Mihai Craiu

In contextul incheierii celor doua conventii nationale ale partidelor americane, echipaINFOPOLITIC a realizat o analiza comparativa a discursurilor sustinute de principalii candidati la alegerile din SUA, Donald Trump si Hillary Clinton in data de 20 iulie 2016, respectiv 28 iulie 2016.

Conventiile partidelor americane evidentiaza o noua diviziune ideologica si politica: nu intre stanga si dreapta, dar intre deschis si inchis, intre incredere si frica. Este mai bine ca imigrantii sa fie bineveniti sau sa fie tinuti in afara granitelor? Este mai utila deschiderea fata de comertul exterior sau este necesara protectia industriilor nationale? Trebuie imbratisata schimbarea culturala sau trebuie combatuta? Acestea sunt conceptele dihotomice care stabilesc noile strategii de comunicare politica in SUA, insa descoperim ca ele incep sa se aplice tot mai pregnant in multe dintre statele europene.

Si in Europa, politicienii „pe val” sunt cei care sustin ca lumea este in general un loc amenintator, iar natiunile intelepte ar trebui sa construiasca ziduri pentru a se proteja de influente externe nefaste (indiferent ca vorbim despre economie sau imigranti) – exemplul Brexit este cat se poate de graitor in acest sens.

Din punct de vedere istoric, un sistem multilateral al institutiilor, regulilor si aliantelor a stat la baza prosperitatii mondiale timp de sapte decenii. Acesta a permis reconstructia Europei dupa razboi, a blocat expansiunea comunismului sovietic si, prin conectarea Chinei la economia mondiala, a generat cea mai mare reducere a saraciei de pana acum pentru zeci-sute de milioane de oameni.

Dar 65-70% dintre gospodariile din tarile bogate au observat cum veniturile reale din salarii si de capital au intrat in declin sau au stagnat intre 2005 si 2014, potrivit think-tank-ului McKinsey Global Institute, preluat de Economist. Multi considera ca globalizarea este de vina pentru situatia lor economica, deoarece recompensele globalizarii economice au fost raspandite inegal.

Noul conflict ideologic se manifesta astazi mai ales la nivelul strategiilor retorice utilizate in campaniile electorale. Cei care doresc inchiderea nationala si lupta impotriva globalizarii folosesc de multe ori emotii negative si teama pentru a mobiliza sustinere. De cealalta parte, cei care doresc toleranta, multiculturalism si deschidere gasesc din ce in ce mai greu argumente pacifiste si se vad nevoiti sa promoveze la randul lor politici ferme, poate chiar dure, pentru a face fata in competitiile electorale. Ramane de vazut cine va castiga in final si cine va impune o noua cale mondiala de dezvoltare – si daca aceasta va fi una a deschiderii si globalizarii, ori a inchiderii si nationalismului.

Cu toate acestea, atata vreme cat disputa va fi una emotionala, ne vom confrunta in mod automat cu violenta discursiva, care duce la o lupta intre doua tipuri de frici – iar acest lucru se vede cel mai bine in dezbaterea din cadrul campaniei electorale din SUA. Avem de-a face cu  a) frica fata de un viitor nesigur (cea cu care se lupta Trump, in care publicul tinta este alegatorul alb, cu venituri medii, muncitor)vs b) frica de Trump/lideri precum Trump (cea cu care se lupta Democratii, in care publicul tinta este reprezentat de orice forma de categorie vulnerabila din SUA – femei, afro-americani, latini, imigranti, homosexuali, saraci etc.). Iar discursurile celor doi candidati la alegerile din SUA abunda in elemente care se subscriu conceptului de frica.

Cert este, insa, ca si Romania va intra cat de curand in acest val. Va fi foarte interesant sa urmarim viitoarele campanii electorale din tara noastra, in care mai mult ca sigur vom incepe sa regasim tot mai multe dintre aceste teme dihotomice – mai ales in contextul in care politicienii vor incerca sa compenseze propria erodare in fata electoratului cu o retorica facila, populista, bazata pe sentimente precum frica sau ura.

Analizand discursurile celor 2 candidati, am gasit o serie de teme pe care este foarte posibil sa le regasim curand si in retorica politica autohtona (daca nu cumva le regasim deja):

Teme enuntate de Trump:

• Sistemul este unul construit impotriva oamenilor de rand;
• Toti politicienii sunt marionetele Sistemului, doar un om apolitic poate aduce salvarea;
• Nu ne mai permitem sa fim „politically correct”, mai ales acum cand amenintarile sunt tot mai reale (imigranti, teroristi, saracie etc.);
• Tema nationalista  – „noi inainte de ceilalti” sau, citandu-l pe Trump: “Americanismul, nu globalismul, va fi credinta noastra”.

