Tag Archives: directia nationala anticoruptie

DNA ar fi vrut sa-l urmareasca pe Oprescu si la Viena

Sursa: Stiripesurse.ro

Procurorii DNA au cerut interceptarea şi filarea pentru aproape trei săptămâni a lui Sorin Oprescu şi a altor doi complici, la Viena, dar autorităţile din Austria au respins solicitarea, invocând detaliile sumare puse la dispoziţie, dar şi legislaţia.

Surse judiciare au declarat că anchetatorii DNA au solicitat Procuraturii Centrale pentru urmărirea faptelor penale economice şi a corupţiei din Austria interceptarea şi filarea lui Sorin Oprescu, a şefului Direcţiei Cimitire, Cornel Popa şi a lui Cristian Stanca, şoferul edilului, care s-au aflat la Viena, în vara acestui an.

Obiectul cererii rogatorii a fost ”procedură împotriva lui Cornel Popa şi a altor persoane împotriva acceptării de cadouri şi mită”, iar cererea a fost transmisă autorităţilor judiciare austriece în 28 aprilie 2015.

Potrivit surselor citate, există două răspunsuri ale autorităţilor judiciare austriece transmise DNA, în care sunt menţionate solicitările anchetatorilor români, dar şi motivele refuzării cererilor de comisie rogatorie.

Astfel, potrivit surselor citate, Procuratura Centrală pentru urmărirea faptelor penale economice şi a corupţiei din Austria a primit o cerere de interceptare a trei numere de telefon aparţinând lui Sorin Oprescu, Cornel Popa şi Cristian Stanca, precum şi a mesajelor de tip SMS. Totodată, anchetatorii au cerut ”dispunerea supravegherii transfrontaliere a acuzaţilor Sorin Mircea Oprescu şi Cristian Stanca pentru cel mult perioada 15 mai – 5 iunie, ora 24.00”, dar şi a lui Bogdan Cornel Popa şi a lui Teodor Gogonea, pentru cel mult perioada 29 mai 2015 – 5 iunie 2015.

Ulterior, procurorii anticorupţie au cerut extinderea perioadelor de intereceptare şi filaj pentru cei patru, pentru perioada 12 iunie – 5 iulie.

Anchetatorii DNA au solicitat autorităţilor judiciare austriece ”supravegherea optică şi acustică” a lui Sorin Oprescu la o presupusă întâlnire la Hotel Park Hyatt, dar operaţiunea nu a mai avut loc deoarece Unitatea Specială pentru Supraveghere – SEO austriacă nu a avut condiţiile necesare.

”…în pofida faptului că potrivit motivelor mai sus amintite nu sunt îndeplinite premizele legale pentru luarea unei măsuri de supraveghere potrivit 136 par. 1 Z 3 din Codul de Procedura- Penală din Austria, Unitatea Specială pentru Supraveghere – SEO a întocmit un studiu privind posibilitatea efectuării unei supravegheri optice şi acustice de persoane potrivit (…). În acest studiu se spune că nu se pot face declaraţii cu privire la locaţii care nu au fost exact predefinite în raport cu efectuarea unei supravegheri acustice si optice. În ceea ce priveşte informaţiile funcţionarului de legătură din cadrul Poliţiei din România, că întâlnirea ar putea avea loc la Hotel Park Hyatt, respectiv în apropierea acestuia, s-a verificat capacitatea de realizarea la această locaţie, în consecinţă nu se poate realiza în restaurantul acestui hotel o supraveghere acustică datorită ecranării continue şi a echipamentului existent. Fezabilitatea pentru efectuarea unei supravegheri optice ar depinde în mare măsură de alegerea locului persoanelor cheie şi de capacitatea localului. În cazul locurilor din spaţii publice, cum ar fi strada, acest lucru nu ar fi altfel. Dacă o astfel de măsură s-ar putea lua, ar depinde astfel de factori ce nu pot fi influenţaţi”, relatează sursele judiciare, citând documentele din dosar.

Totodată, Serviciul Federal de Prevenire şi Compatere a Corupţiei, care trebuia să execute măsurile oprative aprobate de Tribunalul pentru Cauze Penale din Viena, nu a putut să execute măsurile de ”supraveghere transfrontalieră” şi ”supraveghere optică şi acustică” în perioada cerută de DNA pentru că ”persoanele ţintă nu s-au aflat în Austria respectiv nu au putut fi constatate activităţi coresunzătoare ale persoanelor”, precizează sursa citată.

Cererea procurorilor DNA a fost respinsă de anchetatorii din Austria şi pe motiv că faptele pentru care sunt cercetate persoanele pentru care Direcţia a cerut măsurile operative nu au limite de pedeapsă peste zece ani, în contextul în care Codul de procedură austriac prevede astfel de măsuri operative pentru fapte de crimă organizată, organizaţii criminale sau infracţiuni cu pedepse de peste zece ani.

Contactat telefonic pentru detalii suplimentare, avocatul lui Sorin Oprescu, Alexandru Chiciu, a spus că nu doreşte să facă niciun fel de declaraţie pe această temă şi că toate elementele care ţin de apărarea pe fond a lui Sorin Oprescu vor fi invocate în faţa instanţelor de judecată.

Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie, scrie mediafax.ro

Tagged , , , , , , , , ,

Magistratii ar trebui sa raspunda in fata legii pentru ce semneaza. Si sa plateasca atunci cand gresesc

Sursa: B1.ro

Joi, DNA a anunțat că l-a trimis în judecată pe premierul Victor Ponta. În replică, acesta a postat pe contul său de Facebook un mesaj despre perspectivele pe care le are economia României, dar și despre ”singura problemă a țării”.

„În trei ani, România va depăși economic mai multe țări europene – spune FMI! Cred cu tărie că acest lucru este realizabil, prin munca românilor și printr-o guvernare eficientă, și atunci, în 2018, ne vom gîndi că nu au fost rele timpurile în care economia crește, salariile și pensiile la fel, absorbim fonduri europene și ajutăm Moldova, și singura problemă a țării este obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma în carieră inventînd și imaginînd fapte și situații neadevărate din urmă cu 10 ani”, a scris atunci Ponta.

Ion Cristoiu a publicat pe blogul personal o analiză asupra acestor evenimente. El consideră că Ponta, asemenea tuturor celorlalți, își dă seama că trimiterea sa în judecată este parte din planul ”Săi dăm Șefului Guvernul meu!”. ” Prin urmare a pune trimiterea în judecată pe seama unui pițifelnic de procuror care, neînvățînd nimic din lecția Alina Bica, Lucian Papici, Emilian Eva, slugi alungate cu un picior în fund după ce au făcut treburile murdare ale altora în speranța că vor parveni, nu poate fi altceva decît un gest de căcăcios. Dacă avea cojones, Victor Ponta, ditamai premierul, ditamai politicianul, fost șef de partid, procuror de profesie, îi ardea o scatoalcă Codruței Kovesi cea care a coordonat întreaga Operațiune din partea DNA”.

