Tag Archives: bursa de valori bucuresti

Românii ţin peste 55 de miliarde lei în depozite pe termen foarte scurt, cu scadenţă de o zi, iar aceşti bani nu produc beneficii consistente pentru deponenţi sau economie

Sursa: Sfin.ro

Datele Băncii Naţionale a României arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut în 2016 faţă de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde lei la 55,4 miliarde lei.

„Anul trecut au crescut depozitele populaţiei şi aproape 15 miliarde lei s-au dus în plus în depozite overnight (n.red. depozite în care termenul de scadenţă este ziua lucrătoare următoare datei constituirii). Banii aceia nu produc suficient pentru client şi aproape zero pentru economie, deci nimeni nu are de câştigat”, a explicat Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.

Educaţia financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică apetenţa românilor pentru depozite, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiţii, piaţa de capital sau alte instrumente financiare, au afirmat administratorii de fonduri de investiţii.

„Pentru români, prima sursă de sfaturi despre cum să-ţi gestionezi banii o reprezintă familia şi prietenii, conform unui studiu IMAS. Peste jumătate dintre femei (55%) şi aproape 40% dintre bărbaţi îşi obţin astfel sfaturile cu privire la modul de economisire.

Din păcate, România are cel mai scăzut grad de educaţie financiară din Uniunea Europeană, conform unui sondaj Standard & Poor’s, şi astfel este foarte probabil ca românii să solicite cui nu trebuie dintre apropiaţi sfaturi despre cum să-şi investească banii agonisiţi cu atâta trudă”, a spus Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

 „Prin proiectele consacrate ale BVB, precum Forumul Investitorilor Individuali, platformele educaţionale online şi instrumentele de tranzacţionare dedicate investitorilor de retail, am ajuns să creăm un ecosistem fără precedent în Europa de Sud-Est. Suntem cea mai dinamică bursă din regiune”, a spus Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

 În România, educaţia financiară modestă îşi face simţite efectele în rândul populaţiei, spune Dragoş Manolescu, directorul general adjunct al OTP Asset Management.

„În afară de stocul de depozite, trebuie să ţinem cont că peste 90% din banii investiţi stau în cvasi-depozite, acele fonduri de obligaţiuni care aduc mai mult decât un depozit bancar, însă pe termen lung, spre deosebire de acţiuni, nu pot capta creşterea economică”, a susţinut Manolescu.

„La obligaţiuni majoritatea clienţilor se gândesc că sunt asemănătoare sau identice cu depozitele bancare. Cu toate acestea, puţini iau în calcul potenţiala fluctuaţie ce ar putea apărea în cazul creşterii de dobândă. Uitându-mă la nivelul dividendelor şi obişnuinţei clienţilor de a privi de la bun început acţiunile ca fiind volatile, cred că acţiunile nu reprezintă un risc mare.

Atâta timp cât clientul înţelege riscul şi şi-l asumă, avem potenţial de creştere”, a spus Aurel Bernat, director general adjunct la BT Asset Management.

 Drumul spre investiţiile în fonduri de acţiuni nu este însă foarte circulat, a arătat Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management. „Dacă ar câştiga mâine 100.000 de euro, primele investiţii ale românilor ar fi într-o afacere (15,5%), în călătorii (15,1%) sau în imobiliare (14,2%). Doar 1,5% dintre români şi-ar plasa banii într-un fond de investiţii”. a adăugat Neacşu, citând un studiu sociologic la nivel naţional, realizat de D&D Research în mai 2016, la solicitarea Erste Asset Management.

„Credem că un portofoliu, ca să poată genera randamente positive, trebuie să fie diversificat, dar trebuie să luăm în calcul şi orizontul de timp. Nu putem investi în acţiuni pentru trei luni”, a spus Răzvan Szilagyi, directorul general al Raiffeisen Asset Management.

 Diversificarea este cuvântul-cheie, crede şi Milan Prusan, managing director în cadrul NN Investment Partners. „Cel mai greu e să aplici acest demers de diversificare şi mai ales e foarte greu de a administra zona psihologică. E clar că pentru a fi o industrie credibilă care să atragă noi investitori trebuie să venim cu un mesaj puternic, susţinut şi bine documentat”, a spus Prusan.