Teme enuntate de Clinton:

• Avem nevoie de oameni cu experienta in fruntea statului, nu de politicieni isterici, demagogi, temperamentali, care nu pot gestiona crize;
• Uniti suntem mai puternici, dezbinati pierdem;
• Suntem pe drumul corect, insa stim ca mai avem multe de facut;
• Mai multa echitate sociala si taxare echitabila – marile corporatii vs oamenii de rand.

DISCURSUL LUI DONALD TRUMP

Exista cel putin 15 teme principale abordate de Trump in discursul sau:

1. Securitatea interna si externa a SUA / combaterea criminalitatii si a terorismului ;
2. Justitia;
3. Economia;
4. Saracia;
5. Infrastructura;
6. Locurile de munca;
7. Politica externa;
8. De ce este rea Hillary Clinton;
9. De ce simpatizantii lui Bernie Sanders se vor ralia campaniei sale;
10. Imigratia;
11. Reforma fiscala si a regulamentelor din domeniul energetic;
12. Educatia;
13. Sanatatea;
14. Controlul armelor de foc;
15. Familia sa.

Inca din debutul discursului, Trump face apel la evenimente recente, de actualitate, insa mesajul sau central se axeaza pe un element discursiv cat se poate de vechi si de primar:frica (frica de atentate, de imigranti ilegali, de somaj, de saracie, de umilinta etc.). Sau, mai elaborat spus, problema nevoii de securitate interna si externa.

Este un discurs sumbru, critic, cu multe statistici si referiri la violenta si criminalitate. Trump creioneaza o tara aflata pe marginea prapastiei. El pune un accent mare pe nevoia de securitate si ne intreaba daca America este sau nu mai sigura decat era acum 8 ani. Bineinteles, se asigura sa-i faca pe Clinton si Obama responsabili pentru cresterea amenintarii ISIS si inmultirea recenta a atacurilor teroriste. Pana la urma, este destul de fireasca aceasta abordare pentru un challenger in alegeri, care trebuie sa sublinieze ceea ce nu functioneaza si ce trebuie sa se schimbe.

Dupa ce caracterizeaza mostenirea lui Clinton ca fiind „moarte, distrugere si slabiciune”, Trump pivoteaza si arata cum el si Republicanii vor fi exact opusul.

Unul dintre cele mai importante elemente din discurs este incercarea lui Trump de a o infatisa pe Hillary Clinton drept reprezentat al „establishmentului”, controlata, asemeni unei marionete, de Sistem. Trump, prin contrast, isi aroga pozitia de agent al schimbarii, cel care va zgudui establishmentul. De cealalta parte, are grija sa-l mentioneze pe Bernie Sanders, pe ai carui alegatori va insista in cadrul discursului – miza fiind, evident, atragerea acestora de partea sa, sau cel putin demobilizarea acestora.

Asadar, inamicul establishmentului, anti-politicianul Trump incearca sa vorbeasca dincolo de arena conventiei, dincolo de hegemonia elitei mass-media, pentru a se conecta cu oamenii simpli, muncitorii de rand, cei ale caror salarii stagneaza si ale caror nevoi sunt ignorate la Washington.

Trump se prezinta ca fiind singurul (non)politician care ii intelege pe oameni si le simte durerea.

Mesajul „Eu sunt vocea voastra!” devine, astfel, enuntul cheie al discursului sau.Ba chiar arata simpatie inclusiv fata de victimele atentatului din Orlando, incercand sa capitalizeze voturile comunitatii gay, facand abstractie de faptul ca partenerul sau Mike Pence s-a opus casatoriilor intre persoanele de acelasi sex, iar aceasta comunitate este in mod deschis pro-Clinton.

Trump se asigura sa mentioneze scandalul privind email-urile lui Hillary Clinton, in care FBI-ul a constatat ca ea a fost „extrem de neglijenta” in gestionarea informatiilor clasificate. Se foloseste de scandal tocmai pentru a picta imaginea unui politician corupt, in care oamenii nu pot si nu trebuie sa aiba incredere. Practic, America trebuie salvata de oamenii precum H. Clinton, iar el este singurul capabil de asa ceva.

