Tag Archives: Claudiu Florica

MIcrosoft face pui

Sursa: Comisarul.ro

In niciun alt caz nu au fost mai terfeliti procurorii anticoruptie decat ca in ancheta privind traficul de influenta la nivel guvernamental pentru prelungirea si cumpararea de noi licente „Microsoft” pentru institutiile de stat. Si, intr-adevar, la prima vedere poate parea ca oamenii Laurei Codruta Kovesi ar fi dat dovada de slabiciune pe parcursul instrumentarii acestui dosar, nereusind sa fructifice la maximum aceasta pista. Nimic mai fals insa, dupa cum sustin sursele noastre, pentru ca DNA a extras tot ce se putea din aceasta „pepita” informationala. 

Astfel ca, dupa ce au stors cat au putut numele grele din acest dosar, devenite pe parcursul anchetei „surse autorizate informative”, procurorii pot disjunge acum pe banda rulanta zeci de alte dosare penale. Mai ales ca oameni ca Dorin Cocos, Gabriel Sandu sau Dumitru Nicolae „NIRO”, ca sa-i amintim doar pe ultimii trei inculpati care si-au recunoscut integral vina si au facut denunturi cu lux de amanunte, au fost implicati, de-a lungul vremii, si in alte „tunuri” de miliarde date bugetului de stat. Iar toti cei care au facut combinatii cu acestia, au profitat de pe urma afacerilor derulate impreuna sau i-au manipulat discret din umbra au acum toate motivele sa se teama, intrucat dosarul „Microsoft” va face pui, cat de curand, in incubatorul DNA!

Lotul „pocaitilor”

„Bomba” a fost detonata de catre DNA in 2014, prin audierea fostului secretar general al guvernului, Ioan Morar. A urmat apoi o mutare fara precedent a Laurei Codruta Kovesi, care a cerut oficial ridicarea imunitatii pentru nu mai putin de noua ministri deodata. Astfel ca Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Serban Mihailescu, Dan Nica, Adriana Ticau, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu si Mihai Tanasescu au intrat la randul lor in hora audierilor. Concomitent, in timp ce descindeau si la personaje ca miliardarul Remus Truica si fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, procurorii au reusit sa obtina „spovedania” totala a afaceristilor Claudiu Florica si Dinu Pescariu. Astfel ca tavalugul DNA devenise oricum de neoprit in acest caz, numai ca, dupa ce „lotul pocaitilor” din dosar s-a imbogatit cu Dorin Cocos, Gabriel Sandu si, mai ales, Dumitru Nicolae „NIRO”, procurorii par sa fi fost nevoiti sa faca o schimbare majora de strategie. Si, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, sa reziste tentatiei de a finaliza in graba ancheta, preferand sa fructifice denunturile pur si simplu uluitoare facute, cu privire la alte spete, cu mult mai spectaculoase decat „Micrsoft”, de catre „pocaiti”.

Practic, este ca si cum, inaintand pe o galerie principala, au continuat sapaturile in nenumarate alte directii. Strategie usor de inteles, daca ne gandim la influenta pe care oameni ca „Niro” sau Cocos au avut-o vreme indelungata la varful statului, indiferent de ce formatiune politica s-a aflat la putere.

Au furat startul!

Desigur, principalii beneficiari ai prevederilor noului cod penal, care se aplica inculpatilor care pun pe tava anchetatorilor probe care pot fi exploatate in cursul investigatiei, au fost Dinu Pescariu si Claudiu Florica. Iata insa ca, dupa ce au cugetat intens, din „Beciul Domnesc”, la strategia de aparare a celor doi afaceristi care „au furat startul” in acest sens, si alte nume grele din lotul „Microsoft” au decis ca este mult mai avantajos, juridic vorbind, sa se puna cu totul la dispozitia procurorilor. Iar cei mai silitori dintre noii „scriitori” au fost Dorin Cocos, Gabriel Sandu si Dumitru Nicolae „NIRO”. Care, recent, au cerut instantei sa fie judecati prin procedura simplificata, solicitare acceptata de catre magistrati. Astfel ca, pentru ca si-au recunoscut in totalitate faptele inca din aceasta faza a anchetei, cei trei pot beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor.

Au „varsat” tot!