Clienţii au motive să investească mai mult în acţiuni în acest an, mai ales datorită dividendelor, spun administratorii fondurilor de investiţii. „Dividendele sunt mult mai interesante decât dobânzile.

Piaţa de capital din România mai are însă o caracteristică pozitivă semnificativă foarte importantă pentru încrederea investitorilor. „România a avut randamente constant pozitive în echivalent euro timp de cinci ani la rând. Spre deosebire de alte burse, din 2012 şi până în 2016, randamentele de pe piaţa de capital locală în echivalent euro au fost mereu pe plus şi au crescut cu 97% în această perioadă. Practic, cine a investit în urmă cu cinci ani pe piaţa de capital şi-a dublat investiţia în euro”, a declarat preşedintele BVB.

Fundaţia Dreptul la Educaţie, finanţată în principal de sucursala din România a băncii maghiare OTP Bank, va inaugura în septembrie un centru destinat educaţiei financiare atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi, cu acces gratuit, pe o suprafaţă de 700 de metri pătraţi, investiţia fiind estimată la câteva sute de mii de euro, a declarat directorul general al sucursalei din România a băncii maghiare OTP Bank, László Diósi.

Centrul, denumit OK Center, va funcţiona într-o clădire deţinută de bancă, aproape de Piaţa Unirii, şi ar putea avea program non-stop, potrivit lui Diosi.

„Suntem acum în procedura de aprobare cu acest centru. Investiţia este estimată la câteva sute de mii de euro. Una dintre dorinţele mele ar fi ca centrul să funcţioneze non-stop”, a declarat Diosi. Centrul va avea patru săli pentru training şi o zonă destinată workshop-urilor şi prezentărilor, iar finanţarea este asigurată 100% de OTP Bank, a explicat directorul fundaţiei, Nora Dobre.

 „Vor fi patru săli de training , cu o capacitate de 80 de persoane, capacitatea totală a centrului fiind de 250 de persoane. Finanţarea este asigurată de OTP Bank”, a declarat Dobre. Accesul la cursuri este gratuit şi pot participa elevi din clasa a 5-a în sus, dar şi adulţi. Demersul fundaţiei este susţinut atât de către OTP Group şi subsidiara locală, OTP Bank România, dar şi de către fundaţia grupului, Fáy András, din Ungaria.

 Proiectul este similar unui alt centru OK Center, situat în Budapesta, care oferă cursuri de educaţia financiară elevilor din clasele I – XII. Investiţia în acel centru este estimată la aproape 5 milioane euro doar pentru amenajarea clădirii, aceasta din urmă fiind deţinută de OTP Bank, potrivit reprezentanţilor centrului. Din această sumă, OTP Bank a asigurat 85%, restul provenind din fonduri europene.

Tagged , , , , , , , ,

Acum câteva zile, RAFO Onești a reintrat în insolvență, după 5 ani. În presa din Republica Moldova se vorbește de un nou patron

Sursa: Sfin.ro

Compania Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al RAFO Oneşti, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice.

Vândută la fier vechi

Informaţia se regăseşte în propunerea acţionarului majoritar ce urmează să fie discutată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, care va avea loc în data de 18 februarie. „Datorită situaţiei financiare a RAFO, îl împuternicesc pe directorul general RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti. Sumele obţinute din vânzarea instalaţiilor vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinerea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice. „Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second-hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare-cumpărare a utilajelor”, se arată în comunicat.

Creditorii au termen până pe 11 decembrie pentru a-și înregistra creanțele, tabelul preliminar al acestora urmând să fie publicat până pe 31 decembrie și definitivat până pe 25 ianuarie 2017. Prima ședință a adunării creditorilor va avea loc cel târziu în data de 5 ianuarie anul viitor.