Cristoiu mai consideră că Ponta avea tot dreptul să scrie ce voia despre Jean Uncheșelu, ”profesorul de educație fizică” adus la București pentru ”a-l executa”. ” Iar lui Jean Uncheșelu puțin să-i pese de ce a scris inculptaul pe facebook. Forța adevăraților procurori tocmai în asta constă: Că-i doare în cot de ce zice inculpatul despre ei. Ei, procurorii, îi trimit pe inculpați în instanță. Dacă sînt cu adevărat procurori, îi trimit zîmbind”, consideră jurnalistul. Dacă este o insultă sau o calomnie, procurorul îl poate da în judecată, dar în acesta caz nu se poate vorbi despre niciuna dintre ele. Este doar părerea unui om despre cel care l-a trimis în judecată. Și este o părere normală că doar nu avea cum să-l laude.

”Rîndurile lui Victor Ponta n-au nimic insultător, nici măcar jignitor. Inculpatul scrie că procurorul care l-a trimis în judecată e total neprofesionist. Un procuror adevărat, nu un terchea-berchea precum Jean Uncheșelu, ar fi făcut făcut haz la o asemenea acuzație, zicîndu-și profesionist: Foarte bine, o să vezi tu ce înseamnă neprofesionist cînd o să faci pușcărie!”, continuă Ion Cristoiu.

Prin urmare, acesta este de părere că Uncheșelu nu este un procuror adevărat, ci doar un ”pițifelnic”. În loc să facă haz la năzbâtia inculpatului, el ”s-a dus repede la Codruța Kovesi și a cerut să facă ceva împotriva celor scrise de Victor Ponta. Dacă n-ar fi acționat sub coordonarea Codruței Kovesi, n-ar fi avut tupeul să se ducă și să-i ceară să facă ceva împotriva celui care i-a zis că nu-i profesionist”.

Urmarea a fost un comunicat al DNA în care se arată că: ”90 de procurori prezenţi la Adunarea Generală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze dacă afirmaţiile respective sînt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său. (…) În solicitarea adresată CSM, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie consideră că afirmaţiile denigratoare făcute de primul ministru afectează reputaţia profesională a procurorului care a instrumentat cauza cît şi a procurorilor abilitaţi să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei dispuse în dosarul respectiv – trimitere în judecată”.

Chiar dacă Uncheșelu a fost profund tulburat de afirmația lui Ponta, Cristoiu nu poate înțelege de ce s-a adresat el CSM pentru a i se apăra onoarea: ” Indiferent de ce ar fi scris pe Facebook Victor Ponta despre Jean Uncheșelu, e o iresponsabilitate cruntă să pui pe toți procurorii DNA să adopte în unanimitate o Rezoluție de condamnare a lui Victor Ponta.
O Rezoluție de o imbecilitate dătătoare de dureri de cap”.

”DNA a ajuns pînă acolo încît să considere niște biete rînduri ale unui inculpat atît de grave încît să se adopte prin vot o Rezoluție de condamnare a celui care pînă la urmă și-a exercitat un drept constituțional?”, se întreabă jurnalistul.

Atitudinea DNA are o explicație. Instituția a recunoscut într-un document public că dosarul lui Ponta a fost coordonat și supravegheat de ștabii din DNA. ”Toți acești ștabi s-au simțit atinși de afirmația că Dosarul e opera unui neprofesionist. De aici Rezoluția Adunării Generale a Oamenilor Muncii de la DNA”. Rezoluția e parte din presiunea asupra lui Ponta pentru a-l forța să lase locul de premier ”nefericitului Cătălin Predoiu, Premierul Guvernului Meu al lui Klaus Ioahannis”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Arestarea lui Tariceanu- de ce zac dosarele finalizate?

Sursa: B1

Gelu Vișan, unul dintre liderii PMP, a declarat joi, în cadrul emisiunii “X-Press”, moderată de Sabin Orcan și difuzată pe B1 TV, că șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi arestat până pe 14 septembrie 2015, cererea de arestare urmând a fi înaintată în sesiunea parlamentară.

“Ieri am primit ultima confirmare, care spune că până pe 14 septembrie 2015, în sesiunea parlamentară, va fi înaintată cererea de arestare în dosarul “M”, să îi spunem așa,  în urma unor denunțuri ce există de cel puțin 3 luni de zile”, a spus Vișan.

Întrebat de Sabin Orcan de unde are informația aceasta, Vișan a spus că dintr-o sursă sigură.

“O am dintr-o sursă sigură, nu mi-a spus o păsărică. Este un dosar închis de peste o lună și jumătate. Se așteaptă până în 14 septembrie. Dacă nu a mers demisia cu Ponta se va încerca doborârea Guvernului Ponta în Parlament. Este o singură problemă: de ce este blocat de o lună și jumătate dosarul? Astăzi, când eu știu de acest dosar, de ce nu a fost pusă în aplicare decizia? Asta înseamnă că mai avem un jucător pe scena politică”
, a mai spus liderul PMP.

Vișan a mai precizat că dosarul se bazează pe niște denunțuri, precizând că nu se mai primesc probe la dosar.

Liderul PMP a făcut, miercuri, afirmații surprinzătoare la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu, acesta declarând că șeful Senatului este vizat într-un dosar aflat la DNA și urmează să fie reținut de procurorii anticorupție.

”Călin Popescu Tăriceanu va fi arestat. DNA pregătește arestarea lui Tăriceanu. Asta se va întâmpla peste maximum 3 săptămâni. Se pregătește o lovitură extrem de dură la adresa democrației. I se face un dosar pentru a-l scoate de la guvernare”, a spus Vișan la România TV. (Detalii AICI)

Gelu Vișan (PMP): Am primit ultima confirmare care spune că până pe 14 septembrie 2015 va fi înaintată cererea de arestare a lui Călin Popescu Tăriceanu.

 

Tagged , , , , , , , , , , ,

Barza,viezure,manz

Sursa: Zf

Gabriel Sincu, director executiv, asistenţă fiscală şi juridică, EY România:

O măsură prin care ANAF începe să-şi facă treaba este o măsură binevenită.

Este greu de spus dacă poate să aducă bani la buget, dat fiind că este făcută pe o legislaţie deja existentă şi că nu este raportată la un moment zero.

