Tag Archives: cod fiscal

Ironica zicală “s-a schimbat schimbarea” aplicată de Guvern în 2018 de 285 de ori. Întreg anul a avut  doar 249 de zile lucrătoare…

931435

„În 2018 au fost mai multe modificări ale codului fiscal decât zile lucrătoare. Guvernul aproape că funcţionează după un manual pentru gonirea întreprinderilor şi investiţiilor”, a informat economistul Claudiu Năsui.

„Cum poţi să-ţi faci un plan de afaceri stabil când regulile pe care te bazezi se pot schimba radical de azi pe mâine? Nu poţi”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook, amintind că cele mai multe modificări fiscale s-au făcut chiar spre finalul anului „în ultima săptămână mai exact, prin infama OUG 114 după care guvernanţii încă încearcă să repare ce mai pot”.

„Codul fiscal prevede principiul predictibilităţii fiscale. Problema e că de la el se derogă sistematic atunci când se face o modificare. Cum se poate? Se poate pentru că guvernul şi parlamentul pot deroga de la orice lege. Şi în practică, chiar asta fac.

Dacă principiul ar fi în constituţie atunci nu ar mai putea deroga de la el. Ar fi suficient să introducem următorul aliniat:

„Orice modificare sau completare a sarcinilor fiscale nu poate intra în vigoare mai devreme de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României. În cazul în care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an.”

Adică acel articol din codul fiscal care e cel mai încălcat articol de lege din România”, consideră deputatul USR.

Tagged , ,

Profil Economic vazut de Banca Transilvania

Sursa: Sfin.ro

Economiștii Băncii Transilvania au revizuit în scădere avansul economiei, la 5% pentru acest an, de la o estimare de 5,2% în ianuarie, și de la 5,1% la 4,9% pentru 2017, fiind influențat de o dinamică mai slabă a investițiilor productive, care a fost ajustată de la 8,7% la 8,1%, respectiv de la 10,9% la 9%, pe fondul incertitudinilor interne și externe, cu impact asupra planurilor de investiții ale companiilor.

Economia românească a fost rezistentă în ultimele trimestre la turbulențele globale, susținută și de mix-ul intern relaxat de politici economice,  însă intensificarea terorismului în Europa și incertitudinile privind BREXIT-ul au impact asupra mediului de investiții în statele UE.

La acești factori se adaugă și prefigurările pe plan intern, precum „distorsiunile” determinate de proiectul legii dării în plată, aflat în reexaminare la Camera Deputaților, și „perspectiva unor noi modificări ale configurației mix-ului de politici economice”, care afectează planurile investitorilor.

„În acest context, am ajustat în jos previziunile privind dinamica investițiilor productive pe termen mediu, cu impact asupra ritmului de evoluție a economiei. România se află în al treilea an al ciclului economic post-criză, iar investițiile productive au accelerat în ultimul trimestru din 2015 (ritm de două cifre) înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Pentru perioada 2016-2018 continuăm să ne așteptăm la o accelerare graduală a investițiilor în economie, cu ritmuri medii anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017, respectiv 9,1% în 2018, proces susținut, printre altele, de consolidarea consumului, nivelul accesibil al costurilor de finanțare și perspectivele de re-accelerare a exporturilor”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, coordonat de economistul-șef Andrei Rădulescu.

În raportul lunar din ianuarie, economiștii estimau un avans al investițiilor de 8,7% în acest an și de 10,9% anul viitor, dinamica pentru 2018 rămânând neschimbată.

Investițiile au resimțit la începutul anului turbulențele din piețele externe și discuțiile privind legea dării în plată, aspect reflectat de declinul investițiilor străine directe cu 9.8% an/an, la 286 milioane euro în ianuarie.

Încetinirea ritmului de creștere a acestora în 2016-2017 va înregistra un impact asupra pieței forței de muncă, însă va fi contrabalansată de presiunile salariale. Astfel, BT preconizează scăderea doar graduală a ratei medii anuale a șomajului, de la 6,3% în 2016 la 5,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să crească superior nivelului prognozat anterior, la 6% în 2016 și 5,7% anul viitor, de la 5,8%, respectiv  5,5%, cât indica raportul din ianuarie. În schimb, estimarea pentru 2018 a fost redusă marginal, de la 5% la 4,9%.

„Ne așteptăm ca, pe termen mediu, principala componentă a PIB să fie impulsionată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de climatul favorabil din piața creditării”, mai spun economiștii Băncii Transilvania.

Aceștia estimează un avans mai redus al exporturilor, revizuind estimarea la 6% în 2016 și 2017, de la 6,3%, respectiv 6,1%, iar pentru 2018 dinamica este calculată la 6,2%, în loc de 6,8%.

Pe scenariul construit de economiștii BT, importurile vor crește cu 7,7% în acest an, urcând până la 8,4% anul următor, pentru a se reduce ușor în 2018, la 8,3%.

