Category Archives: News

George Clooney sold his tequila for $1B. And Dwayne Johnson’s might be worth $2B.

Nick Jonas, Eva Longoria and Kevin Hart are also shooting their shot. So why all the celebrity action around tequila? I did some digging and it actually makes a lot of sense

1/ The first big deal It started with the mega-sale of Casamigos to Diageo for a cool billion dollars. George created the brand with his buddies Rande Gerber and Mike Meldman in 2013. It was scooped up just 4 years later. While this wasn’t the first celebrity tequila brand, it was the first to sell for 3 commas. And Casamigos wasn’t even supposed to be a serious money maker. It was a passion project that grew into a cultural phenomenon. The word “Casamigos” has joined Hennesey and Cristal as a lyrical status symbol. So when Diageo dropped a pile of cash on Clooney, Hollywood took notice.

2/ Category growth The tequila market is hot. Red hot. Category sales exploded during the pandemic and hit $12.7B in 2023. That number is projected to double in a decade. California is also the largest US tequila market. One more advantage for Hollywood. But there’s another reason celebs are taken by tequila.

3/ It’s a brand business Alcohol is a brand heavy business. And there’s a long history of these brands being built around people. Think Johnnie Walker and Bacardi. The romantic origin story, the fine-tune distilling process, the old-world craftsmanship. This is a tried and true playbook. So if you’ve got a personal brand, you’ve got a head start.

4/ Speed and cost Clooney and friends were able to launch Casamigos on less than $2M. They operated on cash flow from then on. And honestly, it could be done for a lot less today. There are tons of tequila brands in Jalisco – the tequila capital, who would love to slap a star on the bottle. As for speed, some tequilas can be aged for less time compared to scotch or rum. And this means a shorter time to market. But you better move fast.

5/ My take Let’s be clear. Tequila is not the only drink in town. Ryan Reynolds sold Aviation Gin for $610M. And Conor McGregor unloaded Proper No. Twelve Whiskey for about the same. Lots of ways to win. Still tequila’s not going anywhere. It’s big and growing. Jose Cuervo still dominates the category with nearly 9M cases sold in 2023. Patron and Don Julio round out the top 3 biggest brands. And what’s the fourth best-selling tequila? Casamigos.

Top Harvard cancer researchers accused of scientific fraud; 37 studies affected

Researchers accused of manipulating data images with copy-and-paste.

The Dana-Farber Cancer Institute in Boston.

Enlarge / The Dana-Farber Cancer Institute in Boston.

The Dana-Farber Cancer Institute, an affiliate of Harvard Medical School, is seeking to retract six scientific studies and correct 31 others that were published by the institute’s top researchers, including its CEO. The researchers are accused of manipulating data images with simple methods, primarily with copy-and-paste in image editing software, such as Adobe Photoshop.

The accusations come from data sleuth Sholto David and colleagues on PubPeer, an online forum for researchers to discuss publications that has frequently served to spot dubious research and potential fraud. On January 2, David posted on his research integrity blog, For Better Science, a long list of potential data manipulation from DFCI researchers. The post highlighted many data figures that appear to contain pixel-for-pixel duplications. The allegedly manipulated images are of data such as Western blots, which are used to detect and visualize the presence of proteins in a complex mixture.

DFCI Research Integrity Officer Barrett Rollins told The Harvard Crimson that David had contacted DFCI with allegations of data manipulation in 57 DFCI-led studies. Rollins said that the institute is “committed to a culture of accountability and integrity,” and that “every inquiry about research integrity is examined fully.”

The allegations are against: DFCI President and CEO Laurie Glimcher, Executive Vice President and COO William Hahn, Senior Vice President for Experimental Medicine Irene Ghobrial, and Harvard Medical School professor Kenneth Anderson.

The Wall Street Journal noted that Rollins, the integrity officer, is also a co-author on two of the studies. He told the outlet he is recused from decisions involving those studies.

Amid the institute’s internal review, Rollins said the institute identified 38 studies in which DFCI researchers are primarily responsible for potential manipulation. The institute is seeking retraction of six studies and is contacting scientific publishers to correct 31 others, totaling 37 studies. The one remaining study of the 38 is still being reviewed.

Of the remaining 19 studies identified by David, three were cleared of manipulation allegations, and 16 were determined to have had the data in question collected at labs outside of DFCI. Those studies are still under investigation, Rollins told The Harvard Crimson. “Where possible, the heads of all of the other laboratories have been contacted and we will work with them to see that they correct the literature as warranted,” Rollins wrote in a statement.

Despite finding false data and manipulated images, Rollins pressed that it doesn’t necessarily mean that scientific misconduct occurred, and the institute has not yet made such a determination. The “presence of image discrepancies in a paper is not evidence of an author’s intent to deceive,” Rollins wrote. “That conclusion can only be drawn after a careful, fact-based examination which is an integral part of our response. Our experience is that errors are often unintentional and do not rise to the level of misconduct.”

The very simple methods used to manipulate the DFCI data are remarkably common among falsified scientific studies, however. Data sleuths have gotten better and better at spotting such lazy manipulations, including copied-and-pasted duplicates that are sometimes rotated and adjusted for size, brightness, and contrast. As Ars recently reported, all journals from the publisher Science now use an AI-powered tool to spot just this kind of image recycling because it is so common.

Mihai Craiu

Diplomația „made in China”

H.D. Hartmann

La începutul acestui an, mai exact în 9 Ianuarie 2024, ministrul de de externe Wang Yi a prezentat liniile fundamentale pe care diplomația Chinei le va urma în 2024. Principiul fundamental a spus ministrul este acela că RP China va fi întotdeauna încrezătoare în destinul său național și statal, precum și va fi autonomă, îndeplinindu-si responsabilitațile de țară și putere majoră responsabilă.
Wang, de asemenea membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din China, a făcut aceste remarci atunci când s-a adresat unui grup major de dipopmați chinezi la întîlnirea care a analizat situația internațională și relațiile externe ale Chinei în 2023. Devenită tradițională deja, această analiză exhaustivă este mult așteptată de către comunitatea politică și diplomatică internațională, pentru că, prin acest audit pentru anul care a trecut, China își prezintă obiectivele sale internaționale pentru viitor.

Trebuie înțeles că declarațiile ministrului de externe chinez vin imediat după discursul ținut de către președintele chinez Xi Jinping, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din China și președinte al Comisiei Militare Centrale. Președintele Xi a sustinut la finalul lui Decembrie 2023 o prezentare la Conferința Centrală pentru Activitatea în Afacerile Externe, care a avut loc la Beijing. Conținutul sarcinilor trasate de către conducătorul chinez au fost clare, ca urmare, ministrul de externe a avut dialogul său aplicat, la numai cîteva săptămâni după discursul lui Xi, cu diplomații chinezi pentru implementarea politicii diplomatice globale a Chinei. Această înșiruire de evenimente, pe care, în afară de cunoscători, nimeni din presa Occidentului Colectiv nu a prezentat-o corect și educat, explică atenția deosebită pe care leadership-ul diplomației chineze o acordă stabilizării imaginii ministerului de externe chinez. Pentru că moda astăzi este să producem doar propagandă împotriva Chinei, nimeni nu a observat nuanțele unor schimbări de sens și de definiții ale politicii internaționale chineze. Acest articol prezintă în premieră în România, ce dorește de la anul 2024 China și conducerea sa, precum și viziunea chineză asupra evenimentelor din lumea care o înconjoară.

Wang a spus că China va juca pe deplin rolul strategic de lider al diplomației internaționale și va depune toate eforturile pentru a asigura succesul diverselor evenimente internaționale la care va participa, incluzând Forumul privind cooperarea China-Africa, Forumul Boao pentru Asia, China International Import Expo și Forumul privind acțiunea globală pentru dezvoltare comună. Accentul pus pe implementarea unei prezențe juste și profunde a Chinei în vecinătatea sa imediată sau îndepărtată ne arată că Beijing dorește o aprofundare a relațiilor cu țările Asiei și în special cu cele din Pacificul de Sud, o politică de altfel cunoscută de ani buni. Nuanța schimbării vine de la stabilizarea acestor relații, cu trimitere indirectă, subtilă dar fermă la imixtiunile occidental europene și occidental americane. Wang practic transmite că puterea regională cu care trebuie să se discute marile teme regionale ale anului 2024 este și rămâne China.

China își va proteja cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare și va depune eforturi pentru un mediu extern favorabil. Obiectivul Chinei este de a construi un nou model de dezvoltare, de a obține o dezvoltare de înaltă calitate. Wang a adăugat că diplomația chineză va aplica cu fermitate politica decisă de către conducerea chineză aceea de a își asuma responsabilitățile de putere majoră privind problemele legate de unitate. cooperarea și drepturile legitime ale țărilor în curs de dezvoltare. Mai mult, viziunea diplomatică chineză va acționa pentru găsirea de soluții la problemele majore privind viitorul și destinul omenirii, direcția de dezvoltare a lumii. Universalismul acestei politici nu poate scăpa unui ochi versat. China, asumă, deplin prin acțiunile sale, de ani buni, o vocație globală a politiclor sale, anul 2024 fiind cel al unei profunde consolidări a direcțiilor diplomatice. China, astfel anunță practic apariția unui nou actor internațional și global.

Ca tehnologie de implementare a vocației sale globale, ministrul de externe Wang a susținut că RP Chineză va rămâne angajată față de deschidere și incluziune și își va consolida și extinde rețeaua de parteneriate globale. Mai exact China va implementa consensul la care au ajuns cei doi șefi de state ai Chinei și ai Statelor Unite la San Francisco. Practic prin acest aspect, se pune în aplicare viziunea de la San Francisco, pe care cei doi leaderi, Biden și Xi au negociat-o anul trecut.

