Tag Archives: curs valutar

Unde se rupe legatura dintre venituri si productivitate la Isarescu? La propria persoana

Sursa: Sfin.ro

Nu exista discutie despre salarizare in care care sa nu fie necesar recursul la productivitatea muncii.

De fiecare data Isarescu a iesit public dezavuand orice propunere de crestere salariala fie ca era cazul salariului minim fie a salarizarii in sistemul bugetar prin introducerea bonusurilor de performanta a apelat la productivitate.

Isarescu se afla in una din 2 situatii:

1. Cine ii scrie discursurile nu stia pana de curand veniturile lui Isarescu astfel incat probabil ca isi imagina ca sunt inferioare ritmului de crestere a productivitatii

Scribul era desigur in eroare deoarece:

– Veniturile totale anuale ale lui Isarescu au crescut din 2006 pana in 2015 de doar 3 ori

– Venitul pe 2015 este mai mare cu 85,29% decat cel din 2009.

2. Isarescu chiar se crede foarte productiv desi a bagat si mentinut Romania in criza si nu se stie cum a pierdut dobanda pe aur in ultimii 10 ani, adica 500 milioane de dolari.

Datele Institutului Naţional de Statistică sustin ca în perioada 2010 – 2015 salariul mediu net pe economie a crescut cu 33% (de la 1.391 de lei net pe lună în 2010 la 1.848 de lei net pe lună în 2015), în timp ce productivitatea muncii a crescut cu numai 23% în acelaşi interval.

Salariul minim pe economie a crescut în perioada 2010 – 2015 cu 75% (de la 600 de lei brut pe lună la 1.050 de lei brut pe lună), iar dacă majorarea se raportează la anul în curs (luând în calcul faptul că salariul minim pe economie a ajuns la 1.250 de lei brut), creşterea în perioada 2010 – 2016 este de 108%.

Comparati productivitatea si veniturile lui Isarescu de la BNR cu discursurile.

Tagged , , , , ,

Profilul Economic al Zilei

Sursa: Sfin.ro

Joi, leul s-a apreciat puternic față de dolarul american (0,8% într-o singură zi) pe măsură ce moneda americană a continuat să piardă teren în raport cu euro pe piețele internaționale. Cotația stabilită de BNR pentru un leu în raport dolarul american a fost 3,9611. În raport cu euro, leul a avut o nouă şedinţă calmă de tranzacţionare, cu o lichiditate scăzută și un curs BNR aproape nemodificat faţă de ziua anterioară (4,4503).

Ministerul Finanțelor Publice a vândut ieri obligaţiuni de stat cu scadenţa în aprilie 2019 în valoare de 500 milioane lei. Randamentul mediu a fost 1,39%, în scădere cu 18 puncte de bază față de nivelul acceptat la licitația anterioară care a avut loc la începutul lunii august a.c. Cererea investitorilor a fost puternică şi s-a situat la 2,77 miliarde lei. Pe piața secundară, investitorii în titlurile cu venit fix au manifestat interes pentru segmentul mediu și lung al curbei în lei, iar randamentele au scăzut cu 1,5-4,5 puncte de bază față de sesiunea precedentă.

Tagged , , , , , , ,

Profilul economic al zilei

Abstract stock market price display

Trezorerie-curs-valutar-profil-economic

Tagged , , ,

Degeaba esti punctual la intalnirea cu moneda EURO daca…nu te-a chemat nimeni

Sursa: Sfin.ro

Cu toate că nimănui nu-i prea pasă când zice guvernul că vom adera oficial la euro, dat fiind că economia României este de ani mulți puternic euroizată – atât de euroizată încât până și valoarea cartelei Hipsterova (2 euro) este măsurată tot în moneda unică europeană – cred totuși că este important să dăm atenție cuvântărilor publice pe această temă. Ei bine, ce am aflat noi ieri de la ministrul de finanțe?

“E foarte importantă convergenţa reală la euro şi mă refer la convergenţa veniturilor populaţiei. După cum ştim, în acest moment, veniturile populaţiei, acest PIB pe cap de locuitor, este undeva la 55% din media europeană. Bunele practici arată că aderarea unor monede într-o zonă monetară ar trebui să se facă acolo unde veniturile populaţiei sunt undeva la 70-80% din media veniturilor populaţiei din respectiva zonă monetară.”

Bine, am explicat deja păcăleala cu convergența reală.

Dar ce înseamnă convergența reală? Ehe, aici e aici: convergența reală înseamnă ce vor băieții deștepți să însemne! De exemplu, zic unii, convergența reală se exprimă prin nivelul PIB/loc., iar România ar trebui „să prindă din urmă” media UE înainte de a se unifica monetar (a se citi, înainte de a intra în cartelul zonei euro). Pe șleau, o țară săracă nu are cum să folosească aceeași monedă cu o țară bogată; trebuie să fie ambele cam la fel de bogate. Cum era de așteptat, unei asemenea gogoși intelectuale este imposibil să-i găsim un indicator de măsură cât de cât adecvat: cât să fie PIB/loc. ca să primim ok-ul de la experți că putem intra în zona euro, să fie 50% din media zonei euro, să fie 60%, să fie 70%, să fie 100%? Răspunsul e unul singur: „cine știe?!” Sau, precum în bancul cu matematicianul, contabilul și economistul: „cât vrei să facă?!”