„În funcție de evoluția intensității factorilor de risc, vom revizui acest scenariu central. Printre principalele elemente de incertitudine, cu posibil impact pentru evoluția economiei interne pe termen mediu, se menționează climatul macro-financiar global/european, provocările din plan geo-politic global, regional (inclusiv terorismul), decizii de politică economică pe plan intern, cu impact în sfera echilibrului macroeconomic general”, subliniază economiștii.

Tagged , , , , , , , , ,

Dumnezeul economiei e gol…

Sursa: Biziday

Îl urmăresc pe Guvernator de 18 ani. Mi-a plăcut întotdeauna stilul său, de Moromete. Banca Națională a României a fost întotdeauna o pepinieră de economiști, unii geniali, precum Lazea, alții mai degrabă tocilari precum profesorul Daniel Dăianu, un om foarte rupt de realitate. Doi oameni mi-au atras atenția în mod particular în această perioadă – Mugur Isărescu și Cristi Popa, fostul său viceguvernator.

Minți briliante în materie de economie, amândoi aveau o chestie, un fel de atingere a realității care nu le permitea să bată câmpii în monetarism cum face Daniel Dăianu sau să se piardă în dimensiunea matematică, abstractă și mult prea infinită pe care economia, de multe ori, dă impresia că o are. Cum eu nu sunt un economist de profesie ci doar un comunicator (un jurnalist) destul de autodidact în materie de economie, am trăit acești ani urmărind opinii, politici aplicate și neaplicate, idei, poziții, reveniri…

Când spun că am început să mă îndoiesc de Isărescu nu mă refer la buna credință a Guvernatorului (personalitatea sa are și o astfel de dimenisiune, rară la acest nivel de putere și influență) nu mă refer nici la judecățile de valoare ale Guvernatorului (care probabil vor deveni și mai valoroase o dată cu înaintarea în vârstă a lui Isărescu) dar am început să am dubii în legătură cu oportunitatea lor.

Așa cum vă spuneam într-un articol precedent, Mugur Isărescu și-a dat deja acordul pe Codul Fiscal, dar s-a răzgândit subit după epopeea grecească din această vară. De data asta Ponta spune adevărul, dar vai, săracul Ponta, a mințit de atâtea ori încât nimeni nu îl mai crede acum. Intervenția de săptămâna trecută, cea în care Isărescu desființează literalmente Codul Fiscal, arată că Isărescu crede că ceva mult mai important și mai periculos planează asupra țării noastre și că, deși inițial Isărescu a fost de acord, acum nu mai este, pentru că pur și simplu noul Cod Fiscal nu mai este oportun. Cu adevărat mișto e faptul că Isărescu confirmă practic ipotezele mele anterioare, de fapt tot eu pe acest site am și emis opinia că “salvarea băncilor românești cu capital grecesc din România este cheia bătăliei pentru noul cod fiscal“.

Acum, a mai apărut o ipoteză, una nașpa rău, cum că se pregătește un plan de scoatere/ieșire din UE a țărilor care nu îndeplinesc unele criterii și poate de aici și spaima lui Isărescu de a face Codul Fiscal pilaf. După cum vedeți, încerc să fac o imagine in reflexia unor cioburi, am fost plecat două săptămâni din țară și încerc să ghicesc (ceea ce de obicei nu fac, chiar dacă las impresia că fac) ce a dus la așa o bulversare… Indiferent care sunt motivele lui Isărescu, indiferent cum s-au acuplat diferitele tabere politice (care de regulă nu înțeleg mai nimic) pe problema Codului Fiscal, în rândurile următoare o să îmi asum dificila sarcină de a combate cu argumente devastatorul atac pe care Mugur Isărescu l-a susținut împotriva Codului Fiscal. Asta pentru că am sentimentul că nimeni altcineva nu are de gând sau nu poate să o facă.

Cheia problemei pare a fi deficitul bugetar. De fapt nu este, dar hai să stăm pe ea. Nimeni nu știe exact care va fi impactul reducerii TVA la alimente (BNR vede conturile trezoreriei și Isărescu știe totuși unele lucruri înaintea muritorilor de rând) dar ceea ce vedem în acest an este un excedent de 0,6% din PIB (deci un mld de euro pe prima jumătate a anului) în condiții de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Pentru prima dată în cei 18 ani de când predicăm (de la școala BNR citire) liberalizarea economiei prin reducerea de taxe avem o confirmare, și încă una solidă, că reducerea de taxe crește veniturile la buget prin stimularea economiei. De mai bine de jumătate de an România reduce taxe și, în condiții de creștere ușoară a cheltuielilor, excedentul bugetar crește. Parcă visăm și nu ne credem ochilor ce visăm. Sigur Isărescu nu crede, dar execuția bugetară îl contrazice.

Bineînțeles că politica de stimulare fiscală prin reducerea de taxe într-o perioadă de creștere este prociclică, dar la noi vorbim acum despre o reformare fundamentală a economiei. Nu creșterea economică este efectul principal al noului Cod Fiscal, ci reducerea evaziunii, o chestiune care două decenii a fost la fel de neverosimilă ca și lupta anticorupție.

