Tag Archives: alexandru bittner

Adevaratii beneficiari ai despagubirilor legate de Truica – Grupurile israeliene Tahal si Kardan…Vezi mai jos lista cu proprietatile cerute

Sursa: Comisarul.ro

Ce kynky, în dosarul prințului lui pește prăjit apar și trei cetățeni de origine evreiască, dintre care unul este miliardar în dolari! Cam așa a primit și distribuit presa românească informația, un can-can ieftin… Ba că ăla a fost șeful de cabinet al nu știu cui premier israelian, ba că ăla a fost consultantul lui Năstase, Băsescu și Tăriceanu… Nimic despre fenomenul în sine, despre scandalurile imobiliare în care au fost implicați cetățenii israelieni din 1990 încoace în România. Nimeni nu vorbește despre acest adevăr în România! Ba, nu, se vorbește pe bloguri mici, s-au mai pomenit în anchetele Digi24 niște nume, dar atât. De ce oare? 

Acum, de pildă, nimeni n-a mai pomenit că Remus Truică este creația lui Alexandru Bittner, cel care împreună cu Dan Fischer, fost Frâncu, au fost primii evrei înfipți vremelnic lângă decidenții României. Care au avut acces la mai toate privatizările cu potențial imobiliar și bancar. Pentru că pe ei nu i-au interesat alte domenii ale economiei. Nimeni nu i-a pomenit pe Sorin Beraru(Samuel Bergovici), pe Elan Schwartzenberg, ambii cercetați și învinuiți, dar și fugiți din România.

Nimeni n-a spus că Alexandru Bittner și Dan Fischer și-au împărțit, practic, aproape toate spațiile comerciale comuniste din București și Poiana Brașov, inclusiv hoteluri. Bittner, ca bonus, și-a tras și o halcă din Delta Dunării…

Noi am spus deja că procurorii îl au în cătare pe Alexandru Bittner. Și că nu prințul lui pește prăjit sau Remus Truică sunt miza noului dosar de retrocedări. Și nu întâmplător lucrurile s-au accelerat după ce s-a așternut liniștea în jurul lui Viorel Hrebenciuc. Cel care s-a învârtit ani buni în cercul evreilor, pe post de vedetă…

Devine din ce în ce mai evident că așa-zisul Paul de România este invenția unui grup cu obiective bine definite. Care vâna bijuterii imobiliare, lucruri fine, de lux, cu patină. Apanajul unor oameni cu ștaif, nu al unor păcălici ca Truică sau Andronic…

Vrem nu vrem, n-avem cum să nu ne întrebăm ce dracu’ rol a jucat Băsescu în filiera asta. De ce el, marele PÂRÂTOR al națiunii, care zbiera la 18.30 la hoți, despre afacerile lui pește prăjit n-a zis nimic. Ba, mai mult, i-a și nășit odrasla!

Iată ce scrie codulluioreste.ro. Din  gruparea infractionala a carei interfata  este Remus Truica, fac parte:  Beny Steinmetz, miliardarul care controleaza Gold Corporation, Rosia Montana, Tal Silberstein, și Arthur Finkelstein,  consilierii israelieni ai lui Tariceanu, precum si ai PSD, (Tal Silberstein a fost si strategul politic al lui Traian Basescu).

Truica a reprezentat societatea Reciplia care este controlata de offshore-ul Reciplia LTD, in umbra caruia se afla Tahal Group.
Pana in 2012, Tahal Group a fost condusa de  Amnon Lipkin-Shahak, fost Sef de Stat Major al Israel Defense Forces.
Tahal Group detine si  firma Globe Trade Center, posesoarea cladirii  America House, unde au sediul  firma Reciplia SRL (cea care a achizitionat drepturile litigioase de la printul Paul), Casa de Avocatura „Tucă, Zbarcea şi Asociatii”, precum si compania TRG Agent de Asigurare, condusa de Marius Marcovici, fostul consilier al lui Calin Popescu Tariceanu .

Grupul Tahal face parte din holdingul israelian Kardan, care a instrat in posesia urmatoarelor firme romanesti, prin participarea la privatizarile dispuse de FPS:  Filatura Romaneasca de Bumbac, Fabrica de Chibrituri (București), Grupul Industrial Titan (București), Diham (spatii comerciale in Bucuresti), Criortex (Filatura de bumbac din Oradea).
Majoritatea acestor companii, au fost  inchise, utilajele au fost vandute la fier vechi, spatiile golite au fost inchiriate, s-au ridicat Mall-uri si complexe imobiliare.
Tal Silberstein şi Arthur Finkelstein conduc companii din holdingul Kardan.