Aspectul poate cel mai relevant pentru situația actuală de pe frontul dintre Rusia și Ucraina este faptul că Beijing nu renunță la relația de parteneriat cu Moscova. Conform declarației sale ferme, Wang a anunțat că vor continua eforturile de a aprofunda încrederea reciprocă strategică și cooperarea reciproc avantajoasă între China și Rusia pentru a-și consolida parteneriatul strategic cuprinzător de coordonare în noile condiții internaționale. Pe acest palier, ne este clar că nu va exista o alianță militară a tot cuprinzătoare dintre China si Rusia (de tipul NATO) dar parteneriatul pe care președintele Xi și președintele Putin l-au decis acum ani de zile, va continua. În fond, cele 200 de miliarde de dolari schimburi economice între cele două state, reprezintă un adevărat catalizator pentru menținerea apropierii crescînde a celor două economii. Mai mult noua linie de politică externă euro-asiatică, extinderea BRICS, co-operarea în zona artică precum și capacitatea de a implementa proiecte privind stabilizarea în Africa, sunt instrumente pe care atât China cât și Rusia le vor utiliza pentru întărirea noului model multipolar de guvernanțî globală.

China va intensifica schimburile la nivel înalt și comunicarea strategică cu UE pentru a promova creșterea constantă și susținută a relațiilor. Fraza aceasta, deși diplomatică, scoate în evidență o problemă reală. Beijing nu vede în organizația UE un factor inciatnt de dezvoltare economică, diplomatică, politică sau de stabilizare în marile crize care traversează globul. De la războiul din Ucraina, la drama din Gaza, la pericolul extinderii războiului din Orientul Mijlociu în alte țări cum ar fi Liban, până la marile provocări de securitate din Marea Roșie sau Sudul Asiei, Uniunea Europeană nu a dovedit capacitate reală de a fi un factor de stabilitate și de pace. China astfel, deși recunoaște importanța acestei prezențe geopolitice denumită Uniunea Europeană, așteaptă mai mult și mai bine. Căci, putem să o spunem fără să greșim, în afară de discursuri bombastice, deseori imperialise și insultătoare ale fostelor imperii euroepne la adresa a peste 70% din țările lumii, Uniunea Europeană și statele care o formeză nu au prezentat nici un plan real de rezolvare a crizei ucrainiene, a crizei din Gaza, a multor altor crize internaționale de-a lungul anilor. Iar din punct de vedere economic, multe aberații scoase de birocrația de la Bruxelles au făcut mai mult rău pentru relațiile cu Beijing, decît au ajutat. Cazul Romaniei este revelator pentru nocivitate, uneori letală, a propagandei mincinoase venită, pe anumite teme, de la Bruxelles și puse în aplicare de leaderi prea plecati și supuși intereselor străine din elita romînească. China deci reamintește că mai este drum lung pînă cînd insultele gratuite și absolut primitive ale europenilor la adresa sa vor fi trecute cu vederea.

China va continua să dezvolte prietenia, încrederea reciprocă și convergența intereselor cu vecinii săi, să lucreze mână în mână cu alte țări în curs de dezvoltare, să se unească cu țările BRICS și să promoveze construirea unui nou tip de relații internaționale, a spus el. Pe acest fond de expansiune BRICS, China va implementa, de asemenea, în mod activ Inițiativa pentru Civilizație Globală, va promova valorile comune ale omenirii, va promova schimburile și cunoațterea reciprocă între civilizații și va promova înțelegerea reciprocă și prietenia între oamenii din toate țările. Deși standard, fraza aceasta reflectă stabilitatea fundamentală a politicii externe chineze.

Wang a spus că China va susține întotdeauna corectitudinea și justiția, va susține construirea unei lumi multipolare egale și ordonate, va practica un multilateralism autentic, va promova democrația în relațiile internaționale și va susține egalitatea tuturor țărilor. Wang a făcut apel la toate țările să susțină în comun scopurile și principiile Cartei ONU, să salveze normele de bază universal recunoscute care guvernează relațiile internaționale și să participe la reforma și construirea sistemului de guvernare globală, Wang a spus că China va implementa pe deplin Inițiativa de Securitate Globală, va susține corectitudinea și justiția, va promova în mod activ discuțiile de pace, va participa la soluționarea conflictului palestino-israelian, a crizei din Ucraina și a altor crize locale, regionale și globale.

Pentru marile puteri economice membre ale G7, ministrul de externe Wang a avut un mesaj clar. China va promova Inițiativa pentru Dezvoltare Globală. China va continua să urmărească cooperarea și să promoveze în mod activ o globalizare economică incluzivă, care să beneficieze tuturor, angajându-se să se opună tuturor formelor de unilateralism, protecționism și antiglobalizare. Ca orice putere economică majoră, fiind a doua economie a lumii, China a anunțat că va continua să promoveze liberalizarea și libertatea comerțului și a investițiilor, Pentru ca aceste obiective să fie îndeplinite China își propune sa participe la rezolvarea problemelor structurale care împiedică dezvoltarea sănătoasă a economiei mondiale, precum și menținerea stabilității lanțurilor industriale globale și a lanțurilor de aprovizionare.

Citând și explicând doar o parte dintre direcțiile diplomatice pe care China și le propune pentru anul 2024, observăm definirea concretă a aliniamentelor de de mare putere, de putere majoră. Prezența economică globală, interese care străbat de lungul și de-a laturl globul, fac din China nu numai cea mai nouă putere a lumii, dar oferă o lumină asupra maturizării diplomatice, deci a relațiilor internaționale chienze. Comportamentul global din ce în ce mai accentuat al diplomației chineze obligă la regândirea multora dintre politicile neo imperialiste ale Occidentului colectiv că vorbim de cel european, american sau alainșele pseudo-democratice din Asia de tipul Japonia sau Filipine. China este aici și va rămîne conform declarațiilor sale, principal motor al unei noi forme de guvernanță globală. De modul în care China va aplica politica sa externă, depind marile evoluții ale lumii.

Fara cosmetizari, despre nivelul real al digitalizarii in Romania; referiri preluate din cele mai recente rapoarte, studii si analize publicate

Acest material nu reprezinta opinia autorului; este o sinteza realizata din opiniile exprimate, care deja s-au publicat despre acest subiect in media, pe tot parcursul anului 2023.

Ramane la latitudinea cititorilor sa se informeze si sa-si formeze propria opinie despre situatia reala.

 1.) Studiu-analiza Mastercard (09.01.2023)

Numerarul are niște elemente și particularități care țin de suveranitatea, identitatea și politicile monetare ale fiecărui stat.

Drept urmare, nu se poate renunța complet la numerar, dar se poate limita utilizarea lui.

Bogdan Pătru – Government Segment Lead, Mastercard România și Croația, a explicat ca:

– nu putem subestima importanța cash-ului din viața românilor,

– numerarul este direct corelat cu nivelul economiei gri, atât la nivel local, cât și la nivel european,

– plățile electronice contribuie la “albirea” economiei: plățile electronice pot fi urmărite ușor, sunt ținute în evidența și fiscalizate, ceea ce reprezinta un plus la nivelul societății.

“Consecința nivelului ridicat al “economiei gri” este faptul că guvernul nu reușeste să colecteze taxele de care este nevoie pentru investiții în dezvoltare; astfel, se inregistreza permanent deficite bugetare, iar guvernul apelează la împrumuturi externe, ceea ce determină creșterea datoriei publice.

Indicele Plăților Digitale (IDP) este un instrument de analiză dezvoltat de Mastercard, care urmărește evoluția plăților digitale, la nivel național.

Sistemul a fost implementat in Romania pentru a înțelege:

– dinamica schimbărilor,

– evoluția plăților electronice, și

– maturitatea sistemului de plăți,

din România.

IDP analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice în funcție de 3 sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare sub-indice cu o pondere egală în scorul final.

i.) – Infrastructura – este un sub-indice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea infrastructurii existente de a permite plăți electronice.

ii.) – Cunoștința – analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către consumatori.

iii.) – Utilizarea – arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția plăților digitale față de numerar.

Accesul la servicii financiare este determinat de factori precum:

– infrastructura de plăți,

– profilul demografic, și

– nivelul de digitalizare.

Românii care nu au acces la aceste servicii financiare:

– locuiesc în mare parte în mediul rural sau urban mic,

– au un nivel mai scăzut de educație,

– au venituri mai mici, sau poate chiar nu au un venit constant,

 sublinia Bogdan Pătru.

“Rezultatele Studiului indică faptul că românii sunt, în general, deschiși să adopte plățile digitale, dar foarte mulți nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor metode de plată”, declara reprezentantul Mastercard.

Conform datelor Mastercard, la nivelul anului trecut, ponderea populației bancarizate era de 60%; acest lucru înseamnă că 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nici nu pot utiliza plățile digitale.

Reprezentantul Mastercard a menționat faptul că gradul de bancarizare a românilor este strâns legat de:

– accesul la produsele și serviciile bancare, practic de infrastructura existentă,

– nivelul de educație financiară,

– pregătirea digitală, dar și

– afinitatea pentru cash la nivelul populației.

“Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur și convenabil mod de plată de către o bună parte a populației; acest lucru este alimentat și de faptul că:

– doar jumătate din populația adultă din România își primește veniturile integral digital, pe card, iar

– o mare parte din aceste venituri sunt retrase la ATM,

conform datelor noastre”, menționa Bogdan Pătru.

Accesarea serviciilor bancare este determinată și de datele demografice:

– in general, generațiile mai tinere, cu venituri ridicate, cu studii universitare, au cunoștințe financiare mai solide și sunt mai predispușe să utilizeze serviciile bancare, spre deosebire de vârstnici și consumatorii cu un nivel mai scăzut de educație;

– totodată, locuitorii din orașele mari și orașele medii au un nivel de cunoștințe financiare mai bun decât locuitorii din zonele rurale;

conform informațiilor furnizate de Mastercard.

