Tag Archives: curtea de conturi

“Ministrul” Gabi Oprea – un personaj toxic si impostor

Sursa: Tolo.ro

UPDATE: Rareș Bogdan explică: ”Eram la un meci al Stelei, pe stadion. Oprea a venit la mine și m-a întrebat dacă am numărul lui Tănase. Am sunat de pe telefonul meu și am plecat. Erau vreo 40 de oameni acolo, m-am îndepărtat și n-am auzit nimic. Nu știu ce i-a spus Oprea lui Tănase. Mai mult, Stelian Tănase nu mi-a reproșat deloc nimic de atunci, nu mi-a zis: vezi că Oprea m-a amenințat. Nu e corect ca acum să mă bage într-o chestie cu care n-am nici o legătură”.

UPDATE: Surpriză! Stelian Tănase a vrut să verifice de pe ce număr a sunat Rareș Bogdan cînd jurnalistul i l-a pasat apoi pe Gabriel Oprea. În acea zi, pînă la o anumită oră, toate apelurile din memoria telefonului șefului TVR au fost șterse. ”Nu de mine”, spune el.

UPDATE: Dacă ieri am scris că Rareș Bogdan putea vorbi orice cu Sorin Oprescu, azi înțeleg, privind înregistrarea emisiunii lui Sorin Avram de la TVR, că de pe telefonul lui Rareș Bogdan a discutat Gabriel Oprea cu Stelian Tănase! Așa spune șeful TVR. Că Rareș l-a sunat pe Tănase, ”am schimbat cîteva amabilități”, și apoi i l-a dat pe Oprea la telefon.Înregistrarea e aici, pasajul e la minutul 26:00. O cerere de cenzură formulată de un politician prin medierea și de pe telefonul unui jurnalist, asta nu mai e treabă de jurnalist!

Stelian Tănase i-a povestit lui Sorin Avram, și Clarice Dinu a rezumat pentru gandul.info, că vicepremierul Gabriel Oprea l-a sunat „foarte înfierbîntat, foarte opărit” ca să scoată de la TVR știrea despre plagiatul său.

Nu o dată l-a sunat, l-a sunat de trei ori. Politicianul i-a trimis pe cap lui Tănase pe cei doi reprezentanți ai UNPR în Consiliul de Administrație al televiziunii publice.

Și, pentru că Tănase s-a ținut tare, Oprea a decis să-l mazilească, lucru care se va finaliza mîine, în Parlament. O formalitate.

Oprea e unul dintre accidentele istorice ajuns în elita unui stat în condițiile în care el ar avea probleme la examenul de capacitate și dacă ar fi meditat de Stephen Hawking. Într-un mileniu în care țările de succes mizează pe educație, pe inovație și pe cultură democratică asociativă, varianta noastră la Victor Ponta este Gabriel Oprea, un tip cu o viziune militaristă și secretomană.

Iar secretul cel mare al lui Oprea nu este cum și-a făcut el doctoratul. Asta ne-am lămurit cu toții, datorită investigațiilor Emiliei Șercan, publicate pe Hotnews.

Vorba lui Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, care, cu toată prudența exasperantă, a dat, totuși, un mesaj clar în interviul realizat de Anca Grădinaru la Europa FM: ”Avem 56.000 de doctorate în ultimii 25 de ani și n-am ce să vorbesc cu Gabriel Oprea strict despre doctoratul lui”.

Secretul lui Oprea nu este, așadar, doctoratul. Secretul este cum și-a făcut el averea și, ca orice om care nu-și poate justifica traiul prin fișele de la ANAF, va veni o vreme cînd misterul se va deconta cu spargere de nori. Ca om public, veniturile neexplicite se răzbună întotdeauna.

Cînd ai în prim plan un personaj-impostor precum Oprea, orice temă atinsă de el este, involuntar, falsificată.

Nu pentru că omul e populat de rea intenție, căci Oprea, așa cum înțelege el lumea, crede că face bine țării sau televiziunii, ci pentru că, pur și simplu, nu se pricepe. Andreea Pora îl numește”pafarist”. Nu e locul lui acolo.

Vorba colegei mele, Maria Andrieș, de la ea am furat titlul, politicienii au ajuns să ne reprezinte mai tare ca sportivii. Altădată aveam Zîna de la Montreal în persoana Nadiei Comăneci, astăzi avem Zîna de la Rovinari, în persoana lui Victor Ponta. Și Zîna de la Sectorul Agricol Ilfov, cum se numea în vremurile marilor afaceri imobiliare, cînd lui Gabriel Oprea nu i se părea că ar fi o variantă de premier.

Vicepremier, ministru, ideolog al ”interesului național” și șef de partid, Oprea falsifică discuția despre TVR, căci nu el, ci situația financiară și profesională a televiziunii publice e ceea ce ar trebui să ne intereseze. Așa poate fi cîntărit Stelian Tănase.

În 2014, TVR a avut venituri de 120 de milioane de euro și cheltuieli de 140 de milioane. Toate celelalte televiziuni, împreună, au cheltuit 190 de milioane de euro. Asta e dimensiunea pieței de publicitate TV din România.

În acest timp, nu din mandatul lui Tănase, să ne înțelegem, ci aproape dintotdeauna, TVR a continuat să funcționeze ca un eunuc. Ceva mare cu voce pițigăiată. Datoriile sale istorice de peste 170 de milioane de euro, dintre care 100 de milioane de euro la buget, oripilează pe oricine. Și-l lasă pe Tănase într-o nemeritată singurătate în fața tentativei evidente de cenzură a lui Oprea. La TVR, dimensiunea nu mai e un avantaj, ci tocmai argumentul imposibilității reformei manageriale și editoriale.

Tănase susține că a redus costurile cu 25%, ”pe cifrele certificate de Curtea de Conturi, nu pe vorbe”. Totuși, cîtă vreme instituția va fi la fel de mare, la fel organizată, la fel reglementată și fără o cultură jurnalistică puternică, ea va continua să producă aceleași efecte. Fără să schimbi nimic decisiv, propunerea de a o ierta de datorii și de o finanța apoi pe baza unui abonament mărit înseamnă hrănirea aceluiași mecanism.

Degeaba alimentăm TVR pe principiul corect al nevoii de televiziune publică. TVR nu are conștiința serviciului public, în ciuda unor oameni buni care lucrează acolo.

Oprea e bun la tăvăleală. E antipatizat în mediile jurnalistice, inclusiv în alea pe care le stăpînește acum. Cineva ar putea să-i explice că botnița nu îi convertește pe cei cenzurați în suporteri, ci în viitori vorbitori frustrați. Iar ce a făcut el e nepermis.

Dar, sincer, problema TVR nu e Oprea, ci TVR.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Spaga – Drogul atotputernic

Sursa: Hotnews

Multi se intreaba azi, dupa arestarea primarului Sorin Oprescu, de ce acum si cum a fost posibil. A fost posibil din cauza unui mod de operare pe cat de strident, pe atat de dificil de probat. Cum bine sublinia Laura Stefan, una e sa banuim cu totii ca X fura, alta e sa transformi suspiciunea intr-un probatoriu solid. S-a intamplat tocmai acum, sambata noaptea, dintr-un motiv care tine mai degraba de hazard. Tocmai in aceasta zi Oprescu a umilit pe cine nu trebuia. Omul care trebuia sa-i aduca spaga cerea o amanare pe motiv ca i-a murit bunicul. Primarul si-a exprimat durerea in cot fata de acest trist eveniment. Scos din minti, omul s-a dus direct la procurori, iar restul il stiti. Oprescu n-a realizat ce i s-a intamplat nici la DNA, cand si-a intrebat propriul denuntator daca banii erau marcati.  

Dar ce merita cu adevarat subliniat in cazul Oprescu sunt cateva particularitati.

1. Tupeul nemarginit in furt. Oprescu si ceilalti din retea aveau toate motivele sa se teama de o ancheta din moment ce in acest an au fost ridicati alti trei oficiali din primarie, intre care si un consilier al primarului. Mai mult, banuiau cu totii ca sunt filati, urmariti si ca riscul de a fi prinsi este ridicat. Cu toate acestea, nimic nu i-a oprit sa aranjeze contracte, sa incaseze spagi si sa joace un fel de ruleta ruseasca. Sambata seara, Oprescu n-a mai nimerit cartusul gol. A fost prins in flagrant, cu banii marcati de procuror asupra lui.

2. Capacitatea fantastica de a juca inocenta.
N-am mai vazut pe nimeni in stare sa-si infiereze cu atata manie acuzatorii din spatiul public, cu numai cateva ore inainte de a fi prins in flagrant: “Nu suntem toti neam de hoti si de derbedei. (…) S-a incetatenit ideea ca toti din administratia locala sunt hoti, toti iau 10%, 15% (…) E prezumtia de nevinovatie, ce sa fac, sa stau toata ziua sa afirm ca nu?”, a spus Oprescu. Vezi aici farsa inocentei jucata impecabil

3. Experienta in furt. Aceasta reala putere de disimulare era dublata de un comportament precaut. Potrivit ordonantei de retinere, primarul primea spagile acasa, unde avea un mic aparat de bruiaj. Soptea planurile la urechea complicilor sai, astfel ca pentru procurori si servicii nu pare chiar cel mai simplu caz de coruptie cu tantalai fara experienta in furt. Nu e usor sa construiesti un dosar cu probe pana cand nu prinzi mai mult decat simple indicii. Rolul denuntatorilor este, in astfel de cazuri, determinant pentru a crea o bresa. Asa se explica de institutia Denuntatorului este atat de urata de toti politicienii.

4. Prizonier in caruselul spagii.
Va intrebati, firesc, cum e posibil sa se comporte atat de sigur de el, de sfidator, de inconstient. Cei mai multi, odata urcati in caruselul spagii nu se mai pot opri cand vor ei. Apoi, multi au ajuns la un standard atat de ridicat, cu proprietati si investitii in afara tarii, incat  le trebuie tot mai multi bani. Acestia nu pot veni dintr-o leafa de primar sau mici afaceri. In cazul lui Oprescu, visul de a avea propriul spital in afara tarii se cam naruieste. Sa fie fericit daca nu=l va tari dupa el pe propriul sau copil, cum au reusit ceilalti. Vezi aici lunga lista de politicieni care si-au tras familia in dosare penale.

5. Reteaua de complicitati.
Aici intra consilieri personali, directori din primarie, reteaua de prestatori de servicii selectati in functie de disponibilitatea de a plati comisioane la castigarea contractelor. Din cate aud, din spagile inacasate Oprescu platea lunar “spaga” sotiei unui consilier arestat intre timp cu scopul de a-i cumpara tacerea. In fine, in reteaua de complicitati gasim jurnalisti si televiziuni gata sa-i spele imaginea primarului contra unui mic comision.

6. Transpartinicul cinic.
Oprescu a parasit oficial PSD, dar a pastrat relatii bune cu toate partidele si cu personajele cheie de pe scena politica. Din acest motiv, cu exceptia unor ONG-uri, Oprescu n-a avut parte de opozitie reala. In aceasta uriasa retea de complicitati intra si primarii de sector, la fel de corupti. Nici ei nu aveau vreun interes sa deranjeze afacerile primarului general. Cinismul extrem al primarului Oprescu s-a manifestat dupa moartea copilului sfasiat de caini intr-un parc bucurestean. Atunci primarul a varsat la propriu lacrimi de crocodil, pentru a capitaliza cumva si aceasta tragedie.

7. Dispretul maxim fata de servicul public. Oprescu, la fel ca alti primari, prioritiza lucrari, efectua plati sau aloca bugete in functie de cine plateste spaga. Cine nu, sta la coada, insa cei pagubiti cu adevarat sunt cetatenii. Ma ingrozesc la gandul ca asa lucra si ca medic.

8. Protejat pana la final de mandat?
Daca asa a actionat in toti acesti sapte ani, cum de l-au prins abia acum, la sfarsitul celui de-al doilea mandat? A beneficiat de clementa unor institutii? Cel putin Curtea de Conturi, care avea capacitatea de audit pe valoarea contractelor si oportunitatea unor investitii poate spune daca a sesizat la timp alte institutii si ce s-a intamplat cu rapoartele lor daca nu cumva chiar fostul sau coleg de partid, Nicolae Vacaroiu, n-a inchis ochii.

Sunt unii care vad iarasi conspiratia serviciilor care scot candidati din cursa pentru a face loc altora. Nu dispunem pana acum de nici un indiciu credibil ca avem de-a face cu asa ceva.

Si ne intoarcem de unde am inceput. Oricat s-ar fi straduit sa-l prinda procurorii, fara largul concurs al primarului care lua spagi chiar daca stia ca exista 100% sanse sa fie prins, n-ar fi reusit sa-l inhate. Oprescu a pierit pe limba lui.

Tagged , , , , , , , , , ,

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.



● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.


FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU



Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:


FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni



● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.


Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial


Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.


FOTO: Aura Ion



Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.


FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Teapa de 125 milioane RON la Constanta

Sursa: Dobrogea tv

DESCHIDERE

În anul 2014, Curtea de Conturi a derulat o amplă acţiune de control la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. După trei ani în care auditorii Curţii de Conturi au fost „plimbaţi“ de la Ana la Caiafa, între RAJDP şi Consiliul Judeţean Constanţa, instituţia abilitată să controleze activitatea instituţiilor statului a izbândit să intre în dedesubturile gestiunii regiei constănţene de drumuri.

Amintim că refuzul de a primi auditorii Curţii de Conturi în control vreme de trei ani i-au adus în atenţia DNA pe şeful CJC, Nicuşor Constantinescu, şi pe directorul RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu.

 Liberalii au lăsat RAJDP fără buget, de teama DNA

Acţiunea de control la RAJDP Constanţa s-a desfăşurat în perioada 5.05.2014 – 15.07.2014 şi a avut în vedere „verificarea modului de gestionare şi utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi asigurarea integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT, pentru perioada 2011-2013“. Sinteza rezultatelor acţiunii de control în cadrul regiei a fost publicată recent şi pe site-ul Curţii de Conturi. Trebuie precizat şi faptul că regia de drumuri a rămas fără buget, cel puţin până la următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa, după ce aleşii liberali au decis să voteze „împotrivă“ la proiectul de hotărâre privind „aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a listei de investiţii a Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa pe anul 2015“. Mai mult, votul negativ dat proiectului l-a nemulţumit pe vicepreşedintele CJC Gheorghe Darie, care a solicitat chiar reluarea votului, cu unele amendamente propuse de consilieri: „Propun la punctul 18, dacă sunt întrebări din partea celor care au votat împotrivă, să răspundă acelor întrebări, pentru că este păcat să lăsăm regia fără buget, cu posibilitate limitată de funcţionare“, a afirmat Darie. Răspunsul a venit de la George Măndilă, consilier liberal, care a invocat un dosar al DNA: „Domnul Gâmbuţeanu împreună cu preşedintele în funcţie au un incident cu DNA? Vă daţi seama că este o problemă. Au fost anchete, sunt în proces…“ La finalul şedinţei, şi vicepreşedintele Cristinel Dragomir s-a arătat deranjat de decizia liberalilor de a lăsa regia de drumuri fără buget, cel puţin până la următoarea şedinţă. „Până una-alta, regia e a Consiliului Judeţean şi se supune deciziei Consiliului Judeţean. Dacă în plen, Consiliul Judeţean asta a votat, prin «bunăvoinţa» unor consilieri, asta e situaţia. Ea (n.r. Regia de Drumuri) poate funcţiona, pentru că nu are venituri numai de la noi“, a explicat vicepreşedintele CJC Cristinel Dragomir.

 Refuzul de a primi auditorii în control i-a adus în vizorul legii

Amintim totodată că „incidentul cu DNA“ care i-a determinat pe consilieri să voteze pentru aprobarea bugetului Regiei se referă la dosarul 124/P/2012, instrumentat de DNA Bucureşti, în care Nicuşor Constantinescu este, în prezent, „cercetat sub control judiciar pentru săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu (…) constând în ajutorul pe care l-a dat RAJDP Constanţa la refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare controlului activităţii regiei, documente solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013, douăsprezece infracţiuni de abuz în serviciu (…), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a emite/prelungi certificate de urbanism şi autorizaţia de construire solicitate de (….) sau de societăţile reprezentate de acesta, respectiv (….) şi (….), şi nouă infracţiuni de abuz în serviciu (…), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a pune în executare hotărârile instanţelor de judecată prin care a fost obligat să emită/prelungească certificate de urbanism solicitate de (….) şi (….)“, după cum se arată în rechizitoriul DNA.

Documentul la care facem referire poate fi consultat AICI

 Adrian Gâmbuţeanu – cercetat de DNA pentru abuz în serviciu

De asemenea, în aceeaşi cauză, directorul RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu, este „cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de abuz în serviciu (…) constând în refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare controlului activităţii regiei, documente solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013“, aşa cum se precizează în rechizitoriul întocmit de DNA.
Rechizitoriul poate fi consultat AICI

 Abateri financiare de peste 52 de milioane de lei

Iată însă care au fost concluziile la care au ajuns auditorii Curţii de Conturi în urma acţiunii de verificare a modului de gestionare şi de utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi de asigurare a integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT, pentru perioada 2011-2013, adică pentru anii în care Curtea de Conturi nu a avut acces în instituţia subordonată CJC şi condusă de Adrian Gâmbuţeanu. În total, valoarea abaterilor de ordin financiar contabil au ajuns la suma de 52.054.000 de lei, iar valoarea prejudiciilor este estimată la suma de 125.604.000 de lei. În urma controlului, au fost constatate o serie de abateri pe care le vom prezenta în rândurile de mai jos, întocmai cum apar în sinteza raportului, document publicat pe site-ul Curţii de Conturi.

 Lucrări plătite în lipsa facturilor

În cursul anului 2013, au fost contabilizate situaţii de plată aferente serviciilor prestate şi lucrărilor executate în baza contractului nr. 736/2004 şi a actelor adiţionale încheiate cu Consiliul Judeţean Constanţa, pentru care regia nu a emis facturi. Astfel, RAJDP Constanţa nu a emis facturi, iar CJC nu a prezentat în situaţiile sale financiare creanţe în valoare de 28.141 mii lei, cu consecinţe directe asupra nivelului plăţilor restante şi al arieratelor. Auditorii au evaluat că abaterea constatată se ridică la suma de 28.141.000 de lei.
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat: „Nu s-au constituit şi nu s-au înregistrat venituri compensatoare aferente cheltuielilor cu subvenţiile primite de la Consiliul Judeţean Constanta (CJC), care au fost utilizate pentru plata dobânzilor, a asigurărilor şi a altor cheltuieli financiare legate de derularea contractelor de leasing financiar încheiate de regie“. Valoarea prejudiciului – 6.629.000 de lei.

O altă abatere constatată se referă la „constituirea nejustificata ca datorii a unor provizioane pentru clienţi neîncasaţi de peste 270 de zile, în sumă de 5.732 mii lei, în condiţiile în care, separat de acestea, regia a constituit şi ajustări pentru deprecierea creanţelor. Astfel, RAJDP Constanţa a estimat în proporţie de 100% că nu încasează facturile emise acestor clienţi şi a înregistrat pe cheltuieli atât la nivelul anului 2010 cât şi în anul 2011 valoarea totală a facturilor respective, contribuind la diminuarea obligaţiei privind vărsămintele din profitul net“. Suma estimată a abaterii constatate de Curte – 5.732.000 de lei.

 Mandatul lui Gâmbuţeanu – expirat din iulie 2013

Totodată, au fost constatate şi abateri privind organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management şi control intern, constând în neorganizarea controlul intern pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale acestuia, conform reglementarilor legale – nu au fost elaborate şi implementate controale de prevenire şi detectare a oricăror forme de corupţie, fraudă sau diverse încălcări ale regulilor, iar la nivelul Consiliului de Administraţie al RAJDP Constanţa, nu s-a constituit Comitetul de Audit. De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului de Administraţie al RAJDP Constanţa este una şi aceeaşi persoană cu directorul General al RAJDP Constanţa (Adrian Gâmbuţeanu), astfel încât, în condiţiile în care mandatul preşedintelui Consiliului de Administraţie al regiei a expirat la data de 9.07.2013, s-a constatat că nici Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate tutelară, şi nici Consiliul de Administraţie nu au luat măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 60 din OUG nr.109/2011, în sensul desemnării reprezentantului autorităţii tutelare în baza selecţiei prealabile efectuate de o comisie constituită la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa.
Întrucât „nu s-a procedat la calcularea şi înregistrarea în contabilitate a penalităţilor aferente facturilor neîncasate în termen şi la aplicarea masurilor pentru recuperarea în timp util a debitelor restante“, Curtea de Conturi  a constatat o abatere de 348.000 de lei.

 Tichete cadou pentru angajaţi, fără prevederi bugetare

Alte abateri privind calitatea gestiunii economico-financiare constatate de auditorii Curţii de Conturi se referă la: angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi pentru achiziţionarea a 454 de pachete de seminţe de lavandă, fără ca aceste cheltuieli să fie justificate în privinţa necesităţii şi a oportunităţii, în corespondenţă cu obiectul de activitate al regiei şi cu programele derulate de aceasta. Valoarea estimată a abaterii – 13.000 de lei; angajarea de cheltuieli pentru executarea de către RAJDP Constanţa a unor lucrări de natura investiţiilor privind „modernizare şi reabilitare complex Herghelia Mangalia, judeţul Constanţa“, lucrări finanţate din bugetul UATJ Constanţa pentru un obiectiv care nu aparţine domeniului public al judeţului, acesta fiind, în fapt, un bun aflat în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA. Valoarea estimată a abaterii – 3.508.000 de lei; angajarea şi efectuarea, în perioada 2011 – 2013, a unor cheltuieli nelegale pentru acordarea de tichete cadou angajaţilor regiei, fără ca pentru aceste cheltuieli să existe prevederi bugetare aprobate. Valoarea estimată a abaterii – 1.493.000 de lei. Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând penalităţi de întârziere datorate în baza sentinţelor civile pentru debite restante neachitate, în conformitate cu prevederile contractelor de cesiune, lucrări încheiate cu SC Getracons SRL şi SC Village Tour SRL. Valoarea estimată a abaterii – 850.000 de lei; angajarea şi efectuarea unor cheltuieli nejustificate pentru servicii de închiriere utilaje şi mijloace auto plătite unor furnizori, în situaţia în care s-a constatat că aceştia nu au avut activitate în perioada 2011 -2013, nu au raportat livrări către RAJDP Constanta şi nu au deţinut active imobilizate de natura celor care fac obiectul contractelor de servicii închiriere utilaje şi mijloace auto. Valoarea estimată a abaterii – 7.829.000 de lei.

 Banii primăriilor, daţi direct către RAJDP

Totodată, auditorii Curţii de Conturi au depistat şi „plata nelegală, în perioada 2011 – 2013, a contravalorii consumului de motorină cu care au fost alimentate utilajele şi mijloacele auto închiriate de la diverşi furnizori de servicii, fără documente justificative legal întocmite care să ateste realitatea serviciilor prestate“. Valoarea estimată a abaterii – 5.122.000 de lei. Curtea a stabilit şi că, „ prin cuprinderea în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al RAJDP, în perioada 2011 – 2013, de către UATJ
Constanţa, a sumelor destinate finanţării ratelor de leasing financiar aferente achiziţiilor de utilaje şi mijloace auto, s-a constatat că, de fapt, s-au efectuat plăţi nelegale prin schimbarea destinaţiei fondurilor alocate prin Anexa nr. 6 la legile bugetare anuale cu titlul de «sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comunale», în condiţiile în care destinaţia sumelor trebuia să fie finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare viza unităţile administrativ-teritoriale, în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre a Consiliului Judeţean, după consultarea primarilor“. Valoarea estimată a abaterii – 28.873.000 de lei.

 Impozit pe profit de peste un milion de lei, nevirat bugetului statului

În raportul Curţii de Conturi se mai precizează şi faptul că, „în perioada 2011-2013, prin diminuarea rezultatului net, a fost influenţat calculul obligaţiilor suplimentare privind vărsămintele din profitul net la bugetul local cu suma de: 747 mii lei, ca urmare a angajării şi efectuării unor cheltuieli pentru acordarea de tichete cadou fără ca pentru aceste cheltuieli sa existe prevederi bugetare aprobate, potrivit legii; 2.866 mii lei, ca urmare a constituirii nejustificate ca datorii a unor provizioane de risc pentru clienţi neîncasaţi de peste 270 de zile, în condiţiile în care, separat de acestea, au fost constituite provizioane pentru depreciere aferente clienţilor neîncasaţi ca ajustări pentru depreciere; 2.784 mii lei, ca urmare a nereluării la venituri a unor plăţi efectuate pentru dobânzile, asigurările şi cheltuielile financiare aferente leasingului financiar, achitate din subvenţiile primite de la CJC“. Valoarea estimată a abaterii – 6.397.000 de lei. Totodată, reprezentanţii Curţii de Conturi mai arată că, „în perioada 2011-2013, regia a utilizat pentru plata dobânzilor, a asigurărilor şi a altor cheltuieli specifice leasingului financiar sume care au fost înregistrate direct în cheltuielile curente ale perioadelor respective, fără însă a proceda şi la înregistrarea veniturilor corespunzătoare de compensare, în timpul controlului stabilindu-se că, în urma recalculării veniturilor compensatoare în sumă totală de 6.62.000 de lei, RAJDP datora un impozit pe profit în sumă totală de 1.061.000 de lei, care nu a fost înregistrat şi virat la bugetul statului“. Valoarea estimată a abaterii – 1.061.000 de lei.

 Societatea Direcţiei de Pază, „resuscitată“ de Curtea de Conturi

O altă abatere constatată de Curtea de Conturi se referă la Direcţia de Pază a judeţului Constanţa şi la SC Divizia de Pază SRL.„S-a constatat că serviciile de pază aferente obiectivelor proprii ale RAJDP Constanţa sunt prestate de SC Divizia de Paza SRL, societate înfiinţată de către Direcţia de Pază a judeţului Constanta, care deţine calitatea de ordonator terţiar de credite în subordinea Consiliul Judeţean Constanţa, ca efect al novării contractului de prestări servicii încheiat încă din anul 2006 între Direcţia de Paza a judeţului Constanţa şi RAJDP Constanţa. Prin acceptarea novării contractului, în anul 2010, către SC Divizia de Pază SRL, RAJDP Constanţa nu a făcut altceva decât să contribuie la eludarea cadrului legal aferent achiziţiilor publice şi la finanţarea pe criterii discreţionare a unei entităţi private, respectiv SC Divizia de Pază SRL, pentru serviciile căreia a plătit, în perioada 2010-2013, suma de 4.094 de lei. De menţionat este faptul că SC Divizia de Pază SRL a fost înfiinţată de către un ordonator terţiar de credite al Consiliului Judeţean Constanţa, contrar prevederilor legale“, arată auditorii Curţii de Conturi. Valoarea estimată a abaterii – 4.094.000 de lei.

Mai multe detalii despre SRL-ul Divizia de Pază puteţi citi în cotidianul ZIUA de Constanţa
http://www.ziuaconstanta.ro//stiri/politic/la-srl-ul-de-paza-al-cjc-doi-administratori-in-cateva-zile-99337-295871.html

 File din al treilea dosar al lui Nicuşor Constantinescu

De asemenea, Curtea de Conturi a constatat şi efectuarea unor „cheltuieli nejustificate pentru lucrări executate pe un tronson cu o lungime de aproximativ 1,6 km din DJ 381 (km 22+000 – 35+100), drum judeţean care, ulterior, a fost substituit (scos din circuit) de Autostrada A2. Regia avea obligaţia să verifice traseul pe care urmau să fie realizate lucrările la Autostrada A2, pentru a constata dacă lucrările de la obiectivele aflate în administrare nu se intersectează cu cele de la autostrada A2, cu atât mai mult cu cât lucrările au avut loc aproximativ in aceeaşi perioadă“. Valoarea estimată a abaterii – 2.200.000 de lei. Altă abatere constatată de auditorii Curţii de Conturi şi evaluată la suma de 6.840.000 de lei prevede „angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi nejustificate, în perioada iulie 2011-2013, pentru servicii neexecutate de întreţinere manuală în secţiile RAJDP, ca rezultat al diferenţei între numărul mic de zile/om declarate la ITM Constanţa de către SC Rom Coman SRL, în calitate de prestator, comparativ cu numărul de zile/om facturate de SC Rom Coman SRL către RAJDP Constanţa“.

De precizat că firma Rom Coman SRL apare în rechizitoriul celui de-al treilea dosar al lui Nicuşor Constantinescu, în care este trimis în judecată alături de alţi 18 funcţionari publici din cadrul RAJDP şi CJ Constanţa.
Proiectarea târgurilor tradiţionale ridică semne de întrebare

O abatere constatată de reprezentanţii Curţii de Conturi în urma acţiunii de control de anul trecut, a cărei valoare estimată ajunge la 26.588.000 de lei, se referă la „plata integrală a lucrărilor la obiectivul de investiţii DJ 392 fără ca lucrările să fie recepţionate, întrucât nu îndeplinesc condiţiile de calitate, drumul fiind, la data controlului, impracticabil şi deteriorat“, se menţionează în raport. De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că la regia constănţeană de drumuri, „în perioada iulie-august 2012, au fost decontate servicii cu utilaje pentru efectuarea de lucrări de consolidare In Situ DC 70 – DN 2A Crişan“, lucrări facturate de SC Tel Drum SA, în condiţiile în care s-a constatat că lucrările în cauză au fost realizate în perioada aprilie-iunie 2012“. Valoarea estimată a abaterii – 627.000 de lei. Totodată, auditorii Curţii de Conturi au descoperit la RAJDP „angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi duble în sumă de 112 mii lei pentru servicii de proiectare târg tradiţional Independenţa (56.000 de lei) şi târg tradiţional Băneasa (56.000 de lei)“. În raportul Curţii se mai menţionează: „Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de principal client finanţator al RAJDP Constanta, a încredinţat direct către regie realizarea lucrărilor privind «amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, a platformelor şi a construcţiilor la oboare» fără aplicarea cadrului normativ ce reglementează achiziţiile publice, sursa de finanţare fiind asigurată de la titlul de cheltuieli curente deşi, prin natura lor, lucrările se încadrează în lucrări de investiţii generatoare de active fixe“.

 Împăduririle ar fi adus mai multe prejudicii comunelor

Un alt punct al raportului a vizat „angajarea de cheltuieli de către RAJDP Constanţa şi efectuarea de plăţi din fonduri publice, în perioada 2011-2013, pentru înfiinţare de livezi, conform Programului judeţean de cercetare şi refacere a plantaţiilor de pomi fructiferi, fără ca aceste cheltuieli de natura investiţiilor să fie confirmate în privinţa realităţii şi exactităţii plăţilor, prin bunuri de natura mijloacelor fixe (plantaţii de pomi fructiferi), înregistrate ca atare în evidenţa contabilă a UATJ Constanţa. S-a constatat că pomii fructiferi au fost achiziţionaţi de regie şi au fost daţi integral în consum, prin distribuirea către diverse persoane fizice şi juridice din judeţul Constanţa, fără ca această activitate să aibă la bază rezultatele cercetărilor efectuate în baza programului judeţean şi să se obţină asigurarea înfiinţării unor livezi în zonele ţintă identificate, care să creeze impactul dorit“. Această abatere constatată de auditorii Curţii de Conturi are o valoare estimată de 3.166.000 de lei. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi consideră că s-au adus prejudicii de ordinul milioanelor de lei patrimoniului Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Constanţa: „Prejudicierea patrimoniului UATJ Constanţa şi al unităţilor administrativ-teritoriale comunale, în perioada 2011-2013, prin angajarea de către RAJDP Constanţa a lucrărilor de împădurire şi de înfiinţare a perdelelor de protecţie a drumurilor în baza programelor judeţene derulate şi plata din fonduri publice a acestora. S-a constatat că RAJDP Constanţa, în fapt, a cesionat către SC Rom Coman SRL executarea şi finalizarea lucrărilor de împădurire atribuite prin încredinţare directă de către Consiliul Judeţean Constanţa. Din cauza iniţierii de către managementul regiei a unor activităţi care exced obiectului principal de activitate pentru care a fost organizată şi înfiinţată RAJDP

Constanţa, entitatea a angajat cheltuieli şi a efectuat plăţi pentru lucrări de împădurire şi de întreţinerea a acestora în condiţiile în care, în lipsa unui proiect tehnic, nu puteau fi realizate lucrări de calitate care să conducă la aducerea la starea de masiv a plantaţiilor înfiinţate, situaţie în care 70% din suprafeţele declarate în acte ca fiind împădurite, de fapt, nu au fost împădurite sau au fost împădurite parţial, dar condiţiile pedoclimatice, calitatea solului şi factorii înconjurători nu au permis dezvoltarea acestora, motiv pentru care lucrările nu se vor concretiza în bunuri de natura mijloacelor fixe care să majoreze patrimoniul public al unităţilor administrativ teritoriale“. Valoarea estimată a prejudiciului, în acest caz, este de 17.152.000 de lei.

 Drumuri judeţene plătite la un preţ de autostradă

Încă o abatere constatată de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de verificare şi menţionată în sinteza raportului se ridică la suma de 15.340.000 de lei şi reprezintă „majorarea nejustificată a costului lucrărilor la unele obiective de investiţii privind consolidarea, reabilitarea şi modernizarea unor drumuri judeţene şi comunale, prin elaborarea unor devize ofertă cu preţuri mari pentru ca, ulterior, lucrările să fie subcontractate sau cesionate la preţuri mai mici, altor operatori economici“. Totodată, în document se menţionează şi faptul că regia „a procedat la majorarea nejustificată a costurilor la obiectivele de investiţii «Modernizare şi reabilitare DJ 394, km 0+000 – 7+ 200» şi «Reabilitare DC 63 Siliştea – Țepeş Vodă – km 0+ 000 – 6+150» ca urmare a majorării cantitative a articolelor de deviz beton asfaltic BAD 25 şi beton asfaltic BA 16, utilizate pentru turnarea covorului asfaltic necesar în cadrul categoriei de lucrări «amenajare sistem rutier»“. În cifre, abaterea constatată se ridică la suma de 1.757.000 de lei.

În urma controlului, auditorii Curţii de Conturi au constatat şi „majorarea nejustificată a costului lucrărilor la obiectivele «Amenajare şi modernizare oboare şi târguri Tradiţionale», ca urmare a înregistrării pe costuri a unor cheltuieli, în condiţiile în care execuţia lucrărilor a fost cesionată în totalitate altui agent economic“, iar prejudiciul estimat este de 1.244.000 de lei.

Nu în ultimă instanţă, Curtea de Conturi a descoperit că regia de drumuri „a efectuat plata dublă a lucrărilor de proiectare la obiectivul de investiţii DJ 381 «Consolidare sistem rutier prin reciclare la rece in situ şi refacerea îmbrăcămintei asfaltice Ciocârlia de Sus – Valea Dacilor – Medgidia (13,12 km)»“, pentru care s-a constatat o abatere de 382.000 de lei.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Marius Stan – Super Kombat – Super Teapa Financiara pentru Galati

Sursa: Adevarul

Edilul spunea în 2013, imediat după inundaţiile catastrofale din centrul judeţului, că speră să strângă, în urma „teledonului” de pe Eurosport, o sumă cel puţin egală cu fondurile alocate de guvern pentru familiile sinistrate, adică peste 20 de milioane de lei. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre rezultatele financiare ale acestei gale.

În urmă cu mai bine de un an, pe 21 decembrie 2013, Primăria Galaţi împreună cu Federaţia Română de Kempo organizau la patinoar „Superkombat World Grand Prix”.Scopul evenimentului era ajutorarea sinistraţilor afectaţi de inundaţiile din septembrie 2013.   Nouă oameni şi-au pierdut atunci viaţa, 8.000 de gălăţeni au fost evacuaţi, 17.000 de animale au murit iar peste 2.500 de case şi anexe gospodăreşti (din 39 de comune) au suferit diferite grade de distrugere.   „Pentru a lansa cât mai eficient campania umanitară, primarul Marius Stan a făcut o vizită de câteva zile în oraşul italian Carrara, pentru promovarea evenimentul. Totodată, a iniţiat Hotărârea Consiliului Local nr. 516 din 21.11.2013 prin care se prevede asocierea Municipiului Galaţi cu Federaţia Română de Kempo în vederea desfăşurării în data de 21.12.2013 a evenimentului „Superkombat World Grand Prix”. În această hotărâre se aprobă alocarea sumei de 150.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor ce vor fi justificate prin decont până la data de 31.12.2013”, spune Nicuşor Ciumacenco, fost viceprimar al oraşului. A trecut de atunci mai bine de un an şi rezultate nu au fost prezentate.   La evenimentul sportiv de la Galaţi au participat aproximativ 3.000 de spectatori, meciurile fiind televizate de una dintre cele mai cunoscute televiziuni din domeniu, Eurosport.   „Avem informaţia că deşi tribunele au fost pline cu 3.000 de oameni, s-au vândut doar 400 de bilete, suma totală încasată fiind de 4.000 de euro.

Ce destinaţie au avut aceste veniturile încasare din drepturile de televizare?

Conform informaţiilor pe care le avem până în prezent, sumele care ar fi ajuns la sinistraţi sunt net inferioare celor alocate din bugetul primăriei pentru acest eveniment. Sperăm ca raportul Primăriei Galaţi să facă deplină lumină în acest caz”, spune fostul viceprimar Nicuşor Ciumacenco.   Din păcate, evenimentele sportive de acest gen par a fi făcute doar pentru a sifona banul public. Un raport recent al Curţii de Conturi scotea la iveală nereguli totale de peste un milion de lei la Gala de Box WBO organizată în februarie 2013 de Primăria Galaţi şi firma de impresariat EC Boxing, gală la care pugilistul Cristian Ciocan l-a învins pe ucraineanul Aleksi Mazîkin.

Pentru această gală s-au scos din bugetul oraşului 325.000 de euro şi cerem public şi în acest caz un raport detaliat referitor la nivelul încasărilor totale şi modul de utilizare a bugetului.    Reprezentanţii Primăriei spun, referindu-se la gala de box din februarie 2013, că au contestat raportul Curţii de Conturi şi că aşteaptă acum decizia instanţei.

Tagged , , , , , ,