Compania  Reciplia  prin Remus Truica, Marius Marcovici, Dan Andronic, Beny Steinmetz, Tal Silberstein şi Arthur Finkelstein a cumparat drepturile litigioase de la Paul de Romania pentru urmatoarele proprietati/bunuri care au apartinut  Casei Regale a Romaniei, pentru care au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare:

Teren – 8.000 de metri pătraţi, lângă „Mina Minovici”, în Bucureşti
52 de hectare de teren în Bucureşti, strada Jandarmieriei
Teren – 2.000 de metri pătraţi, în Năvodari
Ferma Regală „Băneasa”, plus 28,63 hectare
Imobil în Bucureşti, strada Ion Ionescu de la Brad
Staţia de montă de la Băneasa, plus 25 de hectare aferente, vecin cu Hipodromul „Băneasa”
Teren de 2,66 hectare la Năvodari
Moşia Regală Copăceni – 118,10 hectare – Comuna 1 Decembrie 1918
Moşia Cocargeaua – Ialomiţa – 7.454 de hectare
Balta Ezeru Mostiştea – comuna Mănăstirea – 1.062 hectare
Balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă – 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie
Moşia Zorleni (Vaslui) – 1.577 hectare
Teren de 3.165 hectare, comuna Mănăstirea, Călăraşi
Teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov, Călăraşi
Via Regală „Cotnari”, inclusiv Castelul, 13 hectare
Via şi pepiniera „Murfatlar”, 72 de hectare din comuna Murfatlar, Constanţa
Teren de 30 de hectare – pădurea Snagov
Teren de 67 de hectare plus imobilul din Scroviştea
Teren forestier de 596,20 de hectare în Mănăstirea, Călăraşi
Palatul Elisabeta, sediul PDL şi intrarea de la Cotroceni.
Podgoria „Tohani”, Valea Călugărească
Imobilul Bibliotecii Universitare, Piaţa Revoluţiei
Imobilul Ambasadei Iranului, Lascăr Catargiu, nr. 39
Imobilul de pe strada Latină, nr 10
Palatul Elisabeta – Parcul Herăstrău
Grajdul de cai de curse, Hipodromul Băneasa
Imobil, fostul sediu al Fundaţiei „Ferdinand”, Iaşi
Sediul ING Bank, Bulevardul Kiseleff, nr. 13
Imobil Aleea Modrogan, numărul 1, sediul PDL
Imobil Aleea Alexandru, numărul 18, sediul MAE
Teren de 448 metri pătraţi, plus imobil, strada Gogol, Sector 1
Teren, plus imobil, 506 mp, strada Mircea Eliade, nr. 12

Pe 4 aprilie 2007, la contractul initial semnat intre Reciplia, prin Remus Truica şi printul Paul, a fost adugat un act adiţional, care prevedea cesionarea drepturilor asupra unor bunuri din Bulgaria, ale Casei Regale:

Palatul Regal „Balcic”
Vila „Malvi Dalga”
Casa Suitelor
Pavilioanele ce înconjoară Palatul Regal
Biserica, templul şi capela „Stella Maris”
24 de hectare, plus 4.800 de metri pătraţi, teren aferent Palatului Regal
O cotă de 65% din 185 de hectare aparţinând Domeniului Regal

Pe 4 octombrie 2007, a fost semnat un al doilea act aditional prin care printul Paul a cesionat catre Reciplia,  o noua serie de mosii si terenuri:

Vila Lupescu, actualul imobil SRI, imobil, plus teren
Teren de 536, 90 hectare la Banloc
Moşia Regală Broşteni, plus 39.885 hectare
Un teren de 20, 50 hectare
Castelul Medieşu Aurit, Satu Mare
Castelul de vânătoare Poiana Itcanilor, compus din 40 de camere, plus 50 hectare teren din comuna Valea Putnei
Castelul de vânătoare Lăpuşna, plus 4 hectare de teren în Mureş
Moşia Regală Tersig, plus 709 hectare teren forestier în Caraş-Severin
Pădurea Hereasca, 34,81 hectare în Călăraşi
Două imobile în Sinaia

NR. După cum arată aceste liste, prințul lui pește prăjit a ajuns să revendice, așa cum spunea un cunoscut, și ce a VIZITAT…

Galerie foto




Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

SRI intre Ghita si Teszari

Sursa: Comisarul.ro

Generalii SRI își mută BAGAJELE de la Ghiță la Teszari. Prin CESIUNE

Generalii SRI își mută bagajele de la Ghiță la Teszari. RCS&RDS este începând de joi, 20 august, posesorul unei licențe 4G in banda de 2600 MHz (TDD) si va furniza tuturor clienților săi, fără costuri suplimentare și la orice tip de abonament, servicii de date 4G, la viteze de transfer de până la 150 Mbps, în 25 de orașe din tara, pana la finalul anului 2015, a anuntat joi operatorul de cablu. Compania detinuta de oradeanul Zoltan Teszari precizeaza ca a dobandit licenta 4G/LTE in urma unui proces de cesiune cu 2K Telecom, firma controlata de Alexandru Ghita, fratele lui Sebastian Ghita, cu acordul Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). 