Magnatul din umbră

Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile RAFO, iar restul de 3,48% aparţin mai multor acţionari. La rândul său, Petrochemical Holding este deţinută de către magnatul rus Iakov Goldovsky. Rafinăria de la Oneşti a fost cumpărată în anul 2009 de către Goldovsky, care a deţinut colosul petrochimic Sibur din Rusia până la venirea la putere a lui Vladimir Putin. El a pierdut controlul asupra Sibur în anul 2002, când a ajuns în curtea Gazprom. Oligarhul a stat atunci în închisoare timp de şapte luni, fiind acuzat de delapidare. Ulterior, el a fost eliberat, a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochmeical Holding în Austria.

Cronica unui eșec

Ultimul an în care rafinăria din judeţul Bacău a mai produs motorină sau benzină a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse. Cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute în anul 2009. În toamna anului trecut, acţionarii RAFO Oneşti au aprobat reducerea capitalului cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice şi pentru a evita dizolvarea companiei. RAFO se află într-o situaţie dificilă de foarte mulţi ani, astfel că reducerea capitalului a avut loc cu scopul de a compensa pierderile reportate, care se ridicau la 1,92 miliarde de lei la finele anului 2013.

Scandal după scandal

De-a lungul timpului, RAFO a fost implicată într-o serie lungă de scandaluri, unele dintre acestea lăsându-se cu ani grei de închisoare. În luna octombrie 2014, omul de afaceri Marian Iancu, fost proprietar al rafinăriei, a fost condamnat definitv la 12 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul RAFO, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Alături de acesta, au mai fost condamnaţi Constantin Mărgărit şi Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu – n.r.) la câte zece ani de închisoare, Elenkalan Hazrettin şi Alex Martin (fost Akaroglu Cuneyit) la câte nouă ani de închisoare, Marius Turică şi Gheorghiţă Iancu, la câte şapte ani de închisoare, dar şi Silviu Neacşu la doi ani şi nouă luni de închisoare cu suspendare. De asemenea, magistraţii au mai decis să confişte de la Marian Iancu peste 215 milioane de dolari şi 13 milioane de euro.

Acuzaţiile au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Fisc. Mai exact, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat prin neplata impozitului pe profit în sumă totală de 80,62 milioane de lei şi prin TVA dedus ilegal în valoare de 55,03 milioane de lei, rezultând un prejudiciu total de 135,65 milioane de lei.

Dosarul Carom

Un alt dosar ajuns în instanţă este Carom. În luna decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, acuzaţiile fiind de înşelăciune şi spălare de bani.
Decizia nu este, însă, definitivă. Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom Oneşti şi au prejudiciat-o cu 143,4 milioane de lei (1.434 de miliarde de lei vechi), sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

Ce a gândit Ceaușescu

În 1956 Guvernul comunist înfiinţează Platforma Petrochimică Borzeşti, aici fiind construită Rafinăria 1 Oneşti, care procesa ţiţei nesulfuros din ţară.Între 1979 și 1980 a fost pusă în funcţiune Rafinăria 2, care procesa ţiţei sulfuros din import. România mai are acum doar 4 rafinării, 3 funcționale. Dacă în perioada de glorie România avea o capacitate de rafinare de 34 de milioane de tone pe an şi un număr de zece rafinării, astăzi doar trei rafinării mai realizează carburanţi, respectiv Petrobrazi (Petrom), Petromidia (Rompetrol) şi Petrotel (Lukoil), în vreme ce, la Vega, grupul Rompetrol produce bitum. Dintre celelalte, Arpechim se află în conservare, iar statul speră ca investitorii care vor prelua Oltchim să cumpere şi Arpechim, care îi furnizează materie primă. În afară de RAFO, celelalte rafinării din ţară sunt Astra Română, Steaua Română, Dărmăneşti şi Suplacu de Barcău.

Planul lui Ceauşescu a fost să deschidă cât mai multe rafinării, astfel încât să prelucreze ţiţei importat din statele aflate în Orientul Mijlociu, cu care România întreţinea relaţii bune în perioada comunistă. Ulterior, carburanţii erau exportaţi, scopul final fiind aducerea de valută în ţară.