Mai mult, vorbind de nivelul de pregătire digitală în rândul populației, datele aratau că Romania este în topul țărilor europene care oferă acces la Internet de mare viteză: majoritatea românilor utilizează Internetul și dețin un smartphone, procentul situându-se la aproximativ 80%, dar Romania era pe ultimul loc în UE în ceea ce privește nivelul de competențe digitale de bază.

La nivel de infrastructură, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, fiind cel mai mic rezultat comparativ cu alte țări din regiune în care Indicele Plăților Digitale a fost calculate: in Bulgaria, rata de terminalizare se situa la 64%, în Ungaria era la 47% și în Croația rata de terminalizare era la 44%.

Totodată, cei mai mulți dintre acești comercianți sunt din mediul urban.

Însă, în mediul mic urban și mai ales în mediul rural, cei mai mulți nu au acces la infrastructură suficientă pentru a instala POS.

În ceea ce privește nivelul de cunoștințe, mare parte din populație, dar și mulți comercianți, nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor noi metode de plată.

 2.) Analiza NETOPIA Payments (09.02.2023)

In 2022, segmentul de vârstă cu cel mai ridicat nivel de achiziții online a fost reprezentat de cel de 35-44 ani (25,52%), urmat îndeaproape de:

– 18-24 ani (14,33%),

– 25-34 ani (22,46%),

– 45-54 ani (20,91%),

– 55-64 ani (9,27%), și

– 65+ ani (7,51%).

În topul orașelor în care s-au realizat cele mai multe tranzacții online în 2022 au fost București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Ploiești.

 3.) Studiul Reveal Marketing Research (21.02.2023)

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 15.-17.02.2023 pe un eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de Internet; mărimea eșantionului a fost de 1.008 respondenți.

Românii preferau să apeleze la împrumuturi de la cunoscuți decât să apeleze la credite la bănci, conform Studiului.

Dacă ar avea nevoie de o anumită sumă de bani, 47% dintre respondenți declarau că ar împrumuta de la familie sau prieteni, într-o măsură semnificativ mai mare:

– Generația Z (64%), și

– respondenți din mediul rural (53%).

Românii preferau aceste împrumuturi informale deoarece:

– de cele mai multe ori, este vorba de sume mici, iar

– lipsa dobânzii sau a termenelor stricte de plată reduce anxietatea financiară a acestora.

Apelarea la împrumuturile bancare era preferată de 29% dintre români, în timp ce:

– 11% dintre respondenți ar utiliza un card de cumpărături dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, iar

– 3% dintre respondenți au menționat că s-ar împrumuta de la instituții financiare non-bancare (IFN).

Conform Studiului:

– 60% dintre români declarau că au încredere în aplicațiile de mobil banking că le țin în siguranță banii;

– Internet bankingul sau site-urile băncilor sunt următoarele în top, cu 59% dintre respondenți declarându-și încrederea față de acestea.

În bănci în sine aveau încredere 56% că le vor ține banii în siguranță: Generația Z și persoanele peste 55 de ani aveau încredere semnificativ mai mare în bănci, având un scor de 65%, respectiv 63%.

În Google Pay aveau încredere 46% dintre români, iar în Apple Wallet 41%; Generația Z (tinerii 18-24 ani) este singura care avea mai multă încredere în Apple Wallet (52%) decât în Google Pay (34%).

Comercianții online sunt instituțiile în care românii aveau cea mai mică încredere în ceea ce privește siguranța banilor lor:

– 31% aveau încredere în comercianții online internaționali, iar

– 38% aveau încredere în comercianții online locali.

Platformele intermediare care procesează plăți online între comerciant și cumpărător se bucurau de un scor mai ridicat, 45% dintre respondenți declarând că aveau încredere în acestea să le țină banii în siguranță.

În cele ce privesc comenzile online:

– 45% dintre români preferau să plătească online la plasarea comenzii, în special persoanele cu vârste între 45 și 55 ani (55%), în timp ce

– 44% preferau să achite comanda cash la livrarea coletului.

Plata ramburs era preferată într-o măsură semnificativ mai mare de către:

– tinerii între 18-24 de ani (58%), și

– persoanele din mediul rural (53%).

Mai mult:

– 10% dintre respondenți declarau că preferă să plătească folosind cardul, însă la livrarea comenzii; 15% dintre persoanele peste 55 de ani preferau această metodă de plată;

– 50% dintre români declarau că vor folosi din ce în ce mai puțini bani cash decât până acum, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 45 și 55 de ani;

– 34% declarau că vor folosi banii cash în aceeași proporție ca și până acum, iar

– 7% declarau că vor utiliza mai mulți bani cash decât în prezent.

Datele despre utilizarea banilor cash nu s-au modificat comparativ cu aprilie 2022.

 4.) Analiza Limitless Agency (28.04.2023)

Piaţa de e-commerce din România a înregistrat un trend ascendent în primul trimestru din 2023, valoarea totală a comenzilor fiind de peste 180 de milioane de euro, în ciuda inflaţiei ridicate, aratau datele unei Analizae realizate de Limitless Agency – agenţie de marketing digital din România, potrivit unui comunicat din 28.04.2023.

Potrivit Limitless Agency, Analiza realizată în baza datelor din aproximativ 400 de magazine online, valoarea medie a comenzii a fost de 1.060 lei (214,6 euro) în perioada ianuarie-martie 2023.

Totodată, au fost înregistrate:

– 1.701.397 tranzacţii,

– peste 80 de milioane de utilizatori, şi

– peste 99 milioane de sesiuni în magazinele online din portofoliul agenţiei.

Cele mai comandate produse erau din categoriile telefoane/tablete, TV/audio-video, electrocasnice, laptop-uri/desktop-uri, pantofi sport, pantofi dama, ghete, botine, ceasuri, bijuterii şi ochelari de soare sau de vedere şi lentile de contact.

Cel mai scump produs comandat online a fost un televizor, din categoria smart TV, în valoare de 729.999,90 lei (peste 148.000 euro), achiziţionat în ianuarie 2023.

Daniel Slăvenie – CEO & Partner Limitless Agency, declara: “Începutul de an 2023 indică faptul că piaţa de e-commerce îşi continuă creşterea într-un ritm organic, tot mai mulţi români preferând să achiziţioneze produse sau servicii online.

De altfel, creşte tot mai mult încrederea consumatorilor în platformele de e-commerce, având loc achiziţii cu valori mari, de mii sau sute de mii de lei.

De asemenea, vom vedea o creştere şi a numărului de magazine în online, având în vedere preferinţa tot mai mare a românilor pentru a comanda produse online pentru a beneficia de avantajele oferite de acest canal”, declară Slăvenie.

Pentru 2023, reprezentanţii Limitless Agency estimează o creştere în jur de 15% pentru piaţa de e-commerce, punctând că este loc de o creştere dublă în domeniu.

Daniel Slăvenie – CEO & Partner Limitless Agency, explica: “În condiţiile în care în prezent doar 45% dintre românii cu acces la Internet comandă online, potenţialul ecommerce-ului românesc este ridicat, piaţa crescând organic de la an la an.

De altfel, cu fiecare an se vede un număr tot mai mare de români care comandă online, cu vârfuri înregistrate de sărbători.

Spre exemplu, cu ocazia Paştelui, consumatorii români au cheltuit cu aproape 40% mai mult online faţă de o zi obişnuită, valoarea medie a comenzii fiind de 370 lei, în creştere cu 27% faţă de anul trecut.

Mai precis, a devenit deja o obişnuinţă ca românii să comande tot mai des şi mai mult online, în special de sărbători, pentru a evita aglomeraţia din magazine şi pentru a beneficia de retur gratuit.

Iar această tendinţă este tot mai prezentă zi de zi, inclusiv pentru alimente, nu doar pentru produse de care nu este nevoie imediat”.

 5.) Studiul-raport A.T. Kearney: “European Retail Banking Radar” (02.06.2023)

63% dintre români vizitează sucursala bancară, insa doar 11% nu ar fi dispuși sa treacă la utilizarea exclusiva a canalelor digitale, arata un Raport anual intitulat “European Retail Banking Radar”, efectuat de compania A.T. Kearney.

Cum s-a schimbat consumatorul de produse bancare, după pandemie:

– 45% dintre consumatorii din Europa au folosit canale digitale pentru a achiziționa produse bancare în 2023, în creștere față de 33% în 2020, iar

– 37% dintre interacțiunile bancare europene sunt acum exclusiv digitale (atât cercetarea produselor bancare, cât și achiziția sunt efectuate digital).

După pandemie, consumatorii din Europa au mixat opțiunile bancare prin interactiune fizică și digitală.

Mai exact, în 2023, aproximativ 29% dintre interacțiunile cu consumatorii europeni au fost de tip digital, ceea ce înseamnă că:

– cercetarea privind produsele bancare a fost efectuată printr-un tip de canal (fizic sau digital), iar

– achiziționarea s-a realizat printr-un alt tip de canal.

În România, acest procent a fost similar (28%), arătând un comportament corespondent al românilor față de alți europeni.

Canalele digitale continuă să se dezvolte rapid, însă canalele fizice rămân de asemenea utilizate de către consumatori. De exemplu, tări precum Spania și Marea Britanie au prezentat cea mai dramatică schimbare a atitudinii consumatorilor față de canalele bancare digitale în ultimii ani, achizițiile digitale crescând:

– de la 16%, la 38% (Spania), și

– de la 48%, la 69% (Marea Britanie),

între 2020 și 2023.

În România, achizițiile digitale:

– au atins 30% înainte de perioada pandemiei,

– au crescut la 45% între 2021 și 2022,

– urmând apoi o ușoară întoarcere către canalele tradiționale, la un procent de 39% în anul 2022.

În paralel, în comparație cu 2020 și cu perioada de vârf a pandemiei, utilizarea canalelor digitale este acum mai redusă în unele regiuni europene: in general, aproximativ o treime din toate interacțiunile din Europa s-au desfășurat exclusiv în cadrul canalelor fizice.