In plus, Trump sustine ca, departe de a-l descalifica, cariera sa de capitalist feroce ii da o perspectiva unica asupra sistemului de temut. De fapt, el sugereaza ca le face americanilor o favoare prin implicarea sa in cursa prezidentiala, cand, la fel de bine, ar putea sta neimplicat, sa castige bani in continuare, fara sa dea socoteala nimanui (spre deosebire de toti ceilalti ”politicieni marionete”).

Problema Orientului Mijlociu este o tema pe marginea careia Trump a comunicat contradictoriu in campania sa, antagonizand inclusiv comunitatea evreiasca. Observam ca, in acest discurs, are grija sa mentioneze alianta Americii cu Israel in lupta impotriva ISIS. Bineinteles, nu uita sa mentioneze celebrul zid de la frontiera cu Mexic, o tema extrem de populara in randul electoratului sau si care a dat nastere unor ovatii puternice in cadrul conventiei. Nu a uitat nici sa sugereze faptul ca Obama, primul presedinte de culoare al Americii, a accentuat mai degraba decat sa amelioreze clivajul rasial din SUA.

Spre finalul discursului, Trump are grija sa creioneze portretul familiei sale, cu precadere cel al tatalui sau, pentru a se umaniza in fata electoratului si a arata cat de bine fundamentate sunt onestitatea si harnicia in spectrul sau de valori.

DISCURSUL LUI HILLARY CLINTON

Clinton, spre deosebire de Trump, a abordat nu mai putin de 23 de teme in discursul sau:

1. Endorsement personal (apel la aliati: Bill Clinton, Barack si Michelle Obama, Tim Kaine);
2. Asumarea cauzei lui Bernie Sanders;
3. Nevoia de unitate si toleranta vs dezbinarea si frica promovate de Trump;
4. Directia corecta pe care se afla America;
5. Familia lui Hillary Clinton;
6. Oportunitati egale pentru femei si barbati;
7. Economia;
8. Nivelul salariilor si locurile de munca;
9. Problemele de mediu;
10. Toleranta fata de imigranti;
11. Justitie;
12. Echitate sociala si taxare echitabila (bogati vs saraci / marile corporatii vs oamenii obisnuiti / barbati vs femei);
13. Sanatate;
14. Politica externa;
15. Infrastructura;
16. Educatie;
17. Sprijinirea micilor intreprinzatori;
18. Combaterea evaziunii fiscale;
19. Ipocirizia lui Donald Trump;
20. Apararea, securitatea nationala si combaterea terorismului;
21. Incapacitatea lui Trump de a gestiona crize din cauza temperamentului sau;
22. Controlul armelor de foc;
23. Protectia drepturilor civile, toleranta rasiala si sexuala;

In discursul rostit din cadrul Conventiei Partidului Democrat din SUA, Hillary Clinton a folosit mesaje de pozitionare publica de principiu care merg pe aceeasi linie stabilita de sloganul „Mai puternici impreuna”. Aceasta a mentionat ca americanii au un spirit al comunitatii dezvoltat si nu incearca sa rezolve problemele in mod individual, ci impreuna. Ideea de „impreuna” pare sa fie teza centrala a discursului si a abordarii candidatului democrat, ca alternativa la formula excluziva a lui Trump, prezentata ca una care dezbina si slabeste unitatea fiintei americane. Totodata, un mesaj secundar foarte important in discursul candidatului Partidului Democrat este referirea la momentul istoric al nominalizarii in premiera a unei femei in cursa pentru Casa Alba. De altfel, exista mai multe teme care fac referire la necesitatea respectarii atente a drepturilor femeilor din SUA si la egalitatea intre sexe.

In discursul sau, Hillary Clinton a raspuns direct la portretul negativ schitat de Trump Statelor Unite ale Americii, punand accent pe „curaj”, „scop comun” si contributiile trupelor, ofiterilor de politie, medicilor, profesorilor, antreprenorilor si mamelor. Clinton a criticat istoricul de afaceri al lui Trump si temperamentul sau coleric si instabil, ca raspuns la atacurile lansate pe linia anti-establishment.

Merita totusi subliniat ca volumul de atacuri venite din partea lui Hillary Clinton catre Trump este, in discursul analizat, mai mic decat atacurile din discursul contracandidatului acesteia. Referindu-se la aliantele politice si la sprijinul pe care l-a primit din partea unor prieteni, Hillary Clinton a adus un omagiu presedintelui Barack Obama pentru mandatul sau si i-a multumit lui Bernie Sanders pentru modul in care si-a desfasurat campania care a „inspirat milioane de americani, in special tineri”.