Prin această tranzacție toate părțile sunt mulțumite. De aceea era și disperarea foarte mare în urma operațiunilor DNA de blocare a firmelor deținute de Ghiță prin interpuși. Așa că, pentru a nu se mai înregistra astfel de surprize provocatoare de stres și eventuale pierderi, generalii care se află în spatele acestor personaje, Ghiță și Teszari, au căzut la pace pentru un schimb de gajuri. Că așa pare această tranzacție.

***Ce licente au castigat 2k Telecom si RCS&RDS in anul 2012 – la cea mai mare licitatie de telefonie mobila care a avut loc vreodata in Romania

Compania 2K Telecom, controlata de familia deputatului Sebastian Ghita, a castigat in anul 2012, in cadrul celei mai mari licitatii de telefonie mobila organizate vreodata in Romania, 2 blocuri de 15 MHz in banda de 2600 MHz (TDD), valabile pentru perioada 2014 – 2029 si pentru care a achitat suma de 6.601.000 euro, reprezentand taxa de licenta.

Actionariatul 2K Telecom
2K Telecom este controlata de Alexandru Ghita – 67,12% (fratele deputatului Sebastian Ghita), Vasile Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghita) si Vasile Radu – 24,83%.

La aceeasi licitatie din 2012 a participat si RCS&RDS, care si-a adjudecat 1 bloc in banda de 900 MHz, valabil pentru perioada 2014-2029 si pentru care a achitat suma de 40.000.000 euro, reprezentand taxa de licenta. Odata cu intrarea in banda de 900 MHz, RCS & RDS si-a majorat portofoliul de spectru cu 29%.

***Teszari nu este la prima operațiune de acest fel cu un apropiat al unui prim-ministru în funcție. A cumpărat și de la Remus Truică, TotalNet

Remus Truică a deschis în 1999 firma TotalNet (care furniza servicii de internet), alături de mai experimentaţii Alexandru Bittner, Adrian Petrache, Viorel Jianu şi Emil Nell Cobar. După un început timid, firma a cunoscut o creştere a cifrei de afaceri spectaculoasă: în doar doi ani, profitul firmei s-a majorat de 25 de ori. Bunăstarea firmei a coincis cu venirea la guvernare a PDSR. Aşa se face că TotalNet a primit foarte multe contracte, pe bani grei, de la instituţii publice. La începutul anilor 2000, printre clienţii firmei se numărau: Ministerul Finanţelor Publice, Televiziunea Română, PETROM şi Guvernul României. În 2001 şi 2002, firma TotalNet a încheiat cu Secretariatul General al Guvernului contracte în valoare de peste 20.000 de euro, pentru furnizarea de servicii de internet. Aceeaşi firmă a montat în sala de şedinţe a Guvernului sistemul de videoconferinţă cu prefecţii.

După obţinerea numeroaselor contracte cu instituţii publice, TotalNet a obţinut din partea guvernului condus de Adrian Năstase menţionarea numele său în Strategia Naţională pentru Implementarea Societăţii informaţionale, document aprobat prin hotărâre de guvern în decembrie 2002. TotalNet a fost nominalizată ca firmă care a primit licenţă pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date.
Aflată în topul firmelor de profil, acţionarii au decis să vândă o parte din societate, în aprilie 2002, la câteva luni după numirea lui Remus Truică în funcţia de şef de cabinet al premierului Năstase. Astfel, 70% din acţiunile firmei au fost achiziţionate de către Romanian Data System SA (RDS), pentru o sumă imensă pentru acea perioadă: în jur de 1,5 milioane dolari. În urma acestei tranzacţii de amploare, se spune că Truică ar fi făcut primul milion de dolari.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Petre Ion și Victor Ponta

Amuzant e că în aceeași perioadă (2005-2006), în care Dorin Cocoș și Dosarul Flota foloseau același expert contabil, tânărul avocat Victor Ponta, actualmente prim ministru al României, presa servicii avocațiale pentru Dorin Cocoș. Avocatul Ponta e cel care a redactat și actul constitutiv actualizat prin care intra doi noi asociați în acționariatul Telemedica SA, firmă în care acționari erau printre alții Dorin Cocoș și Petre Ion.

