirmat că acum sunt mai deschiși să își salute vecinii, iar 38% dintre aceștia au declarat că au ajuns să le cunoască numele celor care conduc magazinele din zona în care locuiesc.

TOP 10 AFACERI LOCALE CARE ESTIMEAZĂ CREȘTERI ALE VÂNZĂRILOR ÎN PERIOADA POST-IZOLARE

  1. Comercianții de fructe și legume
  2. Comercianții de brânzeturi
  3. Măcelariile
  4. Saloanele de coafură/frizerie
  5. Magazinele independente de haine
  6. Brutăriile
  7. Magazinele de bricolaj/hardware
  8. Librăriile independente
  9. Magazinele de cadouri
  10. Cafenelele locale

6 din 10 companii din România se așteaptă la o recesiune în maximum un an

Intrum România publică astăzi ediția specială Covid-19 a Raportului European al Plăților Companiilor, realizat pe 9.980 de companii din 29 de țări din Europa. Rezultatele raportului confirmă impactul financiar negativ pe care criza Covid-19 l-a avut și îl are în continuare asupra mediului de business și asupra plăților dintre companii, acestea confruntându-se cu situații unice în activitate.

Astfel, 6 din 10 companii din România, respectiv 58% dintre reprezentanții acestora, sunt de părere că în urmatoarele 12 luni o recesiune este iminentă în România. Media la nivel european este de 56%, iar companiile cu cele mai pesimite premise sunt în Italia (83%), Belgia (81%), Portugalia (86%), la polul opus fiind în Croația (27%), Bulgaria (33%) și Irlanda (35%).

Iar dacă în 2019 companiile vedeau ca riscuri majore plățile întârziate, acum ele declară că cel mai mare risc care le amenință buna funcționare a afacerii este riscul unei recesiuni la nivel paneuropean.  Astfel, pentru a-și continua activitatea și pentru a-și păstra un număr cât mai mare din personal, 69% dintre companiile europene, respectiv 61% dintre companiile din România au acceptat termene de plată mai lungi decât de obicei.

Ca măsuri de prevenire a unui eventual blocaj operațional, majoritatea companiilor, fie ele IMM-uri sau corporații, declară că apelează la măsuri de tăieri de costuri (38%), precauții la termenele de plată (35%), consolidarea echipei și a strategiei de vânzări (25%).

“În perioada crizei Covid-19 am observat un interes crescut al companiilor mici și mijlocii pentru securizarea operațiunilor și menținerea unui flux de numerar constant prin cereri de recuperare a sumelor restante. În ceea ce privește companiile cu peste 250 de angajați, focusul a fost accelerarea proceselor digitale, inclusiv Intrum România se regăsește în aceeași situație.”, declară Cătălin Neagu, Managing Director Intrum România.

Efectele economice pe termen lung ale Covid-19 asupra companiilor europene sunt încă incerte, deși Paolo Gentiloni, comisarul European pentru economie, declară că “Europa experimentează cel mai mare șoc economic de la Marea Criză Economică din 1930.”

Întregul raport este disponibil la linkul urmator: www.intrum.com

Despre Raportul European al Plăților Companiilor, ediția specială Covid-19

Raportul a fost realizat simultan în 29 de țări europene în perioada 14 februarie – 14 mai 2020. Studiul se bazează pe datele extrase din răspunsurile a 9.980 de companii din 12 industrii diferite. Prin subiectele abordate în studiile efectuate anual, Intrum își propune să crească nivelul de conștientizare asupra efectelor plăților întârziate și astfel să deschidă drumul spre o economie puternică.