Contextul de actualitate din SUA este prezentat de candidata democratilor ca fiind unul dominat de toleranta, putere, inovatie, antreprenoriat si valori stabile, dar amenintat totodata de forte care incearca sa distruga increderea si respectul intre oameni. De aici rezulta importanta cruciala a alegerilor prezidentiale de anul acesta, are vor decide directia de viitor pentru toti americanii. Accentul este pus asadar de Clinton pe o imagine pozitiva a SUA, in care problemele existente pot fi rezolvate printr-un efort comun, unde directia de dezvoltare si leadership trebuie pastrata deoarece este una buna pentru cetateni. Remarcam aici, insa, o disonanta cognitiva importanta. Pe de-o parte, Clinton enumera in cateva paragrafe intregi argumente care arata ca America este puternica si ca lucrurile functioneaza foarte bine, insa apoi, dupa doar cateva paragrafe, vine si subliniaza exact opusul: „Some of you are frustrated – even furious. And you know what??? You’re right. It’s not yet working the way it should”. Pana la urma, este o retorica explicabila (insa nu dezirabila), avand in vedere ca trebuie sa apere administratia, dar totodata sa vorbeasca si despre problemele reale cu care se confrunta oamenii.

La nivelul caracteristicilor discursului, in afara de atacurile directe la adresa lui Donald Trump, textul transmis de Clinton contine mai ales elemente pozitive care fac referire la nevoia de unitate si continuitate pentru SUA. Acestora li se adauga si elemente pozitive de biografie, in special legate de puterea familiei de a construi un viitor prosper, si de unitate la nivelul conducerii partidului democrat. Totodata, domeniile atinse de Clinton in mesaje variaza de la economie, imigratie si politica externa pana la solutii concrete pentru accesul la educatie si sanatate, drepturi egale si combaterea schimbarilor climatice.

Tratand problemele de natura economica cu care se confrunta SUA, remarcam faptul ca Hillary Clinton a vorbit mai consistent despre locurile de munca abia incepand cu mijlocul discursului sau – destul de tarziu pentru un candidat de stanga. Ea a propus solutii diverse, precum crearea de oportunitati prin inovatie si antreprenoriat, stabilirea unui nivel minim de salarizare si taxarea echitabila a marilor corporatii, care trebuie sa fie solidare cu societatea americana. De altfel, Clinton a si precizat in discurs ca banii sunt in proportie de 90% in mainile celor 1% din tara, un element discursiv preluat cel mai probabil de la Bernie Sanders.

Despre imigratie, Clinton a subliniat ca milioanele de persoane care contribuie la economia Statelor Unite trebuie integrati cat mai bine pentru a se pastra unitatea familiilor si pentru ca oamenii sa fie tratati corect. Mesajul este asadar unul integrator, de deschidere, nu unul de respingere precum in cazul lui Donald Trump. Trecand la domeniul politicii externe si al razboiului impotriva terorismului, Clinton a atras atentia ca este nevoie de o implicare comuna a SUA alaturi de aliatii internationali pentru a fi gasite solutii diplomatice si militare inteligente pentru problemele asimetrice, nu de o atitudine negativa generalizata fata de o anumita religie. Aceasta a subliniat de mai multe ori ca viitorul presedinte al SUA va avea responsabilitati enorme in ceea ce priveste deciziile de pace si razboi, de viata si de moarte, fiind nevoie de o persoana echilibrata in aceasta functie, care se bazeaza pe ratiune si strategii, nu emotii si populism.

ANALIZA COMPARATIVA
TRUMP vs CLINTON

Pentru o imagine si mai clara asupra discursurilor celor doi candidati, apelam la o analiza cantitativa semantica, ce ne arata in cifre principalele elemente cheie care ii deosebesc pe cei doi.

Studiul comparativ a fost realizat cu sprijinul aplicatiei Tropes, ce pune la dispozitie o serie intreaga de instrumente folosite in analiza semantica a textelor. Cu ajutorul aplicatiei, a fost analizat fiecare cuvant din discursurile celor doi candidati – volumul celor doua discursuri: 4.358 cuvinte in cazul lui Trump si 5.198 in cazul lui Hillary Clinton. Analiza este in principal una cantitativa, dar exista si cateva elemente de analiza calitativa.