Oricine poate spune acum că are bani pe care i-a făcut cu 20 de ani în urmă. Ar trebui aplicată o amnistie în adevăratul sens al cuvântului, pentru ultimii 25 de ani, să fie parte dintr-un proces complex, timp de ani de zile. Celor care ştiu că au bani în România sau în străinătate trebuie să li se dea o perioadă de timp în care să-şi declare respectivii bani şi în care să fie scutiţi de penalităţi. De atunci, să depună declaraţii de avere la Fisc, astfel ca ANAF să poată verifica din acel moment orice.

Din punctul meu de vedere, măsura este doar ca să dea de lucru avocaţilor care se ocupă de litigii. Poate fi şi o acţiune de imagine.

Nu neg bunele intenţii ale Fiscului, dar o astfel de acţiune nu trebuie făcută heirupist, pompieristic.

Irlanda a făcut la finalul anilor ’80, începutul anilor ’90 o astfel de amnistie şi a funcţionat, a dus la creşterea veniturilor bugetare.

În schimb, în Italia şi Turcia au fost doar acţiuni pompieristice, care nu şi-au atins scopul.

 

Mihai Marcu, preşedinte MedLife:

Este o măsură normală, trebuie să se înceapă de undeva. S-a dat impresia că se pot face bani cu sacoşa până acum. Prea s-au dat mulţi bani la fotbalişti şi manelişti la televizor.

Algoritmul de calcul pentru oamenii vizaţi va fi perfecţionat în timp, e o cheie de la care se porneşte, însă totul este perfectibil în timp. La fel s-a întâmplat şi în Italia, şi în Grecia.

Important este ca cei care nu au plătit impozite pentru bunurile deţinute să o facă, nu are niciun rost să le confişte statul, că nu are ce face cu ele.

O să vedeţi că cei care au făcut bani cinstiţi vor putea să dovedească şi pentru perioada 2011-2013, şi pentru înainte, cu un extras de cont, câţi bani aveau şi de unde.

Una dintre probleme este de ce nu sunt şi politicienii pe listă. N-ar trebui să fie în fruntea listei ANAF?

 

Radu Timiş, Cris-Tim:

Este o măsură binevenită. Însă dacă ar fi fost făcută mai devreme, lucrurile nu ar fi degenerat în evaziune fiscală timp de 25 de ani de zile.

Dacă omul a ştiut atâţia ani că totul se rezolvă, şi-a luat o bucată tot mai mare din tort.

Antreprenorii cinstiţi nu au putut să mai concureze cu cei care făceau astfel de practici, au devenit disperaţi. Unii dintre ei a trebuit să urmeze acelaşi practici, dar au ajuns la DNA.

Măcar după această acţiune a ANAF, orice jucător economic va şti că va fi cineva care îl va întreba: „De unde ţi-ai luat maşina Bentley?”, „De unde îţi permiţi să duci stilul ăsta de viaţă dacă tu ai veniturile astea?”.

Antreprenorii nici nu au fost motivaţi să plătească până acum impozite la stat, pentru că banii sunt prost administraţi sau furaţi în alte părţi.

Ar trebui ca acesta să fie momentul zero, să vină şi cei care nu au plătit taxe, să plătească, să-şi aducă banii din străinătate, să-i declare. Şi aşa s-ar aduce şi bani la bugetul de stat. Pe viitor, în mod sigur, măsura o să-i facă pe cei care fac bani să plătească şi impozitele la stat.

În Olanda, în Italia, dacă ai un Ferrari şi nu îl poţi justifica, ţi-l confiscă. Nu cred că cineva îşi mai permite să facă acum abuzuri.

Excese sunt însă în orice transformare, cu atât mai mult dacă este o transformare profundă.

 

Dan Şucu, preşedinte Mobexpert:

Nevoia de o astfel de măsură există, sper doar să nu fie abordată pompieristic, ci logic şi echilibrat. Speranţa mea este să fie o abordare anglo-saxonă, nu latină.

Este prematur să mă pronunţ care vor fi efectele acestei măsuri, nu mă simt vizat, aşa că nu am analizat cum se stabileşte exact lista celor vizaţi de ANAF.

 

Octavian Bădescu, fondator Sameday Courier:

Se instaurează gradual o atmosferă poliţienească, se pune o presiune tot mai mare pe mediul de afaceri.

Nu văd însă o perocupare similară pentru reducerea cheltuielilor statului. Această măsură ar putea crea presiune pentru abuzuri.

Nu este o măsură foarte propice pentru mediul de afaceri, îţi cam piere cheful de afaceri într-o astfel de atmosferă.

Nu cred că aceste controale vor avea efecte care să facă diferenţa la bugetul de stat.

Poate fi şi doar o măsură populistă, care chiar să coste mai mult decât face.

Este o preocupare tot mai mare în România, dar şi la nivel european, să se strângă tot mai mulţi bani la bugetul de stat.

Acesta este scopul meu? Să aduc bani la stat? Ar trebui ca statul să se preocupe de limitarea cheltuielilor, nu să ia tot de la cei care fac bani.

 

Emilian Duca, consultant fiscal:

„Poate fi utilă iniţiativa ANAF. Problema este să se lucreze cu bună-credinţă, să nu existe tendinţa de a abuza. Trebuie ca angajaţii ANAF să respecte cu stricteţe secretul profesional, pentru că problema în cazul acestor mari contribuabili persoane fizice nu este de bani, ci de prestigiu. ANAF trebuie să ştie că pot fi distruse reputaţii şi businessuri fără motiv dacă aceste controale îmbracă forme abuzive”.

 

Adrian Mihai, unul dintre acţionarii Fan Courier:

„Teoretic, eu cred că este o acţiune bună. Depinde de cum va fi pusă în practică şi de cum vor colabora între ele instituţiile statului, pentru a nu duce la abuzuri. Acest tip de demers ar trebui să fie orientat către viitor, nu spre trecut”, a spus.

 

Cristian Erbaşu, acţionar al grupului Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii:

„Este o acţiune de bun simţ, însă trebuia făcută de multă vreme. Dacă ar fi fost pusă în practică în urmă cu 25 de ani, azi nu ar mai fi fost o ştire, iar acum am fi trăit într-o societate normală. În toată lumea civilizată, o persoană trebuie să-şi poată justifica veniturile şi proprietăţile, asta este legea. Eu nu cred că ANAF mai are nevoie de PR, ci mai degrabă se încearcă intrarea într-o zonă de normalitate. Totuşi, mai bine mai târziu decât niciodată”.