Cum a ,,murit,, RAFO pe mâna Iacubov-Hrebenciuc-Iancu

În 1991 RAFO Oneşti este înregistrată ca societate de sine stătătoare, compania nefiind inclusă în Petrom. A fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni (59,9%) de către consorțiul format din Imperial Oil (deținută de Corneliu Iacubov) și Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Compania Canyon Servicos este împarțită între firmele Merrydown și Meadowside Management, cu sediul în Insula Navis (paradis fiscal) și sunt conduse de Jorge Rivera și Carlos Apodaca, doi avocați care reprezintă interesele cunoscutului lider PSD Viorel Hrebenciic.

Firma britanică Balkan Petroleum a preluat de la acest consorțiu pachetul majoritar în anul 2003. În spatele acesteia se afla Marian Iancu. Compania Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziționat Balkan Petroleum în noiembrie 2006, devenind acționarul majoritar.

În 2007 s-au plătit datoriile istorice

RAFO Onești a intrat în procedură de reorganizare judiciară în aprilie 2004, fiind cel mai mare datornic la buget. La acel moment, conform Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, Gabriel Bivolaru ar fi fost „stăpânul din umbră” al RAFO Onești. La sfârșitul anului 2004, guvernul Năstase a aprobat ștergerea datoriilor, convertindu-le în acțiuni. În iulie 2005, compania Calder A a preluat pachetul majoritar de acțiuni la RAFO. În spatele Calder A se afla fondul PMG-Privatstiftung, condus de omul de afaceri rus Yakov Goldovsky. În 2007, AVAS a ridicat gajul instituit asupra acțiunilor rafinăriei, investițiile asumate prin contractul de privatizare fiind efectuate. Până în noiembrie 2007, RAFO Onești a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în suma de 898 milioane de RON (aproximativ 250 milioane euro). Tot în noiembrie 2007, acționarii RAFO Onești au aprobat majorarea capitalului social la 2,01 miliarde lei (570 milioane euro). În mai 2007, RAFO Onești a preluat Rafinăria Dărmănești ca punct de lucru. Rafinăria a fost cumpărată, în anul 2009, de Petrochemical Holding, proprietatea fostului oligarh rus Iakov Goldovskiy. Ulterior Goldovskyi a fost arestat pentru șapte luni după care a fost eliberat, a părăsit Rusia și a înființat Petrochemical Holding în Austria, companie aflată printre primele din Europa la producerea de PET-uri.Pe 3 februarie 2015, compania austriacă Petrochemical Holding, acționar majoritar la RAFO, a anunțat că va închide și va vinde la fier vechi rafinăria de la Onești.

S-a vândut din nou?

În presă din Republica Moldova s-a vorbit despre vânzarea companiei în 2016. ,,Rafinăria petrolieră de la Oneşti, a treia că mărime din România, are un nou proprietar în persoana omului de afaceri Vitali Cebanu. Portalul mold-street.com notează că rafinăria nu mai funcţionează din 2008, perioadă în care Rafo a înregistrat pierderi de peste 400 de milioane de dolari.Contactat de TVR Moldova, omul de afaceri a evitat să dea detalii despre tranzacție,,.

Tagged , , , , , ,

Ce cred analistii despre evolutia pietelor bursiere

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Rareş Nilaş, unul dintre cei mai cunoscuţi brokeri de la Bucureşti, crede că trendul de scădere al pieţelor bursiere este clar, „inclusiv în România”, iar dacă nu vrei să pierzi ca investitor ieşi din piaţă şi „te duci pe valută”. „Trendul este clar de scădere. Inclusiv la noi. Nu ai cum să rămâi independent. Problema este că piaţa din România nu are produse de investiţii prin care să te protejezi atunci când piaţa scade”. Vineri, bursa de la Bucureşti şi-a mai revenit pe fondul creşterilor de afară, dar Nilaş crede că este doar o revenire de scurtă durată, pentru că pieţele externe vor scădea în continuare din cauza Chinei sau a preţului petrolului.

Citeste mai mult pe www.zf.ro

Tagged , , , ,