1) STILUL

Stilul predominant in cazul lui Donald Trump este enuntiativ. Exprimarea:

• dominata de pronumele ”I” (eu) 30,9% (77 referiri),
• urmat de pronumele ”we” (noi) 26,5% (66 referiri),
• si de pronumele ”they” (ei) 12% (30 referiri).
• Pronumele ”you” (tu/voi) folosit in 8% din referiri.

Este interesant faptul ca, in urma analizei cantitative, constatam ca pronumele ”eu” este cel dominant, in ciuda faptului ca Trump a tinut de multe ori sa sublinieze ca, in timp ce alti politicieni vorbesc despre ei insisi, el este singurul care vorbeste despre ”noi”.

In cazul lui Hillary Clinton, stilul predominant este unul subiectiv, implicat direct. Exprimarea este:

• dominata de pronumele ”we” (noi) 29,7% (146 referiri – mult mai multe decat la Trump),
• urmat de pronumele ”I” (eu) 20,9%  (103 referiri – aproape triplu fata de discursul lui Trump),
• Pronumele ”you” (tu/voi) folosit in 15,2% din referiri (75 in total),
• si pronumele ”they” (ei) 6,7% (33 referiri).

Este interesant de remarcat ca in discursul propriu, Clinton a folosit atat pronumele “Eu” cat si “Noi” de mult mai multe ori decat Donald Trump, rezultand de aici un discurs cu o puternica tenta subiectiva, adaugandu-se intentiei de “umanizare” a candidatului democrat. De altfel, exista 157 de referiri la persoane si tipuri de persoane in discursul acesteia.

Cu toate acestea, la nivel de perceptie, discursul lui Trump pare mai degraba unul axat pe pronumele „noi”. Iar daca ne uitam atent asupra contextului exact, descoperim ca, intr-adevar, Hillary foloseste mai des pronumele „noi” decat „eu”, insa acest „noi” nu se refera la „noi, americanii / noi, poporul” (asa cum o face Trump), ci la „noi, cei din Administratie”.  Hillary vorbeste foarte mult despre ea insasi, doar ca foloseste pronumele „noi” in loc de „eu”, in timp ce Trump foloseste aproape exclusiv cuvantul „noi” cu sensul de „noi, americanii”.  In plus, Trump isi incepe discursul prin a vorbi despre „noi”, iar Hillary o face vorbind despre ea. Erau necesare aceste mentiuni, avand in vedere ca analiza cantitativa nu surprinde astfel de nuante importante.

2) DOMENIILE CHEIE

Fig.1.1 Sinteza discursului lui Trump in functie de domenii. Aplicatia Tropes a analizat fiecare cuvant folosit in discurs si l-a alocat unei categorii. Pe Ordonata este notat numarul referirilor unui cuvant in textul analizat, iar pe Abscisa este notata categoria/campul semantic din care face parte cuvantul respectiv.

In Figura 1.1 observam faptul ca cea mai mentionata categorie de catre Trump este cea referitoare la tari si locatii. Acest lucru se datoreaza in primul rand folosirii foarte frecvente a termenului America siAmericans. Nu este surprinzatoare aceasta pondere, avand in vedere faptul ca Trump pune un accent ridicat pe elemente de patriotism in toate discursurile sale.

O alta categorie importanta este Proprietati si caracteristici – Trump are un discurs preponderent enuntiativ, insistant pe creionarea situatiei actuale din SUA. De asemenea, o categorie la fel de importanta este Oameni si persoane – Trump subliniaza in toate discursurile sale ca este singurul cu adevarat apropiat de oamenii obisnuiti.

Totodata, observam cat de mica este ponderea in discurs a unor domenii de real interes pentru un sef de stat: economie, industrie, educatie, sanatate, munca, agricultura, mediu etc. Ceea ce ne demonstreaza o data in plus caracterul predominant non-rational al discursului, axat pe pathos si nu pelogos.

In ceea ce priveste discursul lui Hillary Clinton, din punct de vedere cantitativ, cele mai multe referiri au fost la teme precum tipurile de grupuri sociale din SUA (publicuri tinta individualizate), nevoia de lupta pentru un climat politic pozitiv, dar si categoria familiei si a copiilor – cu 35, respectiv 19 referiri directe. Discutia despre economie ocupa un loc secund in discurs.