 

Nicolae Neag, director comercial şi acţionar al producătorului de materiale de construcţii Siceram Sighişoara:

„Acţiunea este OK, trebuia să plece de undeva, pentru că evaziunea este mare. Nu cred că vom vorbi despre sume spectaculoase, însă este important ca banii să fie utilizaţi în interesul contribuabililor”.

 

Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom Transport România şi om de afaceri:

Iniţiativa este bună, trebuie văzut cum s-au acumulat averile, însă mie mi-e teamă că o acţiune insuficient pregătită poate da naştere la abuzuri. Trebuie stabilită o diferenţiere între contribuabilii oneşti şi cei care nu pot justifica nimic, caz în care aceştia nu mai pot fi numiţi de fapt contribuabili. Bani la buget vor fi colectaţi dacă va exista şi o perioadă de amnistie fiscală. În cazul în care se va opta exclusiv pentru o abordare coercitivă, probabil că mulţi bani vor face avocaţii.

Nu înţeleg de ce s-a optat pentru 2011 – 2013 şi care este relevanţa acestei perioade. Poate că sunt persoane care au avut banii din ‘90 sau au economisit timp de mai mulţi ani.

Toată acţiunea depinde de cel asupra căruia va cădea sarcina probei. Dacă va cădea asupra contribuabilului, atunci lucrurile se complică.

Cu un mix de atenţie şi diligenţă, poate fi o acţiune benefică, care să aducă ceva bani la buget şi să producă suficient de multă jurisprudenţă pe viitor pentru ca apetenţa spre eludarea plăţii taxelor să scadă considerabil.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

ANAF e plin de SRI

Sursa: Comisarul

Faptul că în Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF lucrează un număr de ofiţeri ai SRI, mai mult sau mai puţin acoperiţi, a devenit secretul lui Polichinele. Toată lumea îl ştie, dar toţi se întreabă dacă e normal. Ce? România este condusă de serviciile secrete? Nu cumva Udrea are dreptate?

Stârnit fiind de aceste întrebări, am început să întreb în stânga şi în dreapta, hotărât să îmi fac o idee despre posibili ofiţeri de informaţii, trimişi eventual să ia buticurile la rând şi să aresteze urzicile de la mamăi. Unele lucruri aflate par mai credibile, despre altele am îndoieli.

Am aflat, de exemplu, că ar exista chiar o decizie secretă a CSAT, prin care s-ar fi dispus ca un număr de ofiţeri să fie detaşaţi pe faţă, deci nu acoperiţi, ci cu ordin de serviciu, să facă parte din structurile centrale şi locale ale DGAF (Direcţia Antifraudă), pentru a pune la punct proceduri de control care să împiedice cârdăşia organelor de control cu evazioniştii. Prezenţa acestor ofiţeri în structură este o certitudine. Toată lumea ştie de ei.

Alte surse spun că, pe lângă aceştia, un număr de ofiţeri ar fi fost conspiraţi în inspectori pentru a curăţa sistemul din interior. Nici nu era greu, căci din cei aproximativ 1000 de comisari ai fostei Gărzi Financiare, doar o treime au rămas la Antifraudă. Deci cam 350 din cei peste 1400 de inspectori, câţi sunt azi în total.

Şi, cu această ocazie, am aflat că numărul lor va creşte până la 2000 în perioada următoare. Chiar şi aşa, numărul mi se pare mic, în comparaţie cu totalul de 25 de mii de oameni, câţi are în total Fiscul la nivel naţional.

Modul de control implementat în urma detaşării ofiţerilor SRI este următorul – la nivel central se face o analiză de risc (marea majoritate sunt de fapt analişti de date, iar nu ofiţeri operativi). În urma analizelor de risc se stabileşte, să zicem, o strategie de control pentru judeţul Mehedinţi, în luna mai 2015. Rezultă o listă de firme din judeţul Mehedinţi, ce ar urma să fie controlate de către inspectorii Antifraudă. Lista şi tematica de control pentru fiecare firmă o ştie doar Bucureştiul (câţiva oameni) şi şeful structurii regionale a Antifraudei (sunt opt structuri regionale), în cazul nostru Craiova.

În dimineaţa X a lunii mai, conform programării, echipa de control Y de la Severin primeşte în plic, de la şeful de la Craiova, ordinul de a controla firma Z ce trebuie verificată în ziua respectivă, precum şi tematica de control. Şi porneşte. Dacă echipa constată că firma Z părea să fi fost informată că-i va pica Antifrauda pe cap, atunci numărul persoanelor care puteau informa evazionistul este limitată.

De altfel, ofiţerii SRI care lucrează detaşaţi în cadrul Fiscului la nivel regional ţin legătura/coordonarea şi cu cei de la DNA şi, respectiv, SRI. Ceilalţi inspectori ştiu aceste lucruri, de fapt toţi se tem, toţi bârfesc, nimeni nu mai vorbeşte cu nimeni la telefon. Logic ar fi ca tentaţia de a se lăsa corupţi să scadă direct proporţional cu teama de puşcărie dar, cine ştie?

Din ce înţeleg eu, rostul ofiţerilor SRI în Direcţia Antifraudă (că au fost sau nu trimişi acolo prin decizie CSAT nu mai contează) este acela să cureţe sistemul.

Nu îmi este nici mie clar cât timp vor face asta şi când vor fi retraşi, dacă vor fi retraşi vreodată, sau dacă vor fi doar înlocuiţi de alţii care să ţină permanent Fiscul sub observaţie.

Sunt însă gata să bag mâna în foc că SRI-ul ştia şi pe vremea Gărzii Financiare când şi cum era folosită aceasta pentru a mâna firmele adversarilor politici către faliment sau cum se colectau bani într-un sistem piramidal.

Dacă estimările economiştilor sunt corecte, din evaziunea fiscală statul pierde anual între 15 şi 20 de miliarde de euro, deci cam jumătate din taxele ce i s-ar cuveni. Nu-mi este clar nici astăzi de ce atât amar de ani a fost perpetuat acest sistem de şpăgi, când era atât de simplu de organizat o structură în care corupţia să fie imediat identificată. Şi nici azi nu înţeleg de ce este atât de mult amânată informatizarea Fiscului şi de ce politicienii amână la infinit corelarea bazelor de date deja existente.

Revenind la întrebările de la început, nu cred că România a fost vreodată condusă de serviciile secrete, dar nici nu cred că acestea şi-au făcut întotdeauna datoria în mod eficient. (Nu prea mă interesează amestecul lor în viaţa politică, ba chiar azi e clar că un ministru ca Udrea reprezenta o vulnerabilitate şi că aceasta ar fi trebuit cel puţin izolată din start, dacă nu cumva chiar controlată atent.)