Și ca să vedeți că bancurile sunt adevărate, până foarte recent nivelul folosit pentru a exprima convergența reală era 60% din media UE. Mugur Isărescu ridica un pic ștacheta fix cu un an în urmă – ultimele țări intrate în zona euro sunt țările baltice, unde PIB/loc. era de aproximativ 60% din media zonei euro:

Aderarea la euro 1

Ieri Anca Dragu a stabilit un nou prag. În opinia sa nu se poate spune că am realizat convergența reală decât când vom ajunge la 70-80% din media zonei monetare. Bomboana de pe coliva aderării la euro fiind aceea că ministrul de finanțe nu se referea la PIB/loc., ci la veniturile populației – tehnocrații știu de ce, fiindcă dacă ne uităm la venituri vedem că România stă și mai prost decât stă la PIB.

PIB/loc. în România este de 55% din media UE, în vreme ce veniturile populației sunt la 45%! Până vom ajunge noi la 70-80% din media UE vor mai trece 10 ani, iar până vom ajunge la 70-80% din media zonei euro vor mai trece probabil 20 de ani. Cu alte cuvinte, Anca Dragu a spus Aleluia aderării la euro. Sau credeți că era doar obosită?

Aderarea la euro

***

Sunt curios dacă bancul va merge până la capăt și cineva ne va spune într-o zi că, de fapt, merită să folosim legal euro doar când veniturile noastre vor fi egale cu media zonei euro.

Tagged , , , , , ,

Profil Economic vazut de Banca Transilvania

Sursa: Sfin.ro

Economiștii Băncii Transilvania au revizuit în scădere avansul economiei, la 5% pentru acest an, de la o estimare de 5,2% în ianuarie, și de la 5,1% la 4,9% pentru 2017, fiind influențat de o dinamică mai slabă a investițiilor productive, care a fost ajustată de la 8,7% la 8,1%, respectiv de la 10,9% la 9%, pe fondul incertitudinilor interne și externe, cu impact asupra planurilor de investiții ale companiilor.

Economia românească a fost rezistentă în ultimele trimestre la turbulențele globale, susținută și de mix-ul intern relaxat de politici economice,  însă intensificarea terorismului în Europa și incertitudinile privind BREXIT-ul au impact asupra mediului de investiții în statele UE.

La acești factori se adaugă și prefigurările pe plan intern, precum „distorsiunile” determinate de proiectul legii dării în plată, aflat în reexaminare la Camera Deputaților, și „perspectiva unor noi modificări ale configurației mix-ului de politici economice”, care afectează planurile investitorilor.

„În acest context, am ajustat în jos previziunile privind dinamica investițiilor productive pe termen mediu, cu impact asupra ritmului de evoluție a economiei. România se află în al treilea an al ciclului economic post-criză, iar investițiile productive au accelerat în ultimul trimestru din 2015 (ritm de două cifre) înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Pentru perioada 2016-2018 continuăm să ne așteptăm la o accelerare graduală a investițiilor în economie, cu ritmuri medii anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017, respectiv 9,1% în 2018, proces susținut, printre altele, de consolidarea consumului, nivelul accesibil al costurilor de finanțare și perspectivele de re-accelerare a exporturilor”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, coordonat de economistul-șef Andrei Rădulescu.

În raportul lunar din ianuarie, economiștii estimau un avans al investițiilor de 8,7% în acest an și de 10,9% anul viitor, dinamica pentru 2018 rămânând neschimbată.

Investițiile au resimțit la începutul anului turbulențele din piețele externe și discuțiile privind legea dării în plată, aspect reflectat de declinul investițiilor străine directe cu 9.8% an/an, la 286 milioane euro în ianuarie.

Încetinirea ritmului de creștere a acestora în 2016-2017 va înregistra un impact asupra pieței forței de muncă, însă va fi contrabalansată de presiunile salariale. Astfel, BT preconizează scăderea doar graduală a ratei medii anuale a șomajului, de la 6,3% în 2016 la 5,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să crească superior nivelului prognozat anterior, la 6% în 2016 și 5,7% anul viitor, de la 5,8%, respectiv  5,5%, cât indica raportul din ianuarie. În schimb, estimarea pentru 2018 a fost redusă marginal, de la 5% la 4,9%.

„Ne așteptăm ca, pe termen mediu, principala componentă a PIB să fie impulsionată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de climatul favorabil din piața creditării”, mai spun economiștii Băncii Transilvania.

Aceștia estimează un avans mai redus al exporturilor, revizuind estimarea la 6% în 2016 și 2017, de la 6,3%, respectiv 6,1%, iar pentru 2018 dinamica este calculată la 6,2%, în loc de 6,8%.

Pe scenariul construit de economiștii BT, importurile vor crește cu 7,7% în acest an, urcând până la 8,4% anul următor, pentru a se reduce ușor în 2018, la 8,3%.

