Tag Archives: bnr

Andrei Radulescu -economist sef Banca Transilvania- 2016 a fost anul de varf al ciclului post criza

Contextul intern şi internaţional, cel economic dar şi cel geopolitic indică apariţia presiunilor inflaţioniste, o eventuală majorare a dobânzii de politică monetară spre sfârşitul anului viitor în contextul creşterii inflaţiei la 2%, o scumpire a costurilor împrumuturilor statului pe 10 ani, de la 3,3% la 3,9%, şi o eventuală accentuare a riscurilor de derapaj fiscal şi majorare a deficitelor externe.

„Ne aflăm într-un context în care este de aşteptat ca presiunile inflaţioniste să fie în creştere. Mai mult, creşterea dobânzilor în SUA va face ca o parte din investiţiile făcute în pieţele emergente să se retragă. Ambele variabile vor duce în mod inevitabil la o creştere a dobânzilor titlurilor de stat şi deci a costurilor de finanţare a deficitului bugetar”, spune Radu Crăciun, analist financiar şi preşedinte al BCR Pensii Private.

Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania este de părere că „2016 a fost anul de vârf al ciclului post-criză, iar analiza primului deceniu de apartenență la UE indică faptul că România a fost campioana convergenței economice (dintre țările Europei Centrale și de Est). În sfera economiei financiare așteptările privind dinamica prețurilor de consum s-au majorat în perioada recentă, evoluție influențată și de inflexiunea cotațiilor la țiței (pe fondul acordului OPEC). FED a continuat să majoreze rata de dobândă, iar BCE a semnalat un nou ciclu monetar începând din 2018. Pe piața financiară rotația capitalului a determinat creșterea burselor (indicii din SUA au atins noi maxime) și continuarea tendinței de majorare a costurilor de finanțare în economia mondială”.

În acest context, analistul arată că şi-a modificat previziunile pentru rata de dobândă la titlurile de stat cu scadenţă pe 10 ani, de la 3,3%, cât au fost în 2016, la 3,9% în 2017 şi la 4,4% în 2018, pe fondul scumpirii finanţării la nivel internaţional.

Şi la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR sunt posibile unele mişcări în 2017, chiar dacă nu se anunţă neapărat o epocă a creşterii remuneraţiei pe depozitele bancare. După cum apreciază Radu Crăciun, „în condiţii normale, dobânda de politică monetară a BNR va rămâne probabil mai degrabă neschimbată în 2017. Confruntată însă cu un derapaj fiscal de natură a aduce o creştere rapidă a inflaţiei şi a deficitelor externe, cu presiune pe cursul de schimb, BNR ar putea creşte dobânda spre sfârşitul anului.”

Economistul şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, arată că proiecţia de inflaţie a ING Bank pentru sfârşitul anului 2017, de 2,1%, context în care BNR ar putea să întărească condiţiile monetare şi să conducă la o creştere mai accentuată a ratelor de dobândă la titlurile de stat cu scadenţe scurte şi o aplatizare a curbei randamentelor pentru leu.

Principalul scenariu de risc intern este legat de politica fiscală. Relevante însă pentru România sunt şi scenariile de risc extern, în primul rând evoluţiile politice care ar putea să influenţeze în mod negativ arhitectura europeană. Alţi factori de risc asociați acestor scenarii sunt: climatul macroeconomic și financiar internațional (SUA, China, Zona Euro); deciziile de politică economică pe plan intern; tensiunile geo-politice globale și regionale.

Tagged , , , , , , , , , ,

Unde se rupe legatura dintre venituri si productivitate la Isarescu? La propria persoana

Sursa: Sfin.ro

Nu exista discutie despre salarizare in care care sa nu fie necesar recursul la productivitatea muncii.

De fiecare data Isarescu a iesit public dezavuand orice propunere de crestere salariala fie ca era cazul salariului minim fie a salarizarii in sistemul bugetar prin introducerea bonusurilor de performanta a apelat la productivitate.

Isarescu se afla in una din 2 situatii:

1. Cine ii scrie discursurile nu stia pana de curand veniturile lui Isarescu astfel incat probabil ca isi imagina ca sunt inferioare ritmului de crestere a productivitatii

Scribul era desigur in eroare deoarece:

– Veniturile totale anuale ale lui Isarescu au crescut din 2006 pana in 2015 de doar 3 ori

– Venitul pe 2015 este mai mare cu 85,29% decat cel din 2009.