De exemplu, Marea Britanie și Suedia aveau o tendință mai mare către digitalizare în comparație cu media europeană, înregistrând în anul 2022 peste două treimi (69-70%) din totalul achizițiilor realizate prin canale digitale:

– fie online,

– fie prin intermediul serviciilor bancare mobile.

Deși aproape jumătate (41%) dintre toate sucursalele băncilor și-au închis porțile din 2008 până în prezent, sucursalele dețin încă un rol cheie pentru mulți consumatori, 55% dintre respondenții europeni vizitând o sucursală bancară cel puțin 1 dată pe trimestru în 2022.

În România, procentul este de 63%, o scădere cu cel puțin 5% fiind preconizată în următorii 2 ani.

Principalii factori care stau la baza utilizării în continuare de către consumatori a sucursalelor bancare includ:

– consilierea personalizată,

– interacțiunea umană, și

– un grad mai ridicat de încredere.

Fiecare a 12-a persoană (8,5%) care apelează la o sucursală declara categoric că nu este dispusă să treacă exclusiv la canalele digitale.

În România, doar 11% nu ar fi dispuși sa treacă la utilizarea exclusiva a canalelor digitale.

Motivele pentru care romanii ar utiliza cu precădere sau doar canalele mobile și Internet banking ar fi:

– pentru primirea de sfaturi personalizate în legătură cu situația lor financiara (21% din respondenți), sau

– pentru o servisare mai buna atunci când au întrebări sau întâmpină probleme (16% din respondenți).

Oarecum surprinzător, spre deosebire de alți europeni, romanii nu menționau între primele motive pentru a utiliza exclusiv canalele digitale factori precum “beneficii financiare” și nici măcar “ușurința in utilizare”, rezultatele recente arătând din nou inclinația mult mai mare spre:

– sfaturi,

– personalizare,

– ajutor, si

– atenția asupra sănătății lor financiare.

Consumatorii români încă vizitează sucursalele, în special:

– pentru folosirea bancomatelor (28% din respondenți), sau

– pentru a-și rezolva anumite probleme (23% din respondenți).

Foarte puțini consumatori mai vizitează astăzi agenții bancare pentru:

– efectuarea unor plăți mari (4%), sau

– operațiuni la ghișeu (8%),

lucru care indică încă o dată avansul soluțiilor de mobile și Internet banking în România în ultimii ani.

“România a avansat și continuă să avanseze rapid din punct de vedere al utilizării canalelor digitale și in special al aplicațiilor de mobile banking – apetitul este aici și va rămâne, este clar.

Sunt însă câteva aspecte importante și interesante în România.

i.) – Pe partea pozitivă, interesul și atenția din ce în ce mai mare a românilor asupra sănătății financiare și, astfel, dorința (și nevoia) de a primi suport și sfaturi personalizate de la banca lor în acest sens, din ce în ce mai mult direct în spațiul digital (mobil), mulți dorindu-și acest lucru mai mult decât beneficii financiare directe.

ii.) – Băncile locale mai au încă de inovat în zona de experiență digitală, și au de învățat de la băncile digitale (neobanks) care, prin reimaginarea unor produse clasice și a experienței clientului în utilizarea lor, reușesc:

– să atragă mai multi clienti,

– să facă experiența de utilizare mai simpla, și

– să stimuleze un comportament chiar mai sănătos în multe cazuri (ex.: economisire, gestiunea banilor etc.).

iii.) – Pe de altă parte însă, anumite interacțiuni fizice rămân importante, precum:

– retragerile de cash (deși trendul de creștere al tranzacțiilor electronice există), sau

– rezolvarea unor probleme specifice în agenție/ față în față.

Acest lucru înseamnă pentru bănci nevoia de investiție și optimizare în continuare și în rețea și infrastructură și, foarte important, în angajați”,

declara Florian Teleaba – Principal și Head of Bucharest Office, Kearney.

 6.) Statistica Eurostat (02.08.2023)

Romania se află pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene (UE) într-un clasament privind conexiunea la Internet.

Aproximativ 2,4% din populaţia UE nu îşi permitea în anul 2022 o conexiune la Internet, ponderea fiind mai mare, de 7,6%, în rândul populaţiei expuse riscului de sărăcie, arată datele publicate pe 01.08.2023 de Eurostat.

În rândul statelor membre, România şi Bulgaria sunt ţările unde 9,1%, respectiv 8,1% din populaţie, nu îşi permitea în anul 2022 o conexiune la Internet, spre deosebire de Finlanda şi Luxemburg, unde doar 0,3%, respectiv 0,4% din populaţia totală se confrunta cu o problemă similară.

De asemenea, diferenţa între populaţia totală şi populaţia expusă riscului de sărăcie în termeni de capacitate de a-si permite o conexiune la Internet, era vizibilă în 2022 în toate statele membre UE.

Cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie şi care nu îşi permit o conexiune la Internet se înregistra în România (25%), urmată de Bulgaria (20,5%) şi Ungaria (16,5%).

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Danemarca şi Finlanda (fiecare cu 1%), urmate de Cipru şi Luxemburg (fiecare cu 1,5%).

Internetul din Romania are viteză, dar doar pentru cine îşi permite.

 7.) Sondaj FinZoom.ro & CEC Bank (02.08.2023)

Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din Romania, reprezentativ pentru utilizatorii de Internet.

54,9% dintre respondenți sunt salariați, 74,83% locuiesc la oraș, 38,08% au studii superioare.

Peste 52% dintre români au folosit cardul bancar pentru efectuarea unei plăți la cumpărături online iar peste 41% dintre respondenți folosesc constant cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare, rezultă dintr-un Sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.  

Conform Sondajului:

– puțin peste 26% utilizează doar uneori cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare,

– în timp ce 32% plătesc facturile la utilități doar cash.

În ceea ce privește serviciile bancare online:

– 29,08% dintre respondenți susțin că folosesc în mod curent, săptămânal sau chiar mai des Internet Banking / Mobile Banking,

– alți 22,83% utilizează aceste servicii doar rar, ocazional,

– în timp ce 48,08% nu folosesc deloc astfel de servicii.

Plata în magazinele fizice e făcută:

– și cu cash dar și cu cardul de către cei mai mulți români (40,67%),

– în timp ce doar cu cash plătesc aproape aceeași pondere (39,67%),

– doar cu cardul plătesc 19,67% dintre respondenți.

Pe de altă parte, doar 22,83% dintre respondenți susțin că folosesc Google Pay / Apple Wallet pentru cumpărăturile din magazine direct cu telefonul.

 8.) Raportul de ţară pentru România 2023 al C.E. (16.08.2023)

♦ Doar 53% dintre IMM au un nivel de digitalizare de bază, sub media UE.

♦ Micile companii se uită la investiţii în tehnologii şi instrumente atunci când vine vorba de digitalizare, pe când companiile mijocii sunt mult mai atente la dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor.

♦ Circa 70% dintre IMM folosesc tehnologii digitale pentru optimizarea proceselor şi fluxurilor de lucru, si numai jumătate din ele au implementat soluţii de managementul datelor.

Pandemia a accelerat procesul de digitalizare a companiilor locale, fiind constrânse de contextul crizei sanitare.

Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii din România sunt mult mai puţin digitalizate faţă de restul Europei.

Astfel, Raportul de ţară pentru România al Comisiei Europene (C.E.) arată că doar 53% din IMM locale au un nivel de digitalizare de bază, iar procentul scade când vine vorba de cunoştinţe tehnice avansate.

„România are un scor foarte slab la digitalizarea afacerilor.

Ponderea IMM cu cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, precum şi adoptarea de tehnologii avansate precum serviciile de cloud computing, inteligenţa artificială şi big data rămân considerabil sub media UE.

Doar 53% dintre IMM au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, comparativ cu media UE de 69%, în timp ce diferenţa faţă de media UE este şi mai mare pentru indicatorii care arată adoptarea tehnologiilor digitale avansate“, se arată în Raportul de ţară pentru România 2023 al C.E..

9.) Statistica Eurostat (15.12.2023)

Anul acesta, 56% din populatia UE cu varsta cuprinsa intre 16-74 de ani avea cel putin competente digitale de baza, cea mai scazuta pondere fiind in Romania (28%), Bulgaria (36%) si Polonia (38%); asa arata deatele publicate pe 15.12.2023 de Oficiul European pentru Statistica (Eurostat).

 10.) Raport de cercetare CIPRA (19.12.2023)

Potrivit Cercetării CIPRA, încrederea în bănci nu este la un nivel foarte ridicat:

– doar 35% dintre respondenți acordând o notă de 9 sau 10;

– 29% acordând o notă de 9 sau 10 pentru încrederea în banca digitală.

Nivelul încrederii în băncile clasice este mai ridicat pe segmentul de vârstă 56+ ani, iar încrederea în băncile digitale este cea mai ridicată în rândul celor cu venit peste medie (35%).

La tinerii 24-34 de ani, se observă cea mai mare incidență de utilizare a băncilor digitale (46%), comparativ cu 25% pe segmentul 56+ ani.

Trendul de scădere a utilizării numerarului este destul de evident:

– 38% din respondenți afirmând că vor folosi mai puțin banii cash, și

– doar 9% estimând că vor folosi mai mult numerarul.

Principalul avantaj al plății cu numerar este legat de faptul că:

– nu se poate plăti oriunde cu cardul: există locații fără POS (51%), sau

– pur şi simplu oferă siguranța că se poate plăti oriunde (43%).

Un rol important în preferința pentru numerar îl au:

– obișnuința (26%), şi

– sentimentul de control dat de contactul direct cu banii (21%).

 Acest material nu reprezinta opinia autorului; este o sinteza realizata din opiniile exprimate, care deja s-au publicat despre acest subiect in media, pe parcursul anului 2023.

Ramane la latitudinea cititorilor sa se informeze si sa-si formeze propria opinie despre situatia reala.