Dar eu cred că Fiscul nu mai trebuie lăsat niciodată în mâna politrucilor. Este, desigur, treaba politicienilor să stabilească cum se cheltuieşte banul public, este treaba procurorilor să îi prindă atunci când îl fură, dar treaba Fiscului este să se asigure că toată lumea plăteşte corect, chiar şi atunci când taxele şi impozitele ajung, în final, pe mâna unor hoţi sau unor incapabili.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Romania zborului luxos facut – Klaus Yohannis

Sursa: Gandul

Nu degeaba, ceea ce a mai rămas din fosta societate civilă i-a cerut, după alegeri, preşedintelui Iohannis să renunţe la serviciile consilierului său pe strategii politice, Dan Mihalache. Omul de încredere al preşedintelui a dovedit, dacă mai era cazul, că sângele apă nu se face, şi că el, sângele omului, are grupa PSD-pozitiv.

Imediat după ce preşedintelui Iohannis i s-a reproşat că a zburat la Bruxelles, la Consiliul European, cu o aeronavă de lux, el, preşedintele unei ţări umile şi sărace, unde naţia n-are nici după ce bea apă – cu TVA redus de Ponta -, strategul Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale, în loc să ne explice calm şi în detaliu cum se face că, după cinci luni de la schimbarea gărzii la Cotroceni, timp în care preşedintele a zburat de colo-colo, noua administraţie n-a reuşit să-şi ia avionul (prezidenţial) înapoi.

Potrivit spuselor acestuia, situaţie este o moştenire băsistă. “Dacă aş fi în locul dumneavostră, l-aş întreba pe fostul titular de la Cotroceni de ce este această situaţie. Mie mi-e ruşine când mă aflu pe pistă şi văd că ţări mult mai mici decât noi au avioane ale statului. E ruşinos pentru ţara asta. Din păcate domnul preşedinte, din cauza administraţiei precedente, care nu s-a preocupat de tema asta, se află în situaţia de a închiria avioane”, le-a spus Mihalache criticilor preşedintelui Iohannis.

Aşa, deci! Acelaşi Băsescu e de vină. Şi nu că n-ar fi, dar chiar peste tot, numai el, numai el?!

Păi, pe timpurile în care Victor Ponta îi lua avionul fostului preşedinte, Dan Mihalache funcţiona în USL. Şi, totuşi, nu l-am auzit să se revolte pe temă. Hai, că nu s-a revoltat, atâta l-a ţinut curajul lui de bărbat de stat, dar ca să uiţi lucrurile în halul ăsta…

Ia uite domnu’ Mihalache ce spunea premierul dumitale, când semnai ştatul la USL, prin 2013: “Avionul acela (al preşedintelui) costă enorm de mult şi nu are nevoie nici domnul preşedinte Băsescu… Eu nu am zburat niciodată cu el, dar, dincolo de asta, faptul că preşedintele ţării – facem abstracţie ca îl cheamă Traian Băsescu -, că premierul – facem abstracţie că îl cheamă Victor Ponta -, e normal să aibă la dispoziţie un avion. Nu unul cu o sută de locuri, cu nu ştiu ce lux, ci unul aşa cum au toţi prim-miniştrii din zonă, de 10-12 persoane”, zicea Ponta.

Şi a mai zis!

“În momentul în care vom avea posibilitatea financiară, vom închiria sau vom cumpăra acest tip de avion, care să fie avionul oficial al preşedintelui, al primului-ministru; dar povestea ca ţii un avion mare de la Tarom, cu nişte costuri uriaşe, care, dacă nu mă înşel, în septembrie iese din normele tehnice…”, a conchis premierul, în coadă de peşte.

De ce n-a fost întrebat acesta care e situaţia cu avionul prezidenţial, încă din decembrie, când doamna Bran făcea recensământul moliilor din covoarele Palatului?! De ce abia acum, după ce s-a declanşat scandalul, care îl face pe Klaus Iohannis să pară un preşedinte rupt de realităţile imediate – aşa cum i se reproşează -, şeful Cancelariei ne anunţă că va fi realizat un memorandum în baza căruia să fie achiziţionată o aeronavă prezidenţială, ca să nu-i mai fie omului ruşine când e pe pistele lumii, alături de preşedinte?

Oare ce să înţelegem noi de aici, că s-a interzis, de la Cotroceni, să fie deranjat, în vreun fel, premierul Ponta? De la ce nivel? De sus de tot sau de la nivelul Cancelariei lui Mihalache?!

Este drept că, după cum tace şi preşedintele vizavi de parşivenia manevrelor guvernamentale – temporizarea adoptării unei soluţii ferme în ceea ce priveşte votul în Diaspora, refuzul de a organiza alegeri pentru şefiile vacante ale CJ-urilor, pentru înlocuirea aleşilor săltaţi de DNA, pentru primăriile fără primari -, după cât de anemic şi în reluare se mişcă “marele” PNL, ca să nu mai vorbim de penibilul iubirilor maghiare, declarate la comandă, şi rămase fără efect, ne gândim, tot mai des, că dacă e trădare uselistă, atunci trădare să fie, dar s-o ştim şi noi!

În consecinţă, n-am habar cât de luxos, sau nu, este un zbor de 30.000 de euro al unui preşedinte de ţară europeană, în care s-a furat cu trilioanele. Dar faptul că omul preşedintelui bate câmpii, încercând să-l scuze pe premierul despre care acelaşi preşedinte afirma, în urmă cu cinci luni, că trebuie să plece pentru toate erorile făcute, asta pare într-adevăr un lux politic pe care Klaus Iohannis n-ar trebui să şi-l permită.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Tara generalilor corupti…

Sursa: Comisarul

Vă avertizăm din start că veţi avea un şoc. Chiar dacă în mintea fiecărui român există o percepţie clară despre dimensiunea fenomenului corupţiei. Aşa cum rezultă din statistici, România a înregistrat cel mai mare grad de corupţie la nivelul de vârf al structurilor de siguranţa naţională dintre toate ţările civilizate. Este incredibil numărul generalilor români condamnaţi sau cercetaţi pentru fapte de corupţie în ultimii 20 de ani! Sunt zeci de generali! Prezentăm acest material în pregătirea celui despre cea mai coruptă instituţie din România. Naşa corupţiei. Adică SRI.