2. Isarescu chiar se crede foarte productiv desi a bagat si mentinut Romania in criza si nu se stie cum a pierdut dobanda pe aur in ultimii 10 ani, adica 500 milioane de dolari.

Datele Institutului Naţional de Statistică sustin ca în perioada 2010 – 2015 salariul mediu net pe economie a crescut cu 33% (de la 1.391 de lei net pe lună în 2010 la 1.848 de lei net pe lună în 2015), în timp ce productivitatea muncii a crescut cu numai 23% în acelaşi interval.

Salariul minim pe economie a crescut în perioada 2010 – 2015 cu 75% (de la 600 de lei brut pe lună la 1.050 de lei brut pe lună), iar dacă majorarea se raportează la anul în curs (luând în calcul faptul că salariul minim pe economie a ajuns la 1.250 de lei brut), creşterea în perioada 2010 – 2016 este de 108%.

Comparati productivitatea si veniturile lui Isarescu de la BNR cu discursurile.

Tagged , , , , ,

Tovarasul Isarescu si excesele BNR

În anul 1989 a fost publicată teza de doctorat „Tendinţe în politica guvernamentală a cursurilor de schimb pe plan internaţional şi incidenţa lor asupra relaţiilor economice externe ale Republicii Socialiste România”, elaborată de Constantin Mugurel Isărescu, cercetător ştiinţific principal gradul III în cadrul Institutului de Economie Mondială.

Am intrat în posesia documentelor originale care au completat dosarul necesar obţinerii titlului doctoral, anume Recomandarea din partea locului de muncă, semnată de directorul Ion Vasile şi de secretarul organizaţiei de partid, Maria Cartas, Referatul întocmit de Emil Ghizari, cercetător ştiinţific principal la Institutul de finanţe, circulaţie monetară şi preţuri (ulterior, după Revoluţie, vice-guvernator al BNR şi guvernator interimar, cu delegaţie, al Băncii Centrale între decembrie 1999 şi decembrie 2000, în perioada în care Mugur Isărescu a fost premier) şi Referatul redactat de Dr. Virgil Stoenescu din partea ASE (Virgil Stoenescu e şi el funcţionar superior la Banca Naţională a României în mandatul interminabil al lui Isărescu).

Dincolo de caracterul insolit, spectaculos, al documentelor, care suscită prin el însuşi interesul cititorului, este interesant conţinutul, sub cel puţin trei aspecte:

Dacă, în ultima vreme, se vorbeşte tot mai des despre nulitatea unor doctorate care au contribuit decisiv la ascensiunea în carieră a unor demnitari, fie din raţiuni de lipsă de originalitate, fie din considerente legate de valoarea lor ştiinţifică, se pune problema în ce măsură o asemenea temă de doctorat este relevantă pentru pregătirea de specialitate a ocupantului unui post cheie, într-o economie determinată de o doctrină radical diferită faţă de cea care a generat devenirea profesională a autorului.

„Tovarăşul Isărescu a contribuit efectiv la redactarea a numeroase materiale informative, sinteze şi studii pentru conducerea superioară de partid şi de stat”.

Afirmaţia aparţine directorului Institutului de Economie Mondială, Ion Vasile, fiind parafată şi de secretarul de partid, Maria Cartas.

Înţelegem că tovarăşul Isărescu nu a fost deloc străin de deciziile pe care partidul şi statul socialist le-au luat în raport cu mărunta noastră existenţă, decizii a căror competenţă şi repercusiuni directe mă abţin să le comentez.

Mugur Isărescu a fost “om al muncii în cadrul Institului de Economie Mondială din anul 1971”, deci nu a lucrat acolo un an-doi, ci 19 ani, din care 18, în plin comunism victorios. De notat că domnul guvernator a aterizat la IEM direct din facultate, ceea ce indică, fără îndoială, un maxim potenţial profesional, dar şi un dosar de cadre beton.

Isărescu era un om angajat, suficient, vehement în impunerea unor teorii proprii. Asta i se şi reproşa dealtfel… Profesorul Virgil Stoenescu scria: “ Dacă ar trebui, totuşi, să am o rezervă, aceasta s-ar datora convingerii poate prea ferme a autorului în posibilitatea elaborării de teorii globale.”