Insa acestea nu sunt singurele avantaje de care pot beneficia Cocos, Sandu si „NIRO”. Pentru ca ei se mai pot alege cu inca o reducere de o treime a pedepsei, in urma intocmirii unor denunturi care sa-i conduca pe procurori la deschiderea unor noi dosare penale. Lucru pe care, dupa stiinta noastra, cei trei l-au si facut, ei „varsand” tot ce stiau. Si chiar stiau! Pentru ca aceasta retea transpartinica specializata in „ungerea rotitelor” a fost folosita si in nenumarate alte cazuri de trafic de influenta. Astfel ca, din „dosarul anului”, cazul „Microsoft” se poate transforma acum intr-un bulgare de zapada care va provoca avalansa care va ingropa deopotriva in dosare o mare parte din clasa politica si din mediul de afaceri. Inclusiv pe adevaratii nababi  care se retrasesera din schema, sperand ca au scapat cu bine din „ghearele” DNA…   Cătălin TACHE

Galerie foto

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mita pentru directorii Unicredit

Sursa: Comisarul.ro

Ion Țiriac, pe LISTA DNA. Ițele duc spre o mită de 60 de milioane de EURO. Cocoș a RECUNOSCUT în instanță că a MITUIT doi directori Unicredit Ion Țiriac

Încet-încet, ițele afacerii Microsoft-EADS duc către Ion Țiriac. Și explică rapiditatea cu care în vară prietenul de vânătoare al mahărilor finanțelor germane a vândut, sub preț, procentul de 45 la sută pe care-l mai deținea la banca Unicredit Ion Țiriac devenită între timp Unicredit. Este din ce în ce mai evident, așa cum scriam cu ceva timp în urmă, că negocierile dintre Țiriac și procurorii DNA au eșuat. Este incredibil de suspectă tăcerea presei mainstream românești în legătură cu acest subiect!

Chiar au uitat toți, subit, de partidele de vânătoare organizate la Balc? Au uitat toți de frăția dintre Țiriac și Adrian Năstase, prim-ministrul care a fost la baza încheierii celor două contracte?

Omul de afaceri Dorin Cocoș a declarat luni, în fața judecătorilor de la ICCJ, că a fost întrebat de către Claudiu Florică, denunțător în dosarul Microsoft, dacă este de acord să transfere câte 1 milion de euro din comisioanele încasate către Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, de la Unicredit, la acea dată Unicredit Ion Țiriac, menționând că a acceptat propunerea.

Fostul soț al Elenei Udrea a lăsat de înțeles în fața instanței că pentru încheierea afacerii Microsoft ar fi fost mituite și persoane din conducerea băncii Unicredit Ion Țiriac, care a finanțat Ministerul Comunicațiilor. Dorin Cocoș i-a nominalizat pe Răsvan Radu, președinte al Unicredit Bank și Șerban Tănăsescu, director din cadrul aceleiași bănci și fiul lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

“La final, Claudiu Florică și Dinu Pescariu m-au întrebat dacă sunt de acord ca din comisioanele noastre să plătim câte un milion de euro pentru Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, care lucrau la Unicredit Ion Țiriac, bancă ce a finanțat proiectul, că Guvernul nu avea bani. Am fost de acord, ce să fac?!”, le-a spus Cocoș judecătorilor ICCJ.

Claudiu Florică deținea companiile care au încheiat contractul de livrare a licențelor Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor condus de Gabriel Sandu. Contractul a fost cesionat către Unicredit Ion Țiriac în 2009, pe motiv că Ministerul Comunicațiilor nu deținea banii necesari pentru plata integrală și într-o singură tranșă a contractului. Valoarea contractului încheiat cu asocierea condusă de D-CON.net și controlată de Claudiu Florică a fost de 96 de milioane de euro, el fiind ulterior majorat cu alte 33 de milioane de euro.

Mita pentru angajații Unicredit Ion Țiriac a fost doar un mizilic

Omul de afaceri Ion Ţiriac şi ministrul PSD Ioan Rus, precum şi oameni importanţi din Germania ar fi implicaţi în dosarele Microsoft şi EADS, notau publicaţiile în limba germană Der Freitag și Huffington Post în urmă cu fix un an de zile.

“În afara firmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computers și Microsoft, în legătură cu această tranzacţie apar şi numele lui Gerhard Schroder, fost cancelar german, Bodo Hombach, fost coordonator al Pactului de Stabilitate în sud-estul Europei, ale oamenilor de afaceri Ion Ţiriac și Klaus Mangold, se arată în articolul publicat în 2014.
Sub umbrela EADS, compania europeană în domeniul aerospaţial, mai mulţi demnitari europeni, dar şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac şi Klaus Mangold ar fi primit mită în valoare de peste 60 de milioane de euro.