Generali condamnaţi 

1. Gen.Bg. Valeriu Ursu Gheorghe – Director General al RA Romtehnica,1996, condamnat pentru fals intelectual, fals în inscrisuri sub semnatura privata si instigare la aceste infractiuni ( dosarul Tigareta 1), 2 ani cu suspendare ;

2.Gen Bg. – Viorel Cheptine – comandant al C.10 A, 1999, condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani cu suspendare;

3. Gen. Bg. Gheorghe Florica – fost Sef al Garzi Financiare, 2002, condamnat pentru un prejudiciu de 30 mld. lei vechi la bugetul de stat (dosarul Tigareta – Portul Vechi), 6 ani si 4 luni închisoare;

4. Gen.Bg. (r) Lazar Iliescu – fost director adjunct al Directiei Audit Intern din M.Ap.N.,2004, condamnat pentru favorizarea mai multor societati comerciale pentru obtinerea unor contracte si luarea de mita, 3ani închisoare cu suspendare;

5. Gen Bg.(r) Corneliu Balta – rezervist , 2005, condamnat pentru înselaciune si deturnare de fonduri, 6 ani si 6 luni închisoare;

6. Gen.Bg. Stefan Blaj – sef Sectie Medicala I,la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti, 2005,luare de mita, 1an si 6 luni închisoare cu suspendare;

7. Gen. Bg. Septimiu Neftalin Caceu – sef al Statului Major la C.1A., 2006, condamnat pentru trafic de influenta, 3 ani închisoare cu suspendare;

8. Gen. Mr. Marin Maciuca – comandant al Comandamentului Logistic Întrunit,2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificata si continua ( dosarul Ripstop), 4 ani închisoare;

9. Gen. Mr. Adrian Tilinca – loctiitor al comandantului Comandamentului Logistic Întrunit, 2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificata si continua ( dosarul Ripstop), 4 ani închisoare;

10. Gen. lt. Ionel Marin – adjunct al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaratii, 1an închisoare cu suspendare ( dosar Case pentru generali – varianta SRI);

11. Gen. Dumitru Zamfir – adjunct al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaratii, 1an închisoare cu suspendare ( dosar Case pentru generali – varianta SRI) ;

12.Gen. Bg.(r) Danut Saulea – rezervist, 2011, condamnat pentru trafic de influenta, 3 ani închisoare cu suspendare;

13. Gen Mihail Popescu – fost sef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);

14. Gen. Eugen Badalan – fost sef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);

15.Gen.Bg. Neculae Otelea – fost sef Serviciu Logistic al SMFT, 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare (dosarul Tofan);

16.Gen.Bg. Petre Trandafir – comandant al ISU” Dobrogea”, 2012, condamnat pentru trucarea concursului de angajare, 3 ani si jumatate închisoare (dosar Angajari ISU Constanta);

17. Gen.Bg.(r) Catalin Voicu – rezervist, senator, 2012, condamnat pentru trafic de influenta si fals în inscrisuri, 5 ani închisoare ;

18. Gen.Bg. Traian Nistor – fost comandant al Comandamentului Logistic Întrunit , 2012,condamnat pentru complicitate la evaziune fiscala, 3 ani închisoare cu suspendare;

19. Gen Bg. (r) Vasile Cocosila – rezervist, director al sucursalei Astra Asigurari Resita,2012, 6 luni cu suspendare ;

20.Gen. Dumitru Cioflina – fost sef al S.M.G , 2013, condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani închisoare cu executare (Dosarul Schimb de teren M.Ap.N- Gigi Becali);

21. Gen.Lt.Olimpiador Antonescu – sef al Jandarmeriei, 2013, condamnat pentru abuz contra intereselor publice, 3 ani cu suspendare ( dosar Angajari Jandarmerie);

22.Gen. Bg. Nicolae Rugina – adjunct al Inspectoratului Jandarmeriei, 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, 1 an si jumatate închisoare cu suspendare ( dosar Angajari Jandarmerie);

23. Chestor Cristian Baci – Secretar General al MAI , 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani si jumatate închisoare cu suspendare ( dosar Angajari Jandarmerie);

24. Chestor Adrian Patrascu – Director General al Directiei Management Resurse Umane, 2013,condamant pentru abuz în serviciu, 3 ani închisoare cu suspendare( dosar Angajari Jandarmerie);

25. Chestor sef de politie Ion Valentin Opritescu – Director General al Directiei Financiare MAI, 2013, condamnat pentru abuz în functie, 2 ani si 6 luni închisoare cu suspendare( dosar Angajari Jandarmerie);

 Generali vizaţi de anchete ale DNA în curs de desfăşurare

Dosarul “Case pentru generali – varianta M.Ap.N.- 1999 ”

1.Gen. Constantin Degeratu – fost sef al SMG si consilier prezidential;

2 Gen.Bg. Constantin Lucescu – fost consilier juridic la SMG;

3 Gen.Lt. Neculai Balan – fost atasat militar în SUA;

4. Gen.Lt. Ioan Gavril Ghitas – foat reperezentant militar la Bruxelles;

5.Gen. Vasile Apostol – fost locţiitor al Şefului Statului Major al Forţelor Terestre şi Inspector-Şef al Inspectoratului Armatei Române;

6.Gen. Bg. Tiberiu Marineanu – fost sef al Instructiei si Doctrinei la Statul Major al Aviatiei si Apararii AA ;

7. Gen.Bg. Cornel Oancea

8. Gen.Mr. Gheorghe Lungu – fost sef adjunct al Directiei Contraspionajului Militar;

9.Gen.Bg. Ghiţă Ciubota – fost comandant al Comandamentului Teritorial Bucuresti;

10. Gen. Tiberiu Costache – fost prim adjunct al sefului SMG;

11. Gen. Bg. Nicolae Oprea – fost inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera;

12. Gen.Mr Marin Stafie – Fost loctiitor al SMFT si sef al Directiei Logistice /SMG;

13. Gen. Mr. Paul Vasile – fost Sef al Directiei Planificare Strategica al SMG;

14. Cam. Stefan Benţa – fost Inspector pentru marina în Inspectoratul General al Ministerului Apararii Nationale;

15. Gen. Viorel Bârloiu – fost consilier de stat la Departamentul Securita?ii Na?ionale ?i secretar al CSAT;

16.Cam. Virgil Stoica – fost Prim loctiitor al sefului Statului Major al Fortelor Navale si comandant al Comandamentului Operational “Dobrogea”;

17.Am. Corneliu Rudencu – fost sef al SMFN;

18.Gen. Nicolae Pastinica – fost sef al Corpului de control al M.Ap.N.
În anul 2000 dosarul a fost a fost închis, fiind redeschis în anul 2005.