„În funcție de evoluția intensității factorilor de risc, vom revizui acest scenariu central. Printre principalele elemente de incertitudine, cu posibil impact pentru evoluția economiei interne pe termen mediu, se menționează climatul macro-financiar global/european, provocările din plan geo-politic global, regional (inclusiv terorismul), decizii de politică economică pe plan intern, cu impact în sfera echilibrului macroeconomic general”, subliniază economiștii.

Tagged , , , , , , , , ,

Tendintele pietei, vazute de BCR

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Citatul zilei: „Oare pârâul de la munte ar fi aşa de limpede şi de voios dacă n-ar fi rece ?” – Titu Maiorescu, scriitor şi critic literar român.

  • Untitled-1 Cursul EURRON afişat de BNR a arătat un leu aproape neschimbat faţă de ziua precedentă (4,5264). Lipsa de direcţie a leului a fost favorizată de volumele mici tranzacţionate pe piaţa valutară. Atenţia investitorilor este îndreptată în aceste zile asupra deciziei FED de miercuri seara (21:00 ora României) când banca centrală a Statelor Unite ar putea decide păstrarea dobânzii la acelaşi nivel (0,25-0,50%).
  • Cele două licitaţii ale Ministerului de Finanţe pentru titluri de stat de luni s-au bucurat de o cerere amplă din partea investitorilor. Lichiditatea bună din piaţă şi anunţul de vineri seară de menţinere a ratingului de ţară al României de către Fitch la BBB- cu perspectivă stabilă au contribuit la acest rezultat pozitiv. La prima licitaţie, oficialii au vândut certificate de trezorerie cu scadenţa în iulie 2016 în valoare de 1 miliard lei cu un randament mediu de 0,48%. Randamentul a scăzut semnificativ faţă de 0,98% la licitaţia anterioară cu o maturitate similară (6 luni) de pe 22 octombrie 2015. Cererea totală a fost de 3,46 miliarde lei. La a doua licitaţie Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei cu scadenţa în martie 2021. Şi de această dată randamentul a scăzut faţă de licitaţia precedentă pentru maturitatea martie 2021: 2,53% acum, faţă de 2,79% pe 14 decembrie 2015. Cererea totală a fost de 1,18 miliarde lei în acest caz.

Untitled-1

Untitled-1

Tagged , , , , , ,

Profilul economic al zilei

§  Leul a variat într-un interval zilnic destul de restrâns iar cursul comunicat de către BNR a fost 4,4488, aproape nemodificat faţă de şedinţa anterioară de tranzacţionare. Lichiditatea pieţei a fost sub media unei zile obişnuite. Evoluţia lipsită de direcţie a leului s-a regăsit şi pe celelalte pieţe valutare din Europa Centrală şi de Est, unde forintul maghiar şi zlotul polonez s-au tranzacţionat în intervale relativ similare cu cele de vineri.       

§  Ieri, randamentele obligaţiunilor de stat în lei au înregistrat variaţii zilnice minore. Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni cu scadenţa în ianuarie 2018 în valoare de 400 milioane lei, la un randament mediu de 2%. Volumul emis de către Ministerul de Finanţe a fost conform planurilor iniţiale, în condiţiile unei cereri totale din partea investitorilor de 771,4 milioane lei. Rezultatul licitaţiei poate fi considerat unul bun în condiţiile în care randamentele crescuseră pe piaţa secundară săptămâna trecută, un număr mare de investitori dorind să vândă obligaţiunile româneşti în lei pe termen lung în acel moment. Reducerea volumului emisiunilor în luna mai şi concentrarea pe scadenţele scurte şi medii în detrimentul celor lungi a fost răspunsul de până acum al Ministerului de Finanţe la reducerea cererii pentru obligaţiunile în lei în comparaţie cu lunile anterioare. 

 

§  Joi, Ministerul de Finanţe va organiza o licitaţie pentru obligaţiuni cu scadenţa în iunie 2019 în valoare de 400 milioane lei.   

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Profilul economic al zilei vazut de BCR

§  Leul a fost cotat de către BNR la 4,4110 în raport cu euro vineri, nivel aproape nemodificat faţă de ziua precedentă. Volumul operaţiunilor valutare a fost destul de ridicat, îndeosebi spre finalul şedinţei de tranzacţionare. Atenţia pieţelor valutare se va îndrepta în această săptămână din nou asupra Greciei, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro urmând să se întâlnească vineri pentru a evalua stadiul implementării reformelor de către guvernul elen. O amânare a discuţiilor ca urmare a unei posibile întârzieri din partea guvernului grec nu este exclusă, caz în care atenţia pieţelor va fi aţintită asupra capacităţii Greciei de a plăti rate către FMI de aproximativ 1 miliard de euro în primele două săptămâni din luna mai.         

§  Randamentele obligaţiunilor guvernamentale cu maturităţi cuprinse între 5 şi 10 ani au crescut uşor vineri, cu 1-2 puncte de bază. Astăzi, Ministerul de Finanţe va organiza o licitaţie pentru obligaţiuni cu scadenţa în iunie 2021 în valoare de 200 milioane lei.

Tagged , , , , ,