Tag Archives: Camera Deputaţilor

Cat de tampit sa fii sa dai bonusuri “de performanta” la Transelectrica ?

Care performanta?

Transporta Transelectrica mai mult sau mai putin curent in functie de creierul managementului?

Cand e clar pentru toata lumea ca “cea mai buna afacere e monopolul” si ca in orice tara civilizata sau necivilizata consumul de curent indica gradul de dezvoltare a economiei….

Macar de am fi vorbit de productia de curent dar vorbim de un transportator, unicul….pe care nu poti sa-l sari, nu poti sa-l ocolesti si nici in competitie directa cu altcineva nu-l gasesti….

Mai incet cu pianul pe scari PSD

Ministrul Energiei spune ca nu da bonusuri ca nu s-a realizat planul de investitii… Decizie buna, argumentatie proasta…

Nu da bonusuri la managementul activitatilor monopoliste domnule ministru….te faci de ras…


Sursa: Realitatea.net

“Nu s-a realizat planul de investiţii în totalitate. Este unul dintre motivele pentru care eu i-am criticat şi nu sunt foarte încântat de realizările Transelectrica. Nu se dau bonusuri datorită faptului că mandatul pe care eu l-am dat a fost de îndeplinire cumulativă a indicatorilor de performanţă. Acestea sunt timpul mediu de întreruperi, profitul companiei – acestea sunt în regulă. La total investiţii, sunt de acord nu şi le-au respectat. Până nu şi le respectă şi nu le duc la îndeplinire, nu îşi vor lua bonusurile, cât sunt eu ministru”, a spus Tudose, la REALITATEA TV.

Mai mult, pentru anul 2014, Transelectrica nu a realizat programele de investitii şi mentenanţă, iar acest lucru poate afecta siguranţa sistemului energetic naţional, după cum afirmă ministrul Economiei.

Lucian Bode, fost ministru al Economiei, a vorbit despre moțiune simplă privind Transelectrica, respinsă de Camera Deputaților.

Moţiunea “PSD curentează banul public – bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și secrete de stat la Transelectrica”, depusă de către grupul nostru parlamentar, a fost respinsă. Au fost 107 voturi în favoarea acestei moţiuni. Un amănunt: un vot pentru această moţiune de la un parlamentar PSD. M-a surprins plăcut, domnul Anghel Stanciu. Dincolo de aspectul politic al acestei moţiuni simple, vreau să vă reamintesc faptul că în urmp cu 2 luni de zile am depus o moţiune simplă pe minerit. Solicitam atunci anumite lucruri. Din păcate, în două luni de zile tot ce am spus noi, azi se adevereşte. România nu are în continuare o strategie energetică în Parlament, în continuare managementul în companiile miniere este puternic politizat, corupt şi ineficient. În continuare vedem că firmele de casă ale PSD sunt abonate la contracte cu aceste companii, Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia. Din păcate, separarea activităţii de minerit de cea de energie va duce la falimentul mineritului în Valea Jiului. România are nevoie de o viziune în ceea ce priveşte sectorul energetic. De trei ani de zile această strategie este amânată lună de lună. Sunt sectoare întregi, cum este sectorul minier, care se află pe marginea prăpastiei”, a spus Bode.

Fostul ministru a explicat cum s-a derulat operaţiunea “Bonusul”.
plexul energetic oltenia
“Sunt cinci membri în directoratul Transelectrica şi şapte membri în Consiliul de supraveghere. Avem un sistem dualist. Oameni de casă ai PSD, ca să nu mai avem nicio surpriză. Cum s-a derulat acţiunea “bonusul”? În 23 martie 2015, AGA, mandatată de domnul ministru, dă mandat către consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie stabileşte cadrul general şi limitele pentru fiecare membru al consiliului de supravefgere şi al directoratului pentru acordarea acestor bonusuri. În 29 aprilie 2015, tot printr-o hotărâre a consiliului de administraţie, se stabilesc aceste limite, între 30.000-200.000 de euro pentru fiecare membru al consiliului de supraveghere, respectiv al directoratului“, a mai arătat Bode.

Potrivit unor documente obţinute de Realitatatea TV, membrii din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica ar fi urmat să primească, aferent anului 2014, sute de mii de lei sub formă de bonusuri.

Schema acordării acestor prime este una simplă. Sursa de venit a companiei Transelectrica este tariful de transport al energiei electrice, iar acesta este regelementat de ANRE în fiecare an pentru anul următor.

Această sumă se stabileşte în funcţie de cheltuielile pe care compania le estimează că le va avea pentru investiţii şi mentenanţă.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.



● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.


FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU



Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:


FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni



● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.


Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial


Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.


FOTO: Aura Ion



Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.


FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Tenis pe bani – DNA versus GMP

Sursa: EVZ
Felix Tătaru

Consultantul politic Felix Tătaru, s-a prezentat miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind citat pentru a fi audiat, în calitate de martor, în dosarul Gala Bute. Numele său apare în declaraţiile date procurorilor de către un martor, potrivit cărora, în vara anului 2011, Tudor Breazu i-ar fi cerut să meargă la Ştefan Lungu să ia bani pe care urma să îi ducă lui Felix Tătaru.

UPDATE – Felix Tătaru a postat, pe contul său de Facebook, un comentariu cu privire la audierea sa de către procurorii DNA, în legătură cu dosarul Gala Bute. “Nu am lucrat pentru acest proiect. Într-adevăr, în 2011, am avut o colaborare cu PDL București (condus atunci de Elena Udrea) pentru proiectul Legea Capitalei. Contractat, facturat, plătit (târziu, dar plătit). Restul sunt speculații. Despre cum asta a devenit o știre, eventual alături de numele unuia dintre președinții țării pentru care am avut onoarea să lucrez, arată cât de mare poate fi diversiunea în spațiul public românesc. Detalii în presă“, a comentat Tătaru.

“Sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi”

La intrarea în DNA, Tătaru a fost întrebat dacă știe ceva despre “Gala Bute”. ”Nu, nu am avut nicio treabă cu dosarul. (…) Nu pot să spun că suntem amici (cu Elena Udrea — n.r.). Da, ne-am întâlnit pentru că era la PDL și am lucrat pentru PDL”, a fost răspunsul acestuia.

La ieșirea de la audieri, acesta a declarat că citarea sa la DNA îl afectează. ”Eu sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi. Văd titluri de genul Felix Tătaru a luat șpagă. De ce să ia șpagă? Eu am firma mea, iau bani pe firmă..”, a răspuns Felix Tătaru la întrebările jurnaliștilor.

Totodată, el a precizat că trebuie să trimită documente care să ateste plățile.

Dosarul ”Gala Bute”

Directorul agenţiei de publicitate GMP Felix Tătaru a fost consultant în peste 20 de campanii electorale, naţionale şi locale, numai pentru candidaţi şi partide de dreapta.

În dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea a fost arestată preventiv în 25 februarie, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece în 5 martie, tot la instanţa supremă.

Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”, după ce anchetatorii au .

În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

Circuitul denunţurilor, potrivit mediafax.ro:

• Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia.

• După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu.

• Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea.

• Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus.

• După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,