BNR este instituţia care se face vinovată de următoarele:

1). Permiterea unui curs dublu în anii imediat următori Revoluţiei (care curs a sărăcit un întreg popor, îmbogăţind un cerc restrâns de privilegiaţi)

2). Legiferarea raportării la valute străine în tarifarea unor produse şi servicii (energie, telefonie mobilă, preţurile autoturismelor de fabricaţie indigenă etc., facturi care cresc nejustificat odată cu euro sau dolarul)

3). Creditarea populaţiei în monedă străină (câteodată de-a dreptul exotică, vezi scandalul creditelor în franci elveţieni).

4). Controlul cursului leului prin intervenţii finanţate prin împrumuturi externe, a căror dobândă am plătit-o cu toţii.

5). Umflarea accelerată a bulei imobiliare prin permisiunea de vânzare şi închiriere în altă monedă decât leul românesc.

De unde vine această obstinaţie, această obsesie nocivă pentru valute străine şi rate de schimb? Oare există vreo legătură cu guvernoratul (nepermis de lung al) unui om care şi-a construit întreaga experienţă profesională în această direcţie?

Care sunt relaţiile personale care l-au ajutat pe Mugur Isărescu să dobândească o asemenea discreţionară şi longevivă putere, angajată mai bine de un sfert de secol împotriva intereselor economice ale românilor.

„Rolul Masoneriei este de a corecta excesele democraţiei”

Citatul aparţine doctorului în economie Virgil Stoenescu, unul dintre cei care semnează recomandările doctorandului Constantin Mugurel Isărescu.

Stoenescu este acum un economist în vârstă de 69 de ani, profesor la Academia de Studii Economice, fost cercetător la Institutul de Economie Mondială (1971-1973), fost redactor şef la revista „Tribuna Studentului Economist” (1973-1978), vicepreşedinte al Societăţii Române de Economie şi, din anul 2004, membru al Consiliului de Administraţie al BNR.

Virgil Stoenescu este Mare Secretar General al Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat al României. El este cel care l-a introdus pe Mugur Isărescu în mediile masonice, care l-a sprijinit pe acesta în fulminanta sa ascensiune.

Stoenescu s-a declarat întotdeauna rezervat faţă de democraţie. El a afirmat că „Hitler a venit la putere prin mijloace democratice” pentru că „acolo masoneria nu şi-a făcut datoria.” (Sursa: ro.wikipedia.org, Virgil Stoenescu).

Cum noi trăim într-o societate democratică pentru care s-a vărsat sânge, faptul că Banca Naţională are în board-ul de administrare un astfel de  gânditor, emitent al unor asemenea teorii, poate părea straniu, oarecum nepotrivit…

Toţi cei care l-au sprijinit pe Isărescu în demersul doctoral au fost răsplătiţi cu funcţii în BNR

Un alt apologet al perspectivelor lui Isărescu, Emil Ghizari, scria la 6 noiembrie 1989: „Lucrarea constituie o valoroasă  contribuţie ştiinţifică şi îndeplineşte condiţiile necesare pentru a se conferi autorului titlul de doctor în economie.”

Ghizari a fost şi el adus de Isărescu la Banca Naţională, dându-i-se chiar iluzia că va ajunge să o conducă după retragerea Guvernatorului, retragere care nu s-a produs şi nici semne nu dă că s-ar putea petrece. Isărescu va vacanta poziţia, probabil, ca un Papă, ca un monarh, ca un membru al Academiei franceze, doar odată cu trecerea în eternitate…

Emil Ghizari a fost foarte aproape de top, a fost vice-guvernator şi chiar a condus, vreme de un an, BNR, cât Mugur a fost prim ministru. Isărescu n-a demisionat atunci din funcţia de guvernator şi s-a întors când n-a mai dirijat Guvernul. Legalitatea acestei manevre a fost îndelung discutată la acea vreme, fără să se ia vreo măsură. Ghizari a semnat (s-a afirmat, ilegal) pe bancnota de 50.000 de lei emisă în perioada interimatului său.