Dă un search în Monitorul Oficial atașat mai jos, pentru a te convinge singur:

Ponta telemedica

revista vip cocos udrea ponta

sursa foto: revista vip (sper să n-o scoată de pe site-ul lor după ce eu public acest articol)

Petre Ion și Dana Năstase

În 1999, soția lui Alexandru Bittner, Sherry, a fost asociată cu Dana Năstase într-un SRL: “Silverado Com SRL”. Afacerea a fost ulterior vândută, în 2000, către… Petre Ion și Gheorghe (aghiotant al lui Alexandru Bittner).

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion

Sursa: investigatiicenzurate.wordpress.com

Personajul de legătură între Dana Năstase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion – “un hub în carne și oase” al afacerilor transpartinice.  A fost băgat la înaintare în afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea românilor, într-un apartament comunist, la etajul 10, în Drumul Taberei.

Personajul de legătură între Dana Năstase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion – “un hub în carne și oase” al afacerilor transpartinice. A fost băgat la înaintare în afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea românilor, într-un apartament comunist, la etajul 10, în Drumul Taberei.
Personaje fascinante în România sunt multe. Însă Petre Ion ocupă un loc aparte. A fost pomenit în investigații, dar cel mai adesea numele său răsărea accidental în diverse anchete de presă, eventual cu o trimitere către gruparea din care face parte, jurnaliștii neacordându-i atenția cuvenită, ocupați să-i prindă pe peștii mari. Așa a început și ancheta mea, de la legăturile firmei de contabilitate a mamei lui Victor Ponta, cu apropiații lui Morariu, care m-au trimis către Sulfina Barbu, Silvian Ionescu și Andreea Paul Vass de la PDL. Însă unul din partenerii soacrei Andreei Paul Vass era tocmai Petre Ion. Atunci am încercat să aflu mai multe despre el. Curând am fost copleșit de noianul de apariții în firme ale acestui Petre Ion. Am încercat să portretizez prezența în economie a acestui personaj, fără să am pretenția că am epuizat subiectul.
Petre Ion e un personaj care oficial, pe hârtie, ar trebui să fie multimilionar în euro, dacă ar fi să-l judecăm după participațiunile în diverse firme care au supt resursele statului în ultimii 15 ani. Numele său îl găsim atât ca reprezentant legal al unor firme elvețiene și britanice cu activități în România, dar și ca deținător de părți sociale în diverse SRL-uri. Multe, atât de multe încât un cetățean normal ar avea bătăi de cap doar să le țină minte numele. Cu toate acestea duce un stil de viață smerit, dacă e să ne luăm după locuința sa, un apartament amplasat la ultimul etaj al unui bloc comunist, din aglomeratul cartier Drumul Taberei. E un paradox explicabil dacă ne uităm la personajele alături de care apare în firme, sau în firmele cărora e prezent. În realitate, cel mai adesea îl găsim în postura de fondator, vânzător sau cumpărător al unor business-uri (sau părți din business-uri) unele legate de numele lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner, precum și al grupului de interese lărgit, din care Cocoș și Bittner fac parte.
Petre Ion se poate lăuda că din panoplia sa de parteneri de afaceri au făcut parte de-a lungul timpului o pleiadă de VIP-uri politice și din TOP 300. Petre Ion e prezent în numeroase afaceri în care statul a fost păgubit de active imense, contracte care au generat scandaluri de presă.

Tagged , , , , , , , , ,

O confirmare peste timp despre misterioasa moarte a patronului Complexului ”Europa”

Sursa: Evz

Simona Ionescu

Câteodată confirmările unor fapte vin în timp. Atunci bănuielile inițiale, neclaritățile sau reținerea că te afli în fața adevărului capătă alt sens și altă valoare, dar mai ales produce satisfacția că ceea ce era uitat sau ascuns a ieșit la iveală. Declarația dată la DNA de Nicolae Dumitru, patronul de la ”Niro”, a adus în atenția publicului un nume – Constantin Salitră și un accident rutier cu multe semne de întrebare care, chiar de la producerea lui, în 1995, s-a bănuit a fi un asasinat.

Dezvăluirile făcute procurorilor de Nicolae Dumitru, la 20 de ani de la moartea lui Salitră, omul care a înființat Complexul ”Europa” de la marginea Bucureștiului, sunt pentru mine și alți câțiva colegi care au lucrat în anii 90 la Evenimentul zilei o continuare a poveștii afaceristului care a construit un imperiu financiar imediat după revoluție și a suspectei sale morți. Fiica din prima căsătorie a lui Costantin Salitră era, la acel moment, reporter la Evenimentul zilei, într-una din secțiile pe care le coordonam.

