Tag Archives: bor

21 September 2016
News

Taxarea Bisericii este Armageddon-ul, este Biblia omului civilizat

Sursa: Sfin.ro

În viața omului civilizat, evoluat și cu simț critic sau chiar interesat de ideile liberale, vine inevitabil un moment în care trebuie să ceară taxarea Bisericii. Taxarea Bisericii este Armageddon-ul, este Biblia omului civilizat. Uneori auzi „nu e românul atât de civilizat, încât să avem taxarea Bisericii!”. E o chestie SF, de nu știu ce secol din viitor. Aici trebuie verificat dacă și în Startrek se practica taxarea Bisericii.

Deseori auzim producători care se plâng de alți producători, baruri care se plâng de alte baruri că fac evaziune. Iar soluția  recomandată este întotdeauna controale pentru combaterea evaziunii fiscale. Așa s-ar elimina concurența neloială. Am avea un argument egalitarist etic, al încălcării egalității de tratament: „de ce eu să plătesc și alții nu?” Această egalitate de (mal)tratament este cea mai populară. Probabil acești patroni mai vocali s-au înscris printre primii la loteria bonurilor fiscale.

Egalizarea, armonizarea fiscală se poate face și în jos prin reducerea taxelor, ideal spre 0, nu doar în sus: trebuie să plătească toți și cât mai mult (Rothbard, 2016). E ca și cum dacă trăiam în sclavie, soluția nu era abolirea imediată a sclaviei, ci extinderea ei pentru că așa ar fi fost egal. La fel ar fi fost dacă sclavi care erau loviți de stăpânii lor ar fi protestat de ce nu sunt aplicate corecții fizice și altor tipuri de sclavi sau sclavi care aveau munci grele ar fi dorit aceleași munci și pentru sclavii cu munci mai ușoare. Similar ne puteam întreba de ce naziștii omoară doar evrei, nu și chinezi?, fără să înțelegem că poate problema e crima, nu categoria rasială de victime selectată. Era rău și dacă naziștii își propuneau să execute doar nemți.

taxarea bisericii

Despre această ranchiună este vorba parțial și în taxarea Bisericii Ortodoxe. Chipurile, așa cum plătește toată lumea, la fel trebuie să plătească și Biserica. În loc ca obiectivul să fie ca toate firmele să fie ca Biserica, acesta e ca Biserica să ajungă ca firmele. Unii forumiști chiar plusează. Biserica ar trebui nu doar taxată, ci mai mult, este nevoie și de controale severe de la celelalte instituții ale statului în biserici: ITM, mediu, Sanepid, pompieri etc. Așa cum o firmă e controlată la sânge la fel trebuie taxată și o biserică, tot din acest elan egalitarist de tip „să moară și capra vecinului”, specifică unui sistem politic contemporan. Aici nu e vizualizată situația că cu cât administrația îi controlează mai mult pe alții, cu atât te va controla mai mult și pe tine. Cu atât crește agresiunea statului, cu atât cresc puterile sale discreționare și avem mai degrabă un scenariu de tipul cine scoate sabia, de sabie va pieri.

Am menționat motivul etic al egalității de tratament pentru taxarea Bisericii.  Alt argument ar fi că s-ar construi școli și spitale cu acești bani. Acest argument este atât economic cât și etic, cel cu egalitatea de tratament era strict etic. Acest argument trebuie reținut. Este printre puținele locuri unde se vede clar problema rarității resurselor, care nu este atât despre puținătatea resurselor, cât despre utilizări excludabile. O portocală este rară chiar dacă am 5 milioane de portocale. Nu pot mânca aceeași portocală și să fac și suc din ea. Ca să utilizezi banii într-un anumit fel, trebuie să reduci alte utilizări. Conflictul spitale-catedrale trebuie notat undeva. Este printre puținele locuri unde discursul socialist devine conștient de raritatea resurselor. În genere se cere ca statul să facă un lucru gratis, fără să existe percepția utilizărilor alternative.

Uneori Keynes pare un fel de șaorma cu de toate. Ai simultan creșterea cheltuielilor publice și reducerea taxelor și poate aceasta e și explicația pentru care are priză la oameni diferiți. Socialiștii (Krugman, Stiglitz) își aleg partea de creștere a cheltuielilor publice, în timp ce oameni mai apropiați de conservatori (de exemplu, Mankiw) merg pe partea de reducere a taxelor într-o criză. Asta ca și cum n-ar exista o tensiune între creșterea cheltuielilor publice și reducerea taxelor. Ca să cresc cheltuielile publice, trebuie să cresc taxele, ori acum, ori mai încolo. Dincolo de asta, important este că un economist precum Keynes ar fi pro Catedrala Mântuirii Neamului: să continue mustăria, să se dea de lucru la oameni, să crească cererea agregată! Construcția se sincronizează perfect cu preferința sa pro piramide, pentru a crește PIB-ul. Keynes și-ar dori nu o catedrală, ci două! Trebuie să construim și spitale și catedrale și orice pentru că așa creștem cererea agregată, creștem creșterea economică și ne apropiem de PIB-ul potențial.