E interesant cum oameni noi, ca Olteanu sau Isar, pe care nu vreau să-i apăr, ba chiar dimpotrivă, sunt schimbaţi la primul semnal negativ, în timp ce constituenţii unui grup istoric, tradiţional, continuă să rămână pe poziţii, indiferent de performanţele economiei şi de cadrul în care sistemul bancar îşi desfăşoară activitatea.

Până şi comuniştii credeau în ceea ce ei numeau „rotaţia cadrelor”… În democraţie, majoritatea mandatelor sunt limitate, nimic nu e veşnic. Odată plecaţi din funcţie, preşedinţii, premierii, şefii Camerelor, generalii, conducătorii serviciilor speciale etc. au fost blamaţi, înjuraţi, acuzaţi, pe drept sau pe nedrept, de greşeli, de delicte, de slabe performanţe. Un singur român pare că a biruit natura umană, eroarea şi eternitatea… Mugur Isărescu.

Tagged , , , , , , , , ,

Guvernatorul Mugur Isarescu are venituri lunare de 40.000 euro

Sursa: Sfin

Exista o campanie asidua de a dezinforma in legatura cu veniturile lunare ale Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

Acestea ating 40 de mii de euro pe luna.

Aici nu ma refer la venituri de tip “Mar SRL” or la “tranzactii anterioare” or la atentii ci doar la Pensie plus Salariu plus Bonusurile de performanta plus Participari la sedinte, toate legate de pozitia de Guvernator BNR.

Acesta este motivul pentru care Guvernatorul BNR refuza publicarea veniturilor in declaratia de avere.

Legea ANI se aplica fara exceptie la toti cetatenii romani aflati in pozitii publice. Nu face exceptie Presedintele Romaniei, nu fac exceptie de la lege sefii serviciilor secrete, nu face exceptie Presedintele ASF (echivalentul direct al BNR).

Mai mult se cunoaste pachetul Guvernatorului FED, ECB etc. Nu e o rusine chiar daca e dublu cat a fiecaruia din cei 2 mentionati.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a devenit pensionar cu 2 luni inainte de a castiga in parlament un nou mandat la BNR.

Incepand cu dezbaterile legate de salariile astronomice de la CSA, CEC, Eximbank diferiti consilieri BNR au lansat pe surse sau au declarat direct diferite nivele de salarizare pentru Guvernatorul BNR, ba ca salariul de baza este de 10 mii de euro fara a preciza extra-urile, ba ca nu depaseste 12 mii de euro cu tot cu sporuri, ba ca este pana in 15 mii de euro.

Link-urile in progresie aici

http://m.capital.ro/isarescu-are-un-salariu-de-baza-de-10000-de-euro-pe-luna.html

aici
http://www.conso.ro/asigurari/adrian-vasilescu-bnr-salariul-cu-sporuri-al-guvernatorului-nu-depaseste-12.000-euro

si aici

http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/conducerea-bnr-sta-pe-depozite-si-conturi-de-economii-in-valoare-de-6-5-mil-lei-iar-creditele-reprezinta-mai-putin-de-jumatate-viceguvernatorul-bogdan-olteanu-este-dator-la-banci-cu-un-milion-de-lei-15531958

In acest ritm al declaratiilor se va ajunge la un moment dat si la valoarea reala a veniturilor de 40 de mii de euro pe luna.

Cresterea accelerata a veniturilor Guvernatorului BNR, provenite direct de la BNR, a inceput in 2009 cand a aflat ce bonusuri se practicau in bancile comerciale. Cresterea nu s-a bazat pe convingerea intima ca s-ar fi calificat chiar el pentru o pozitie in mediul privat remunerata la respectivul nivel ci pentru ca asa a simtit ca e normal sa fie platit de catre stat (exista un reper in mediul privat ce trebuia depasit).

Desi Consilieru’ Croitoru de la BNR a cerut taierea pensiilor si salariilor in 2010, veniturile Guvernatorului nu au fost taiate ci au crescut pe tot parcursul crizei economice.

Nu este o rusine sa castige cineva 40 de mii de euro pe luna la stat in Romania desi BNR a ratat obiectivul de inflatie in 11 din ultimii 12 ani.

Este in schimb o rusine sa tii veniturile ascunse doar pentru a dezinforma in voie.