 Surse:

 1. https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/293172/mastercard-nu-putem-renunta-complet-la-cash-dar-ii-putem-limita-utilizarea-platile-electronice-contribuie-la-albirea-economie.html?utm_source=Daily&utm_medium=email&utm_campaign=Newsletters&utm_content=M%C4%83rturiile%20unei%20supravie%C8%9Buitoare%20de%20la%20Auschwitz:%20C%C3%A2%C8%9Biva%20ani%20dup%C4%83%20ce%20am%20sc%C4%83pat%20de%20acolo,%20ne%20jucam%20%E2%80%9Ede-a%20lag%C4%83rul%E2%80%9D%20-%20o%20parte%20dintre%20copii%20%E2%80%9Er%C4%83m%C3%A2neau%20%C3%AEn%20via%C8%9B%C4%83%E2%80%9D%20%C8%99i%20al%C8%9Bii%20%E2%80%9Eerau%20trimi%C8%99i%20la%20moarte%E2%80%9D;

2. https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/tranzactiile-cu-cardul-au-crescut-21012264;

3. https://www.bankingnews.ro/relatia-romani-banci-2023.html;

4. https://www.bursa.ro/analiza-limitless-agency-romanii-au-facut-comenzi-online-in-valoare-de-180-de-milioane-de-euro-81776944;

5. https://bankingnews.ro/romani-viziteaza-sucursala-bancara-consumatori.html;

6. https://www.bursa.ro/ultimul-loc-si-la-numarul-de-oameni-care-isi-permit-conexiunea-la-internet-41173057;

7. https://www.economica.net/sondaj-cec-bank-unul-din-doi-romani-plateste-cumparaturile-cu-cardul_685226.html;

8. https://www.zf.ro/eveniment/cat-de-digitalizate-sunt-micile-companii-din-romania-doar-53-dintre-22084544.

10. https://financialintelligence.ro/mai-mult-de-jumatate-din-romani-ar-apela-la-cercul-de-apropiati-daca-ar-avea-nevoie-de-bani-raport-de-cercetare-cipra/

Uggs made $3B last year selling the ugliest shoes they could think of. Crocs and Birkenstock did it too

And there’s a crazy reason why people love this stuff. Here’s how ugly shoes happened.

1/ Early Days Rewind to 1995. Uggs is a niche brand that’s been around for decades. It’s limping along. But it’s about to pop into the mainstream. With some crafty product placement, Uggs jumps into the spotlight. Pamela Anderson is spotted wearing them on the set of Baywatch. Sales spike. They start getting noticed all over Hollywood. Then Oprah features Uggs on her Favourite Things list. Ugly is in. And Uggs is leading the charge. But we’re just getting started.

2/ Going Mainstream Around this time, Crocs takes off. It goes from something you’d see at a Miami boat show to the runways of Milan. Literally. Hoka and Birkenstock are making noise too. Even couture players like Birks and Givenchy are making their own versions of funky footwear. The shoes may be ugly, but the numbers are beautiful.

3/ Big Dollars All these brands are making big money. • Uggs’ parent Deckers brought in $3.1B last year • Crocs made $3.5B • Birkenstock is at $1.3B Sales are inching up every quarter. Ugly is a great business. And it’s here to stay.

4/ My Take Why did people fall in love with ugly shoes? And even if you don’t find them ugly (I don’t), you have to admit they’re different. That’s on purpose. Uggs designers routinely trash concepts that look too “normal”. Their styles must be different. It’s ugly or nothing. Period. And here’s why it works: It’s the power of the anti-brand.

For every trend, there’s a counter-trend. For every customer who loves you, there’s another who feels ignored. And the greatest communities are often built when you rally a group who feels forgotten. While Nike and Adidas were competing for cool, these guys were running in the opposite direction. Building a cult following.

Never underestimate the power of a customer community. Especially when they’re making noise from the fringes. Before you know it, the fringe will become mainstream. It’s counter-intuitive. It’s counter-culture. And it’s marketing magic.

P.S. I share business breakdowns and growth playbooks. At Influicity, we build customer communities that drive revenue. I love spotlighting brands like Uggs who show us all how it’s done.

Cel mai capabil pensionar din țară? Servicii, masonerie, CA-uri, milioane!

Încă un erou care, în loc să-și vadă de pensie (pensionar SPP) și masonerie, trebuie să țină în continuare câteva joburi la stat, deci să lucreze pentru noi, iar în puținul timp rămas la dispoziție să mai vadă și de propria afacere. Ce-i drept, nici noi nu ne lăsăm mai prejos, adică îl răsplătim anual cu un sfert de milion de euro pentru aceste eforturi. Sunteți invidioși? Atunci angajați-vă în locul lui. Ia să vedem de ce sunteți în stare! Starea Impostorilor.

Timpul decontului… Vremea murdăriei! Atenție la vânzătorii care vor să-ți dea mărgele de sticlă colorată uitându-se cu jind la verigheta de aur a soției tale…

Da! S-a sfârșit!
Prietenul meu Marius Tucă îmi trimite un articol tradus din presa franceză. Articolul prezintă concluzia tristă că totul, dar absolut totul, s-a sfârşit. Și democrația, și bunele moravuri, și lumea lor socialist-capitalista, comunitaristă, civilizaţia lor plină de lecții de morală. Căci a fost numai a lor. A noastră nu a mai apucat să fie. Nu a mai fost timp şi pentru noi, ăştia veniţi mai târziu.
Le răspund amândurora, român şi francez – Da, s-a sfârșit! A venit timpul decontului. A venit timpul murdăriei. Cine scapă din acest timp nu va mai avea nimic curat. Căci totul va fi murdar. Cine scapă, va fi murdărit pentru eternitate.

Visul tinereţii noastre, cărţile noastre (Doamne, îmi amintesc de mine în parcurile din nordul Bucureștilor citind şi fumând, aşteptându-mi prietena de o zi ca să facem dragoste), da, s-a sfârşit totul. Şi ce am creat? O minciună absolută, un dezastru moral imposibil de înţeles, o totală anarhie. Am ajuns să credem că deviaţia, non natura, celula despicată de viruşi sunt doar produse volatile ale unei civilizaţii care (sigur, absolut sigur mon cher) nu îşi va pierde busolă. Şi am pierdut nu numai busola, dar şi drumul. Da prietene, noi vom muri în cea mai mare deziluzie. Când generaţia noastră se va sfârşi, urmaşii nu vor putea nici măcar urma să ne scrie numele pe acest pământ. Nici semnul nu va rămâne. Da, s-a sfârşit!
În Daghestan, Rusia cea mult hulita şi plină de Putinisti, într-un colţ uitat de lume, acum numai ore, musulmanii căutau evreii dintr-un avion pentru a îi ucide. Legionarii lui Horia Sima au făcut-o. Naziştii lui Hitler au făcut-o. Francezii regimului de la Vichy au făcut-o. Nu îţi mai spun de italieni, suedezi, norvegieni, polonezi, ukrainieni sau mai ştiu eu ce neam de pe acest pământ. Norocul său simplă inteligentă a unui controlor de zbor a făcut ca acum să nu scriem despre începutul noului Shoah în Rusia. În secolul XXI din nou pogromuri? Da, prietene s-a sfârşit!

Am crezut imens în justiţia de tâlhar a asasinării lui Ceauşescu. Aveam nevoie de aşa ceva, doar l-am ucis pe cel care a îmbogăţit România cum nu a făcut-o nimeni niciodată şi nu o va mai face nimeni niciodată (cu preţul sărăciei noastre individuale, este adevărat). L-am ucis ca în codru, noi crezând sincer că democraţia şi capitalismul înseamnă cinste, munca onestă, onoare şi respect.

În doar trei decenii (ce ironie, trei decenii sunt nimic pentru vocaţia constructoare a unei naţiuni) am aflat că de fapt totul era furt, minciuna, forţa celui mai tare în gură, forţa neamului prost, forţa primitivă a tancului sau complexele înjurături europeniste. Îţi mai aminteşti cum veneau, încolonate în regimente, cuconeturile lăcuite cu văpseaua democraţiei, să ne dea lecţii, să ne umilească, să ne spună cum este cu Evropa cea nouă şi civilizată. Dădeau cu pantoful în geamurile murdare ale Casei Poporului declamând cu patos de Paris sau Berlin ca noi ăştia desculţii trebuie să ascultăm de rujuitele în progresism originar. Iadul se declanşase şi noi încă mai visam la normalitate.

Apoi, în tot ăştia 30 de ani ne-am trezit în cu hegemonie germană, economică şi politică. Când Atotputernicule ai avut secundă de umor să pui pe fiica unui popa fugit în Estul comunizat să negocieze libertatea naţiunilor abia ieşite din comunism cu un american care nici astăzi nu poate demonstra că s-a născut în SUA? Când şi de ce ţi-a venit ideea să crezi că Merkel va asigura pacea în Europa? Căci de bunăstare, nici nu poate fi vorba. Am aflat mai deunăzi ca Germania cumpăra la preţ ieftin gazul rusesc şi îl vindea scump celorlalţi. Iar împotriva naţiunilor europene care încercau şi ele, pe sestache sau în public să facă aceeaşi şmecherie democratică şi capitalistă, coană mare de la Berlin le trimitea batalioanele de propagandişti cu anticorupţia în gură. Deh afacerile cu credinţa noastră în democraţia onestă şi în capitalismul cinstit erau bănoase pentru europeniştii cei parfumaţi. Până ne-am trezit noi, ăştia care am strigat jos comunismul în Piaţa Universităţii, ca de fapt Berlinul ne vindea deja pentru bunăstarea neamţului re-educat în linia partidului progresist. Şi noi tot mai credeam în spusele lor. Vorba aceea ne-a tras-o coană cancelara de ne doare şi acum.

