Tag Archives: curs leu euro

Degeaba esti punctual la intalnirea cu moneda EURO daca…nu te-a chemat nimeni

Sursa: Sfin.ro

Cu toate că nimănui nu-i prea pasă când zice guvernul că vom adera oficial la euro, dat fiind că economia României este de ani mulți puternic euroizată – atât de euroizată încât până și valoarea cartelei Hipsterova (2 euro) este măsurată tot în moneda unică europeană – cred totuși că este important să dăm atenție cuvântărilor publice pe această temă. Ei bine, ce am aflat noi ieri de la ministrul de finanțe?

“E foarte importantă convergenţa reală la euro şi mă refer la convergenţa veniturilor populaţiei. După cum ştim, în acest moment, veniturile populaţiei, acest PIB pe cap de locuitor, este undeva la 55% din media europeană. Bunele practici arată că aderarea unor monede într-o zonă monetară ar trebui să se facă acolo unde veniturile populaţiei sunt undeva la 70-80% din media veniturilor populaţiei din respectiva zonă monetară.”

Bine, am explicat deja păcăleala cu convergența reală.

Dar ce înseamnă convergența reală? Ehe, aici e aici: convergența reală înseamnă ce vor băieții deștepți să însemne! De exemplu, zic unii, convergența reală se exprimă prin nivelul PIB/loc., iar România ar trebui „să prindă din urmă” media UE înainte de a se unifica monetar (a se citi, înainte de a intra în cartelul zonei euro). Pe șleau, o țară săracă nu are cum să folosească aceeași monedă cu o țară bogată; trebuie să fie ambele cam la fel de bogate. Cum era de așteptat, unei asemenea gogoși intelectuale este imposibil să-i găsim un indicator de măsură cât de cât adecvat: cât să fie PIB/loc. ca să primim ok-ul de la experți că putem intra în zona euro, să fie 50% din media zonei euro, să fie 60%, să fie 70%, să fie 100%? Răspunsul e unul singur: „cine știe?!” Sau, precum în bancul cu matematicianul, contabilul și economistul: „cât vrei să facă?!”

Și ca să vedeți că bancurile sunt adevărate, până foarte recent nivelul folosit pentru a exprima convergența reală era 60% din media UE. Mugur Isărescu ridica un pic ștacheta fix cu un an în urmă – ultimele țări intrate în zona euro sunt țările baltice, unde PIB/loc. era de aproximativ 60% din media zonei euro:

Aderarea la euro 1

Ieri Anca Dragu a stabilit un nou prag. În opinia sa nu se poate spune că am realizat convergența reală decât când vom ajunge la 70-80% din media zonei monetare. Bomboana de pe coliva aderării la euro fiind aceea că ministrul de finanțe nu se referea la PIB/loc., ci la veniturile populației – tehnocrații știu de ce, fiindcă dacă ne uităm la venituri vedem că România stă și mai prost decât stă la PIB.

PIB/loc. în România este de 55% din media UE, în vreme ce veniturile populației sunt la 45%! Până vom ajunge noi la 70-80% din media UE vor mai trece 10 ani, iar până vom ajunge la 70-80% din media zonei euro vor mai trece probabil 20 de ani. Cu alte cuvinte, Anca Dragu a spus Aleluia aderării la euro. Sau credeți că era doar obosită?

Aderarea la euro

***

Sunt curios dacă bancul va merge până la capăt și cineva ne va spune într-o zi că, de fapt, merită să folosim legal euro doar când veniturile noastre vor fi egale cu media zonei euro.

Tagged , , , , , ,

Profil Economic vazut de Banca Transilvania

Sursa: Sfin.ro

Economiștii Băncii Transilvania au revizuit în scădere avansul economiei, la 5% pentru acest an, de la o estimare de 5,2% în ianuarie, și de la 5,1% la 4,9% pentru 2017, fiind influențat de o dinamică mai slabă a investițiilor productive, care a fost ajustată de la 8,7% la 8,1%, respectiv de la 10,9% la 9%, pe fondul incertitudinilor interne și externe, cu impact asupra planurilor de investiții ale companiilor.

Economia românească a fost rezistentă în ultimele trimestre la turbulențele globale, susținută și de mix-ul intern relaxat de politici economice,  însă intensificarea terorismului în Europa și incertitudinile privind BREXIT-ul au impact asupra mediului de investiții în statele UE.

La acești factori se adaugă și prefigurările pe plan intern, precum „distorsiunile” determinate de proiectul legii dării în plată, aflat în reexaminare la Camera Deputaților, și „perspectiva unor noi modificări ale configurației mix-ului de politici economice”, care afectează planurile investitorilor.