Tagged , , , , , , , ,

Perchezitii la Banca Centrala a Sloveniei intr-un dosar de inselaciune de 300 milioane euro

Sursa: Sfin.ro

Pe 6 iulie 2016 procuratura slovena a intrat in Banca Centrala a Sloveniei si in firmele de audit Ernst & Young si Deloitte. Link aici https://euobserver.com/justice/134243

Exista putine deosebiri si multe asemanari cu situatia din Romania.

Deosebirea este ca guvernatorul Bancii Centrale din Slovenia Bostjan Jazbec si fostii vice guvernatori Stanislava Zadravec Caprirolo si Janez Fabijan sunt suspectati pentru mai multe capete, printre care si o inselaciune de 257 milioane de euro, in parte rezultata din ajutorarea bancilor cu 4,5 miliarde de euro. Cativa ajutati, cativa prejudiciati, mult sifonat.

Politia din Slovenia a anuntat ca nimeni nu are imunitate la fapte penale.

Asemanarile si implicatiile pentru Romania sunt multiple.

Se poate usor intelege din lista de asemanari cu situatia din Slovenia de unde supararea BNR pe propunerea de eliminare a imunitatii obtinute in 2004, pentru fapte penale.

Lipsa de control din partea Curtii de Conturi a Romaniei (probabil deloc intamplatoare data fiind conducerea acesteia si dosarele de supraveghere detinute de BNR din perioada Bancii Romane de Scont) asupra actiunilor BNR in 26 de ani nu au permis doar jafuri de gen Bancorex, privatizarea Bancii Agricole, administrarea “speciala” a Bancii Internationale a Religiilor sau tranzactiile cu titluri de la Eximbank ci si (fara a fi o lista exhaustiva ci doar din categoria slovena):

1. ajutorarea unei banci comerciale cu peste 100 milioane euro in octombrie 2008, excedand normele si legislatia in vigoare la momentul respectiv;
2. ajutorarea diferitelor banci prin tratarea cu indulgenta a calcularii gresite a rezervei minime obligatorii, recordul absolut si de neegalat fiind detinut de fosta Banca Tiriac
3. ajutorarea diferitelor banci prin coborarea inceata a dobanzilor pe lei la titlurile de stat; populatia si firmele care s-au imprumutat in moneda locala au acoperit gaurile; fara acest ajutor pierderile raportate de banci ar fi fost substantiale; mai multe in opinia http://lucianisar.com/uncategorized/statul-roman-a-salvat-bancile-2-miliarde-de-euro-doar-prin-canalul-titlurilor-de-stat/
4. ajutorarea diferitelor banci prin permisiunea managementului “creativ” a provizioanelor; provizioane inferioare celor conforme cu regulile si normele in vigoare permite un aport suplimentar redus de capital; intr-o perioada in care capitalul bancar este scump, un astfel de serviciu valoreaza multe favoruri la schimb
5. presiunea asupra firmelor de audit pentru raportarea de provizioane reduse in cazul bancilor favorizate de supravegherea BNR
6. permisiunea transferarii de portofolii in diferite jurisdictii si in anumite conditii ce permit atat eludarea taxelor precum si a necesarului de capitalizare a bancilor ce opereaza in tara; profitul transferat desigur va fi acoperit de imprumutati.
7. Etc.

Curtea de Conturi evita controlul asupra actiunilor BNR si nu din lipsa de cunostinte specifice. Eliminarea articolului 25 din statul BNR va deschide calea pentru o analiza corecta a activitatii BNR, pana acum prezentata in mod manipulatoriu.

Tagged , , , , , , ,

Bancile au vandut catre recuperatori cu aprobarea BNR credite care aveau atasate garantii imobiliare. Unde e supravegherea bancara ?

Sursa: Sfin.ro

In plina dezbatere privind legea darii in plata, mai multi angajati BNR (in nume propriu sau in cel al institutiei) au sustinut ca bancile pe care le supravegheaza BNR nu au vandut catre firmele de recuperatori credite care sa aiba atasate garantii imobiliare.

Dupa cum scriam aici (http://lucianisar.com/banking-at-large/cea-mai-buna-tranzactie-a-anului-2015-vanzarea-de-portofolii-bancare/) vanzarea de credite la recuperatori a reprezentat maniera de imbogatire predilecta a anului 2014 si 2015. Portofolii de valori mari au fost vandute pe nimic catre recuperarori sub privirea indestulata a supravegherii BNR, spre deliciul vanzatorilor si al cumparatorilor.