Da, s-a sfârşit! Cu democraţia seculară şi republicana, unde până şi regii deveniseră nişte actori de colţ de stradă, iar miliardarii cumpărau insule întregi, ne-am lămurit când a început nebunia cu corupţia prin România noastră. Războiul romano-roman sadea, civil cum ar venii, dar pentru deontologii noştrii, mană cerească de scuipat în tot ceea ce nu era europenist. Vorba aceea, pe timpul orânduirii burgheze vechi, care exploata nemilos poporul muncitor european, neam de milionar nu putea să cumpere Titanicul pe post de şalupa personală, astăzi mai au puţin capitaliştii europeni, democratici şi cu egalitatea în sânge să cumpere continente.

S-a sfârşit cu capitalismul unde credeam că vom face bani (să ştii prietene că nu doream să fim miliardari) dar visam să avem pe lângă pâine şi nişte cărţi, nişte vin şi nişte femei de iubit. Da prietene, ne doream femei, căci noi ăştia primitivii nu ştiam de noutăţile exotice, alta ironie divină, dragostea grecească – căci din vechea Elada venea – se impusese exact în lumea aia în care noi credeam că ne asigura dorinţa naturală şi nu forţată ca la Ceauşescu mult împuşcatul.

Desigur, visam la o familie în care copii să crească după cum ne ajută Dumnezeu şi ziceam noi, după cum credem noi, părinţii europeni, că este mai bine. Căci aşa învăţasem de sute de generaţii. Ei aş, ne-am trezit cu after school, cu educaţii care mai de care mai ciudate, ne-am trezit că pruncii noştri nu mai ştiu să scrie sau să citească, dar sigur ştiu de mândria steagurilor multicolore şi a SPP-ului care apără manifestaţiile pride, ca deh, dacă a zis partenerul strategic, ne executam democratic şi europenist. Şi când am vrut să ne opunem, în dreptul nostru de mături, de crescuţi ai civilizaţiei europene, fără violenţă Asiei sau satrapia Orientală, europeniştii progresişti de limba romana ne-au spus că suntem de-a dreptul criminali, corupţi, pupători de cruci şi de oase. Mai mult, cuconetul de la hegemon ne-a spus că nu avem dreptul să fim împotrivă, apoi ne-a informat milităros şi imperial, că nu mai avem voie să fim părinţi. Căci le distrugem bunătate de democraţie şi capitalismul cu preţul cel mare la gaz şi curent electric. Practic europenismul de astăzi a devenit arma de distrugere în masă a viselor noastre. Deci da, s-a sfârşit!

Da, s-a sfârşit lumea noastră. A murit. Astăzi din Asia până în Africa, din America Latină până în Australia, oamenii care cred tainic, ascuns deja (căci a devenit o crimă să crezi în tradiţii, în familie, în democraţie şi meritocraţie, fără suplimente alimentare de 3 grame marijuana), exact acei oameni care se opun comunitarismului de CAP producător de brioşe gatite din faină de gândaci, anunţa tocmai sfârşitul viselor noastre. Care este lumea lor ce violent se ridică? Este lumea lor cea a democraţiei noastre visate, pentru care am asasinat un preşedinte roman în plină sărbătoare de crăciun? Nici măcar? Doar în numai 30 de ani până şi crăciunul a fost împuscat de cuconeturile rujate, reprezentate de democraţia de CAP.
Ceea ce astăzi în Daghestan s-a întâmplat, ceea ce pe 7 Octombrie s-a întâmplat, ceea ce se întâmplă practic zilnic în America visurilor noastre, unde nebuni ucid cu zecile de nevinovaţi, ceea ce ne ordona zilnic CAP-ul, anunţa, simplu şi programatic, apariţia haosului permanent şi absolut. Adică a progresului la ţeava puştii. Este lumea vidului absolut, este lumea morţii.

Da, s-a sfârşit. În România noi am murit în acel fatidic decembrie. Cu toţii am murit fără să ne dăm seama, căci noi chiar credeam în celebra realitate de la Hollywood a lui JR din Dallas. Noi credeam în filmele cu James Bond. Totul era un fals patent şi vândut în cunoştinţă de cauză de mincinoşii lumii în care credeam că ne vom integra natural.

De fapt, ei doreau doar casele noastre, bisericile noastre, fabricile noastre, pământurile noastre, apele noastre, grânele noastre, visele noastre. Adică, într-un cuvânt, ei doreau sărăcia noastră. Ni le-au luat şi nimic nu va mai fi cum visam noi odinoara.

Cine va supravieţui războiul care s-a declanşat de decenii nu va mai fi niciodată curat. Acest război intra în faza sa kinetică şi care este doar una intermediară. Căci prietene, distrugerea civilizaţiei noastre, deşi contemporană cu noi, nu va fi scurtă şi nu va avea loc doar într-o clipă. Procesul de aneantizare a viselor noastre de tinereţe va fi unul dureros, ca o lecţie pentru urmaşi. Să nu mai creadă niciodată în vânzători de mărgele de stcila colorată care se uită cu jiind la verigheta de aur de pe degetul femeii. Războiul acesta nu va mai fi curat. Până în cerul albastru ne vom murdarii pentru a supravieţui biologic. Ce legi, ce cuconet parfumat şi plin de zel europenist, ce vise americane! Toate au început să dispară. În locul lor rămâne murdăria minciunii, a falsului, a ipocriziei, a dezmăţului împotriva naturii.

Iar semnul generaţiei noastre, lăsat istoriei de după noi, nu va fi civilizaţia. Ci moartea ei. Răscoalele celor înşelaţi şi minţiţi sunt intodeauna murdare. Iar noi trăim evenimente de o violenţă care se întâmplă doar la un mileniu o dată.

Da, s-a sfârşit! Imperiul roman trebuie să piară! A mai pierit odată, nu va fi o noutate pentru istorie ca să piară şi a doua oară.

H.D. Hartmann

A doua marturie a unui om cheie in Securitate-generalul Eugen Luchian-confirma dezvaluirile lui Pacepa despre mortile prin iradiere comandate de securisti-“Da-i-l pe Radu (adica pune in contact tinta de ucis cu materialul radioactiv apoi in 3 pana la 6 luni tinta dezvolta un cancer ascuns, fatal in 100% din cazuri)

S-a intrebat cineva vreodata cati dintre apropiatii fostilor securisti cheie ai Romaniei au murit de cancer desi nu au avut nicio problema medicala toata viata lor?

“Ceauşescu spunea: Puneţi-l pe Radu!. Radu nu este legendă. În cadrul Direcţiei generale TO era un serviciu special care era înzestrat cu tehnică radioactivă. Când Securitatea dorea să te fotografieze în groapă, te fotografiau în groapă”.

noi dezvăluiri incendiare despre culisele regimului comunist. şi dă un verdict: “Nu a existat Securitate bună şi Securitate rea, unitate de Securitate curată şi mai puţin curată – toate au desfăşurat activităţi de represiune politică”!
“Ceauşescu l-a trădat pe Pacepa!”
– Spuneţi-ne câte ceva despre Pacepa. Cum v-aţi împrietenit, care a fost relaţia dumneavoastră cu acesta?
– Prin natura atribuţiilor mele de serviciu, intram în relaţie cu toate cadrele de conducere ale MI şi MApN. Doicaru, şeful DIE, era un om mai puţin pregătit profesional şi atunci, ori de câte ori era vorba de perfectarea unui act normativ, se făceau discuţii. Chemai iniţiatorul. şi, de la DIE, ni-l trimiteau mereu pe Pacepa. De exemplu, când am lucrat decretul lor de organizare şi funcţionare. Şi, de-a lungul anilor, s-au stabilit nişte relaţii normale de muncă. Eu pot să vă spun aşa: Nu Pacepa a trădat. Nu Pacepa l-a trădat pe Ceauşescu. Ceauşescu l-a trădat pe Pacepa! Păi, mă întreb şi eu: ce prejudiciu a adus Pacepa ţării prin defectarea sa? Că a dezvăluit chipul hidos al unui regim dictatorial? Pacepa a lămurit lumea liberă despre politica duplicitară a lui Ceauşescu. Asta este cu Pacepa.


– Da, dar pe de altă parte, foarte mulţi oameni cu funcţii au fost dislocaţi din acel sistem cu chip hidos, cum spuneţi d-voastră, şi de-asta îl fac trădător, vorbesc în fel şi chip şi, pur şi simplu, nu-l iartă pe Pacepa, dorind să se răzbune, dorindu-i moartea…


– Sigur că actul pe care l-a comis Pacepa este greu să fie apreciat în alt mod decât acela de a fi trădat.
– Avem aici o scrisoare a generalului pentru dvs. (n. red. – generalul Luchian citeşte scrisoarea. Se simte o emoţie în glas, dar nu lasă să se vadă nimic. Avem impresia că vedem o lacrimă. Luchian îşi revine însă repede şi continuăm discuţia). Într-un fel, şi generalul Pacepa admite că a trădat. Admite că a trădat acea parte inumană a Securităţii, a acelui regim torţionar, de-a dreptul criminal…


