Tag Archives: dan sova

Bocceluta lui Firea si incompetenta lui Mihalache.Cum care Mihalache?

Sursa: Comisarul.ro

Mihalache, fostul ȚUCĂLAR al lui Văcăroiu, Năstase și Meleșcanu e SFETNICUL președintelui SCHIMBĂRII?

Nu suntem noi ăia care să toarne și mai mult gaz pe focul care arde în Piață, dar parcă ar trebui să facă și domnul președinte un gest de bun-simț. 

Dan Mihalache, ”curatul” de la dreapta președintelui?

Dan Mihalache a fost ani buni unul dintre membrii marcanti ai FSN/FDSN/PDSR/PSD, pentru ca din 2009 sa treaca la liberali. Mihalache era pe vremuri un apropiat al lui Victor Ponta si Adrian Nastase. Iar mai aproape de zilele noastre a ajuns pe prima pagina a ziarelor in urma unui conflict cu Agentia Nationala de Integritate.

Nascut in 1971, Mihalache a fost in primii ani dupa Revolutie jurnalist la ziarul Azi,oficiosul de atunci al FSN. Printre colegii sai de redactie se numara, de altfel, si Gabriela Firea, dupa cum el a recunoscut in timpul campaniei electorale, dupa atacul lui Firea la adresa lui Iohannis: “Ne cunoastem de mai bine de 20 de ani, de cand ai venit cu bocceluta in mana de la Bacau, chemata de Octavian Stireanu la ziarul Azi. Am fost colegi de birou si, cred eu, intr-o vreme chiar prieteni”.

In politica, Mihalache a intrat la doar 23 de ani, cand a devenit expert guvernamental pentru cabinetul condus de Nicolae Vacaroiu.

In perioada guvernarii CDR a condus departamentul de analiza politica al Aliantei pentru Romania – o grupare reformatoare rupta din PDSR si condusa de Teodor Melescanu.

In paralel, a terminat Facultatea de Drept si a obtinut un doctorat la SNSPA, la sustinerea caruia marturiseste ca i s-au alaturat “prieteni buni”: Adrian Nastase, Titus Corlatean, Iosif Boda.

De altfel, acelasi Adrian Nastase l-a numit pe Dan Mihalache consilier al sau in 2001. Iar intre 2004 si 2008 a fost deputat PSD de Maramures, observator din partea Romaniei in Parlamentul European si pentru scurt timp si europarlamentar.

In 2009, Dan Mihalache a trecut insa la liberali. Pe pagina sa de Facebook apare doar in compania liderilor PNL, insa trecutul sau in PSD a ramas vizibil pe Internet, unde inca mai pot fi gasite postarile de pe blogul lui Mihalache din 2007 si 2008, in care, de exemplu, scria cum “domnul Presedinte Ion Iliescu a tinut un discurs excelent, cu un mare continut de orientare politica”.

Si tot pe Internet se gasesc si fotografii – postate chiar de Mihalache – care il prezinta in compania unor lideri social-democrati, printre care Adrian Nastase, Victor Ponta sau Corina Cretu, pe care in 2008 o declara “cea mai veche prietena a mea din politica”.

Dupa ce a trecut la liberali acum 6 ani, Dan Mihalache a condus campania electorala a lui Crin Antonescu pentru alegerile prezidentiale din 2009. A devenit apoi consilier politic al presedintelui PNL, Sef al Departamentului de Analiza Politica si Comunicare al partidului si a ajuns chiar Secretar General Adjunct al Guvernului in 2012.

Dan Mihalache a fost demis din functia de Secretar General Adjunct al Guvernului de premierul Victor Ponta. Motivul oficial, potrivit lui Crin Antonescu, au fost declaratiile „nepotrivite, nu antimericane”.

Pana in martie 2014, Dan Mihalache a fost secretar general al Senatului, dandu-si demisia dupa ruperea USL. Implicat in campania electorala a lui Klaus Iohannis, a avut schimburi dure de replici cu acest prilej cu Gabriela Firea si Dan Sova, pe care ii considera, potrivit spuselor sale, prieteni, dar si cu jurnalistii de la Antena 3, despre care spune ca “imi sunt in majoritate amici”.

Cum a înjurat-o pe Sorina Matei. Am întrebat dacă Antonescu își dă demisia sau nu. Am primit următorul răspuns. Îl redau exact: “Ia mai du-te și tu în mă-ta dacă ai curiozități din astea…Uită numărul meu de telefon”, a povestit Sorina Matei după incident.

NR. Domnule președinte, cu tot respectul, chiar credeți că oamenii nu văd fățărnicia asta? Cum credeți dumneavoastră că s-a uitat Sorin Ioniță la Dan Mihalache, la Cotroceni?

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Interlopi angajati la stat…

Sursa: voxpublica.realitatea.net

O nuntă de vis, la care a cântat însuși Adrian Copilul Minune, finanțată din drumuri de coșmar: Interlopi, senatori, birocrați de stat, asfaltangii și notabilități locale s-au înghesuit în batalionul celor 400 de petrecăreți de la nunta lui Marian Mina, directorul Direcției de Drumuri și Poduri București.

Pe 21 mai 2009 toți cei opt casieri de pe o singură tură de la punctul de încasare a taxei de pod de la Giurgiu au fost arestați de către Poliție, fiind acuzați că își însușeau în mod ilegal această taxă de pod. Aceștia erau angajați ai Agenției de Control și Încasare (ACI) Giurgiu condusă la vremea respectivă de către Marian Mina, un fost profesor de sport. Acum acesta a fost promovat la șefia Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) București din subordinea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) fosta Autoritatea Națională a Drumurilor (AND) în subordinea căreia se afla și se află ACI Giurgiu. Săptămâna trecută Marian Mina s-a însurat iar evenimentul la care au participat peste 450 de invitați a fost de o opulență ieșită din comun pentru un funcționar de stat în a cărui declarație de avere din 2015 cuprinde doar un apartament în Giurgiu și un venit anual încasat de 23.000 de euro echivalentul onorariului pentru Adrian Copilul Minune de la nunta lui Marian Mina.

Pozele postate pe o rețea de socializare de fotograful oficial al nunții șefului celui mai important DRDP din subordinea CNADNR (https://www.facebook.com/arcanuv/media_set?set=a.405751992958172.1073742424.100005701234007&type=1&l=97133776b6)scot în evidență costume și rochii scumpe, meniuri extravagante și cantautori ale căror prestații sunt extrem de scumpe, conform presei tabloide: Adrian Copilul Minune împreună cu trupa ceea ce induce costuri suplimentare și Adriana Antoni, un nume mai puțin cunoscut în România dar care e foarte solicitat în străinătate. Toate acestea contrastează puternic cu nivelul de trai extrem de scăzut din Giurgiu dar și cu declarațiile de avere din 2013 până în prezent ale funcționarului public Marian Mina care nu pot justifica costurile unui asemenea eveniment estimat la …..

Nuntă fastuoasă, declarații de avere “goale” spre sărăcăcioase
Din ce venituri și-a acoperit șeful drumurilor naționale din București și Ilfov, care dau jumătate din PIB-ul României, fastuosul eveniment în urma căruia și-a pus pirostriile? Declarațiile sale de avere din 2013 până în prezent arată mai degrabă că Marian Mina este un funcționar public cu venituri modeste și cu un patrimoniu extrem de sărăcăcios. În declarația de avere a acestuia din 2013 apar doar veniturile oficiale ale acestuia de la ACI Giurgiu de 23.000 de lei și nimic altceva: fără case, fără mașini, fără bijuterii sau conturi bancare etc, toată declarația de avere din acest an fiind complet necompletată cu excepția veniturilor de la stat de puțin peste 5.000 Euro pe an. De abia în declarațiile de avere de anul trecut și din acest an mai apare un apartament de 118 metri pătrați în Giurgiu, un credit de 8000 de Euro și un venit anual de 102.000 lei (aproximativ 23.000 Euro).
Marian Mina este un fost profesor de sport iar numele său nu a apare în datele de la Registrul Comerțului ca fiind asociat sau administrator la vreo companie private sau de stat. Deci nu a făcut oficial nici o afacere în schimb numele său este legat de mafia taxei de pod de la Giurgiu unde a și fost șef până să fie promovat, anul trecut, pe linie de partid la șefia drumurilor bucureștene.
Conform unor participanți la nunta lui Marian Mina “darul” a mers de la 500 de Euro de persoană mergând până la 2.500/3000 Euro unii directori și proprietari de companii de asfaltare. La un prim calcul șeful drumurilor din București și din împrejurimi a strâns circa 200.000 Euro numai din dărnicia invitaților.

Marian Mina le-a angajat avocat subalternilor acuzați de corupție. Aceștia i-au făcut cadou la nuntă un „concert” cu Adrian Copilul Minune…
Numele profesorului de sport Marian Mina a devenit celebru ca urmare a scandalului din mai 2009 când se afla la șefia AICI Giurgiu unde toți angajații de pe o tură, care încasau taxa de pod, au fost arestați pentru fapte de corupție: mai exact au fost prinși cu sume importante de bani asupra lor fiind bănuiți că încasau ilegal în propriu buzunar jumătate din taxa de pod pe care o luau de la cei care traversau Dunarea înspre și dinspre Bulgaria pe podul de la Giurgiu (adevarul.ro/news/eveniment/taxa-pod-spaga-anuala–2000000-EUR-1_50abf7a97c42d5a66383506a/index.html).
La vremea respectivă Marian Mina le-a luat apărarea angajaților săi acuzați de corupție:“Acei angajaţi nu au fost găsiţi cu bani asupra lor. Acele sume sunt conform documentelor înregistrate”! Mai mult, Marian Mina chiar s-a asigurat că cei opt arestați vor avea parte de o apărare bună și le-a angajat inclusiv avocat. Surse din CNADNR susțineau în 2009 că valoarea totală a mitei doar la punctul de încasare a taxei de pod se ridica anual la 2 milioane de euro. De altfel chiar procurorul Radu Rădulescu, de la Parchetul Giurgiu, cel care s-a ocupat de acest caz a confirmat traseul șpăgii. “Cei care nu plăteau erau ameninţaţi cu mutarea sau cu desfacerea contractului de muncă. Sunt cel puţin zece angajaţi care ne-au sesizat.“După ce erau adunaţi de la casieri, banii mergeau mai departe, la Bucureşti”, susținea procurorul.

Marian Mina:”Toate costurile nunții mele au fost făcute din veniturile mele și ale soției”
Marian Mina susține că are facturi pentru toate cheltuielile de la nunta sa care au fost acoperite din veniturile sale și ale soției sale. “Nunta mea a fost un eveniment privat care nu are legătură cu viața mea profesională. Toate costurile nunții mele au fost făcute din veniturile mele și ale soții (n.r. soției) mele, și bineînțeles că am facturi la absolut orice”. El susține că poate pune la dispoziție organelor statului respectivele documente dar și că nici unul dintre invitații la nunta sa nu îl pune în vreo situație de conflict de interese. “Dacă vreo dată (n.r.vreodată) un organ al statului dorește să le vadă (n.r. facturile de la nunta domniei sale), cu siguranță că am să le pun la dispoziție dar nu la televizor (și aș vrea să mă înțelegeți. În legătură cu primarii, eu am invitat la nuntă prieteni nu primary, nu am relații contractuale sau de afaceri cu dânșii, nu eu sau instituția la care eu sunt angajat aprobăm asfatări de drumuri județene. Nu am avut invitați patroni de firme de asfaltări, a fost invitată o singură familie care are legătură cu o firmă de asfaltare , această familie fiindu-mi prietenă de peste 15 ani. Nu cred că m-am aflat în conflict de interese cu cineva”.
Marian Mina mai susține că Adrian Copilul Minune împreună cu taraful nu au costat foarte mult.”Referitor la acei cantautori nici nu intră în discuție asemenea sume astronomice (n.r. de 20-25.000 Euro cu tot cu taraful propriu conform presei tabloide și surselor prezente la nunta lui Marian Mina)”, afirmă șeful DRDP.

Nașul a fost senatorul PSD Niculae “Ficățel” Bădălău, trimis în judecată pentru fapte de corupție
Marian Mina și-a ales ca naș familia fostului senator PSD, Niculae Bădălău, poreclit și Ficățel după ce a fost acuzat de către DNA pentru că a fost implicat într-un dosar de evaziune fiscală de peste 50 milioane de euro în care ar fi cerut drept mită, printre altele, pentru intervențiile sale pe lângă autoritățile statului – ANAF, APIA, Prefectura Giurgiu – pulpe și ficăței de pui. Bădălău a mai fost cercetat de ANI pentru spălare de bani și fals în declarații iar în 1988 a fost condamnat pentru furt, fiind grațiat de Nicolae Ceaușescu. (http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cine-este-senatorul-nicolae-badalau–implicat-in-dosarul-de-evaziune-cu-prejudiciul-de-peste-50-de-milioane-de-euro-316306).
Fiica lui Niculae Bădălău este angajată la Departamentul IT din cadrul CNADNR, surse din această companie susținând că aceasta are un program de muncă care include extrem de puține deplasări la serviciu.

Cine a mai fost la nunta anului în Girgiu? Narcis Neaga, șeful CNADNR, cu secretara, șeful ANPC și OSIM etc

La nunta anului în Giurgiu au participat toate notabilitățile atât de la nivel central cât și de la nivel local. N-au lipsit Narcis Neaga , directorul general al Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR) și secretara nu soția domniei sale, Marius Dunca, Ionuț Mașala, directorul adjunct al CNADNR, președintele Autorității Naționale de Protecție a Consumatorilor (ANPC) și un prieten bun al nuntașului, Ioan Alexandru Andrei, directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), Nicolae Barbu, primar PSD de Giurgiu, Viorel Teodorescu, deputat UNPR de Giurgiu, Lucian Iliescu – senator UNPR de Giurgiu; (fost primar, fost secretar de stat la transporturi), Marin Anton – deputat UNPR de Giurgiu; (fost PNL, fost PDL, fost PMP), Florin Niculae, deputat PNL de Giurgiu, Nina Crisu , prefect PSD de Giurgiu, Nelu Simion, președinte al organizatiei judetene PNL Giurgiu, Laurentiu Tintea, subprefect UNPR de Giurgiu, Razvan Cuc, director general Zona Libera Giurgiu, Marian Gogoasa, sef Politia Transporturi Giurgiu, Radu Covaci, sef ISU Giurgiu, Laurentiu Ionescu, directorul Agentiei de Plati si Inspectie Sociala Giurgiu, Alexandru Dogaru, seful Politiei Giurgiu, Gogu Motan, director Cancelaria Prefecturii Giurgiu, Aurelia Dobre, liderul consilierilor judeteni PSD, Catalin Corbea, primar comuna Prundu, jud. Giurgiu, Marian Patuleanu, primar comuna Singureni, jud. Giurgiu, Marian Mototolea, primar comuna Valea Dragului, jud. Giurgiu, Alexandru Vladu, viceprimar UNPR de Giurgiu.

Marian Mina alături de Dan Șova și Victor Ponta aspiră la șefia Consiliului Județean Giurgiu
Surse politice locale din Giurgiu susțin că Marian Mina se pregătește pentru a candida la funcția de șef al Consiliului Județean Giurgiu având sprijinul nașului său. De altfel, în ciuda suspiciunilor care planează asupra activității sale în special la AICI Giurgiu și ulterior la șefia DRDP București, Marian Mina apare frecvent în poză alături fie de fostul ministru al transporturilor, Dan Șova, dar și alături de actualul prim ministru al României, Victor Ponta.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Gorghiu SOVA – lua…

Sursa: Evz

La DNA se află în lucru „CAZUL PONTA II”? Implicarea Alinei Gorghiu şi a lui Teodor Atanasiu într-un SUPERTUN imobiliar. UPDATE: Reacţiile Alinei Gorghiu şi Teodor Atanasiu, la informaţiile publicate de EVZ

La DNA se află în lucru „CAZUL PONTA II”? Implicarea Alinei Gorghiu şi a lui Teodor Atanasiu într-un SUPERTUN imobiliar. UPDATE: Reacţiile Alinei Gorghiu şi Teodor Atanasiu, la informaţiile publicate de EVZ

Cazul Alinei Gorghiu – avocat nu este identic cu cel al lui Dan Șova-avocat și nici cu cel al lui Victor Ponta-avocat, ca înșiruire de fapte. Au însă puncte comune, personaje implicate și suspiciuni. Sunt identice, însă, din perspectiva morală și cea a asumării politice.

Foarte vocală în a-l acuza pe Victor Ponta, Alina Gorghiu este senină în ceea ce privește rolul pe care ea l-a jucat într-o afacere mult mai mult decât dubioasă. Diferența este că Dan Șova și Victor Ponta fac obiectul unor dosare penale pe când Alina Gorghiu apare doar în raportul de anchetă din 2009 al Corpului de Control al Primului- Ministru și în câteva articole de presă. Povestea implicării copreședintelui PNL Alina Gorghiu într-o afacere cu Institutul Național al Lemnului a fost adusă în atenție zilele trecute, chiar în Parlamentul României. EVZ a scotocit în arhive, a adunat informațiile și a încercat să afle de la specialiști dacă, pentru perioada 2007- 2009, Alina Gorghiu poate fi învinuită că a încălcat vreo lege în calitate de avocat. Iată faptele!

 


FOTO: Teodor Atanasiu



Clientul libanez care plătește datoriile altuia fără să fie rugat

În urmă cu 10 ani, situația financiară a Institutului Național al Lemnului (INL) era aproape de dezastru. Avea 13 milioane de lei (3,5 milioane de euro) datorii la bugetul de stat și se pusese sechestru. Exista, însă, o miză imobiliară imensă, fiindcă institutul era situat în zona Barbu Văcărescu, lângă IPJ Ilfov și Hotel Caro, teren de aproape 2 hectare. Valoarea imobiliară era, în 2007, conform unui studiu de evaluare, de 31 de milioane de euro. Cineva a simțit că poate fi o afacere și, din acel moment, parcă toată lumea a lucrat în acest sens.

AVAS era instituția care trebuia să recupereze banii datorați de la INL. La conducerea AVAS se afla, în 2007, liberalul Teodor Atanasiu. Datornicul institut de stat era reprezentat din punct de vedere juridic de o societate de avocatură din care făcea parte și Alina Gorghiu. „Precizăm că SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii are printre asociaţi şi pe doamna Gorghiu Alina Ştefania, care la data de 17.07.2007 a fost numită consilier în cadrul corpului de consilieri al preşedintelui AVAS, dl. Teodor Atanasiu”, se arată în raportul Corpului de Control întocmit în vremea în care premier era Emil Boc.

Ca în basme, într-o zi a anului 2007, a apărut ca din neant omul de afaceri Baaklini Said, care a plătit datoriile INL, fără să existe vreun contract juridic sau de alt fel între Baaklini și institut. Uite așa, i-a venit omului să dea banul la buget fără să-l roage nimeni! Astfel, libanezul a devenit deținătorul creanței și, cum s-a văzut cu toate actele în mână, a cerut INL restituirea banilor sau executarea prin trecerea în proprietatea sa a unor active (imobile și teren). Foarte curios, toată acțiunea avea girul juridic al avocaților INL. Și nimeni de la AVAS nici măcar n-a tresărit la acest gen de privatizare!


FOTO: În 2011, procurorii DNA au intrat pe fi r și au deschis un dosar penal privind modul în care a fost devalizat Institutul Național al Lemnului, ajuns proprietate privată pe un preț de nimic



Opinia legală a casei de avocați Gorghiu, Pop și Asociații a fost în favoarea lui Baaklini

Faptul este consemnat în raportul Corpului de Control: „Prin hotărârea Consiliului de Administrație nr. 9/05.05.2008 se constată calitatea de creditor a domnului Baaklini Said, așa cum reiese și din opinia legală a SCA Gorghiu, Pop și Asociații, precum şi din scrisoarea transmisă de acţionarul unic AVAS”.

În tot acest timp, Alina Gorghiu nu mai activa în cadrul societății de avocatură, unde rămasese doar asociat cu drept la profit, ci era consilierul președintelui AVAS, Teodor Atanasiu, instituție care ar fi trebuit să se opună împroprietăririi „pe șest” a unei persoane fizice. Baaklini, fără a avea un sprijin puternic, n-ar fi putut achita legal, la AVAS, datoria Institutului Lemnului fiindcă, la acel moment, nu avea nicio calitate.

Simularea unui litigiu între libanezul Baaklini și INL

Tot raportul Corpului de Control, întocmit în 2009, precizează că „AVAS a încheiat în perioada 2007-2008 cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii un număr de patru contracte de asistenţă juridică a căror valoare a onorariului achitată de AVAS a fost de 53.000 euro + TVA, conform notei FN primite de la DGJ a AVAS”.

Pe 24.04.2008, adică înainte ca C.A. al INL să-i acorde lui Baaklini calitatea de creditor, aceeași casă de avocatură a Alinei Gorghiu încheie și cu INL un contract de un an pentru asistență juridică, cu girul AVAS, așa cu se consemna în raportul de control înaintat premierului Boc. Astfel, pe 05.05.2008, SCA Gorghiu, Pop și Asociații insistă că noul creditor al institutului este persoana fizică Baaklini Said, cel care plătise datoriile INL către buget. La AVAS, factori de decizie erau Teodor Atanasiu și consiliera sa Alina Gorghiu. De ce s-ar fi împotrivit afacerii cu Baaklini, client al casei de avocatură Gorghiu, când se contura o mare afacere imobiliară cu patrimoniul INL?

Ca să intre în posesia fie a banilor plătiți în numele INL, fie a activelor institutului, Baaklini Said a deschis proces. Și, bineînțeles că a și câștigat, fiindcă altfel ingineria n-ar fi avut sens. Cum a reușit? Simplu: Avocații de la SCA Gorghiu, Pop și Asociații, cei care reprezentau INL în proces, n-au venit la tribunal.

„Conform menţiunilor făcute în dispozitivul sentinţei comerciale nr. 9950/29.09.2008 pronunţată în dosarul nr. 28129/3/2008, SCA Gorghiu, Pop și Asociații, ca apărător al INL, nu s-a prezentat în data de 29.09.2008 la Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, când au avut loc dezbateri și s-au formulat concluziile pe fond, admițându-se cererea formulată de Baaklini Said, în defavoarea INL”, precizează raportul Corpului de control din 2009.

După sentinţa tribunalului, casa de avocatură SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a înaintat o cerere de anulare, însă a fost respinsă. De neînchipuit, că nici INL, nici AVAS nu au reacționat la pierderea procesului măcar prin sesizarea Baroului București!

La scurt timp, Teodor Atanasiu a fost s c h i m – bat de la conducerea AVAS, iar noul președinte, Mircea Ursache, le-a ordonat reprezentanților AVAS în Consiliul de Administrație al INL să rezilieze contractul de asistență juridică cu SCA Gorghiu, Pop și Asociații.

Ce a urmat și când a intrat pe fir DNA

Cum lucrurile au început să se precipite, după controlul guvernamental, neliniștile conducerii de la INL și schimbările de la AVAS, Said Baaklini și-a cesionat drepturile litigioase din procesul de recuperare a banilor achitați către firma SC BCS Secure Investments SRL. Coincidență sau nu, această societate își avea sediul în același imobil cu firma sa, SC Libarom Agri SRL. Cesionara era un off-shore unde acţionari sunt două persoane juridice, Potts Enterprises Ltd., din Nicosia (Cipru), şi Scottsdale Business Corporation, din Panama, fiind administrată de Bocoș Alexandra Claudia, purtător de cuvânt al Autorității Naționale pentru Tineret, în perioada guvernării liberale. După anul 2011, litigiul dintre cele două tabere a fost blocat din cauza declanşării procesului de insolvență a Institutului Național al Lemnului.


Ingineria prin care Institutul Național al Lemnului a fost devalizat face obiectul unui dosar penal aflat la DNA


În acest moment, nici Societatea Civilă de Avocați Gorghiu, Pop și Asociații nu mai există. Ea a apărut în declaraţiile de interese ale Alinei Gorghiu până la sfârşitul lui 2012. Apoi, din 2013, co-preşedintele PNL și-a deschis Cabinet Individual de Avocat Gorghiu Alina Ştefania.

Interesant este că, în vara anului 2011, DNA a intrat pe fir și a deschis un dosar cu privire la modul în care a fost distrus institutul. Și azi, pe prima pagină a site-ului INL stă scris:

„Facem precizarea că INSOLVENȚA a fost solicitată de salariații societății ca urmare a îngrijorării că pe data de 04.07.2011, lichidatorul numit de AVAS a dat anunț în ziarul Bursa pentru scoaterea la licitație a activelor la un preț mult sub-evaluat, drept pentru care am sesizat DNA și alte foruri din țară și străinătate”.

Adresa DNA o publicăm azi, urmând ca în zilele următoare să venim cu precizări despre ce au făcut procurorii în dosarul privind modul în care a fost devalizat Institutul Național al Lemnului.

Gorghiu zice că nu e implicată

Alina Gorghiu nu ne-a răspuns la repetatele apeluri telefonice și mesaje pentru a comenta aceste dezvăluiri. Ea a sustinut de-a lungul timpului ca s-a retras din societatea de avocatura in momentul in care a fost numita consiliera presedintelui AVAS.”Din data de 17.07.2007 (informația poate fi verificată oricând la Baroul București) nu mai fac parte din firma de avocatură, ca atare nu am semnat sau reprezentat nicio companie în litigiul menționat”, a menţionat Alina Gorghiu într-o declaraţie de presă, după o interpelare a lui Dan Șova.

Cine este libanezul Baaklini

Baaklini Said (foto) și-a făcut apariția ca om de afaceri la începutul anilor 90. De-a lungul timpului, a adunat ceva dosare penale, fiind implicat în contrabandă, returnări ilegale de TVA, privatizări și fraude. În luna octombrie 2013, a fost trimis în judecată de către DNA și a rămas, definitiv, fără cetățenia română. Acesta o obținuse în 1998, „prin falsificarea cazierului judiciar care a atestat, în mod mincinos, că nu a suferit nicio condamnare definitivă pe teritoriul statului Liban înainte să depună cererea de dobândire a cetățeniei române”, scrie site-ul avocatura.com.


FOTO: Baaklini Said



Amnezie parțială

Fostul șef al AVAS, Mircea Ursache, a recunoscut pentru „Evenimentul Zilei” că a reziliat contractul cu firma de avocatură a Alinei Gorghiu, dar nu-și aduce aminte dacă a sesizat Baroul București după ce aceasta nu s-a prezentat la procesul cu „Industria Lemnului”. „Eu sunt acum la New York, nu-mi aduc aminte dacă am sesizat Baroul. Când revin în țară pot verifica în detaliu. Cu certitudine pot spune că am reziliat contractul cu casa respectivă de avocatură în 2008, când am venit la AVAS”, ne-a declarat Ursache.

AVAS, complice la devalizare sau doar client nepăsător!?

Potrivit Legii 51/95 cu modificările ulterioare, relația dintre client și avocat e reglementată de contractul de asistență juridică, se completează cu dispozițiile Legii avocatului și Statutul profesiei de avocat.


FOTO: Document DNA



Abatere disciplinară a avocaților

Daniel Fenechiu, membru în Consiliul Baroului București, a explicat pentru EVZ ce pot păți avocații, în cazuri similare cu cel în care Casa de avocați Gorghiu, Pop și Asociații nu s-a prezentat la termenul decisiv pentru proces. „Avocatul are obligația legală să-și pregătească temeinic cazurile, să-și stabilească o strategie procesuală în consonanță cu interesele legitime ale clientului și să efectueze toate actele de procedură pe care le impune asistenta sau, după caz, reprezentarea. Printre acestea este și prezentarea la fiecare termen și, evident, și la termenul de concluzii. În situația în care un avocat nu se prezintă, culpabil, la un termen sau la termenul de concluzii (când spun culpabil mă refer la absentare fără a exista un caz de forță majoră boală, întâmplare insurmontabilă), această neprezentare constituie abatere disciplinară. Dacă clientul sesizează Consiliul Baroului, pot fi luate măsuri sancționatorii disciplinare, care pot fi de la avertisment până la suspendarea din profesie”, ne-a declarat Daniel Fenechiu, membru în Consiliul Baroului București.

Daniel Fenechiu a mai precizat că, separat de sesizarea disciplinară, clientul poate să-i ceară avocatului returnarea onorariului sau a unei părți din el, în raport de gravitatea efectelor neprezentării. „Cu siguranță, în situația în care clientul nu se plânge de faptul că nu a fost corect reprezentat sau pentru că a fost abandonat la ultimul termen, putem vorbi de o complicitate sau o nepăsare a clientului. Fiind vorba de un raport privat noi, Consiliul Baroului, putem interveni doar dacă suntem sesizați de clientul prejudiciat. În situația în care din culpa avocatului, clientul a pierdut procesul, pe lângă restituirea onorariului, clientul poate formula acțiune în răspundere împotriva avocatului, solicitând să i se acorde prejudiciul generat prin fapta culpabilă a avocatului. Dar acest lucru se poate face în termen de un an de la data comiterii abaterii respective”, a spus Fenechiu.

A cerut AVAS să i se restituie onorariul?

Avocatul Ion Ilie Iordăchescu, fost decan al Baroului București timp de două mandate consideră că nu este abatere disciplinară neprezentarea avocatului sau a casei de avocați la termenul decisiv al procesului și că în acest caz clientul poate cere decanului Baroului să i se restituie o parte din onorariul plătit. „Această faptă nu este una de natură disciplinară, ci una care ține exclusiv de competența Decanului Baroului. Nu-mi amintesc ca în timpul celor două mandate, cât am fost Decan al Baroului București, să fi primit vreo solicitare de la AVAS pentru a i se restitui o parte din onorariul plătit casei de avocatură care a reprezentat Autoritatea în procese”, ne-a declarat av. Iordăchescu.



UPDATE 1. Alina Gorghiu a reacţionat, luni, pe Facebook, după ce EVZ i-a solicitat un punct de vedere referitor la informaţiile publicate în ziarul de astăzi. Copreşedintele PNL susţine că acuzaţiile sunt generate de oameni politici. Redăm, mai jos, mesajul publicat de Alina Gorghiu pe reţeaua de socializare.

După moțiunea de cenzură este posibil să fi văzut în unele publicații sau la unele televiziuni pro Ponta o reluare și o dezvoltare a unor acuzații fără fundament la adresa mea, generate de oameni politici, anchetați, inculpați sau trimiși în judecată.
Prima oară semnalul a fost dat de senatorul Dan Șova de la tribuna Parlamentului, acum de către partenerul de afaceri al senatorului, Premierul României, Victor Ponta, colegul de dosar, tot de la tribuna Parlamentului.
De fiecare dată, aceste acuzații și insinuări au fost lansate în momentul în care cei doi au fost puși în situația de a răspunde instituțional în fața faptelor de corupție relevate de justiție.
Scopul lor comun este de a muta atenția de la problemele pe care le întâmpină precum și de a discredita imaginea PNL și a liderilor săi. Am răspuns într-o primă fază tuturor acuzațiilor. De această dată am refuzat să reiau explicațiile cerute de aceleași publicații și televiziuni. Am refuzat să le răspund pentru că știam că vor fi răstălmăcite și nu aș fi făcut decât să întrețin un dialog cu oameni care nu voiau să audă, ci să se folosească de numele meu pentru a amplifica subiectele comandate politic de tripleta de aur a PSD Ponta-Șova-Ghiță.
Singurul lucru care mă deranjează real este asocierea cu Traian Băsescu sau cu grupări care ar fi girate de fostul Președinte. Este o noutate pe cât de creativă a tripletei amintite, pe atât de jignitoare la adresa mea.

Revenind în registrul serios, românii au mai fost martori, în nenumărate rânduri, la manipulări și diversiuni din partea acestora. Slavă cerului că există și Facebook. Aici comunicarea este directă, nu mediată.
Vă informez că am demarat deja pregătirile pentru acționarea în instanță a persoanelor și instituțiilor media care alimentează, propagă și reiau informații false. Toate acuzațiile lor sunt bazate pe date false, asocieri contextuale și informații eronate. Confundă instituțiile între ele, se fac că nu știu să citească declarații de avere și de interese, îmi atribuie cunoștințe cu persoane pe care nu le-am întâlnit niciodată. De exemplu, contractul unei societăți de avocatură a fost semnat nu cu AVAS, ci cu o altă instituție, iar eu nu activam în acel moment în cadrul societății de avocatură. Aceste informaţii sunt confirmate de documente oficiale emise de către Baroul Bucureşti şi de evidenţele fiscale pe baza cărora au fost completate declaraţiile de avere.
Înaintea moțiunii de cenzură am fost amenințată public de către Ministrul Justiției, rudă cu Victor Ponta, că opinia publică va afla în curând cine este Alina Gorghiu. Iată încă o dovadă că este o campanie premeditată și politică. Sunt curioasă dacă în implementarea acestei campanii au fost folosiți și angajați ai statului, consilieri ai Prim-ministrului, plătiți din bani publici.
În privința mea, lucrurile stau foarte clar: dacă Victor Ponta, Dan Șova, Sebastian Ghiță și asociații lor politici vor dovedi că 0,00001% din acuzațiile pe care le răspândesc sunt adevărate voi părăsi nu doar funcțiile politice, ci mă voi retrage din viața politică. Vor face și ei la fel, în caz contrar? Știm bine că nu. Acești oameni nu au decât apucături mafiote, nu știu decât să amenințe, să încerce intimidarea și să mintă.

UPDATE 2. Fostul șef al AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat pentru Evenimentul zilei ceea ce știe despre cazul privind Institutul Național al Lemnului. „Said Baaklini a cumpărat de la ANAF creanţa, nu de la AVAS. Când Said Baaklini s-a dus la Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional al Lemnului  cu creanţa obţinută de la ANAF a propus trei variante: prima a fost să ceară direct plata, a doua variantă era o  mărire de capital social şi varianta trei era să primească un activ evaluat. INL nu au acceptat nicio variantă propusă. În plus, trebuia ca alţi acţionari să fie de acord. Terenul era singurul activ serios al institutului. În aceste condiții Said Baaklini s-a adresat instanţei de judecată pentru recuperarea datoriei”, ne-a declarat Teodor Atanasiu.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

28 milioane de RON incasate de preacinstitul Dan Sova-un avocat pe bani publici

Sursa: Turcescu.ro

Un document uluitor care ne arata ce avocat bun, dar mai ales priceput la afaceri cu statul a fost domnul Dan Sova. Lectura placuta!

Tagged , , , , , ,

Aventurile profesorului (de) penal Neagu

Sursa: Ziuanews.ro

«”Miron Cozma începuse să aibă probleme cu justiţia şi avocatul Ion Neagu, care îl reprezenta, i l-a recomandat pe Gabriel Oprea”, povesteşte un martor al epocii. “Am un băiat de ispravă, militar, ia-l consilier!”, i-a spus Neagu lui Miron Cozma.»

Este un mic fragment din textul lui Cătălin Tolontan, un foarte util articol de remember despre cum a început ascensiunea lui Gabriel Oprea.

Puţină lume îşi mai aminteşte acum cine este avocatul Ion Neagu, “profesorul Neagu” cum i se spune. Într-adevăr, Neagu l-a reprezentat pe luceafărul huilei, Miron Cozma, în procesul mineriadei din 1991. După ce s-a retras, Cozma a fost apărat de senatorul PRM Viorel Dumitrescu.

Pe scurt, despre profesorul Ion Neagu

Oldies, but goldies. Ion Neagu a fost, poate încă mai este, un rechin judiciar de apă adâncă. Fost asistent la Şcoala de ofiţeri de miliţie în anii “60, profesor la Drept, formator a generaţii de magistraţi şi avocaţi, rector la universitatea particulară Nicolae Titulescu, fost deputat PSD de Bucureşti din trupa lui Dan Ioan Popescu şi Vanghelie, preşedinte al Comisiei juridice din Cameră pe vremea lui Năstase, şef al Departamentului Justiţie al PSD (Gabi Oprea era şef la Apărare; Ion Neagu i-a predat ştafeta la şefia departamentului Justiţie lui Dan Şova), preşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu înaintea lui Năstase, avocat al marilor penali pesedişti, legendar prin prisma miturilor care circulă despre el.

Pe cine a mai apărat avocatul Neagu şi, mai ales, ce farmece a reuşit să facă. A obţinut o decizie favorabilă scandaloasă de la judecătorul corupt Florin Costiniu în cazul confiscării unui milion de euro din averea lui Dan Ioan Popescu. Deczia a fost greşită. Şi nu o spunem noi, ci completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a casat decizia lui Costiniu. Neagu l-a reprezentat pe DIP împreună cu Ana Diculescu Şova, mama vitregă a senatorului Dan Şova.

Profesorul Ion Neagu i-a apărat şi pe sponsorii PSD, magnaţii Ovidiu Tender, Marian Iancu şi Corneliu Iacobov, aflaţi acum toţi în puşcărie. După 7-8 ani de bătălii juridice, “Iancu de Hundeoara”, patronul echipei de fotbal Poli Timişoara, Marian Iancu, a fost pînă la urmă condamnat la 12 ani şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom. Neagu a obţinut la un moment dat ştergerea prejudiciului din dosarul Rafo. Doctorandul lui, judecătorul Cristian Jipa, a anulat expertiza procurorilor DIICOT care constata paguba în cazul Rafo. Jipa este soţul senatoarei PSD Ruxandra Jipa, cea care l-a miruit pe Şova în Parlament în ziua în care senatorii au respins cererea de arestare a fostului ministru în dosarul Turceni-Rovinari. Judecătorul Jipa, acum pensionar, a fost anchetat alături de colegul lui de la Înalta Curte, Florin Costiniu, în dosarul senatorului Cătălin Voicu, însă până la urmă a scăpat din lipsă de probe. Jipa era bun prieten cu senatorul corupt, aflat acum în puşcărie pentru 7 ani.

În cazul lui Iacobov, Neagu a obţinut o achitare scandaloasă de la judecătoarea Niculina Alexandru. Sentinţa a fost considerată greşită de magistraţii de la Curtea de apel Bucureşti care l-au condamnat definitiv pe Iacobov la 7 ani de detenţie. Judecătoarea Alexandru a trimis şi dosarul lui Ovidiu Tender la Curtea Constituţională, adică a contribuit la tergiversarea procesului început în 2006 şi finalizat abia în 2015, cu o săptămână înainte de prescriere. Pentru aceste servicii, judecătoarea a fost promovată rapid de la Tribunal la Curtea de apel şi apoi la ICCJ. Acum, este pensionară.

Personaje vechi şi noi. Profesorul Neagu s-a intersectat în situaţii cel puţin interesante cu personaje, acum de prim-plan, precum premierul Victor Ponta şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, arestată în cel de-al 3 lea dosar penal. În 2000, procurorul Ponta de la Parchetul general l-a anchetat pe kurdul Fatih Kesser, acuzat de un prejudiciu de 35 de milioane de dolari, apărat de Neagu. Kesser a cumpărat Nitramonia Făgăraş, împreună cu Gheorghe Boeru, în calitate de reprezentanţi ai unei firme din SUA. Gheorghe Boeru este patronul Romair Consulting, anchetat acum de DNA Ploieşti în dosarul primarului sectorului 1 Andrei Chiliman şi al fostului trezorier a PNL sector 1, Vlad Moisescu. Profesorul Neagu s-a mai intersectat cu Ponta în 2006. Neagu era avocatul lui Marian Iancu, iar Ponta al lui Tender. Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, este procuroarea de caz din dosarele lui Iancu şi Tender. Ea i-a trimis în judecată pe cei doi. Deşi Ion Neagu era avocatul fraţilor Iancu, Bica a vrut să își facă teza de doctorat cu el.

Aventurile profesorului Neagu în marile dosare penale. Varianta pe larg

Neagu l-a apărat pe marele DIP (Dan Ioan Popescu), de neatins de Justiţia română, ca şi finul său, Bogdan Buzăianu, “cel mai mare băiat deştept din Energie”. E vorba de Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al Industriilor de pe vremea autoputernicului Năstase. Ultima ştire despre DIP a apărut în hotnews.ro săptămâna trecută şi a arătat că numele fostului greu PSD şi al finului Buzăianu sunt inscripţionate în vitrina celui mai scump magazin din lume. Jurnaliştii vechi pe Justiţie îşi aduc aminte cum Dan Ioan Popescu venea la proces, la Înalta Curte, cu cămăşi pe care era inscripţionată marcă: “DIP”.

Iată un fragment din campania “Anticorupţia la romăni. De ce nu avem corupţi” desfăşurată de TVR în 2010, pe vremea când nu erau condamnări în cazurile de corupţie. Abia în 2012 s-a spart gheaţa odată cu condamnarea istorică a fostului premier Adrian Năstase:

«O decizie curajoasă a marcat începutul lui 2006: comisia de cercetare a averii demnitarilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de judecătorul Mihai Nucă, a constatat că fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, nu poate justifica un milion de euro în perioada cât a fost membru al cabinetului Adrian Năstase. Comisia a dispus sechestrul asigurător pe 8 terenuri din Azuga şi pe un apartament din zona Kiseleff ale familiei fostului demnitar.

Comisia reprezenta însă “acuzarea”, decizia trebuia luată de un complet special format din judecătorii: Nicoleta Florea – preşedinte, Constantin Brânzan şi Carmen Sârbu. Dan Ioan Popescu a apelat la avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova.

În septembrie 2006, procesul este suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituţională. Avocaţii lui DIP au susţinut că averea acestuia nu poate fi confiscată, întrucât se încalcă Legea fundamentală, care, la articolul 44, spune:

“Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

Jumătate de an mai târziu, în martie 2007, cu majoritate de voturi, Curtea nu dă dreptate avocaţilor lui DIP. Trei dintre judecători fac însă opinie separată în sensul admiterii cererii. Este vorba de judecătorii Şerban Viorel Stănoiu – soţul Rodicăi Stănoiu, colegă de partid şi fostă colegă de cabinet cu DIP, Petre Ninosu – fost parlamentar PDSR şi fost ministru al Justiţiei în Guvernul Văcăroiu şi Acsinte Gaspar – fost deputat PSD şi fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în Guvernul Năstase.

Apare Costiniu. În răstimpul în care dosarul stă la Curtea Constituţională, judecătoarea Nicoleta Florea, preşedintele Completului special, se pensionează. Preşedintele de atunci al ICCJ, Nicolae Popa, desemnează un alt preşedinte de complet: Florin Costiniu, preşedintele Secţiei Civile a ICCJ.

Dosarul lui DIP e îngropat. La 17 septembrie 2007, avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova cer clasarea cazului pe motiv că nu există venituri care să nu poată fi justificate de familia Popescu. Două săptămâni mai târziu, la 1 octombrie, completul prezidat de Florin Costiniu răspunde cererii formulate de apărare şi închide dosarul cu următoarea concluzie:

“ICCJ constată că nu există niciun element de discrepanţă, diferenta ori element care să ateste dobândirea ilicită a unor bunuri.”

Decizia a fost greşită. Acest lucru îl spune Completul de 9 judecători al ICCJ unde Parchetul a făcut recurs şi a avut câştig de cauză în 2008. Cei 9 magistraţi au casat decizia dată de completul lui Costiniu, pe motiv că acesta nu a făcut o cercetare judecătorească aşa cum ar fi trebuit şi, în mod eronat, a inclus milionul de euro lipsă la capitolul venituri licite pe care familia Popescu l-ar fi cheltuit, de asemenea, legal.

“Trebuia să se stabilească cum au putut fi achiziţionate bunuri în anii 2000, 2001, 2002, 2003 şi în perioada 1 ianuarie 2004 – 1 decembrie 2004 cu venituri încasate în cursul lunii decembrie 2004”, se arată în decizia Completului de 9 judecători.

Cine sunt protagoniştii? Dan Ioan Popescu a fost ministrul Economiei în Guvernul Năstase şi preşedinte al PSD Bucureşti până în iulie 2006. A demisionat din PSD două luni mai târziu şi s-a înscris, apoi, în PC.

Avocatul acestuia, Ion Neagu, este profesor universitar de drept procesual penal la Facultatea de Drept Bucureşti şi rector al Universităţii particulare Nicolae Titulescu. A fost deputat PSD din 2000 până în 2004, membru al organizaţiei PSD sector 5, condusă de Marian Vanghelie.

Ana Diculescu Şova este mama actualului senator PSD Dan Şova. Acesta din urmă l-a înlocuit pe profesorul Neagu de la conducerea departamentului Justiţie al PSD şi a fost asociat cu actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta, în firma de avocatură “Sova şi asociaţii”.

Nicolae Popa a fost preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Curţii Constituţionale, numit de fostul preşedinte Ion Iliescu. A fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu, al cărei rector este profesorul Neagu. În prezent, Nicolae Popa este coordonator de doctorat la această facultate. El l-a desemnat pe judecătorul Florin Costiniu în completul care a închis, în mod greşit, dosarul averii lui DIP.

Judecătorul Florin Costiniu este inculpat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Costiniu a fost el însuşi arestat preventiv pentru 3 zile la începutul lunii aprilie. Este prieten cu senatorul Voicu, după cum cei doi au declarat în faţa anchetatorilor DNA. “Precizez că aveam o relaţie de mai mulţi ani, din 1990, cu dl. Florin Costiniu şi ne întâlneam în repetate rânduri. Aveam o relaţie de prietenie…”, a declarat Cătălin Voicu în faţa procurorilor în data de 30 martie 2010, potrivit rechizitoriului DNA.

“În virtutea relaţiei de amiciţie de aproape 20 de ani cu Voicu Cătălin, am acceptat să mă uit, în calitatea atribuită de domnia sa, de specialist, peste o hotărâre judecătorească şi poate şi pe motivele de recurs”, a declarat judecătorul Costiniu în faţa anchetatorilor DNA în data de 8 aprilie 2010, potrivit rechizitoriului trimis instanţei.

Florin Costiniu a fost preşedintele Secţiei Civile a Înaltei Curţi şi este soţul judecătoarei Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România.

Legături suspecte. Înainte de a fi arestat, senatorul Cătălin Voicu a primit interdicţia de lua legătura cu Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie şi Dan Ioan Popescu. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, interdicţia de a vorbi cu DIP a fost motivată de faptul că, în cursul anului trecut, fostul ministru al Economiei a avut mai multe întâlniri cu Cătălin Voicu la restaurantul Select, locul de taină al senatoului PSD.

În rechizitoriul DNA apare următorul fragment dintr-o interceptare ambientală a unei convorbiri dintre Cătălin Voicu şi Florin Costiniu, din data de 17 septembrie 2009:

“Voicu Catalin: Vreau să vă spun, vă pune ăştia de jos vreo etichetă de gât acuma, face vreo conexiune cu familia Neagu şi iese altceva.
Costiniu Florin: Da, da, sigur!
Voicu Cătălin: Nu avem nevoie de aşa ceva!”

Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, familia Neagu în legătură cu care se temeau cei doi să nu se facă o conexiune este chiar familia profesorului Ion Neagu, avocatul lui DIP. Avocatul Neagu, senatorul Cătălin Voicu şi primarul Marian Vanghelie provin din organizaţia PSD sector 5, iar şeful lor pe linie de partid era chiar Dan Ioan Popescu.

Alte legături. Un alt membru al completului care a închis dosarul averii lui DIP este judecătorul Constantin Brânzan. Acesta este director al Institutului Naţional al Magistraturii. Potrivit unor surse din rândul judecătorilor, Brânzan este un apropiat al fostului preşedinte al CSM, Dan Lupaşcu. Înainte de a fi judecător la Înalta Curte, Brânzan a fost judecător-inspector şi purtător de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, unde preşedinte este Dan Lupaşcu (auto-suspendat pe durata mandatului de membru CSM). Brânzan a fost numit director al INM în martie 2008, după ce Consiliul a obţinut modificarea legii cu ajutorul fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, asfel încât conducerea INM să nu mai fie numită de Consiliul ştiinţific, ci de CSM.

Dan Lupaşcu este membru CSM şi profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Nicoale Titulescu. Şi-a dat doctoratul în drept procesual penal în 2001, sub coordonarea profesorului Neagu, la Universitatea Bucureşti.»

Este ceea ce publica www.stiri.tvr.ro în 2010. Între timp, procesul privind confiscarea averii nejustificate a lui DIP a continuat, dar nu a ajuns la un final. Pe 22 decembrie 2014, Curtea de apel Bucureşti a decis să îi confişte doar 200.000 de euro. Decizia nu e definitivă, fiind contestată de DIP la Înalta Curte. Procesul are termen pe 8 octombrie 2015.

Profesorul Neagu a făcut minuni şi în cazul lui Marian Iancu, “Iancu de Hundeoara”, aşa cum îl prezentau Jurnalele de ştiri sportive pe fostul patron de la Poli Timişoara, condamnat acum la 12 şi 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom.

Iată un alt fragment din campania “Anticorupţia la români. De ce nu avem corupţi” desfaşurată de TVR în 2010:

«Judecătorul Cristian Jipa, doctorandul lui Neagu, şterge un prejudiciu de 25 de milioane de euro. Avocatul lui Dan Ioan Popescu, Ion Neagu, este şi apărătorul patronului Poli Timişoara, Marian Iancu, şi al fraţilor acestuia, judecaţi încă din 2005 pentru un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro în dauna Rafo Oneşti. Dosarul fraţilor Iancu a fost trimis Tribunalului Bucureşti în august 2005, iar dosarul a ajuns pe masa judecătorului Cristian Jipa.

Motive de îngrijorare. Parchetul i-a cerut magistratului să se abţină de la judecarea acestui dosar pe motiv că nu poate fi imparţial în condiţiile în care a fost doctorand al profesorului Neagu. Trebuie adăugat că, doi ani mai târziu, în octombrie 2007, fiica magistratului, Alexandra-Cristina Jipa, a devenit preparator şi, apoi, asistent universitar la Facultatea de drept a Universităţii Nicolae Titulescu, unde rector este Ion Neagu.

Lovitura de graţie. Cristian Jipa nu a ţinut cont de cererea parchetului şi a continuat să judece dosarul. În septembrie 2006, judecătorul a preluat cu copy-paste susţinerile apărării şi a anulat din condei expertiza procurorilor care constata un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro. Motivul: proba a fost obţinută ilegal întrucât, pe 8 iulie 2005, procurorul a convocat experţii la sediul parchetului, fără să cheme şi inculpaţii şi a suplimentat obiectivele expertizei, fără să ofere inculpaţilor şansa să facă observaţii.

“Acest mod de a proceda la efectuarea expertizei constituie o încălcare flagrantă a dreptului la apărare al inculpaţilor, cu consecinţe directe asupra modului de calcul al prejudiciului presupus a fi cauzat, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea expertizei efectuate în această cauză”, a conchis judecătorul Jipa în încheierea de şedinţă din 28 septembrie 2006.

Fără drept de apel. Procurorul nu poate ataca o astfel de decizie. În zadar a încercat să explice Parchetul că judecătorul a greşit întrucât nu au fost suplimentate obiectivele expertizei, iar avocaţii şi experţii inculpaţilor au putut să facă obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă timp de 20 de zile începând cu 19 iulie 2005. Tot ce i-a rămas procurorului a fost să se plângă, fără folos, la CSM cu privire la conduita judecătorului Jipa.

Noua expertiză, plătită de inculpaţi. Judecătorul Cristian Jipa a dispus o nouă expertiză în dosar. Oricât de ciudat ar părea, legea spune că expertiza este plătită de cel care o solicită, aşadar expertiza care ar trebui să constate dacă şi cu cât au prejudiciat fraţii Iancu Rafo Oneşti este plătită de fraţii Iancu!!

Cine e judecătorul Jipa? După ce a anulat proba-cheie a procurorilor, judecătorul Cristian Jipa s-a retras din dosar. El este cel de-al doilea judecător anchetat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Judecatorul Jipa e cel chemat la ordin de Voicu la restaurantul Select şi căruia senatorul îi încredinţează misiunea de a afla cine sunt magistraţii care judecă plângerea lui Radu Mazăre împotriva anchetatorilor săi. Soţia judecătorului este Ruxandra Jipa, fostă deputat PRM, actual PSD, aleasă în circumscripţia 42 din sectorul 5, la fel ca şi senatorul Voicu. (Ruxandra Jipa este senatoarea care l-a miruit pe fostul ministru Dănuţ Şova în ziua în care Parlamentul a respins solicitarea DNA de arestare a lui Şova în cazul Turceni-Rovinari în care este judecat şi premierul Victor Ponta – n.r.)

Voicu şi Jipa se cunosc de 20 de ani, dupa cum a declarat chiar Voicu în faţa instanţei. În faţa Secţiei pentru judecători a CSM, care l-a sancţionat cu 15 la sută din salariu pentru o lună, judecătorul Jipa a susţinut că senatorul Cătălin Voicu i-a salvat viaţa în urmă cu trei ani. Magistratul a povestit că a avut o criză de colecist şi a fost internat de urgenţă. Din pricina că spitalul nu avea dotarea necesară, exista riscul să moară. Soţia judecătorului a apelat atunci la senatorul Voicu, iar acesta a reuşit să-i aranjeze transferul la alt spital, unde a fost operat în regim de urgenţă.»

Articolul integral îl puteți citi pe romaniacurata.ro

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Judecatorul Dolache Damian si Racketii moldoveni

Sursa: Riseproject.ro

Judecătorul Damian Dolache – unul dintre cei doi magistrați care au dispus achitarea Marianei Rarinca în cazul de șantaj reclamat de președinta Curții Supreme – a pus pe liber mai mulți rakeți ai grupării „Patron”, implicați în asasinate la comandă și contrabandă de țigări. Cazul “Rarinca”, pretext de campanie media împotriva șefelor DNA și ICCJ, este invocat des și de politicienii vizați de procurori în dosarul “Șova”.

Dans cu rakeții la tribunal

CONTRABANDIȘTII În 2012, Damian Dolache a făcut parte din completul Curții de Apel care l-a scăpat de acuzații pe șeful unei brigăzi de contrabandiști de țigări.

Parte a rețelei criminale conduse de „hoțul în lege” moldovean, Ion Gușan zis Nicu Patron, brigada lui Veaceslav Secrieru era formată din 30 de persoane, cetățeni moldoveni, ucraineni și români. Fusese destructurată în urma unei investigații DIICOT care a arătat că interlopii puseseră la punct o rețea națională de fabrici clandestine de țigări, cu utilaje aduse din Rusia și Moldova. Liniile ilegale de producție și ambalare au fost amplasate în Dâmbovița, Harghita, Vâlcea, Neamț și Suceava. Secrieru a fost achitat, ceilalți – condamnați. Detalii, AICI.

Robert Gîrleanu

ASASINUL Anul acesta, judecătorul Damian Dolache s-a întâlnit din nou cugruparea Patron, când pe rolul Curții de Apel a ajuns dosarul lui Robert Gîrleanu – un raket al grupării, acuzat de trei asasinate la comandă și condamnat anterior de Tribunalul București la închisoare pe viață.

Dolache a considerat însă că moldoveanul ar fi nevinovat în lipsă de probe și a dispus achitarea lui, în deplină opoziție cu celălalt judecător din complet. În situația în care cei doi aveau opinii separate, al treilea magistrat intrat în completul de divergență a decis că hotărârea Tribunalului București este corectă, menținând condamnarea pe viață a lui Robert Gîrleanu. Sentința definitvă a fost dată acum două săptămâni, pe 27 mai, dar Gîrleanu a dispărut între timp. Acum, el este urmărit general.

Deși era arestat încă din 2011 și judecat pentru triplu omor, după trei ani de proces, cu doar câteva luni înainte de verdictul final, Robert Gîrleanu a fost eliberat din arest preventiv și pus sub control judiciar. Asta s-a întâmplat în februarie 2014.

Raketul are statut de soldat în organizația „Patron” și, dincolo de omoruri la comandă, execută orice tip de acțiune în forță a grupării. Sportiv la bază, Gîrleanu a fost acuzat de furturi de autoturisme în România, ceea ce nu l-a împiedicat însă să asigure protecție chiar brigăzii lui Secrieru, achitat ulterior de judecătorul Damian Dolache. Toate acestea, în condițiile în care Gîrleanu mai aștepta o sentință definitivă în cazul altor fabrici ilegale de țigări, descoperite în 2009 în Ialomița, România.

TRIPLUL ASASINAT Cele trei crime de care este acuzat direct Gîrleanu au fost comise în anul 2000 în raionul Ialoveni din Republica Moldova. Victimele, trei hoți de mașini de lux, au fost răpiți, torturați și executați cu pistoale automate. Cadavrele lor incinerate au fost îngropate într-o pădure și au zăcut acolo aproape zece ani. Abia în 2008, cei trei au fost dezgropați și identificați. Anchetatorii moldoveni au stabilit că escadronul de asasini a fost condus de Gîrleanu care a acționat la comanda lui Ion Druță zis “Vanea Pisateli” – un lider interlop moldovean judecat și el în acest caz, dar la Curtea Supremă din Republica Moldova. Detalii, AICI

Ion Druță zis Vanea Pisateli

“Vanea Pisateli” este căutat de Interpol încă din iulie 2013 la cererea autorităților din România, pentru trafic de arme și complicitate la crimă. În București, moldoveanul este acuzat că a organizat un asasinat la comandă pe frontul unui război interlop. Poliția susține că “Pisateli” l-ar fi adus în România pe asasinul moldovean Vitalie Proca, i-a dat acestuia informaţiile despre țintă și a intermediat suportul logistic, adică o mașină cu numere de Bulgaria, automatul Kalaşnikov şi pistolul Makarov, utilizate în atentatul care a avut loc în noiembrie 2012 în cartierul bucureștean Vitan. RISE Project a descoperit că înainte de incident, Proca a intrat în România cu o mașină deținută de fima lui Robert Gîrleanu. Detalii, AICI.

În prezent, “Vanea Pisateli” se află în închisoare, la Chișinău, fiind condamnat deja la cinci ani pentru că a vândut reporterilor RISE un lansator de grenade anti-tanc și un pistol semiautomat din cele traficate acum în Ucraina. Detalii, AICI.

CUMETRIAVanea Pisateli” este finul de cununie al afaceristului român, Liviu Munteanu, cel care administrează firma lui Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta. Munteanu și Herțanu sunt cercetați la DNA Ploiești pentru fapte de corupție și deturnare de fonduri europene în același dosar cu mogulul Sebastian Ghiță. Detalii, AICI.

Frații lui “Vanea Pisateli” sunt și ei închiși în România, condamnați la 17 ani în primă instanță, pentru că ar fi organizat uciderea unui afacerist din Bacău în casa lui de vacanță. Prin natura funcției sale în organizația Patron, “Pisateli“ reprezintă brațul armat, adică șeful brigăzilor de rakeți formate din sute de luptători și sportivi ai cluburilor din Moldova pe care tot el le gestionează.

Ion Gușan zis "Nicu Patron"

“HOȚ ÎN LEGE” Formată din rakeți moldoveni și transnistreni, majoritatea sportivi, gruparea Patron s-a specializat în trafic de persoane, contrabandă, taxe de protecție și asasinate la comandă. În 2001, printr-un ritual specific, “Nicu Patron” a fost “botezat” drept <vor v zakone> – ceea ce în rusă înseamnă<hoț în lege>. Gruparea e fondată pe principii militare și funcționează după reguli tradiționale ale mafiei ruse. Organizațiile <vor v zakone> au apărut la începutul anilor ’30 ai sec. XX în locurile de detenţie ale Uniunii Sovietice.

În septembrie 2013, liderul suprem al grupării, Nicu Patron, a fost arestat în România de către DIICOT, împreună cu doi dintre aghiotanții săi, Valeriu Gori zis Valera și Vasile Trohin. Ei sunt acuzați de contrabandă și constituire de grup criminal organizat. Dosarele penale în care sunt judecați mai mulți membri ai rețelei împreună cu fiul unui șef din poliția română, vizează și un clan interlop din Prahova, anchetat, la rândul său, și în dosarul lui Marcel Păvăleanu, fost consilier la Secretariatul General al Guvernului. Detalii, AICI.

Între timp, la București, „Nicu Patron” și secunzii lui au fost eliberați sub control judiciar și își așteaptă sentințele definitive în alte două dosare. Ei au fost inculpați și într-un caz aflat pe rolul Tribunalului din Veneția, Italia, sub suspiciunile de trafic de persoane și activități de tip mafiot, dar ar urma să fie predați italienilor abia după ce în România se vor soluționa definitiv toate cauzele.

Până acum, singurul fugit rămâne Robert Gîrleanu, deși măsura de control judiciar dispusă împotriva lui presupune monitorizare constantă din partea poliției.

Factorul Rarinca

Mariana Rarinca, în studiourile Antena 3

CAMPANIA TV ȘI SCANDALUL “ȘOVA” Ultima achitare de notorietate dispusă de judecătorul Damian Dolache s-a consemnat în controversatul caz al Marianei Rarinca.

Femeia a stat șase luni în arest, după ce Livia Stanciu, presedinta Înaltei Curții de Casație si Justiție (ICCJ), a depus o plangere penală împotriva ei, acuzând-o de santaj. Dosarul a fost instrumentat la DNA, apoi au urmat mai multe hotârâri judecătorești până când Tribunalul București a găsit-o vinovată, pe fond, și a condamnat-o cu suspendare. La Curtea de Apel, Mariana Rarincaa fost achitată de un complet compus din doi judecători, unul dintre ei fiindDolache.

Soluția a generat o campanie mediatică lansată împotriva șefelor DNA și ICCJ la câteva televiziuni de știri cu finanțatori sancționați sau vizați de Justiție.image-2014-12-6-18763846-41-victor-ponta-antena-3

Cazul “Rarinca” este des invocat și de politicienii implicați în scandalul declanșat de dosarul “Șova”. Aici, un fost ministru împreună cu premierul Victor Ponta sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție, dar protejați de imunitatea parlamentară și susținuți de majoritatea guvernamentală. Ieri seară, Victor Pontaa comentat la Antena 3: „Eu sunt un om puternic, am familie, am funcție, am susținere. Dânsa (Mariana Rarinca – n.n.) este o victimă, eu nu. Un om care stă șase luni în arest și este achitat definitv este o victimă a sistemului public”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Jaful lui Dan Sova

Sursa: Turcescu.ro

Jaful de la Turceni si Rovinari facut de Dan Sova (din care spun procurii DNA ca s-a infruptat tare si urmaritul penal Victor-Viorel Ponta) e explicat punct cu punct in documentul de mai jos care constituie o proba importanta in dosar. Cititi-l ca sa intelegeti exact cum au stat lucrurile:

Sova-4-001Sova-5-001Sova-6-001Sova-7-001Sova-8-001Sova-9-001Sova-10-001Iar acum e momentul sa vedeti ce „minuni” ascundea casa de avocatura a marelui domn Sova. Niste minuni de contracte cu statul, desigur! In documentul de mai jos apare si autoturismul Mitsubishi Lancer Evo despre care face vorbire comunicatul DNA: „probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel (…) a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei„.

Sova-1-001Sova-2-001

 

 

 

 

 

 

 

 

Victor- Viorel, pa!

Tagged , , , , , , , ,

Toti securistii presedintelui…

Sursa: Comisarul.ro

Klaus Iohannis nu s-a putut întâlni miercuri cu amicul său instituțional Victor Ponta. A fost ocupat.

Miercuri, președintele României a participat, în privat, că pe agenda oficială nu scrie nimic, la aniversarea a 25 de ani de la înființarea Casei de Avocatură Mușat și Asociații, anunță postul de televiziune Realitatea.

Această casă de avocatură l-a reprezentat pe Iohannis în procesul cu ANI, scrie Flux 24.ro.

Conforma aceleiași SURSE, Casa de avocatură a fost fondată de un fost ofițer de Securitate, Gheorghe Mușat (foto). Soția acestuia, Carmen Mușat, conduce revista Observator Cultural, despre care s-a spus că a fost implicată în scrierea cărților lui Klaus Iohannis.

   ——————–

Gheorghe Musat a fost timp de 13 ani ofiter de Securitate (1970-1983), dupa care este trecut in rezerva si devine avocat. In 1984, este arestat pentru ca a dezvaluit unor cunostinte ca fusese securist si este condamnat la inchisoare. Face 4 ani de detentie la Aiud, unde este din nou recrutat de Securitate ca informator, avand numele conspirativ MIRON. Isi indeplineste constiincios datoria si intocmeste 100 de note informative despre colegii sai de celula, majoritatea condamnati politic. Este eliberat conditionat in 1988 si imediat dupa caderea regimului comunist infiinteaza poate cea mai importanta casa de avocatura din Romania, scria ancheteonline.ro despre fondatorul casei de avocatură aniversată acum de Iohannis.

Musat a avut gradele de locotenent (1973) si locotenent major (1975) in cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti. Printre alte misiuni, el l-a avut sub observatie pe Gheorghe Dragulin, preot la Biserica “Ceaus Radu” din Capitala, fost detinut politic.

Tagged , , , , , , , , , ,

Arogantul se intoarce

Sursa: Hotnews

Vi-l amintiti tranchilizat, ce inofensiv parea? Cum a facut pe mortul o vreme dupa ce, umilindu-si propriul popor, a scos oamenii pe strazi in mica revolutie a votului din noiembrie? Cum si-a turnat apoi cenusa in cap, cum s-a jurat ca se va schimba si cum tremura la gandul ca, zburand de la putere, va pierde tot? I-au luat fix trei luni sa revina la proastele obiceiuri. Iata-l azi cu pieptul umflat la loc, purtandu-se la fel de arogant ca inainte. A realizat ca nu mai are, de fapt, adversar, ca nimeni nu-i pune in pericol functia, nici presedintele, nici opozitia, nici presa sau rivalii din partid. S-a trezit jupan peste Romania, fara nici un rival serios. Arogantul is back, mai hotarat ca niciodata.

Intr-un interviu acordat pe 7 decembrie 2014 lui Costi Rogozanu, la intrebarea “Ce aveti sa va reprosati?”, Victor Ponta a raspuns,  inca naucit dupa alegeri, indicand la punctul 4 al enumerarii sale urmatoarele explicatii: “Atitudinea mea, e clar că oamenii m-au sanctionat pentru o anumită atitudine a mea”.

“Ati fost arogant?”, a urmat firesc. Ponta a admis spasit: “Da, cred ca da. Nu stiu daca eu ca persoana, dar cu sigurantă asa a fost perceput modul de guvernare al PSD, inclusiv ideea de a nu da toată puterea unei singure formatiuni. Sunt multe lucruri care trebuie schimbate la mine, la manifestarea politică. Chestia cu protejarea coruptilor, faptul că noi suntem cei care îi protejam pe corupti, a costat enorm si cred că este un mesaj nu doar pentru noi.”

Ce frumos le zicea pe atunci, cand ii clantaneau dintii in gura de frica strazii! Cu cat entuzism vota Parlamentul orice solicitare venita de la DNA! A doua zi dupa dezastru, inainte de a se face nevazut, Ponta a mai avut o revelatie notabila: “Trebuie sa avem decenta si intelepciunea sa tacem din gura o perioada, toti”. Acestea fiind spuse, liderul PSD a disparut din peisaj.

De o vreme incoace, ziua si aroganta. Majoritatea PSD din Parlament apara toti penalii, cloceste proiecte de legi impotriva DNA, premierul Ponta cearta procurorii ca indraznesc sa solicite hartii in cazul Sova adresandu-se direct, nu prin Ministerul Justitiei, sau raspunde in bataie de joc la o intrebare despre finalul mandatului sau de premier: cum o vrea DNA. Deloc intamplator, reia o nefericita propunere formultata de PNL de a scoate procurorii din randul magistratilor, afirmand ca de data asta va avea toata sustinerea. Rea credinta sau premeditare in cardasie cu penalii partidului?

Notifica ziaristii de teren ca nu le mai raspunde la intrebari daca nu arata bon fiscal si, in general, trateaza din nou presa ca pe un instrument uzand de aceasta data din plin de vulnerabilitatile financiare ale unor moguli. Se declara de acord cu un proiect de salvare a acestora, visand in taina la moneda de negociere campaniile de anul viitor.

In protestele sindicalistilor de la Dacia vede o manifestare impotriva fabricii, nu impotriva guvernului, desi oamenii scandau lozinci anti-Ponta, disperati de ritmul lent al constructiei de autostrazi, vitale pentru afacerea de la Mioveni. Despre un material dedicat celor ZERO km de autostrada inceputi si finalizati in cei trei ani de guvernare Ponta, publicat de HotNews.ro, premierul vede mai departe “propaganda basista”, nu o realitate care scoate oameni in strada. Intr-o mica eroare strecurata intr-un titlu – corectata si asumata de HN – citeste “manipularea si minciunile cele mai grosolane si rusinoase”, dupa cum se exprima pe pagina sa de FB. Cata ura si dispret fata de presa nealiniata, fata de jurnalismul onest!

Ultimele arogante se petrec chiar astazi, sub ochii nostri. Victor Ponta ia peste picior actiunea  Centrului de Resurse Juridice, un ONG care a sesizat Avocatul Poporului cerand-i sa conteste la Curtea Constitutionala un OUG semnat de premier. Ponta s-a adresat la randul sau Avocatului Poporului, cu solicitarea de a ataca propria ordonanta, marcand astfel o bizara premiera. Nu este prea clar de ce o face, fie din dorinta de a sfida ultimele voci critice din societate, fie dintr-un reflex cam infantil de a uza de mecanismele de verificare si control menite sa asigure echilibrul intr-un stat.

Toate aceste mici despotisme ne amintesc de vechiul Ponta, cel de dinaintea momentului de maxima sinceritate si pocainta publica. Aroganta a inviat din nou in seful guvernului, ramas fara opozitie, fara rivali in partid. Cu un nou presedinte instalat la Cotroceni, mai slab decat si-ar fi imaginat in cele mai optimiste planuri de supravietuire, Ponta se simte din nou pe cai mari.

Este poate cel mai curios caz de politician, norocos sa scape dupa o infrangere rusinoasa, dar suficient de plin de sine cat sa nu inteleaga nimic din erorile majore din trecut, desi le-a verbalizat corect dupa ce electoratul l-a aruncat cu nasul in pamant. Publicul vede, inregistreaza si acumuleaza frustrari oricat se straduieste azi sa-l traga cumva pe sfoara. Acest public umilit, adus la exasperare de aroganta si coruptia politicienilor nu-l va uita nici in 2016. Se zbate din nou sa-l pacaleasca cu propaganda sau sa-l cumpere cu generoase reduceri fiscale. Orbire si calcul gresit. Nu-l va uita nici pe el, nici pe ceilalti.

Exista ceva ce Victor Ponta nu va putea cumpara niciodata: bunul simt in politica, o atitudine ceva mai umila, de prim-slujbas in serviciul public, platit din taxele noastre, nu de vataf pe mosia lui tata socru&co. Va intelege din nou toatea astea, peste un an.

 

Tagged , , , , , , , , ,