Dosar Banca Internaţională a Religiilor, 2000

1.Gen. Gheorghe Bucse – fost sef la SMFA;

2. Gen.Ion Sandulescu – fost sef al Statul Major al Aviatiei si Apararii AA ;

3. Gen Tiberiu Marineanu – fost sef al Instructiei si Doctrinei la Statul Major al Aviatiei si Apararii AA .

Dosarul “Diplome titluri universitare-2008

1.Gen. Mircea Muresan – fost rector al Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”;

2 Gen. Gabriel Oprea – fost ministru al M.Ap.N.;

3. Gen.bg.Viorel Buta

4.Gen. Eugen Badalan – fost sef al SMG;

5. Gen. Sergiu Medar – fost sef al serviciului secret al Armatei, ex-consilier al presedintelui Traian Basescu;

6. Gen.Bg. lect.univ.dr. Maricel Popa

7. Gen. Bg. Liviu Scrieciu – fost loctiitor al comandantului Comandamentului Logistic Întrunit;

8. Gen. Mr. Ion Pâlsoiu – fost comandant al Brigazii 2 Infanterie “Rovine”;
Gen.Mr.(r) Sandu Ioan Eftimie – fost loctiitor al sefului Departamentului pentru Armamente.

 Dosar Scurgeri informaţii strict secrete MAI, 2009

1. Gen.lt. Costica Silion – fost Sef al Jandarmeriei/Condamnat la 3 ani de închisoare
2. Chestorul principal Nelu Pop – fost Sef la Politiei de Frontiera.

 Dosarul “Mită pentru avansare în armata”- 2011

1.Gen.Bg.Ion Marian – adjunct al Directiei Managementul Resurselor Umane din M.Ap.N;
2.Gen.Mr.Mihai Chirita – seful Directiei Doctrina si Instructie din S.M.G.

 Dosarul ”Case pentru generali – varianta M.Ap.N.”- 2013

1. Gen.lt. (r) Corneliu Dobritoiu – fost secretar de stat în MApN, fost ministru al Apararii;

2. Gen.Bg. (r) Traian Pigui – fost sef al Directiei domenii si infrastructura din MApN;

3. Gen. (r) Sergiu Medar – fost sef al serviciului secret al Armatei, ex-consilier al presedintelui Traian Basescu;

4. Gen. (r) Gheorghe Rotaru, – fost sef al Directiei Generale de Informatii a Armatei (DGIA), fost consilier al presedintelui interimar Crin Antonescu,;

5. Gen.lt. (r) Francisc Radici – fost sef al DGIA;

6. Gen.mr. (r) Floarea Serban, – fosta sefa a Directiei de Legislatie si Asistenta Juridica din MApN, fost secretar de stat;

7. Gen. (r) Mircea Chelaru – fost sef al Marelui Stat Major,

8. Gen.mr. Constantin Nastase – fost sef al Directiei Financiar-Contabile MApN;

9. Cam.flt. Dumistracel Catalin – loctiitor al sefului Directiei structuri si planificarea înzestrarii din Statul Major General,

10. Gen.bg. (r) Otelea Neculaie –

11. Gen.Bg. Petru Chertic – fost director general al Directiei Medicale din MApN;

12. Cam.Cucosel Cristea – fost sef în cadrul sectiei Comunicatii si Informatica din SMFN;

13. Gen.Bg. (r) Gheorghe Nicolaescu – fost sef al Contra-informatiilor militare,

14. Gen.Bg. (r) Petrescu Stan-

15. Gen.mr(r) Baranga Petre – fost sef al Directiei de Personal Mobilizare/SMG;

16. Gen. mr. (r) Grecu Ioan-Alexandru, – fost sef Resurse/S.M.F.T.;

17.Gen.Bg (r) Draghici Ion

18. Gen.Bg. (r) Ciofringeanu Nicolae

19. Gen.mr. (r) Bantas Leonard-Adrian – fost loctiitor al sefului Directiei Comiunicatii si Informatica din Statul Major General;

20. Bg (r) Vistianu Gheorghe – fost commandant al C.10A.

 Dosar Furturi maşini de lux, 2013

1. Gen.Francisc Radici – fost sef al DGIA.

 Generali scăpaţi de urmrirea penală

 Prin prescripţia faptelor

1. – Gen. Victor Atanasie Stanculescu,

2. -gen. Gheorghe Anton, gen. Neculai Matei – dosarul Motorola, 2002.

 Verdicte “NUP”

1. – Gen. Gheorghe Bucse, gen. Iulian Medrea, gen.Teodor Zaharia si Nicolae Berechet – în dosarul Tigareta II;
2. – Gen. Gioni Popescu – dosarul Giurtelecul Hododului;
3. – Amiralul Traian Atanasiu – dosarul Distrugatorul Marasesti;
4. – Gen.Mr IonSârbu – dosar “Falsificare vechime profesionala”.

 Dosare cu caracter secret

– Gen. Nicolae Pastinica a înaintat, în aprilie 2001, Parchetului Militar materialele de cercetare executate de Inspectoratul General al M.Ap.N în cazurile “Marconi”, “ STAR”, “Algoritm politic din înzestrarea armatei”. Nu s-a comunicat nicio solutie în aceste cazuri.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Kovesi-atac de nedescris asupra drepturilor omului

Sursa: B1

Analistul politic Cristian Pârvulescu este de părere că Direcția Națională Anticorupție și Consiliul superior al Magistraturii își depășesc uneori prerogativele constituționale.  În contextul în care,  în cursul zilei de luni, Laura Codruța Kovesi a cerut ca arestul preventiv să fie mărit de la 24 la 72 de ore și limitarea imunității parlamentare să se aplice doar la declarații politice, președintele Pro Democrația a declarat că există o problemă serioasă în ceea ce privește principiul separației puterilor în stat și s-a întrebat dacă în România există ”puteri sau autorități”.

”Totul este drastic, nu numai propunerile DNA pe care nu știu în ce calitate le face, dacă mă întrebați. Dar și propunerile CSM care, din punctul meu de vedere, își depășește binișor prerogativele constituționale arată că în România avem, în momentul de față, o dezechilibrare a raporturilor între puteri, o dezechilibrare care a fost evidențiată și de ultima decizie a Curții Constituționale publicată vineri și care de atunci a făcut prima pagină a presei. De ce? Pentru că acolo este evident o tensiune constituțională între puteri și autorități în stat.

Dacă veți citi decizia Curții Constituționale, veți vedea că, deși începe prin citarea art. 1 alin. 4 din Constituție care introducea în 2003 principiul separației puterilor în stat, în momentul în care se pune problema conflictului dintre Justiție, Înalta Curte și ministerul Public și Senat, se vorbește despre autorități”, susține Pârvulescu într-un interviu acordat PSnews.