Investigațiile noastre s-au izbit, la un moment dat de un zid: anchetatorii au exclus orice provocare deliberată deși tirul ieșise de pe  un drum lateral în șoseaua principală exact când jeepul lui Salitră venea cu viteză. N-a avut nicio șansă, nici el, nici femeia de lângă, despre care unii spuneau că-i era secretară, alții iubită. A fost unul din elementele care, mediatic, au condus tragedia spre o altă pistă.

Familia patronului de la ”Europa” s-a închis în tăcere, iar autoritățile de atunci au pus batista pe țambal, negând toate informațiile obținute de ziariști, ”pe surse”, cu privire la firma căreia îi aparținea tirul care provocase accidentul, dar și despre luptele subterane care se duceau pentru a-l deposeda pe Salitră de afacerea care-l transformase în ”primul milionar al țării”. Asociatul lui, fost vecin de bloc, Nicolae Dumitru, s-a retras, urmând să-și facă propria afacere. Rămăseseră să patroneze comerțul de la ”Europa” soția numărul doi a lui Salitră și nou asociatul Nicu Gheară.

Cine era Constatin Salitră? Probabil că nici procurorii care anchetează acum dosarul Microsoft și au înregistrat depoziția lui Nicolae Dumitru nu știu prea multe despre acest om de afaceri, dispărut într-un misterios accident  de circulație. Povestea lui de ascensiune și dispariția bruscă, lăsând în urma lui o mare avere, seamănă cu cea a lui Dinu Patriciu.

Salitră a fost milițian. Maior. A lucrat la Direcția Economică a Inspectoratului General de Miliție. De trecutul lui este legat episodul descoperirii averii în bani și bijuterii a celebrului Ștefănescu-”Bahus”, cel cu vinurile contrafăcute, avere ascunsă într-un butoiaș expus în vitrina magazinului situate pe Calea Griviței, în apropiere de Podul Grant. Tot de acest episod, susțineau foști colegi de-ai maiorului, se leagă și plecarea lui din Miliție, în anul 1985, fiindcă cineva băgase mânuța în aurul confiscat. A intrat în Baroul București și acolo l-au prins evenimentele din decembrie 1989. Nu a fost niciodată șef la ”Pașapoarte”, așa cum s-a scris în aceste zile.

Într-o Românie eliberată de comunism și de clica lui Ceaușescu, Salitră a fost printre primii oameni care s-au aruncat în afaceri. A deschis un magazin tip consignația, de haine și antichități, în zona Pieței Matache. A fost o nebunie! Bucureștenii se înghesuiau să cumpere tot ce alții scoteau de prin case și aduceau spre vânzare în magazinul ”Europa” a lui Salitră. Apoi a început să aducă marfă din Turcia și din China. Afacerea mergea strună, a mai deschis un magazin. Când Salitră a făcut primul milion de dolari, prin 1992-93, a devenit știre de presă. Următorul pas a fost crearea Complexului ”Europa”. Dar aici au început problemele. Cineva râvnea la afacera lui cu chinezii. Ceea ce ziariștii intuiau, dar n-au putut scrie la modul concret din lipsa probelor,  transpare clar, acum, din declarația patronului de la ”Niro”, Nicolae Dumitru:

”Bittner Alexandru, pe parcursul acelei prime discuții ce am avut-o cu el (n.r. 2003), mi-a dat de înțeles în mod explicit că este foarte puternic. Mi-a adus două argumente pe care mi le aduc aminte, respectiv, un prim argument era legat de faptul că un fost asociat de-al meu, Salitră Constantin, ar fi murit într-un accident în ianuarie 1995, tirul implicat în accidentul acela fiind închiriat la acel moment de către Bittner Alexandru, iar un al doilea argument era legat de faptul că datorită influenței lui s-ar fi blocat o afacere mare de construire a unui oraș chinezesc pe o parcelă de teren ce aparținea de parcul IOR. În fapt, argumentele lui Bittner Alexandru erau foarte puternice pentru mine pentru ca ambele momente la care facea referire m-au afectat foarte mult.”

Pentru noi, ziariștii, este o explicație a faptului pe care nu l-am înțeles în 1995: de ce polițiștii, foști colegi ai lui Constantin Salitră, nu au vrut să spulbere toate suspiciunile care planau asupra morții unuia de-al lor.

Tagged , , , , , , , , ,