Hotnews prezinta declaratia unuia dintre cei mai mari recuperarori

“compania de management al creantelor KRUK Romania S.R.L., membra a Grupului international KRUK cu sediul in Polonia, a decis sa suspende actiunile de colectare amiabila pentru cazurile care intrunesc conditiile de aplicare a legii darii in plata”

Link aici http://m.hotnews.ro/stire/21032593

Cum au ajuns garantiile imobiliare de la banci la Kruk fara ca supravegherea BNR sa stie?

Supravegherea BNR stie foarte bine dar eludeaza adevarul in comunicarea publica.

Tagged , , , , , , ,

Inca un neperformant de 30 de milioane dat de CEC in falimentul Bucsaru. Alo? Cinteza – BNR? Tu unde erai?

Sursa: Sfin.ro

La nivel declarativ dezbaterea pe tema “dare in plata” a avut loc la nivel principial, fara partinire.

Zilele trecute banca de stat CEC a actionat conform prognozei si sugestiei BNR si a crescut avansul la creditele ipotecare ca si penalizare a “intregului sat” pentru o lege aprobata care a inclus doar partial sugestiile BNR. Este o mare suparare pentru limitarea veniturilor menite a acoperi fraudele realizate cu participarea bancherilor.

Doar pentru exemplificare CEC-ul a finantat cu “succes” cu aproximativ 30 milioane de euro o afacere a lui Bucsaru. Link-ul de mai jos arata legatura prin intermediul Panama Papers dintre Bucsaru, Saramet (fost Sef la Fondul de Garantare a Creditelor) si Ghetea (Sef la CEC la a 3-a prelungire “tehnica”).

Link aici http://www.riseproject.ro/panamapapers/detail.php?id=35

Desi o lege corecta, care nu face decat sa normalizeze partial situatia din piata bancara din Romania, legea privind darea n plata a fost atacata cu multa virulenta si patima.

Coordonate de unii exponenti ai BNR, bancile comerciale de stat sau private, au investit major in campania de denigrare si de mistificare a realitatii.

Dincolo de diminuarea veniturilor, ce oricum puteau fi considerate imbogatire fara justa cauza de bancile care oricum aplicau marja de risc la intregul portofoliu delincvent sau nu, au fost 2 motive care au sustinut continuarea luptei de anulare a acestei legi.

Primul este legat de planurile anumitor bancheri de a vinde la discount major proprietatile recuperate. Cooperativele functionau conectate la decidentii de la risc (the workout variety of risk professionals) de la Ploiesti la Valcea. Aceste vanzari ce prejudiciaza in mod evident clientii nu se pot efectua fara cunostinta supraveghetorilor si a auditorilor. Vanzarile de portofolii ce includ credite de consum cu garantii imobiliare sunt o sursa buna de vile si vacante pentru aranjori.

Cel de al doilea motiv este legat de dosare aflate in lucru la Diicot (unele deja trimise in judecata) si aflate in domeniul public. Acestea vizeaza finantari mari acordate unor persoane fizice sau persoane fizice autorizate.

Invocand lipsa posibilitatii de dare in plata, bancherii implicati puteau pleda ca “asimptotic” pierderea bancii este zero: in zeci si sute de ani, clientul urmarit va achita. Rescadentari pe 80 de ani au fost deja vazute inaintea aprobarii legii privind darea in plata.

Marile credite de milioane de euro pe persoana fizica, eventual date in 24 de ore si cu rambursare totala la scadenta, nu puteau fi acordate fara o sumedenie de exceptii de la normele de creditare ale bancii, aprobate in prealabil de BNR. Pe masura exceptiilor este si senioritatea decidentilor dar si vizibilitatea situatiilor la nivelul departamentelor de audit, respectiv a supragherii bancare.

Aceste credite nu puteau fi acordate decat in urma unor telefoane. Mai mult, aceste telefoane trebuiau sa fie suficient de credibile incat sa confere bancherilor care au semnat protectia fata de autoritatile de control.

Din acest lant de iubire, ce risca sa fie divulgat de procesele respective daca pierderea nu este zero, vine coordonarea luptei si resursele investite.