Dacă Biserica ar face singură spitalele și școlile promise de ateii militanți, ar mai trebui taxată? E greu de crezut că persoanele care cer taxarea ar renunța. Se vor găsi alte lucruri de făcut, inclusiv finanțarea discursului privind taxarea Bisericii. Aici cei care vor separarea Bisericii de stat pentru că încalcă libertatea de conștiință nu vor și separarea de banii Bisericii. Un ateu oricât ar fi de militant ar fi, își dorește o reținere de la sursă. Apoi nu este cerută o separație a statului de banii oamenilor religioși, chiar dacă-i disprețuiește, în special dacă are Discovery în grila de cablu. Așa cum consemna un personaj din Dostoievski (Stepan Trofimovici) cu cât cineva e mai socialist, cu atât e mai ahtiat după bani (Dostoievski, 91-92). Ateii militanți nu vor o separație de banii Bisericii. Aici și Biserica întoarce obrazul: nu vrea o separație de banii ateilor militanți, homosexuali, persoane care fac avort etc, banii din bugetul public fiind la grămadă.

Biserica este într-o concurență pentru jobul de bodyguard al statului cu intelectualii laici, luptă pe care Biserica a cam pierdut-o. Există însă încercări de revenire. De exemplu, actualul papă îți bifează toate clișeele socialiste contemporane, oriunde s-ar afla. E de cercetat dacă a zis-o și pe cea privind asemănările à la Foucault între o fabrică din capitalism și un lagăr de concentrare sau un Gulag, în ambele tipuri de organizații fiind implicate relații de putere. Într-adevăr, un lagăr de concentrare e un loc unde vii la 9 și pleci la 5. Apoi ar fi bine să țină aceste discursuri socialiste și în Venezuela, dacă are drum. Să nu pierdem din vedere că vine din America Latină. În plus, actualul papă poate folosi în următoare enciclică direct fragmente din Manifestul Partidului Comunist, însă va trebui să scoată pasajele anti-religie.

Fără o cultură teologică solidă și dacă ai văzut doar filmul lui Zeffirelli (Zeffirelli, 1977), e puțin probabil ca Întemeietorul creștinismului să privească cu prea mare simpatie o magaoaie gen Catedrala Mântuirii Neamului, mai ales că e locală („Mântuirea neamului”) și creștinismul este universalist („nu mai este nici iudeu , nici elin etc”. În plus, mântuirea e a neamului, colectivă, nu individuală, fără brokeri, ca la neoprotestanți unde omul este propriul său preot.

Uneori caritatea creștină mai înseamnă și o mână întinsă partidelor românești în campaniile electorale, mai cu seamă celor de stânga. Biserica intră în acest joc de antreprenoriat politic. Cum statul este angajatorul, plătește lefurile, e previzibil să te aștepți la concesii din partea Bisericii. Biserica ar trebui să fie mai reticentă aici, mai ales că în unele locuri sunt practici  vrăjitorești. Știm că există situații când, în anumite județe, o persoană care în viață a votat Convenția, votează postmortem PSD-ul.

Biserica nu poate sluji doi stăpâni, după cum ne învață Evanghelia după Matei (6.24) și poate Biserica ar trebui să delege cărturarilor laici atitudinea slugarnică față de stat. De la Matei citire:

„Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî și pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi și pe celălalt îl va disprețui; nu puteți să slujiți lui Dumnezeu și lui Mamona” (Matei, 6.24).

Cu o Biserică oficială, de stat, exista riscul îndoctrinării și al încălcării libertății de conștiință. Similar putem avea în vedere o separație a statului de educație, tocmai din rațiuni de pluralism, diversitate și libertate academică pentru ca statul să nu impună o metapovestire cum ar fi socialismul soft contemporan. La fel pentru activitățile economice. Dacă și calculul economic este un instrument mental, are loc în cap, în minte, este nevoie și aici de libertate de conștiință, chiar dacă produci doar prune și portocale, nu idei. Prin intervenționism economic, statul afectează acest calcul. Evident, putem avea în vedere și separarea statului de alte domenii, preferabil de toate (Rothbard, 2006, 3).

Termenul „cancer” vine din limba greacă, din cuvântul „karkinos”, care înseamnă crustaceu (Cancer). În general termenul „cancer” se referă la un grup de afecțiuni caracterizate prin creșterea anormală și necontrolată a unei sau unui grup de celule, care invadează țesuturile înconjurătoare și care se pot răspândi (metastază) la distanță de țesutul sau organul de origine (Cancer).

Biserica trebuie să se separe de stat. Nu trebuie taxată, însă ar trebui să nu accepte nicio finanțare de la stat, de orice formă ar fi ea, că vorbim de subvenții, salarii sau alte daruri grecești. Ar fi o formă de exorcism și un semn că s-a lepădat de Satana.

Bibliografie:

ANAF, Codul fiscal:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2016.htm#T5C2S3,

accesat 24.08.2016;

Cancer,

http://romaniancancerleague.org/romana/?page_id=21, accesat 25.08.2016;

Dostoievski, Feodor M.: Demonii:

http://hols.besaba.com/ceta/demonii.pdf, accesat 24.08.2016;

Matei, 6.24: Evanghelia după Matei:

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6, accesat 23.08.2016;

Rothbard, Murray N., 2006, The Libertarian Manifesto:

https://mises.org/library/new-liberty-libertarian-manifesto, accesat 24.08.2016;

Rothbard, Murray N., 2016, The Myth of Tax “Reform”:

https://mises.org/blog/rothbard-myth-tax-reform, accesat 23.08.2016;

Zeffirelli, 1977: Jesus of Nazareth, 1977:

http://www.imdb.com/title/tt0075520/, accesat 24.08.2016;

Tagged , , , , , , ,
7 May 2016
News

De ce acceptam ca Biserica Ortodoxa Romana sa NU plateasca impozite si taxe? Ca sa mearga Mitropolitul Streza cu Mercedes E Classe de 300 cai putere ?