Profesorul afirmă că puterile și autoritățile sunt diferite, iar în țara noastră nu sunt bine delimitate: “Autoritatea se exercită în numele unei puteri iar în 1991 în viziunea constituționaliștilor de atunci, a adunării constituante, puterea era emanată la popor și era exercitată de președinte, prin intermediul autorităților. Din 2003 lucrurile s-au schimbat. Există separația puterilor în stat. Ei, și dacă există separația puterilor în stat, DNA ce putere reprezintă? DNA reprezintă puterea executivă. Parchetul reprezintă Justiția. Ministerul Public, așa cum îl veți găsi în Constituție, reprezintă interesul Executivului și după cum foarte bine știți, DNA funcționează în cadrul ministerului Public, nu este puterea judecătorească.”

Cererile DNA pun în discuție drepturi esențiale ale omului, spune Pârvulescu: “ Unul dintre ele este dreptul la libertate.

De asemenea, Cristian Pârvulescu a punctat că în condițiile ”mizarabile și nedemne” existente în aresturile preventive din România 24 de ore este un timp suficient.

”Deci, 24 de ore, știți foarte bine că am scăzut de la 48 de ore la 24 ore, mi se pare un timp suficient. Dacă mă întrebați pe mine, arestul preventiv în condițiile mizerabile și nedemne din România vreme de 6 luni de zile, cât se poate prelungi maximum, este deja foarte mult și că aceste metode ar trebui să fie aplicate cu, mă rog, respectarea prezumției de nevinovăție și protejarea drepturilor omului, ceea ce nu se întâmplă.

Deci, mie mi se pare că asistăm la un asalt asupra drepturilor omului de nedescris, făcut în numele luptei împotriva corupției, pe care pe mine nu mă convinge”, mai spune președintele Pro Democrația.

DNA vrea să desființeze imunitatea, susține politologul. Totodată, acesta este de părere că se dorește interzicerea mandatului imperativ.

“De aceea, există două instituții esențiale care definesc Parlamentul: imunitatea, pe care DNA vrea s-o desființeze, aici să știți că suntem într-o situație foarte gravă, pentru că sunt obligați să respecte Constituția în vigoare iar Constituția în vigoare prevede imunitatea. Mai mult decât atât, dacă îmi dați exemplu o simplă Constituție democratică din lume care nu prevede imunitatea, eu mă retrag din viața publică. N-o să găsiți așa ceva. Al doilea element important este interzicerea mandatului imperativ. Nimeni, DNA, CSM, partid politic, președintele României, oameni de pe stradă nu pot impune unui parlamentar sau Parlamentului în întregime, ideile lui”, mai spune Cristian Pârvulescu.

Un parlamentar este om în același timp și are aceleași drepturi ca orice ființă umană și în plus el este trimis acolo pentru a ne reprezenta, nu pentru a devein un simplu instrument. Deci, ceea ce vor cei de la DNA, unii de la DNA, e să transforme Parlamentul într-un fel de .. Oricum, există suspiciunea de vinovăție parlamentară. Ați văzut, dacă cineva, o procuroare, poate să spună că trebuie desființată imunitatea și nicio instituție din țara asta nu sesisează că suntem în plină neconstituționalitate”, a punctat Cristian Pârvulescu pentru sursa citată.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Cand nu stii sa faci nimic…

Sursa: Evz

Cristian Zgabercea a fost promovat în 2012 de PSD Constanța, într-o funcțiecheie în televiziunea națională. El a fost inculpat săptămâna trecută

Producătorul General al TVR, Cristian Zgabercea (54 de ani), va avea astăzi o discuție cu președintele TVR, Stelian Tănase, privind funcția sa, după ce a fost trimis în judecată în dosarul președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu. Tănase a declarat, săptămâna trecută, că televiziunea națională are o problemă de imagine, cu Zgabercea în funcție, dar că în Legea Muncii nu este prevăzut ce se întâmplă cu un angajat care este judecat.

Consilierul nașului

Zgabercea este acuzat de infracțiuni pe care le-ar fi făcut în calitate de consilier al Cabinetului Preşedintelui CJ. Actualul director din TVR ar fi întocmit mai multe referate și l-ar fi ajutat pe baronul de litoral să facă finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii de casă. Prejudiciul adus constănțenilor: 18, 4 milioane de lei, circa 4 milioane euro.

Constantinescu este nașul de căsătorie al cuplului Cristian Zgabercea-Dana Dumitrescu. Actualul șef din TVR este cel care s-a dus anul trecut la New York și l-a îngrijt pe nașul său, atunci când era bolnav și căutat de DNA.

Zgabercea a fost operator imagine la TVR (1981-1996) și director general al televiziunii controlate de trio-ul Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu- Sorin Strutinsky, Neptun TV din Constanţa (2005-2009). Înainte de a fi numit șef în TVR, el a condus Direcţia pentru Cultură şi Protocol din cadrul CJC.

Bani pentru distracții

Una din acuzațiile DNA, la adresa lui Zgabercea, este cea de evaziune fiscală, făcută prin Fundația Fantasio, care organiza Festivalele Mamaia şi Vinul Dobrogean. Banii de organizare proveneau din fondurile CJC, care finanța Fantasio. Zgabercea era și consilier în CJC, și președintele executiv al Festivalului Mamaia și președinte al Fantasio.

Potrivit DNA, Zgabercea s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale, pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv. El ar fi înregistrat în contabilitatea Fantasio facturi emise de Fundația Thalia, și a efectuat plăți în temeiul lor. Asta, chiar dacă știa că operațiunile comerciale aveau un caracter fictiv.

ACUZAȚIILE DNA

● complicitate la abuz în serviciu;

● constituire de grup infracțional organizat;

● evaziune fiscală.

Declarația de avere din 2014

● Proprietate: vilă de 409 mp în Eforie Nord;

● Ceasuri: Zenith (12.000 de euro și 8.000 de euro), Piaget (7.000 de euro), Breitling (3.000 de euro) și Corum (7.000 de euro);

● Împrumuturi: către CS Volei 2004 Tomis Constanța (54.646 de lei) și către Carmen Florentina Vasile (10.000 de euro), Dan-Lucian Nanoveanu- Grancea (10.000 de euro) și Adrian Dumitrescu (20.000 de euro);

● Venituri: 90.964 de lei de la TVR, iar soția, actrița Dana Dumitrescu, 46.000 de lei de la Universitatea din Constanța și de la Teatrul din Constanța.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,