Si in cazul Bancorex tot cu o complicitate ampla a fost posibila devalizarea. Daca in cazul Bancorex pierderea a fost acoperita din taxa pe benzina platita de toti romanii timp de 10 ani, pierderile diferitelor banci erau partial acoperite din veniturile generate de clauze abuzive si de abuzurile posibile fara dare in plata.

Pierderile bancilor pe fond de frauda sunt majore. In aceasta categorie intra atat credite acordate din prima fara sanse de rambursare pe documente false precum si insolventele aranjate cu participarea unor bancheri. La nivel de falsificare a documentelor existau “fabrici” de falsuri. Cea mai mare care opera in Bucuresti a aparut prin expansiunea “afacerilor” unei grupari din Prahova.

Prin urmare nu este o mirare reactia suparacioasa la limitarea acoperirii pierderilor pe spatele clinetelei normale.

“Nu pare nimic in neregula” este de obicei reactia supraveghetorului. Macar sa iasa o ciorba de peste …

Tagged , , , , , ,

Cum acopera supravegherea BNR asa numitele „tranzactii anterioare” ale bancilor

Sursa: Sfin.ro

Tranzactiile “anterioare” au cunoscut notorietate cand au vizat politicul.

Cele mai flagrante pierderi acumulate de banci se datoreaza tranzactiilor “anterioare”. Din exemplul real de mai jos se va vedea ca sensul nu e cel incetatenit de politicieni.

Aceste tranzactii sunt cuprinse in rapoarte de audit intern, dar ca un facut, fiind implicate rude si rubedenii, au fost ignorate de supraveghere.

Pierderile bancilor se datoreaza in mare parte complicitatilor. Cand pierderile au fost prea mari deznodamantul a fost ca la Bancorex, Volksbank etc.

Toata informatia din exemplul real de mai jos se afla pe prima pagina, rezumat, a unui dosar de credit.

Ziua X, Ora 11. Un imobil se achizitioneaza cu 3,5 milioane de euro. Notarul bancii.

Ziua X, Ora 14. Acelasi imobil se revinde cu 7,5 milioane de euro. Acelasi notar al bancii.

Cu o luna inainte de ziua X respectivul imobil fusese tranzactionat cu 120 mii euro.

Evaluarea bancii indica 9,5 milioane de euro.

Creditul acordat de 8,4 milioane de euro are o perioada de gratie de 6 luni.

Dupa cele 6 luni creditul devine delincvent.

Asemenea tranzactii “anterioare” abunda in rapoartele de audit.

In mod straniu nimeni nu le remarca.

Clauzele abuzive si efortul BNR de a ajuta anumite banci acopera exact aceste tunuri.

Tagged , , , , , , ,

EximBank si-l pune-n board pe Secares. Si ne mai mira „independenta” BNR?

Sursa: Sfin.ro

Cine nu a auzit de Vasile Secares poate consulta Wikipedia sau materialul de aici
Avem elite: „Ştefan Gheorghiu” patronul democraţiei românesti

Domnul Secares este in prezent Presedinte al Boardului Eximbank Romania.

Cine nu crede ca este posibil asa ceva in 2016 poate consulta link-ul urmator

Eximbank trece la conducere dualistă înaintea CEC Bank. Secăreș, noul președinte CA

In momentul schimbarii legislatiei (2015) cele doua banci de stat, Eximbank si respectiv CEC Bank, au avut abordari diferite desi au acelasi actionar.

O singura lege dar doua maniere ca BNR sa isi mentina/impuna cunostintele in functie.

In cazul Eximbank s-a negociat prelungirea mandatului conducerii executive cu inca 4 ani desi mandatul initial nu expirase. Teodorovici a semnat chiar inaintea demisiei guvernului desi exista o opinie negativa din partea departamentului juridic al Ministerului Finantelor. Contractul privind schimbarea sediului, expunerile pe Ion Morar, garantiile statului nu pot fi “aparate” decat de oameni competenti si dedicati cauzei.

Ca sa accepte aceasta miscare contra cronometru BNR a introdus in conducerea Eximbank, independent, 2 oameni: o vice si pe domnul Secares. Ulterior vicele a fost schimbat cu un alt vice propus si sustinut de aceeasi persoana din BNR, de la supraveghere. Legal este ca actionarul, Ministerul de Finante, sa propuna iar validarea sa se realizeze conform unui proces formal, ulterior. Cum Teodorovici se grabea a trebuit sa accepte si conditiile BNR.

In cazul CEC, mizele nu mai sunt doar ale PSD-ului ci mult mai apropiate de camasa supravegherii BNR. Metoda aleasa a fost aceea a prelungirii tehnice, a 3-a. Desigur aceasta prelungire presupune o dispensa de la BNR privind aplicarea legii in cazul CEC Bank si in particular a domnului Ghetea.

Suna straniu. Daca cititi articolul articolul 25 din Legea privind statutul Băncii Naţionale a României probabil ca manevra BNR de a facilita o exceptie de la lege pentru a mentine pe cineva in functie nu mai inseamna mare lucru.

In cazul CEC Bank este foarte curios cate prelungiri tehnice va mai aproba Ministrul de Finante pana cand se va face un audit serios. Si la Bancorex tot rostogolirea pierderilor a fost practicata ani de zile. Greu sa renunti la un asemenea sport fara garantii credibile ca nimeni nu se va uita in urma.

Pariul meu este ca rezultatul CEC Bank pe 2015 este masiv negativ, indiferent de cata presiune se face pe auditori or pe Ministrul de Finante.

Tagged , , , ,

Cine trage frana economiei in 2017?

Sursa: Sfin.ro

De la prognozele FMI ( nu prea le nimeresc finantatorii internationali nici macar ca si tendinta) la iesirile publice ale corifeilor, 2017 va fi semnificativ mai slab comparativ cu 2016.

Unii au incercat sa produca un soc major si in 2016 prin ghidarea perceptiei investitorilor, oamenilor de afaceri si a populatiei, dar inertia economiei a fost prea mare. Detalii aici http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/recesiune-in-2016-improbabil/

In ultimii 26 de ani Romania a fost condusa din criza economica in criza economica.

Parghia prin care au fost declansate aceste probleme au tinut de deciziile de politica monetara si de credit (includem aici pastorirea falimentelor bancare). Politicile de credit sunt mai greu de decriptat si nu ajung pe agenda publica: politica de provizionare, normele de creditare, evaluarea colateralelor, expunerea valutara etc.

In acest moment inflatia yoy anuntata la nivel de aprilie 2016 se situeaza la minus 3,3%. Acest rezultat nu semnalizeaza doar faptul ca BNR va stabili un nou record, ratarea singurului obiectiv inclus in lege in 11 din 12 ani.

Inflatia aflata la un asemenea nivel semnalizeaza probleme majore pentru economia Romaniei daca nu se actioneaza din timp.

Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017 si nu doar ca si revansa la legea privind darea in plata.

Cu inflatia in acest teritoriu si cu deflatia fiind doar o problema de excurs public BNR a testat mai multe metode de franare suplimentara a economiei.

Cresterea dobanzilor a fost anuntata ca si posibilitate de Consilieru’ Croitoru de la BNR. Detalii aici http://lucianisar.com/uncategorized/romania-este-condusa-prin-inducerea-periodica-de-crize/

Cresterea dobanzilor era prea tranparenta ca si masura anti economica in acest mediu.

In consecinta au optat pentru franarea economiei prin limitarea creditarii in economie.

Noile norme ce limiteaza creditarea nu fac decat sa incerce provocarea de probleme in 2017.

Restrictionarea creditarii a fost operata de BNR si in 2009 – 2010 dupa ce cu doar 2 ani inainte,in 2007, BNR a produs o relaxare a creditarii fara fundament.

Motivul pentru provocarea de crize si accidente in economie este unul mundan: negocierea se poate purta mult mai usor cu diferitii guvernanti si autoritati ale statului daca sunt probleme. Media si propaganda este receptiva la anunturile panicarde.

Strigatele din ultima perioada fara o baza reala au ramas fara ecou. Acest fapt dovedeste ca decidentii din Romania, dupa 26 de ani, nu mai cred in povesti. In consecinta BNR a hotarat sa faca tot ce poate pentru realizarea falsei profetii.

Negocierea noului statut BNR, a comitetului de macrostabilitate si a diferitelor plangeri nu mai pot fi castigate fara o criza in economia romaniei.

Tagged , , , , ,