Sursa: Sfin.ro

Oare câte slujbe vor fi oficiat, în noaptea de Inviere, înalţii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române? De ce îmi pun această întrebare? Simplu, pentru că îmi imaginez că acea noapte este una dintre cele pentru care cinstitele feţe bisericeşti s-au pregătit achiziţionând impresionantul parc auto de care dispun.

Acum câteva zile, invitat în studioul TV al publicaţie Turnul Sfatului din Sibiu, Mitropolitul Laurenţiu Streza, „afurisea” în direct pe jurnaliştii lacomi peste măsură care au vrut să pună mâna pe nişte bani vânzând fotografiile cu noul său bolid de lux sub a cărui capotă se află un „motoraş” de doar 300 de cai putere: „Să-i dea Dumnezeu atâţia bani cât o câştigat… Să-i înmulţească numai banii ăia cât o câştigat el pă… Da, în fine.” Dându-şi seama că l-a luat gura pe dinainte, IPS Să nu duce blestemul până la capăt dar simte nevoia să atragă atenţia „unei părţi a presei” care atacă biserica: „Nu ne temem, Nu suntem noi chiar atât… cum să zic eu, neştiutori sau neprevăzători să credem… sau de ignoranţi, să credem că nu vor veni şi altele. Vor veni, dar în momentul în care ştii că ţi s-a declarat război eşti în stare de apărare.” Cine v-a declarat război Prea Înalte Părinte? Faptul că o parte a presei atrage atenţia pornind de la lucruri şi fapte reale, cum ar fi achiziţiile de automobile în valoare de sute de mii de euro, înseamnă stare de război?

Mai spunea IPS Sa Mitropolitul Streza ca, cineva tot din presă, i-ar fi mărturisit că i-ar dori să aibă avion sau elicopter, nu doar un amărât de Mercedes E Classe numai ca să ştie că Mitropolitul sau se întoarce acasă. Emoţionant, înălţător chiar… Dar mă întreb… Oare ştie IPS Să câţi copii îşi doresc să li se întoarcă acasă părinţii plecaţi în străinătate, fără Mercedes, avion sau elicopter, doar ca să se trezească în fiecare dimineaţă alături de ei? De ca atâţia oameni loviţi de nevoi trebuie să-şi caute rezolvarea traiului de zi cu zi departe de casă şi de familiile pe care le lasă în urmă? Nu pot să cred că BOR nu vede şi nu cunoaşte această tristă realitate… şi totuşi o sfidează. Pentru că ce altceva poate să fie dacă nu sfidare, etalarea înalţilor prelaţi în bolizi de lux atunci când apar în faţă enoriaşilor, mulţi dintre ei aflaţi sub limita de subzistenţă.

De câte ori se întâlnesc, cu diverse ocazii, parcarea arată ca cea a Realului sau a Barcelonei, atâtea mărci de lux şi modele de top sunt adunate la un loc. De aceea îmi imaginez că în noaptea de Inviere, bolizii dezlănţuiţi au zburat cu sutele de cai putere de sub capotă, de la o biserică la alta, pentru ca cinstitele feţe bisericeşti, aflate la bord, să-şi întâlnească enoriaşii, doar aşa a justificat IPS Sa Mitropolitul Laurenţiu Streza, necesitatea costisitoarei achiziţii.

Cred că, în pofida mai slabei motorizări, ar putea totuşi şi bleumarinele Dacii inscripţionate cu ANAF să ia urmele bolizilor şi mai ales ale banilor din care aceştia au fost achiziţionaţi. IPS Sa spune că automobilul a fost achiziţionat cu bani cinstiţi şi încă mai plăteşte la el. Nu neagă nimeni dar, poate că a venit vremea să ştim cu toţii cât de cinstiţi sunt aceşti bani şi mai ales, dacă sunt atât de mulţi şi cinstiţi, de ce nu sunt impozitaţi? De ce nu participă, prin impozite şi taxe, onest plătite şi BOR la efortul de ridicare a acestei ţări la un nivel la care să ne permitem să ţinem acasă tinerii supradotaţi, medicii sau profesorii. Să nu mai fie nevoiţi să plece în bejenie. Nu ar fi acesta un scop creştinesc, nobil, înălţător, chiar dacă această ar însemna că Prea Înalţii prelaţi să circule cu mijloace mult mai modeste?

Tagged , , , , , , , , , , , ,
4 May 2016
News

De ce acceptam ca Biserica Ortodoxa Romana sa NU plateasca impozite si taxe? Ca sa mearga Mitropolitul Streza cu Mercedes E Classe de 300 cai putere ?

Sursa: Sfin.ro

Oare câte slujbe vor oficia în această noapte înalţii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române? De ce îmi pun această întrebare? Simplu, pentru că îmi imaginez că această noapte este una dintre cele pentru care cinstitele feţe bisericeşti s-au pregătiţi achiziţionând impresionantul parc auto de care dispun.