– Partidul Comunist Român a transformat această instituţie, de la adevărata sa menire, într-un aparat represiv care a devenit, de la bun început, unealta sa de represiune.
– De fapt, cum aţi defini dvs. poliţia politică?
– Pe mine mă revoltă enorm de mult când văd la televizor aprecieri de genul acesta: Securitate bună şi Securitate rea. Aparat de Securitate curat şi aparat de Securitate mai puţin curat. Se dădea exemplu Direcţia Contrainformaţii Militare care ar fi fost una dintre direcţiile cele mai curate, aşa-zis curate. Nu există şi nu a existat unitate de Securitate curată şi mai puţin curată. Toate au desfăşurat activităţi de represiune politică. Toate au pus sub index orice cetăţean care, într-un fel sau altul, îşi manifesta nemulţumirea faţă de sistemul dictatorial…
– Dar despre informatori, ce părere aveţi, ei au făcut poliţie politică?
– Cel mai murdar lucru pe lume este să-ţi trădezi semenii. Şi acest lucru l-au făcut oamenii lipsiţi de educaţie şi respect faţă de semenii lor.
Justiţia, unealta oarbă a partidului
– Dar, în afară de Securitate, nu erau şi Miliţia, Procuratura, Justiţia, singura care ar fi putut să spună stop era partidul, care dădea comanda. Cu alte cuvinte, întreg sistemul forma poliţia politică, nu credeţi?
– Şi Justiţia, evident. Justiţia era o unealtă oarbă a partidului. Păi, nu exista sector pentru justiţie în cadrul secţiei militare de la partid? Secţia militară de la partid (n.r. – de la CC) avea trei sectoare: un sector pentru MFA, un sector pentru MAI şi un sector pentru Justiţie. Şi prin activiştii acestui aparat se transmiteau indicaţiile de rigoare. Practic, sentinţele erau date înainte ca procesul să fie judecat. Pentru că mergea tovarăşul activist şi dădea indicaţia, dădea verdictul în plic. Pot să vă exemplific chiar cu cazul meu, unde, în civil, am fost condamnat în urma unor înscenări ordinare, pentru Legea 18, iar, după “90, eu am discutat cu judecătoarea care mi-a zis: “Domnule general, eu am ştiut că nu sunteţi ilicit, dar ce puteam să fac dacă Securitatea era tot timpul la uşa mea?!”. Asta în civil, iar în penal, Ceauşescu a zis: “Puneţi-l sub învinuire că a deţinut documente în afara atribuţiunilor de serviciu!”.
“Ceauşescu a fost informat că eu aş fi fost în relaţii apropiate cu Pacepa”
– Când aţi fost arestat?
– Pe 17 septembrie 1978.
– Arestarea era legată de plecarea lui Pacepa?
– Am fost încadrat la art. 169, alin 2: deţinere de documente în afara atribuţiilor de serviciu”. Şi am fost condamnat opt ani.
– Deci ăsta era motivul, plecarea lui Pacepa?
– Ceauşescu, odată cu plecarea lui Pacepa, a fost informat că eu aş fi fost în relaţii apropiate cu acesta. Şi atunci a dat dispoziţie: “Lichidaţi-l şi pe Luchian, lichidaţi-l şi pe acesta şi încadraţi-l pentru violarea secretelor de stat!”. Aşa spunea el la articolul de lege.
– Au fost mai mulţi generali reţinuţi atunci?
– Toţi generalii au fost reţinuţi. Doicaru, în primul rând. Goga Vasile, general şi el la DIE, şi mulţi alţii. Nu-i ştiu pe toţi, pentru că am fost ţinuţi izolaţi. Direcţia de Cercetări Penale ne-a adus la cunoştinţă că suntem consemnaţi în unitate, din ordinul lui Ceauşescu. Şi am fost conduşi fiecare într-o cameră de anchetă, care era dotată cu un pat. Ni s-a pus câte un subofiţer sau ofiţer inferior de pază la uşă şi nu avem voie să ieşim, decât însoţiţi, până la grupul sanitar.
– Cam cât a durat ancheta?
– Două săptămâni.


Patru ani în celula în care a fost închis şi Părintele Calciu
– Şi pe urmă a urmat procesul şi aţi fost condamnat?
– Da, la opt ani. Şi am executat patru ani, la închisoarea Aiud. Am stat în celula în care a stat şi Părintele Calciu-Dumitreasa. Mai era un german de la Braşov, Kruger Otto, condamnat pentru spionaj. Mai era un fost colonel MAN, care lucrase prin direcţia tehnică, Niculescu Sorin Dan, şi care se ocupase cu exportul de armament. Mai era în celulă Rusu Vasile, acuzat că a incendiat o hală de la Uzina Braşov, Baicu Ile, fost muncitor la CFR, pentru că împărţise manifeste împotriva regimului comunist, şi informatorii de drept comun, care erau introduşi în celulă pentru a ne provoca la discuţii, care interesau ofiţerul securist al penitenciarului.
– Cine era comandant, celebrul colonel torţionar Crăciun?
– Da, Crăciun.
– Care a fost rolul lui Macri?
– Macri a fost numit în comisia de cercetare a cauzelor defectării lui Pacepa.
– Şi aţi fost eliberat în “82?
– În iunie “82 împlinisem perioada pentru eliberare condiţionată, dar nu am fost eliberat, aşa că am fost decât şase luni mai târziu, la 25 decembrie, în prima zi a Sfântului Crăciun. Fusesem transferat de la Aiud, la Direcţia de Cercetări Penale. În ziua de 25 decembrie 1982, soţia împreună cu avocatul meu, aflând că hotărârea instanţei a fost ridicată, s-au prezentat la DCP, solicitând să fiu pus imediat în libertate. Colonelul Vasile Gheorghe s-a dovedit a fi mai puţin dispus să fiu eliberat imediat, întrucât nu apucase să-mi ia angajamentul de a nu divulga nimic din cele văzute şi auzite în timpul detenţiei. Dar nu a avut încotro şi m-a eliberat.
Ucigaşul lui Ceauşescu
– Aţi stat, la cercetări penale, cu vreunul din disidenţii din perioada respectivă?
– Nu. Numai singur am fost ţinut în celulă şi lucrul acesta mă îngrijora enorm de mult, încât îmi era frică să nu fiu iradiat.
– Ştiaţi de Radu? Există acea armă misterioasă care te omoară prin iradiere numită “Radu”?
– Sigur că da.
– Cu ce ne puteţi certifica? Nu este cumva doar o legendă?
– Nu este legendă. În cadrul Direcţiei generale TO era un serviciu special care era înzestrat cu tehnică radioactivă. Ştiţi că şi mormintele se fotografiau? Când Securitatea dorea să te fotografieze în groapă, te fotografiau în groapă.
– Cunoaşteţi cazuri concrete?
– Ceauşescu spunea doar atât: “Puneţi-i-l pe Radu!” (n. red.: Generalul Pacepa a vorbit pentru prima dată de “Radu”. Există suspiciunea că trei directori ai “Europei Libere” au fost asasinaţi în acest mod. Este vorba de Noel Bernard, Radu Gorun alias Mihai Cismărescu şi Vlad Georgescu. De asemenea, unele voci susţin că şi Mihai Botez ar fi fost asasinat după 1990 în acest mod).

“Dacă generalul Iulian Vlad nu şi-ar fi trădat stăpânul…”


– Cum aţi privit evenimentele din “89 şi perioada care a urmat?
– După 1970, situaţia economică a României s-a degradat an de an, iar nivelul de trai al populaţiei a scăzut la limita suportabilului. Pe de altă parte, ceea ce se îmtâmplă în celelalte ţări socialiste nu putea să nu aibă influenţă şi asupra celor ce urmau să se întâmple şi în România. În România însă, regimul feroce de dictatură îngreuna mult producerea unei schimbări şi a debarcării dictatorilor. Dacă generalul Iulian Vlad nu şi-ar fi trădat stăpânul pe care l-a adulat atât de mult, încât atunci când îi pronunţa numele i se punea un nod în gât şi-i dădeau lacrimile, evenimentele din “89 s-ar fi desfăşurat mult mai grav. Eşalonul doi era pregătit pentru a prelua puterea. Pe 22 decembrie, în jurul orei 13, eu am ajuns la Televiziunea Română. M-am urcat pe un car de televiziune şi am vorbit mulţimii care încă nu pătrunsese în sediu. Şi am cerut mulţimii să fie vigilentă, pentru că dictatorii nu vor renunţa uşor la putere. Cu alte cuvinte, să-şi unească toată populaţia puterea pentru înlăturarea dictatorilor. După aceea, am pătruns în sediul Televiziunii. Şi, când am văzut cine aştepta rândul la microfon, mi-am dat seama cine va acapara puterea.
– Adică?
– Adică cei din linia a doua.
– Cei din linia a doua însemnând Iliescu & Co?
– Aveţi răbdare. În studioul patru m-am întâlnit cu Ion Iliescu, cu care mă cunoscusem dinainte, din familia maestrului Ion Voicu. Acesta mi-a propus să urc la etajul 10 şi să rămân alături de el. Dar am refuzat acest lucru. La ora 17.00 am ieşit din sediul Televiziunii şi am plecat la domiciliul meu. Nu am dorit să fiu alături de oameni care deţinuseră funcţii de răspundere în aparatul comunist de represiune.

Ion Mihai Pacepa, despre Eugen Luchian


Generalul Ion Mihai Pacepa, fostul nr. 2 în DIE, vorbeşte în exclusivitate despre relaţia sa cu Eugen Luchian.
“Timp 15 ani, după decembrie 1989, am încercat să dau de urma unui prieten drag: Eugen Luchian, singurul caracter pozitiv al cărţii Orizonturi Roşii ţin nespus la el datorită curajului cu care l-a înfruntat pe Ceauşescu şi pe călăul său, Tudor Postelnicu. L-am regăsit pe Eugen abia acum câteva săptămâni, cu ajutorul lui Andrei Bădin şi Christian Levant. Le mulţumesc călduros. Am citit cu interes interviul şi mă bucur că Eugen a rămas acelaşi om curajos şi modest pe care l-am cunoscut şi îndrăgit. În anii cât a fost consilierul lui Ion Gheorghe Maurer nu s-a lăudat niciodată, deşi avea cu ce. Nu s-a lăudat nici în interviu, deşi a plătit cu ani grei de puşcărie curajul cu care l-a înfruntat pe Ceauşescu şi prietenia care ne-a legat. De aceea îmi permit să adaug aici, pe scurt, câteva momente trăite împreună. Le-am redat pe larg în Orizonturi Roşii, pe care am publicat-o acum 20 de ani, când Ceauşescu era încă Fiul Iubit şi putea să le conteste. Dar nu le-a contestat. Nici el şi nici Postelnicu. La mijlocul lui iulie 1978 am fost chemat de urgenţă la Ceauşescu. Când am intrat în birou, el asculta o bandă de magnetofon împreună cu Elena şi Postelnicu. Luchian e ofiţer ilegal KGB ,mi-a spus Ceauşescu.