„În acest context, am ajustat în jos previziunile privind dinamica investițiilor productive pe termen mediu, cu impact asupra ritmului de evoluție a economiei. România se află în al treilea an al ciclului economic post-criză, iar investițiile productive au accelerat în ultimul trimestru din 2015 (ritm de două cifre) înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Pentru perioada 2016-2018 continuăm să ne așteptăm la o accelerare graduală a investițiilor în economie, cu ritmuri medii anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017, respectiv 9,1% în 2018, proces susținut, printre altele, de consolidarea consumului, nivelul accesibil al costurilor de finanțare și perspectivele de re-accelerare a exporturilor”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, coordonat de economistul-șef Andrei Rădulescu.

În raportul lunar din ianuarie, economiștii estimau un avans al investițiilor de 8,7% în acest an și de 10,9% anul viitor, dinamica pentru 2018 rămânând neschimbată.

Investițiile au resimțit la începutul anului turbulențele din piețele externe și discuțiile privind legea dării în plată, aspect reflectat de declinul investițiilor străine directe cu 9.8% an/an, la 286 milioane euro în ianuarie.

Încetinirea ritmului de creștere a acestora în 2016-2017 va înregistra un impact asupra pieței forței de muncă, însă va fi contrabalansată de presiunile salariale. Astfel, BT preconizează scăderea doar graduală a ratei medii anuale a șomajului, de la 6,3% în 2016 la 5,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să crească superior nivelului prognozat anterior, la 6% în 2016 și 5,7% anul viitor, de la 5,8%, respectiv  5,5%, cât indica raportul din ianuarie. În schimb, estimarea pentru 2018 a fost redusă marginal, de la 5% la 4,9%.

„Ne așteptăm ca, pe termen mediu, principala componentă a PIB să fie impulsionată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de climatul favorabil din piața creditării”, mai spun economiștii Băncii Transilvania.

Aceștia estimează un avans mai redus al exporturilor, revizuind estimarea la 6% în 2016 și 2017, de la 6,3%, respectiv 6,1%, iar pentru 2018 dinamica este calculată la 6,2%, în loc de 6,8%.

Pe scenariul construit de economiștii BT, importurile vor crește cu 7,7% în acest an, urcând până la 8,4% anul următor, pentru a se reduce ușor în 2018, la 8,3%.

„În funcție de evoluția intensității factorilor de risc, vom revizui acest scenariu central. Printre principalele elemente de incertitudine, cu posibil impact pentru evoluția economiei interne pe termen mediu, se menționează climatul macro-financiar global/european, provocările din plan geo-politic global, regional (inclusiv terorismul), decizii de politică economică pe plan intern, cu impact în sfera echilibrului macroeconomic general”, subliniază economiștii.

Tagged , , , , , , , , ,

Ce cred analistii despre evolutia pietelor bursiere

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Rareş Nilaş, unul dintre cei mai cunoscuţi brokeri de la Bucureşti, crede că trendul de scădere al pieţelor bursiere este clar, „inclusiv în România”, iar dacă nu vrei să pierzi ca investitor ieşi din piaţă şi „te duci pe valută”. „Trendul este clar de scădere. Inclusiv la noi. Nu ai cum să rămâi independent. Problema este că piaţa din România nu are produse de investiţii prin care să te protejezi atunci când piaţa scade”. Vineri, bursa de la Bucureşti şi-a mai revenit pe fondul creşterilor de afară, dar Nilaş crede că este doar o revenire de scurtă durată, pentru că pieţele externe vor scădea în continuare din cauza Chinei sau a preţului petrolului.

Citeste mai mult pe www.zf.ro

Tagged , , , ,

Profilul economic al zilei

Sursa: BCR

§  Ieri, leul s-a apreciat rapid faţă de euro iar cursul comunicat de BNR a fost de 4,4109. Acesta a fost cel mai puternic nivel al monedei naţionale în raport cu euro din ultimele patru luni. Volumul operaţiunilor a fost foarte ridicat iar întărirea leului a avut loc pe fondul tranzacţiilor derulate de bănci londoneze. Celelalte monede din Europa Centrală şi de Est (forint maghiar, zlot polonez) au avut evoluţii aproape plate în raport cu euro, aprecierea semnificativă a leului într-o singură zi fiind un aspect aparte în regiune.   

§  Pe piaţa secundară a titlurilor de stat în lei s-a observat acelaşi optimism al investitorilor prezent şi pe piaţa valutară, interesul pentru cumpărare fiind ridicat. Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni cu scadenţa în iulie 2027 în valoare de 600 de milioane de lei, la un randament mediu de 2,94%. Cererea totală din partea investitorilor a fost de 1,06 miliarde lei. 

Tagged , , , , , , ,