Acum câteva zile, invitat în studioul TV al publicaţie Turnul Sfatului din Sibiu, Mitropolitul Laurenţiu Streza, „afurisea” în direct pe jurnaliştii lacomi peste măsură care au vrut să pună mâna pe nişte bani vânzând fotografiile cu noul său bolid de lux sub a cărui capotă se află un „motoraş” de doar 300 de cai putere: „Să-i dea Dumnezeu atâţia bani cât o câştigat… Să-i înmulţească numai banii ăia cât o câştigat el pă… Da, în fine.” Dându-şi seama că l-a luat gura pe dinainte, IPS Să nu duce blestemul până la capăt dar simte nevoia să atragă atenţia „unei părţi a presei” care atacă biserica: „Nu ne temem, Nu suntem noi chiar atât… cum să zic eu, neştiutori sau neprevăzători să credem… sau de ignoranţi, să credem că nu vor veni şi altele. Vor veni, dar în momentul în care ştii că ţi s-a declarat război eşti în stare de apărare.” Cine v-a declarat război Prea Înalte Părinte? Faptul că o parte a presei atrage atenţia pornind de la lucruri şi fapte reale, cum ar fi achiziţiile de automobile în valoare de sute de mii de euro, înseamnă stare de război?

Mai spunea IPS Sa Mitropolitul Streza ca, cineva tot din presă, i-ar fi mărturisit că i-ar dori să aibă avion sau elicopter, nu doar un amărât de Mercedes E Classe numai ca să ştie că Mitropolitul sau se întoarce acasă. Emoţionant, înălţător chiar… Dar mă întreb… Oare ştie IPS câţi copii îşi doresc să li se întoarcă acasă părinţii plecaţi în străinătate, fără Mercedes, avion sau elicopter, doar ca să se trezească în fiecare dimineaţă alături de ei? De ca atâţia oameni loviţi de nevoi trebuie să-şi caute rezolvarea traiului de zi cu zi departe de casă şi de familiile pe care le lasă în urmă? Nu pot să cred că BOR nu vede şi nu cunoaşte această tristă realitate… şi totuşi o sfidează. Pentru că ce altceva poate să fie dacă nu sfidare, etalarea înalţilor prelaţi în bolizi de lux atunci când apar în faţă enoriaşilor, mulţi dintre ei aflaţi sub limita de subzistenţă.

De câte ori se întâlnesc, cu diverse ocazii, parcarea arată ca cea a Realului sau a Barcelonei, atâtea mărci de lux şi modele de top sunt adunate la un loc. De aceea îmi imaginez că în această noapte, bolizii dezlănţuiţi vor zbura cu sutele de cai putere de sub capotă, de la o biserică la alta, pentru ca cinstitele feţe bisericeşti, aflate la bord, să-şi întâlnească enoriaşii, doar aşa a justificat IPS Sa Mitropolitul Laurenţiu Streza, necesitatea costisitoarei achiziţii.

Cred că, în pofida mai slabei motorizări, ar putea totuşi şi bleumarinele Dacii inscripţionate cu ANAF să ia urmele bolizilor şi mai ales ale banilor din care aceştia au fost achiziţionaţi. IPS Sa spune că automobilul a fost achiziţionat cu bani cinstiţi şi încă mai plăteşte la el. Nu neagă nimeni dar, poate că a venit vremea să ştim cu toţii cât de cinstiţi sunt aceşti bani şi mai ales, dacă sunt atât de mulţi şi cinstiţi, de ce nu sunt impozitaţi? De ce nu participă, prin impozite şi taxe, onest plătite şi BOR la efortul de ridicare a acestei ţări la un nivel la care să ne permitem să ţinem acasă tinerii supradotaţi, medicii sau profesorii. Să nu mai fie nevoiţi să plece în bejenie. Nu ar fi acesta un scop creştinesc, nobil, înălţător, chiar dacă această ar însemna că Prea Înalţii prelaţi să circule cu mijloace mult mai modeste?

Tagged , , , , , , ,
10 December 2015
News

Mai rau ca dracu’ e razgandacu’

Sursa: Comisarul.ro

Când auzii că nu le mai dă sfinților părinți să rumege din banii statului, eram gata să-l blagoslovesc pe dl Cioloș cu un editorial pozitiv. Uite, domnule, omul părea șovăielnic, dar e tare, să atingi BOR la activitatea de bază, adică adunarea de averi aci, pe pământ, nu în cer, cum îndeamnă Iisus Hristos, nu-i jucărie, preacuvioșii fac urât.

Hm, nu degeaba premierul n-a jurat la Cotroceni cu mâna pe Biblie și nici nu s-a închinat.

Ar fi fost, dincolo de bani, un gest istoric: separarea dintre Biserică și Stat, dintre Biserică și Putere. A făcut vreodată Biserica Ortodoxă Română opoziție Puterii lumești, oricare a fost ea? Nicidecum, a stat tolănită lângă tron vreme de veacuri.

În deceniile dictaturii, BOR n-a fost niciodată de partea simplilor cetățeni, n-a fost nici măcar de partea religiei ortodoxe, nemișcând un deget pentru bisericile distruse și alungate pe roți de Ceaușescu. A prestat în schimb la greu slujbe de înmormântare pentru cei morți de frig, de foame, de inimă rea, colectând nesmintit bănișorul, care nu-i al meu, e-al lui Bunul Dumnezeu…

Sau al Dracului, căci cu Întunecimea Sa Securitatea, cu Puterea ocultă, popii noștri dragi s-au înțeles mult mai bine decât cu Lumina Lumii.

Câtă vreme vor exista pe aici inși care să creadă în iertarea păcatelor și viața de apoi, Puterea va avea nevoie de Biserică, căci chivotul strânge bine votul.

La concluzia asta a ajuns și premierul Dacian, după 24 de ore de laicizare a statului român, așa cum sunt de mult țările civilizate. Și-a mai înghițit limba încă o dată, ca în cazurile „miniștrilor” Baciu și Guseth.

Îl întreb pe dl inginer Cioloș, din nou inginerește: e logic și moral corect ca tinerii care strigă „Vrem spitale, nu Catedrale!” să fie siliți să plătească din buzunarul lor salariile popilor și ale servitorilor lor, pe care nu le mai desființați, că le măriți? Toți trebuie să plătim impozite pentru ce ne privește pe toți: stradă, școală, spital. Dar numai unii cred în Biserică, ceilalți, pe care Godporația nu-i privește, și nici ei pe ea, de ce să plătească?

Ca să sprijine PDG Daniel guvernul în „a îmbunătăți condițiile de educație ale copiilor și tinerilor din mediul rural și calitatea actului medical în spitale”?. Păi, pentru asta, subsemnatul pot să dau bani direct, n-am nevoie de BOR ca broker.

Mi-e din ce în ce mai clar că dl tehnocrat Cioloș nu cunoaște maxima politică a unui predecesor al său, patriarhul-premier Jean Buruiană: mai rău decât dracul, e răzgândacul.

Tagged , , , , , , , ,
1 November 2015
News

Sa faci ce spune popa…

Sursa: Hotnews

Stiti de ce au incercat acum vreo cateva zile niste preoti romani sa fure mana sfantului Haralambie de la o manastire din Grecia? Suna ca un banc prost, dar stirea este cat se poate de reala. Pentru bani, desigur. Bisericile cu moaste in dotare sunt infinit mai profitabile decat cele fara. Cu cat sfantul e mai tare, cu atat afacerea merge mai bine. N-ai moaste, n-ai parte. In cozile lungi la moastele sf Parascheva, publicul vede expresia credintei sau prostiei, dupa caz, politicienii vad o buna ocazie de a se baga in seama (tot parlamentul si-a luat liber pentru asta in aceste zile), ziaristii bifeaza subiectul iar preotii, ah, preotii ies cei mai castigati.

Ei vad doar bani, gramezi de bani produsi de sutele de lumanari, acatiste, iconite vandute si donatii facute cu ocazia acestui binecuvantat prilej. Vi se pare ca gandesc cam mercantil rostul Bisericii?  Ei, tocmai preotii, cu purtarea lor, m-au incurajat sa-l privesc asa.

Subiectul a inceput sa ma preocupe intens dupa ce am trait o mica, dar extrem de trista intamplare. Am postat-o pe Facebook zilele trecute si o redau ca atare mai jos:

  • Trebuie sa va povestesc asta, nu mai pot altfel. Se intampla in Araci, un sat la vreo 20 de km de Brasov, in judetul Covasna. M-am nimerit, cumva, saptamana trecuta, la o actiune caritabila organizata de un ONG si o banca, la o gradinita pentru copii foarte saraci. Banca si ONG-ul platesc unor familii nevoiase un mic ajutor financiar cu conditia esentiala sa-si trimita copiii la gradinita. Mai era nevoie de spatii pentru noile grupe de copii, altfel destul de numeroase. Cei din Araci au identificat spatiile necesare in niste cladiri nefolosite aflate in proprietatea Bisericii. Mi-au povestit cum preotul local s-a oferit bucuros, atentie mare, sa le inchirieze cladirea. Ce atata mila si caritate! Banii jos, altfel ura si la gara! 15 milioane de lei pe luna si cu observatia facuta mai tarziu ca ar trebui marita chiria daca tot sunt buni platnici. Preotul s-ar fi plans ulterior ca asa i s-a cerut de sus si ca este presat, la randul lui, sa scoata bani din piatra seaca. Nu stiu daca asa o fi cum zice preotul, dar am constatat cu ochii mei cum Biserica s-a indepartat complet in unele locuri de misiunea ei, cum s-a dezumanizat si transformat intr-o mizerabila afacere. Cum poate un preot sa pretinda chirie pentru gazduirea unor loviti de soarta? Ce face el pentru sufletele alea nenorocite din parohia lui in afara de faptul ca le jumuleste la nunti/ botezuri/ inmormantari si pe oriunde le prinde? Cum se mai poate uita in ochii satenilor dupa proba asta de indiferenta la suferintele altora, ce exemplu de “ajutata-ti aproapele” reprezinta el in fata comunitatii locale? Stiu ca vi se pare poate nesemnificativ, nimic nou sub soare, inca un exemplu de alineare sociala si cam atat. Dupa ce veti fi privit in ochii acelor copii veti intelege poate ce nu pot sa spun aici, in niste biete cuvinte, oricat m-as stradui sa le aleg.

S-a intamplat apoi sa vorbesc cu un preot ortodox onest si putin revoltat de modul cum functioneaza BOR ca o mare corporatie sub conducerea Patriarului Daniel pe post de CEO. Da, preotul in cauza a admis ca li se cere tot mai multi bani si ca asta  nu scuza cu nimic alienarea unora. Tot ce voi relata in randurilor de mai jos este verisunea unor oameni din interiorul Bisericii. In Bucuresti, de pilda, preotii trebuie sa plateasca lunar intre 1000 de RON si 3000 de RON , in functie de marimea parohiei, pentru trustul de presa (Trinitas TV, agentia Basilica etc). Astfel, biserici bogate din Capitala ca Icoanei, Zlatari sau Kretulescu contribuie cu mii de lei, bani care ajung mai sus, la Patriarhie.