Postelnicu l-a înregistrat vorbind ruseşte cu nevastă-sa. Pune-l din nou, Postelnicu. Am desluşit cu greu câteva cuvinte ruseşti rostite de un bărbat şi o femeie. E vocea lui Luchian?, m-a întrebat Ceauşescu.
Nu cred, i-am răspuns.
Înregistrarea este execrabilă şi seamănă cu o înscenare. Postelnicu a sărit ca muşcat de fund:

E vocea lui Luchian. Şi el, şi nevastă-sa sunt ofiţeri KGB legendaţi, că s-au născut în Tighina şi infiltraţi apoi în România ca un cuplu de ofiţeri ilegali. Atunci, Ceauşescu nu a aprobat referatul cu propuneri de arestare prezentat de Postelnicu. Tine ochii pe ei, i-a ordonat. La 22 iulie, Ceauşescu m-a trimis la Bonn cu un mesaj secret către cancelarul vest-german Helmut Schmidt şi acolo am cerut azil politic în SUA. Câteva săptămâni mai târziu, presa occidentală informa că numeroşi generali români fuseseră arestaţi. Eugen Luchian era printre ei. Ulterior am aflat că a fost condamnat la opt ani închisoare pentru că a deţinut ilegal documente secrete la domiciliu. Ceauşescu, evident, a continuat să nu creadă gogoaşa lui Postelnicu şi a recurs la metoda lui favorită: a ordonat Securităţii să ascundă în locuinţa indezirabilului documente secrete şi să le găsească apoi la o percheziţie oficială. La o lună după ce am cerut azil politic, Postelnicu i-a raportat lui Ceauşescu că am fost ofiţer ilegal CIA şi că am fost infiltrat în România când aveam 10 ani. Foştii securişti răspândesc şi azi această inepţie, deşi CIA a fost creată când eram deja student la Institutul Politehnic. Sper ca Raportul pentru Condamnarea Crimelor Comunismului ce va fi prezentat la 18 decembrie va finaliza răscoala împotriva comunismului, declanşată la 18 decembrie 1989 în Timişoara. Şi că înscenările cu ajutorul cărora securiştii au terorizat România şi cu care încearcă acum să o divizeze vor fi în sfârşit demascate.”

Ce château sur la Côte d’Azur, confisqué à un Russe, sera mis aux enchères

Cette luxueuse demeure qui a appartenu à un homme d’affaires russe, décédé 2 ans avant la confiscation, sera mise en vente à partir du 16 juin.

Le château de la Garoupe, luxueuse demeure sur la Côte d’Azur, confisquée en 2015 à l’homme d’affaires russe Boris Berezovski décédé deux ans auparavant, est mis en vente, a annoncé vendredi l’Agence publique gérant les avoirs saisis en France. «Ce joyau immobilier de la French Riviera, construit pour un Lord anglais et par lequel sont passés Pablo Picasso, Cole Porter ou encore Ernest Hemingway, représente un héritage architectural et culturel hors norme. Son acquisition offre une opportunité unique de posséder une résidence de prestige chargée d’histoire dans un cadre enchanteur», promet l’Agence de gestion et de recouvrement des avoirs saisis et confisqués (Agrasc).

Situé au Cap d’Antibes, le domaine, qui jouit d’une «vue panoramique imprenable sur la mer Méditerranée», se compose d’une maison de maître ainsi que de cinq autres bâtiments servant de dépendances ou locaux d’habitation, le tout déployé sur un parc paysager d’environ 10 hectares qui compte une piscine, un jacuzzi et un terrain de tennis. Du 16 juin au 17 juillet, les personnes intéressées par l’acquisition de la propriété peuvent se manifester «en soumettant un dossier de présentation au notaire de l’Agrasc», précise cette dernière. Les candidats retenus pourront ensuite présenter leurs offres à compter de septembre 2023.

Éminence grise de Boris Eltsine

Le château de la Garoupe, tout comme la propriété voisine du clocher de la Garoupe, avaient été confisqués par la justice comme les produits d’un délit de blanchiment aggravé commis par une société d’investissement (Sifi) et son gérant, Jean-Louis Bordes, considérés comme des faux-nez du véritable financeur et propriétaire: Boris Berezovski. La justice française, sollicitée par la Russie, a mis plus de 10 ans à démêler un entrelacs de sociétés dans le monde entier et retracer les flux d’argent ayant servi à l’acquisition pour 8,4 millions d’euros, via la société Sifi, du château de la Garoupe en décembre 1996, puis l’année suivante du clocher de la Garoupe acquis pour 13,5 millions d’euros.

Depuis les visites de la famille impériale au milieu du 19e siècle, la Côte d’Azur n’a cessé de jouir d’une incroyable popularité auprès des Russes et notamment des nouveaux riches qui y ont acquis des propriétés après la chute du mur de Berlin en 1989. Boris Berezovski a été l’un des premiers à avoir jeté son dévolu sur le Cap d’Antibes. Éminence grise de Boris Eltsine, tombé en disgrâce à l’arrivée au pouvoir de Vladimir Poutine, l’homme d’affaires s’était exilé à Londres où il était devenu un farouche opposant au Kremlin. En mars 2013, il a été retrouvé pendu dans sa résidence privée, dans des circonstances restées floues.

Les secrets du château de Vincennes

https://video.lefigaro.fr/figaro/video/les-secrets-du-chateau-de-vincennes/

„Khetanes – Împreună”, proiect cultural de 980.000 lei finanțat prin Granturi SEE, a intrat în faza de producție artistică

Proiectul „Khetanes – Împreună”, destinat promovării culturii comunității rome din județul Constanța și organizat de Asociația Culturală Georgiana Rusu, a intrat în faza de producție artistică. proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Este vorba despre un proiect complex, desfășurat pe perioada a 12 luni și care implică zeci de persoane atât în echipa de organizare cât și în echipa artistică. Echipa de management a întreprins în prima parte a proiectului activitățile specifice de organizare, programare a activităților și realizare a achizițiilor, de la începutul lunii aprilie fiind demarate și activitățile de producție artistică. Primul pe listă este filmul documentar dedicat promovării culturii comunităților de romi din județul Constanța, echipa de profesioniști contractată de organizator începând deja filmările.

Filmul documentar va propune publicului un paradox: o incursiune modernă în lumea tradițională a romilor, o interferență a tot ceea ce este nou și modern și cultura lor extrem de bogată care, din păcate, tinde să se piardă din diferite motive. Avem scenariul gata, se filmează în tot județul Constanța și suntem impresionați de reacțiile pozitive ale oamenilor din rândul comunităților de romi.”, a declarat Georgiana Rusu, manager de proiect.

Documentarul va fi gata la finalul lunii mai și va fi difuzat din luna iunie pe unul sau mai multe posturi regionale de televiziune, pe pagina web și pe pagina de Facebook ale proiectului.

Proiectul presupune în total 7 categorii de activități de creație contemporană prin intermediul cărora tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile, portul tradițional și limba comunității rome din județul Constanța vor fi promovate în rândurile publicului larg: un spectacol de teatru muzical, un spectacol de teatru de păpuși, variantele video ale celor două spectacole, o expoziție de fotografie, o expoziție de pictură și un film documentar. „Khetanes – Împreună” va facilita accesul la cultură pentru 2.000 de cetățeni romi din zone defavorizate ale județului Constanța prin asigurarea participării acestora ca spectatori la cele 10 reprezentații ale spectacolului de teatru muzical și la cele 30 de reprezentații ale spectacolului de teatru de păpuși precum și la expoziția de pictură și expoziția de fotografie. 10 persoane de etnie romă își vor dezvolta competențe specifice artei dramatice, urmând să facă parte din distribuția spectacolului de teatru muzical. 5 locuri de muncă vor fi create în cadrul proiectului, iar 2.000 de persoane de etnie romă vor fi vizate de măsuri de capacitare, la activitățile artistice offline și online urmând să participe peste 5.000 de spectatori.

Finanțarea de aproape 200.000 euro din Granturi SEE (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) a fost obținută de Asociația Culturală Georgiana Rusu în cadrul apelului de proiecte „Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă”, organizat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, prin Programul RO-CULTURA. Parteneri sunt Asociația „Centrul pentru Incluziune Socială – Regiunea S-E” (România) și Asociația Concordia Oslo (Norvegia). Teatrul de Stat Constanța este colaborator în organizarea activității „Spectacol de teatru muzical”.

 „Incluziunea romilor reprezintă o prioritate publică la nivel european, național și local, nevoia promovării culturii rome și necesitatea conservării patrimoniului cultural imaterial al romilor fiind deziderate asumate prin documente strategice și programatice. În acest context, obiectivul proiectului „Khetanes – Împreună” vizează dezvoltarea unui concept de antreprenoriat cultural destinat promovării culturii rome prin intermediul a 7 activități de creație contemporană în care vor fi implicați în mod activ etnici romi din județul Constanța. Proiectul urmărește totodată să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la Consolidarea relațiilor bilaterale dintre Statele Donatoare – Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Statele Beneficiare”, a mai spus Georgiana Rusu.

Detalii proiect „Khetanes – Împreună”

  • Apel de proiecte: Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă
  • Promotor de proiect: Asociația Culturală Georgiana Rusu
  • Parteneri de proiect: Asociația „Centrul pentru Incluziune Socială – Regiunea S-E” (România), Asociația Concordia Oslo (Norvegia)
  • Valoarea totală a proiectului: 980.000 lei (198.216,06 euro)
  • Valoarea finanțării nerambursabile (85% Grant SEE și 15% bugetul național): 980.000 lei (198.216,06 euro)
  • Durată: 12 luni (1 ianuarie – 31 decembrie 2023)
  • Locație de implementare: Constanța (România)
  • Website: www.khetanes-impreuna.ro
  • Facebook: Khetanes – Împreună

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro.