Tag Archives: consultant fiscal

Barza,viezure,manz

Sursa: Zf

Gabriel Sincu, director executiv, asistenţă fiscală şi juridică, EY România:

O măsură prin care ANAF începe să-şi facă treaba este o măsură binevenită.

Este greu de spus dacă poate să aducă bani la buget, dat fiind că este făcută pe o legislaţie deja existentă şi că nu este raportată la un moment zero.

Oricine poate spune acum că are bani pe care i-a făcut cu 20 de ani în urmă. Ar trebui aplicată o amnistie în adevăratul sens al cuvântului, pentru ultimii 25 de ani, să fie parte dintr-un proces complex, timp de ani de zile. Celor care ştiu că au bani în România sau în străinătate trebuie să li se dea o perioadă de timp în care să-şi declare respectivii bani şi în care să fie scutiţi de penalităţi. De atunci, să depună declaraţii de avere la Fisc, astfel ca ANAF să poată verifica din acel moment orice.

Din punctul meu de vedere, măsura este doar ca să dea de lucru avocaţilor care se ocupă de litigii. Poate fi şi o acţiune de imagine.

Nu neg bunele intenţii ale Fiscului, dar o astfel de acţiune nu trebuie făcută heirupist, pompieristic.

Irlanda a făcut la finalul anilor ’80, începutul anilor ’90 o astfel de amnistie şi a funcţionat, a dus la creşterea veniturilor bugetare.

În schimb, în Italia şi Turcia au fost doar acţiuni pompieristice, care nu şi-au atins scopul.

 

Mihai Marcu, preşedinte MedLife:

Este o măsură normală, trebuie să se înceapă de undeva. S-a dat impresia că se pot face bani cu sacoşa până acum. Prea s-au dat mulţi bani la fotbalişti şi manelişti la televizor.

Algoritmul de calcul pentru oamenii vizaţi va fi perfecţionat în timp, e o cheie de la care se porneşte, însă totul este perfectibil în timp. La fel s-a întâmplat şi în Italia, şi în Grecia.

Important este ca cei care nu au plătit impozite pentru bunurile deţinute să o facă, nu are niciun rost să le confişte statul, că nu are ce face cu ele.

O să vedeţi că cei care au făcut bani cinstiţi vor putea să dovedească şi pentru perioada 2011-2013, şi pentru înainte, cu un extras de cont, câţi bani aveau şi de unde.

Una dintre probleme este de ce nu sunt şi politicienii pe listă. N-ar trebui să fie în fruntea listei ANAF?

 

Radu Timiş, Cris-Tim:

Este o măsură binevenită. Însă dacă ar fi fost făcută mai devreme, lucrurile nu ar fi degenerat în evaziune fiscală timp de 25 de ani de zile.

Dacă omul a ştiut atâţia ani că totul se rezolvă, şi-a luat o bucată tot mai mare din tort.

Antreprenorii cinstiţi nu au putut să mai concureze cu cei care făceau astfel de practici, au devenit disperaţi. Unii dintre ei a trebuit să urmeze acelaşi practici, dar au ajuns la DNA.

Măcar după această acţiune a ANAF, orice jucător economic va şti că va fi cineva care îl va întreba: „De unde ţi-ai luat maşina Bentley?”, „De unde îţi permiţi să duci stilul ăsta de viaţă dacă tu ai veniturile astea?”.

Antreprenorii nici nu au fost motivaţi să plătească până acum impozite la stat, pentru că banii sunt prost administraţi sau furaţi în alte părţi.

Ar trebui ca acesta să fie momentul zero, să vină şi cei care nu au plătit taxe, să plătească, să-şi aducă banii din străinătate, să-i declare. Şi aşa s-ar aduce şi bani la bugetul de stat. Pe viitor, în mod sigur, măsura o să-i facă pe cei care fac bani să plătească şi impozitele la stat.

În Olanda, în Italia, dacă ai un Ferrari şi nu îl poţi justifica, ţi-l confiscă. Nu cred că cineva îşi mai permite să facă acum abuzuri.

Excese sunt însă în orice transformare, cu atât mai mult dacă este o transformare profundă.

 

Dan Şucu, preşedinte Mobexpert:

Nevoia de o astfel de măsură există, sper doar să nu fie abordată pompieristic, ci logic şi echilibrat. Speranţa mea este să fie o abordare anglo-saxonă, nu latină.

Este prematur să mă pronunţ care vor fi efectele acestei măsuri, nu mă simt vizat, aşa că nu am analizat cum se stabileşte exact lista celor vizaţi de ANAF.

 

Octavian Bădescu, fondator Sameday Courier:

Se instaurează gradual o atmosferă poliţienească, se pune o presiune tot mai mare pe mediul de afaceri.

Nu văd însă o perocupare similară pentru reducerea cheltuielilor statului. Această măsură ar putea crea presiune pentru abuzuri.

Nu este o măsură foarte propice pentru mediul de afaceri, îţi cam piere cheful de afaceri într-o astfel de atmosferă.

Nu cred că aceste controale vor avea efecte care să facă diferenţa la bugetul de stat.

Poate fi şi doar o măsură populistă, care chiar să coste mai mult decât face.

Este o preocupare tot mai mare în România, dar şi la nivel european, să se strângă tot mai mulţi bani la bugetul de stat.

Acesta este scopul meu? Să aduc bani la stat? Ar trebui ca statul să se preocupe de limitarea cheltuielilor, nu să ia tot de la cei care fac bani.

 

Emilian Duca, consultant fiscal:

„Poate fi utilă iniţiativa ANAF. Problema este să se lucreze cu bună-credinţă, să nu existe tendinţa de a abuza. Trebuie ca angajaţii ANAF să respecte cu stricteţe secretul profesional, pentru că problema în cazul acestor mari contribuabili persoane fizice nu este de bani, ci de prestigiu. ANAF trebuie să ştie că pot fi distruse reputaţii şi businessuri fără motiv dacă aceste controale îmbracă forme abuzive”.

 

Adrian Mihai, unul dintre acţionarii Fan Courier:

„Teoretic, eu cred că este o acţiune bună. Depinde de cum va fi pusă în practică şi de cum vor colabora între ele instituţiile statului, pentru a nu duce la abuzuri. Acest tip de demers ar trebui să fie orientat către viitor, nu spre trecut”, a spus.

 

Cristian Erbaşu, acţionar al grupului Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii:

„Este o acţiune de bun simţ, însă trebuia făcută de multă vreme. Dacă ar fi fost pusă în practică în urmă cu 25 de ani, azi nu ar mai fi fost o ştire, iar acum am fi trăit într-o societate normală. În toată lumea civilizată, o persoană trebuie să-şi poată justifica veniturile şi proprietăţile, asta este legea. Eu nu cred că ANAF mai are nevoie de PR, ci mai degrabă se încearcă intrarea într-o zonă de normalitate. Totuşi, mai bine mai târziu decât niciodată”.

 

Nicolae Neag, director comercial şi acţionar al producătorului de materiale de construcţii Siceram Sighişoara:

„Acţiunea este OK, trebuia să plece de undeva, pentru că evaziunea este mare. Nu cred că vom vorbi despre sume spectaculoase, însă este important ca banii să fie utilizaţi în interesul contribuabililor”.

 

Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom Transport România şi om de afaceri:

Iniţiativa este bună, trebuie văzut cum s-au acumulat averile, însă mie mi-e teamă că o acţiune insuficient pregătită poate da naştere la abuzuri. Trebuie stabilită o diferenţiere între contribuabilii oneşti şi cei care nu pot justifica nimic, caz în care aceştia nu mai pot fi numiţi de fapt contribuabili. Bani la buget vor fi colectaţi dacă va exista şi o perioadă de amnistie fiscală. În cazul în care se va opta exclusiv pentru o abordare coercitivă, probabil că mulţi bani vor face avocaţii.

Nu înţeleg de ce s-a optat pentru 2011 – 2013 şi care este relevanţa acestei perioade. Poate că sunt persoane care au avut banii din ‘90 sau au economisit timp de mai mulţi ani.