Mai este interesant de notat ca printre cele mai des intalnite relatii intre concepte in discursul candidatului democrat se refera la cadrul juridic – mai exact „drepturile femeilor”, „drepturile angajatilor” (cu referire la nivelul de salarizare) si „drepturile oamenilor”.

Fig.1.2 Sinteza discursului lui Clinton in functie de domenii

In Figura 1.2 putem observa un grad relativ mare de echilibru la nivelul discursului, principalele referiri fiind la persoane si caracteristici ale acestora, urmand tari si regiuni (referiri la SUA) si – interesant – referiri la emotii si comportamente. Acesti indicatori arata prioritatea pusa in discursul lui Clinton pe umanizare si subiectivitate, pe relatia cu diversele tipuri de persoane care constituie electoratele vizate in alegeri. Cel mai mic interes a fost oferit unor teme precum media (pentru a se evita deconstructia discursului),  natura si stiinta-tehnologie. Accentul in discurs cade asadar pe ethos, pe relatii emotionale si de comunitate.

3) APELUL LA SENTIMENTE SI COMPORTAMENTE

Fig.2.1 Sinteza discursului lui Trump in functie de apelul la sentimente si comportamente

Nu este deloc surprinzator faptul ca ceea ce domina in discursul lui Donald Trump sunt comportamentele, apelul la sentimente si perceptia (vezi Fig.2.1). Dupa cum spuneam in debutul analizei, elementul central pe care este construit intregul discurs este frica.

Fig.2.2 Sinteza discursului lui Clinton in functie de apelul la emotii si comportamente

Figura 2.2 ne arata ca, in cazul lui Hillary Clinton, exista un echilibru intre referirile la comportanente si apelul la emotii, per total mai multe ca in discursul lui Trump. Suplimentar, merita mentionat ca referirile la perceptii sunt mai multe decat in discursul contracandidatului, ceea ce din nou duce cu gandul la o strategie de relativizare subiectiva, de intelegere a electoratelor si de umanizare – una diferita de cea ofensiva si reprezentativa folosita de Trump.

4) TIPURI DE COMPORTAMENTE SI SENTIMENTE ENUNTATE

Fig.3.1 Sinteza discursului lui Trump pe tipuri de comportament enuntate

Dupa cum se poate observa si in Figura 3.1., in discursul lui Trump domina cuvintele din campul semantic al violentei. In ceea ce priveste apelul la sentimente, descris inFigura 4.1, observam ca dominante sunt cuvintele ce exprima sentimente negative: melancolie, tristete, neplacere, ura, umilinta. Din nou, aceasta situatie este perfect explicabila de personalitatea lui Trump (populist, demagog, radical), cat si de pozitia sa dechallenger in alegeri. Cert este ca acest stil de exprimare, propriu lui Donald Trump, naste fie admiratie, fie ura – nu exista o zona gri, atata vreme cat nu are un discurs rational, ci unul puternic emotional.

Fig.4.1 Sinteza discursului lui Trump pe tipuri de sentimente la care face apel

In discursul lui Hillary Clinton, cat tine de zona de comportamente (Fig. 3.2) la care exista referiri, poate fi observata o dominatie a unor concepte pozitive precum eroism si curaj, bunatate si politete, cu un varf pentru violenta si ferocitate rezultat din atacurile adresate lui Donald Trump. In ceea ce priveste zona de emotii (Fig. 4.2), domina de departe afectele pozitive – dragoste si afectiune, fericire si prietenie. Comparativ cu discursul lui Trump, care apeleaza mai ales la o latura emotionala negativa, putem concluziona ca Hillary Clinton este mai interesanta sa stimuleze o relationare stabila si apropiata cu modul in care functioneaza SUA, incurajand continuitatea politica, ea erijandu-se in urmasa directa a lui Barack Obama si a lui Bill Clinton.

Fig.3.2 Sinteza discursului lui Clinton pe tipuri de comportament enuntate

Fig.4.2 Sinteza discursului lui Clinton pe tipuri de sentimente la care face apel

CELE MAI FOLOSITE CUVINTE IN DISCURSURILE CELOR DOI CANDIDATI

Fig.5.1 Cele mai frecvente 15 cuvinte folosite de Donald Trump in discursul sau

Fig.5.2 Cele mai frecvente 15 cuvinte folosite de Hillary Clinton in discursul sau

Source: Studiu Infopolitic: Donald Trump vs. Hillary Clinton (noua dualitate ideologica) | Saptamana Financiara