Apoi, preotii sunt obligati sa cumpere intre 30 si 100 de abonamente la ziarul Lumina. Abonamentul este de 20 de lei pe luna. Daca nu-l pot vara pe gatul enoriasilor, preotul ramane cu abonamentele si le plateste din buzunar. Fiecare preot din Bucuresti trebuie sa contribuie apoi lunar cu sume cuprinse intre 50 si 100 de lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului. Si acest bani ajung la Patriarhie, fie primiti. Mai sunt apoi colectele obligatorii (pentru Duminica Ortodoxiei, Pastorul cel Bun), alte cateva sute de lei pe an, Domnul fie laudat.

Avem apoi o stire recenta, publicata de Adevarul, despre 60 de preoti din Bacau mutati disciplinar pentru ca au vandut prea putine lumanari!

Viata preotului paroh se transforma incet intr-un mic iad, in care ochiul dracului ii face semne tot mai insistent. Daca vrea sa picteze o icoana in Biserica, exista o mica masonerie a pictorilor agreati de Patriarhie cu preturi fixe. Nu se apuca orice zugrav de colorat sfinti pe pereti. Nimic din ce discutam acum nu intra in circuitul fiscal. Cutia milei dintr-o Biserica dotata cu moaste vandabile se sigilieaza si se deschide la Patriarhie. Bisericile dispun apoi de proprietati pe care (asa cum am vazut ca se intampla in amarata comuna Araci) le inchiriaza pe mii si zeci de mii de euro. In capitala, Biserica dispune de proprietati in Centrul Vechi sau alte zone centrale.

Dar nici preotul paroh, oricat de jumulit ar fi de superiori, nu o duce prea rau daca are norocul unei parohii mari. Nuntile si botezurile sunt nimic pe langa marea afacere cu moartea: cimitirul. Un loc de veci betonat frumos ajunge la12.000 de lei pentru urmatorii sapte ani petrecuti in neant. Daca vrei mai mult, platesti in plus. Am vazut apoi recent intr-un reportaj TV preoti de tara lansati puternic in afaceri cu servicii funerare complete. O parohie bogata din Bucuresti (Militari, blocuri multe, popor mult), ajunge sa produca in jur de 7 miliarde de lei vechi pe an (peste 150 de mii de euro).

Uitati-va putin la cifrele de mai sus ganditi-va ca in tara sunt peste 13.000 de parohii si peste 18.000 de preoti. Ganditi-va apoi cam cati bani ajung in visteria Patriarhiei, pe mana Patriarhului Daniel, al carui salariu platit din bani publici tocmai a crescut la aproape 15.000 de lei net . In treacat fie spus, Patriarhul mai este si titular de curs la Facultatea de Teologie a Universitatii Bucuresti, de unde mai incaseaza cateva mii de lei.

Problema cu banii produsi in numele lui Dumnezeu este una mare si lata: impozitarea. Mai nimic pe chitanta, nimic fiscalizat. Patriarhia tine, probabil, registrele ei stricte insa fiscul nu-si poate baga nasul.

BOR nu da socoteala nimanui. Functioneaza ca stat in stat, intr-o ierarhie si disciplina de tip militar. Cine nu “da ascultare” sau nu primeste “binecuvantare” zboara. Intr-un astfel de sistem inchis, in care obsesia banului a devenit maladiva, prolifereaza coruptia. Nu vreau sa-mi imaginez – in acest mediu stricat de bani castigati usor – cum se repartizeaza parohiile, pe ce criterii, cum se inainteaza in ierarhia bisericeasca, in invatamantul teologic etc.

A existat o ancheta anul trecut cu Arhiepiscopul Tomisului, acuzat ca luat mita 850 de lei pentru a ajuta pe cineva sa se inscrie la Teologie, insa dosarul a fost clasat, IPS Teodosie fiind scos de sub urmarire penala.

Aici se cuvin cateva precizari: nu toate parohoiile se scalda in bani, nu toti preotii s-au stricat si nu toti se comporta ca niste verosi oameni de afaceri. Avem destul exemple de marinimie, implicare sociala, har si dedicatie. Nu cred ca sunt nici putini, nici de acord cu ce vad in jurul lor. Dar nu despre ei vorbim aici.

Se vor gasi habotnici sa acuze campanii impotriva BOR. Nu are nimeni nimic cu Biserica, credinta sau Dumnezeul nimanui. Punem in discutie  un sistem feudal de functionare a unei institutii intr-o tara membra UE.  Atat si nimic mai mult. Aceasta mare corporatie va trebui sa functioneze, ca organizatie, dupa legi si reguli, sa plateasca taxe si impozite, sa se supuna controlului fiscal, sa-si prezinte transparent veniturile si cheltuielile.

Este, apoi, profund incorect fata de atatea alte firme somate de ANAF la cea mai mica datorie sa-si plateasca darile. Este incorect ca lupta impotriva evaziunii fiscale sa ocoleasca o gaura neagrea in care dispar milioane de lei cu sutele.

Apoi, preotii pretind bani de la stat.  Cu atat mai mult trebuie sa stim ce bani incaseaza, unde se duc, cine si cum dispune de ei. Corect ar fi apoi, fata de restul societatii, sa plateasca impozit pentru profitul obtinut din moaste, nunti, botezuri, inmormanatari sau alte lucruri sfinte.

Tagged , , , , ,
31 August 2015
News

Banul – Ochiul Dracului…Godporatia

Sursa: Gandul.info

Banii nu sunt ochiul necuratului. Cel puţin nu atunci când e vorba de afacerile Bisericii Ortodoxe Române. Vânzările de lumânări, icoane, vin cultic, dar şi donaţiile au făcut ca BOR să aibă un profit de invidiat an de an. În ţara în care s-au construit cinci biserici la o şcoală, veniturile cultelor au rămas tabu până acum. Cu jumătate de gură, ministrul de Finanţe spune că o impozitare este de discutat, însă nu se hazardează să aibă o poziţie tranşantă.

Patriarhia Română şi eparhiile BOR care şi-au declarat la Ministerul Finanţelor bilanţurile contabile pe anul trecut au raportat un excedent financiar de peste 33 de milioane de lei, adică aproximativ 7,5 milioane de euro. Nu toate eparhiile şi-au depus însă aceste bilanţuri, conform site-ului Ministerului de Finanţe, de asemenea neexistând date publice nici despre bilanţurile financiare ale entităţilor strict economice ale BOR. Multe eparhii au obţinut profit şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti), altele însă au declarat profit obţinut doar din activităţi fără scop patrimonial (cotizaţii, donaţii).

Spre exemplu, nu există date publice la Ministerul Finanţelor pentru Trinitas şi Basilica, organele de presă ale Patriarhiei, însă agenţia de turism a Patriarhiei, Basilica Travel (care se ocupă cu organizarea pelerinajelor) a raportat pe 2014 un profit de 513.000 lei, adică aproximativ 115.000 euro.

Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureştilor, condusă de Patriarhul Daniel, cu un excedent financiar obţinut în 2014 de 7,42 milioane lei, adică aproximativ 1,67 milioane euro (în creştere cu peste 270.000 euro faţă de anul precedent). Veniturile acestei eparhii au fost anul trecut de 59 milioane lei, adică în jur de 13,4 milioane euro.

Topul celor mai bănoase 5 eparhii ale BOR este completat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, care a raportat un profit pe 2014 de 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro), de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, cu un profit pe 2014 de 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro), de Arhiepiscopia Timişoarei, cu un profit de 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro) şi de Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, cu profit de 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro).

Singurele două eparhii care au declarat pierderi în 2014 sunt Arhiepiscopia Craiovei, cu un minus de 2,36 milioane euro, şi Episcopia Severinului şi Strehaiei, cu un minus de 76.000 euro.

Profiturile totale ale Patriarhiei şi eparhiilor în 2014, aşa cum apar declarate la Ministerul de Finanţe (unele nu au depus bilanţurile contabile):

1. Arhiepiscopia Bucureştilor: 7,42 milioane lei (aproximativ 1,67 milioane euro). Eparhia condusă de Patriarhul Daniel a adus un plus de 1,2 milioane lei faţă de anul precedent. Din activităţi economice, eparhia bucureşteană a declarat o pierdere de aproape 200.000 de euro (877.000 lei).

2. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei: 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro). Profitul din activităţile economice ale eparhiei conduse de ÎPS Teofan au fost de 6,33 milioane lei (1,42 milioane euro).

3. Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor: 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Sub conducerea Episcopului Vincenţiu, profitul eparhiei a crescut de aproape trei ori faţă de anul precedent. Eparhia nu a raportat activităţi economice.

4. Arhiepiscopia Timişoarei: 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ioan a obţinut un profit total aproape similar cu anul precedent, raportând un profit din activităţile economice de 1,28 milioane lei (aproape 290.000 euro).

5. Episcopia Slatinei şi Romanaţilor: 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Eparhia condusă de PS Sebastian a avut un profit aproximativ similar cu anul precedent.

6. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului: 2,3 milioane lei (aproximativ 500.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Profitul eparhiei conduse de ÎPS Calinic a fost aproximativ similar cu cel din anul precedent.

7. Patriarhia Română (Administraţia patriarhală): 1,43 milioane lei (aproximativ 320.000 euro). Deşi a avut venituri din activităţile economice de 42,9 milioane lei (9,66 milioane euro), Administraţia patriarhală din Bucureşti a ieşit pe minus la acest capitol, cu o pierdere raportată de 106.000 lei (în jur de 24.000 euro).

8. Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului: 1,26 milioane lei (aproximativ 285.000 euro). Fără să aibă activităţi economice, eparhia condusă de ÎPS Ioachim a raportat un profit de aproape 10 ori mai mare ca în anul precedent.

9. Episcopia Alexandriei şi Teleormanului: 1,13 milioane lei (aproximativ 250.000 euro). Eparhia condusă de PS Galaction a raportat profit din activităţi economice de 996.000 lei (aproximativ 224.000 euro).

10. Episcopia Covasnei şi Harghitei: 1,02 milioane lei (aproximativ 230.000 euro). Eparhia lui PS Andrei şi-a dublat profitul faţă de anul precedent. Cu toate acestea, în 2014, nu a reuşit să marcheze întreg profitul obţinut din activităţile economice, de 2,21 milioane lei (aproape 500.000 euro), ieşind pe minus la activităţile nepatrimoniale.

11. Episcopia Oradiei: 656.000 lei (aproximativ 147.000 euro). Fără să raporteze activităţi economice pe 2014, eparhia condusă de PS Sofronie a scos un profit de peste 6 ori mai mare faţă de anul precedent.

12. Arhiepiscopia Sibiului: 620.000 lei (aproximativ 140.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Laurenţiu Streza a reuşit o performanţă financiară negativă: profitul de pe 2014 este de aproximativ 14 ori mai mic decât în anul precedent, în condiţiile în care a raportat un profit din activităţi economice de 3,93 milioane lei (aproximativ 885.000 euro).

13. Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei: 580.000 lei (aproximativ 130.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ciprian a raportat profit din activităţile economice de peste 5 milioane lei (1,12 milioane euro). Profitul total raportat în 2014 este de 4 ori mai mare ca în anul precedent.

14. Arhiepiscopia Aradului: 442.000 lei (aproximativ 100.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Timotei a raportat un profit dublu faţă de anul precedent, cu 346.000 lei (aproximativ 78.000 euro) profit doar din activităţile economice.

15. Episcopia Caransebeşului: 255.000 lei (aproximativ 57.000 euro). Eparhia condusă de PS Lucian Mic şi-a triplat profitul faţă de anul precedent, fără să raporteze vreo activitate economică.

16. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor (Direcţia Fondului Forestier Bisericesc): 180.000 lei (aproximativ 40.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Pimen nu are bilanţul contabil publicat pe Ministerul Finanţelor.

17. Arhiepiscopia Târgoviştei: 146.000 lei (aproximativ 33.000 euro). Fără să aibă raportate activităţi economice, eparhia condusă de ÎPS Nifon a raportat un profit de aproape 9 ori mai mic faţă de anul precedent, cu o scădere de peste 1 milion de lei.

18. Arhiepiscopia Tomisului: 63.000 lei (aproximativ 14.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Teodosie a scos un profit mai mic decât în anul anterior, deşi a avut venituri de aproximativ 2,5 milioane de euro.

19. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului: 17.000 lei (3.800 euro). Eparhia condusă de ÎPS Andrei a obţinut un profit mult mai mic decât în anul precedent, pierzând în activităţile economice ce a câştigat din cele nepatrimoniale, după cum arată bilanţul contabil de la Ministerul de Finanţe.

20. Episcopia Strehaiei şi Severinului: – 339.000 lei (aproximativ 76.000 euro). Eparhia condusă de PS Nicodim nu a avut venituri din activităţi economice, şi a ieşit pe pierdere în 2014. Anul anterior, reuşise să obţină un profit modest, de aproape 9.000 de lei (2.000 de euro).

21. Arhiepiscopia Craiovei: – 10,5 milioane lei (aproximativ 2,36 milioane euro). Eparhia condusă de ÎPS Irineu a avut mari pierderi în 2014, deşi a obţinut profit din activităţi economice de 3,48 milioane lei (aproximativ 780.000 euro). Anul anterior, obţinuse un profit de peste 300.000 lei.

25 de milioane de euro de la stat, pentru Catedrala Mânturii Neamului şi biserici, în 2014

Guvernul şi autorităţile locale au alocat sume importante de la buget în 2014, pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi pentru lăcaşurile de cult. La Bucureşti, pentru proiectul gigantic al Bisericii Ortodoxe Române, au mers în total aproape 12 milioane de euro, strânşi atât de Guvern, cât şi de câteva primării şi consilii judeţene. Pentru restul bisericilor din ţară, autorităţile au scos din bugete, fiecare după posibilităţi, tot cam atât: cel puţin alte 12 milioane de euro, după cum au arătat datele centralizate de gândul, de la autorităţile contactate.

În 2014, BOR a primit de la stat aproape 12 milioane de euro, doar pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. În total, doar Guvernul a alocat în 2014, an electoral cu alegeri prezidenţiale şi europarlamentare, aproape 30 de milioane de euro pentru construirea şi repararea bisericilor, sumă de aproape patru ori mai mare faţă de anul precedent, 2013, lipsit de scrutinuri.

În 2014, cele mai darnice autorităţi locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din Bucureşti, cu peste 3,2 milioane euro alocaţi bisericilor, Consiliul Judeţean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Judeţean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Judeţean Harghita (aproape 700.000 de euro) şi Primăria Bacău (peste 630.000 de euro).

Au existat însă şi autorităţi locale care nu au alocat niciun leu bisericilor în 2014 – Braşov, atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria, Primăria Craiova, Primăria Sibiu, CJ Botoşani, CJ Galaţi, CJ Ialomiţa, CJ Vâlcea, CJ Teleorman sau CJ Sălaj.

De ce nu sunt impozitate veniturile Bisericii

Potrivit Codului Fiscal, veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţii şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc. ) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), de  lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, dacă sunt sunt folosite pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase.

Potrivit site-ului Patriarhiei, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcţionează în prezent 785 de instituţii şi servicii sociale, dintre care: 158 cantine sociale şi brutării, 51 instituţii medicale şi farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 63 centre educaţionale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 94 centre de informare, consiliere şi resurse, o instituţie de învăţământ pentru adulţi, 21 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără şi alte 117 de instituţii sociale cu specific diferit.  De asemenea, la nivelul eparhiilor se află în derulare 576 de proiecte şi programe sociale, dintre care 430 finanţate din fonduri proprii, 53 cu finanţare publică, 36 cu finanţare externă şi 57 cu finanţare mixtă.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,