Acum se întâmplă! Reducerea TVA este necesară în primul rând pentru formarea unor bune practici în economie și, dacă nu s-a putut altcândva, e bine și acum. Oricând e bine. Isărescu e prea bătrân ca să mai creadă în minuni, ok, dar problema bătrânilor este că nu recunosc minunile nici atunci când ele chiar se petrec. Deci nu creșterea economică din 2016 e importantă ci creșterea gradului de conformare voluntară pentru cine știe cât timp România va putea fi o țară civilizată din punct de vedere fiscal. Asta nu se face doar cu campanii dure ale ANAF.

Reducerea taxelor e un must! Iar Isărescu nu pare să o priceapă, sau nu crede în ea, sau pur și simplu s-a obișnuit cu o Românie medievală din punct de vedere fiscal, încât nu poate înțelege un pas înainte pe care el însuși l-a predicat și l-a aplicat atunci când era premier.

Așa, și cine spunea anul trecut că decât investiții proaste, mai bine statul economisește banii? Mai țineți minte? A fost prima ruptură majoră între ceea ce predic eu și ceea ce susține Dumnezeul economiei noastre, Mugur Isărescu. Problema este că guvernul ăsta nu e în stare de investiții și punct. S-a lămurit problema. Da, face excedente căci nu e în stare să facă autostrăzi… Așa și? Mai departe cum procedăm?

Nu e normal să reducă taxele ca să permită și, de fapt să atragă investiții private? Nici nu vă imaginați ce motor uriaș va fi reducerea aia a impozitului pe dividende! În esență vorbim despre locuri de muncă pe care le vor creea privații dacă statul nu e în stare. Sigur, privații nu vor face autostrăzi, dar vor face altceva… orice, putem crește și pe servicii dacă nu creștem pe infrastructură…

Dar, încă o dată, aici Isărescu se contrazice grav pe sine însuși. În toamna 2014 spunea că investițiile publice nu trebuie făcute, acum se vaită că noul Cod Fiscal nu lasă loc de investiții publice. Așa este, nu prea mai lasă. Dar oferă ceva concret în locul unei iluzii de care eu unul m-am săturat.

O da! Aici e punctul slab al guvernării, nu al Codului Fiscal. Așa cum foarte inspirat spunea Florin Cîțu, Codul Fiscal este doar un reper în economie. Nu reducerile de taxe fac deficit, cheltuielile mari fac deficit. Este jobul guvernului să reducă din cheltuieli în cazul în care Codul Fiscal produce, momentan, o gaură în buget.

Când vă spuneam că acest Cod Fiscal are un călcâi al lui Ahile mă refeream la faptul că nu este dublat de o reformă a administrației publice care să permită reducerea cheltuielilor în unitățile teritoriale, astfel încât un eventual deficit să poată fi ținut sub control. Isărescu trăiește în anii 2010, a fost artizanul tăierilor de salarii de atunci și de aceea spune că nu rezistă democrația. Da, aici ar fi avut dreptate, dar numai dacă venea cu argumentul ăsta cât era în dezbatere Codul Fiscal, NU după aprobarea lui cu aproape unanimitate în Parlament.

După ce toate partidele și-au asumat Codul Fiscal, să vii și să zici că nu rezistă democrația, este ca și cum ai submina-o chiar tu, din influenta și puternica poziție de Guvernator pe care o ai. O coerență politică în materie de taxe n-am mai avut niciodată, aceasta ar fi fost prima, și acesta este motivul pentru care nu mi-a plăcut poziția Guvernatorului, am criticat dur faptul că Președintele a spart această coerență retrimițând în Parlament Codul Fiscal, determinând și răzgândeala trepădușilor din PNL. De asta am ajuns să mă îndoiesc de Isărescu.

Când un astfel de Dumnezeu vine și spune că toți sunt proști, oamenii de afaceri sunt proști, jurnaliștii, politicienii… cum să-l contrazici? Noi ca națiune avem o gravă problemă de coerență. Spre deosebire de unguri, de nemți, de alte nații, noi nu prea știm să fim uniți în chestiuni importante. Ba chiar, ironia sorții, se mai întmplă și ca, accidental, o astfel de coerență să fie obținută de câte un olog politic, așa cum e Victor Ponta.

Dar, la dracu! la scară istorică nici nu mai contează asta! Contează dezvoltarea, pașii înainte pe care reușim să îi facem și, chiar dacă acest cod fiscal nu e perfect (eu însumi l-am criticat punctual) ideală era asumarea sa politică. Pe care Isărescu și Iohannis au stricat-o.

Nu mai contează de ce. Important este că, fără acea unitate, Codul Fiscal devine vulnerabil, nu mai știi sigur dacă peste un an sau doi va mai fi valabil sau va fi modificat, iar asta reduce încrederea, reduce deci semnificativ efectul pozitiv de reformare al economiei pe care l-ar fi avut. De aceea îmi permit să spun, cu aproape același respect pentru Dumnezeul economiei, Mugur Isărescu, indiferent de motivele ce l-au speriat și l-au făcut să-și reevalueze poziția, Isărescu a greșit!

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,