Între timp, Ion Țiriac a vândut rapid acțiunile la banca implicată în dosarul de corupție

“Ţiriac Holdings Ltd. îşi vinde cele 45 de procente din UniCredit Ţiriac Bank S.A. către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat, capitalul deţinut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Ţiriac Bank S.A. creşte de la 50,6% la 95,6%. Finalizarea tranzacţiei este preconizată înainte de sfârşitul lunii iunie 2015. Părţile acordului au agreat să nu dezvăluie preţul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacţiei. UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acţionarilor minoritari ai UniCredit Ţiriac Bank S.A. pentru a le achiziţiona acţiunile deţinute”, a anuntat pe 3 iunie ac. Unicredit Austria.

UniCredit Ţiriac Bank are o reţea formată din 180 de sucursale şi aproximativ 3.350 de angajaţi.

După valoarea activelor, instituţia de credit ocupă poziţia a şasea în sistemul bancar românesc, cu o cotă de piaţă de 7,17%. Anul trecut, banca a avut un profit net în urcare cu 7%, la 80,3 milioane lei, şi venituri operaţionale cu 2,1% mai mici, de 1,3 miliarde lei (293,4 milioane euro).

Instituţia a funcţionat sub de­numirea Banca Comercială Ion Ţiriac din 1991 până la 31 august 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România SA – banca absorbită, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA, până la 1 iunie 2007 când a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România SA – banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac.

După ieşirea omului de afaceri din acţionariatul băncii, grupul italian va analiza dacă va mai păstra, cel puţin pentru o perioadă, denumirea UniCredit Ţiriac Bank.

Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.

Divizia Auto Ţiriac Holdings include Ţiriac Auto, importatorii (Hyundai Auto România, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop. Pe partea de real estate, Ţiriac deţine Clubul Rezidenţial Stejarii şi Residenz, trei centre de afaceri (centrul Ţiriac, Nouveau şi Vama Poştei), 18 showroomuri în Bucureşti şi în ţară, spaţii comerciale (Metro Punct Piatra Neamţ) şi Praktiker din Târgu-Mureş, clădirea flotei de aeronave din Otopeni şi 1.100 de hectare în spaţii intravilane în întreaga ţară.

Pe lângă participaţia de 45% din UniCredit Ţiriac Bank, grupul Ţiriac mai controlează prin altele 44% din compania de asigurări Allianz Ţiriac, 25% din servicii de handling pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi 15% din grupul de retail Metro România.

La 31 decembrie 2014, valoarea totală a creditelor acordate de UniCredit Ţiriac Bank era de 16,97 miliarde de lei (3,78 miliarde de euro).

Unicredit a renunțat la jumătatea lunii august 2015, după două luni de la anunțul privind preluarea acțiunilor de la deținătorul domeniului de vânătoare de la Balc, la paricula Ion Țiriac din denumire.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pescariu si Florica scapa iar de puscarica! …Un sistem judiciar penibil ajuta doi infractori sa pastreze 22.5 milioane de euro…

Sursa: B1

Afaceristul Claudiu Florică şi fostul tenismen Dinu Pescariu au fost scoşi de sub urmărire penală de procurori şi nu se vor prezenta în faţa instanţei care soluţionează dosarul Microsoft.

Şi asta după ce cei doi au făcut un denunţ împotriva grupării Udrea-Cocoş-Niro-Pinalti, scriu jurnaliştii de la ştiripesurse. Florică şi Pescariu pot beneficia în continuare de operaţiiunile încheiate ilegal derulate pentru închirierea către statul român a licenţelor informatice Microsoft.

Acestia vor rămâne cu banii pe care i-au câştigat de pe urma operatiunilor ilegale cu licenţele informatice Microsoft.

Anchetatorii nu mai verifică nici firmele controlate de Florică, deşi prin două societăţi, D.I.M. Soft SRL şi Abacus Systems & Solutions SRL, Florică a încasat de la stat, în perioada fostei guvernării PDL, peste 22,6 milioane de euro. Cele două companii au realizat în perioada 2007-2012, nu mai puţin de 55 de contracte cu statul, atât la nivel central, cât şi la nivel local.Şi asta nu e tot. Cei doi denunţători au reuşit să deschidă uşile tuturor guvernelor din perioada 2003- 2009, pentru a impune statului român achiziţia licențelor Microsoft.

În anul electoral 2008 au fost puse la punct cele mai importante contracte. La fel s-a întâmplat și un an mai târziu, iar suma totală a tranzacțiilor ajunge, cu tot cu TVA, la peste 22 de milioane de euro, la cursul euro-leu de atunci.

Multe dintre aceste înţelegeri au vizat instituţiile extrem de importante ale statului român, cum ar fi Ministerul de Interne, DIICOT sau ANAF, dar şi alte autorităţi din subordinea Guvernului României.

Tagged , , , , , , , ,

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.



● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.


FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU



Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:


FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni



● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.


Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial


Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.


FOTO: Aura Ion



Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.


FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,