Toată acţiunea depinde de cel asupra căruia va cădea sarcina probei. Dacă va cădea asupra contribuabilului, atunci lucrurile se complică.

Cu un mix de atenţie şi diligenţă, poate fi o acţiune benefică, care să aducă ceva bani la buget şi să producă suficient de multă jurisprudenţă pe viitor pentru ca apetenţa spre eludarea plăţii taxelor să scadă considerabil.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Stanga face business, dreapta il omoara

Sursa: Adevarul Financiar

„Tineri muncitori”, pictură de Ivan Bevzenko FOTO: marxists.org

Un client francez îmi spunea recent că în Franța e o vorbă clasică: „€˜Vin socialiștii la putere, începe să meargă business-ul”, spune Marius Ionescu, partener al NNDKP și consultant fiscal, pe blogul său de pe Adevărul Financiar.

Mirarea mea și-a găsit răspuns în completarea sa: „€˜Nu ați observat că de obicei stânga face business și dreapta îl omoară? În Franța lucrurile astea sunt clare demult”.

Am stat apoi și m-am gândit la meleagurile noastre. În mintea mea, pentru cerințe de rigoare, aș fi vrut să îmi pot contrazice clientul și să vin cu exemple unde dreapta a dezvoltat afacerile și stânga a fost mai mult preocupată de măsuri sociale. Îmi veneau însă în gând doar exemple inverse: o guvernare de dreapta la mijlocul anilor 90 în care sărăcia aproape se generalizase (excepție făcând ultima parte a guvernării, unde un premier technocrat a luat măsuri de relansare economică). Un guvern de stânga în timpul căruia creșterea economică a decolat la începutul anilor 2000, să zicem ajutată și de cauze externă. Poate venise rândul și României pe harta investițiilor străine. Urmează apoi un guvern de dreapta care prinde vânt în pânze în cadrul unui boom economic istoric la nivel mondial. Dar care face lucruri năstrușnice, de exemplu crește foarte mult numărul angajaților la stat, precum și veniturile lor. Se ajunsese să se câștige net mai bine la stat decât în mediul privat. O fi fost o măsură de stânga sau de dreapta? Vine apoi al doilea guvern de dreapta, care omoară consumul luând cele mai dure măsuri de austeritate din Europa. Inclusiv creșteri abrupte de taxe. (E drept, și climatul economic mondial era profund bolnav).

La nivel micro, îmi amintesc de un premier și un ministru de finanțe de dreapta care au limitat pensia maximă la cinci puncte de pensie, dar €œau uitat” să limiteze și contribuția la pensie la cinci salarii medii pe economie. Cum ar veni plăteai nelimitat în funcție de ce venit aveai, dar pensie puteai primi maxim 5 puncte de pensie. Curat măsură de dreapta! Vine însă apoi un guvern de stânga care scade contribuția la pensie. Curat măsură de stânga!

În fine, zilele astea ne aflăm în fața unui Cod Fiscal rescris, de concepție puternic liberală, propus de un guvern de stânga și contestat de opoziția de dreapta.

Sunt multe lucruri pozitive în acest Cod Fiscal, și adoptarea lui chiar și fără măsurile de reducere a taxelor, ar fi un mare pas înainte. Asta întrucât conține zeci de propuneri tehnice ale mediului de afaceri, consultanților fiscali, aparatului tehnic din Ministerul de Finanțe, organizațiilor patronale și profesionale, și nu numai, care îmbunătățesc substanțial cadrul legislativ fiscal.

În general argumentele dreptei constau în lipsa de oportunitate a unor reduceri de taxe versus resursele bugetare actuale. Este mult de discutat aici și e loc pentru o discuție separată.

Ce mi-aș dori însă, ca cetățean român și alegător, e să fiu surprins de o măsură liberală luată de un guvern de dreapta, când va fi el! Până atunci, mă văd nevoit să le dau dreptate francezilor cu zicala lor. În fond, au mult mai multă experiență pe subiect decât noi.

Marius Ionescu este partener al NNDKP și consultant fiscal autorizat

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,