Tag Archives: Emil Boc

Gorghiu SOVA – lua…

Sursa: Evz

La DNA se află în lucru „CAZUL PONTA II”? Implicarea Alinei Gorghiu şi a lui Teodor Atanasiu într-un SUPERTUN imobiliar. UPDATE: Reacţiile Alinei Gorghiu şi Teodor Atanasiu, la informaţiile publicate de EVZ

La DNA se află în lucru „CAZUL PONTA II”? Implicarea Alinei Gorghiu şi a lui Teodor Atanasiu într-un SUPERTUN imobiliar. UPDATE: Reacţiile Alinei Gorghiu şi Teodor Atanasiu, la informaţiile publicate de EVZ

Cazul Alinei Gorghiu – avocat nu este identic cu cel al lui Dan Șova-avocat și nici cu cel al lui Victor Ponta-avocat, ca înșiruire de fapte. Au însă puncte comune, personaje implicate și suspiciuni. Sunt identice, însă, din perspectiva morală și cea a asumării politice.

Foarte vocală în a-l acuza pe Victor Ponta, Alina Gorghiu este senină în ceea ce privește rolul pe care ea l-a jucat într-o afacere mult mai mult decât dubioasă. Diferența este că Dan Șova și Victor Ponta fac obiectul unor dosare penale pe când Alina Gorghiu apare doar în raportul de anchetă din 2009 al Corpului de Control al Primului- Ministru și în câteva articole de presă. Povestea implicării copreședintelui PNL Alina Gorghiu într-o afacere cu Institutul Național al Lemnului a fost adusă în atenție zilele trecute, chiar în Parlamentul României. EVZ a scotocit în arhive, a adunat informațiile și a încercat să afle de la specialiști dacă, pentru perioada 2007- 2009, Alina Gorghiu poate fi învinuită că a încălcat vreo lege în calitate de avocat. Iată faptele!

 


FOTO: Teodor Atanasiu



Clientul libanez care plătește datoriile altuia fără să fie rugat

În urmă cu 10 ani, situația financiară a Institutului Național al Lemnului (INL) era aproape de dezastru. Avea 13 milioane de lei (3,5 milioane de euro) datorii la bugetul de stat și se pusese sechestru. Exista, însă, o miză imobiliară imensă, fiindcă institutul era situat în zona Barbu Văcărescu, lângă IPJ Ilfov și Hotel Caro, teren de aproape 2 hectare. Valoarea imobiliară era, în 2007, conform unui studiu de evaluare, de 31 de milioane de euro. Cineva a simțit că poate fi o afacere și, din acel moment, parcă toată lumea a lucrat în acest sens.

AVAS era instituția care trebuia să recupereze banii datorați de la INL. La conducerea AVAS se afla, în 2007, liberalul Teodor Atanasiu. Datornicul institut de stat era reprezentat din punct de vedere juridic de o societate de avocatură din care făcea parte și Alina Gorghiu. „Precizăm că SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii are printre asociaţi şi pe doamna Gorghiu Alina Ştefania, care la data de 17.07.2007 a fost numită consilier în cadrul corpului de consilieri al preşedintelui AVAS, dl. Teodor Atanasiu”, se arată în raportul Corpului de Control întocmit în vremea în care premier era Emil Boc.

Ca în basme, într-o zi a anului 2007, a apărut ca din neant omul de afaceri Baaklini Said, care a plătit datoriile INL, fără să existe vreun contract juridic sau de alt fel între Baaklini și institut. Uite așa, i-a venit omului să dea banul la buget fără să-l roage nimeni! Astfel, libanezul a devenit deținătorul creanței și, cum s-a văzut cu toate actele în mână, a cerut INL restituirea banilor sau executarea prin trecerea în proprietatea sa a unor active (imobile și teren). Foarte curios, toată acțiunea avea girul juridic al avocaților INL. Și nimeni de la AVAS nici măcar n-a tresărit la acest gen de privatizare!


FOTO: În 2011, procurorii DNA au intrat pe fi r și au deschis un dosar penal privind modul în care a fost devalizat Institutul Național al Lemnului, ajuns proprietate privată pe un preț de nimic



Opinia legală a casei de avocați Gorghiu, Pop și Asociații a fost în favoarea lui Baaklini

Faptul este consemnat în raportul Corpului de Control: „Prin hotărârea Consiliului de Administrație nr. 9/05.05.2008 se constată calitatea de creditor a domnului Baaklini Said, așa cum reiese și din opinia legală a SCA Gorghiu, Pop și Asociații, precum şi din scrisoarea transmisă de acţionarul unic AVAS”.

În tot acest timp, Alina Gorghiu nu mai activa în cadrul societății de avocatură, unde rămasese doar asociat cu drept la profit, ci era consilierul președintelui AVAS, Teodor Atanasiu, instituție care ar fi trebuit să se opună împroprietăririi „pe șest” a unei persoane fizice. Baaklini, fără a avea un sprijin puternic, n-ar fi putut achita legal, la AVAS, datoria Institutului Lemnului fiindcă, la acel moment, nu avea nicio calitate.

Simularea unui litigiu între libanezul Baaklini și INL

Tot raportul Corpului de Control, întocmit în 2009, precizează că „AVAS a încheiat în perioada 2007-2008 cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii un număr de patru contracte de asistenţă juridică a căror valoare a onorariului achitată de AVAS a fost de 53.000 euro + TVA, conform notei FN primite de la DGJ a AVAS”.

Pe 24.04.2008, adică înainte ca C.A. al INL să-i acorde lui Baaklini calitatea de creditor, aceeași casă de avocatură a Alinei Gorghiu încheie și cu INL un contract de un an pentru asistență juridică, cu girul AVAS, așa cu se consemna în raportul de control înaintat premierului Boc. Astfel, pe 05.05.2008, SCA Gorghiu, Pop și Asociații insistă că noul creditor al institutului este persoana fizică Baaklini Said, cel care plătise datoriile INL către buget. La AVAS, factori de decizie erau Teodor Atanasiu și consiliera sa Alina Gorghiu. De ce s-ar fi împotrivit afacerii cu Baaklini, client al casei de avocatură Gorghiu, când se contura o mare afacere imobiliară cu patrimoniul INL?

Ca să intre în posesia fie a banilor plătiți în numele INL, fie a activelor institutului, Baaklini Said a deschis proces. Și, bineînțeles că a și câștigat, fiindcă altfel ingineria n-ar fi avut sens. Cum a reușit? Simplu: Avocații de la SCA Gorghiu, Pop și Asociații, cei care reprezentau INL în proces, n-au venit la tribunal.

„Conform menţiunilor făcute în dispozitivul sentinţei comerciale nr. 9950/29.09.2008 pronunţată în dosarul nr. 28129/3/2008, SCA Gorghiu, Pop și Asociații, ca apărător al INL, nu s-a prezentat în data de 29.09.2008 la Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, când au avut loc dezbateri și s-au formulat concluziile pe fond, admițându-se cererea formulată de Baaklini Said, în defavoarea INL”, precizează raportul Corpului de control din 2009.

După sentinţa tribunalului, casa de avocatură SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a înaintat o cerere de anulare, însă a fost respinsă. De neînchipuit, că nici INL, nici AVAS nu au reacționat la pierderea procesului măcar prin sesizarea Baroului București!

La scurt timp, Teodor Atanasiu a fost s c h i m – bat de la conducerea AVAS, iar noul președinte, Mircea Ursache, le-a ordonat reprezentanților AVAS în Consiliul de Administrație al INL să rezilieze contractul de asistență juridică cu SCA Gorghiu, Pop și Asociații.

Ce a urmat și când a intrat pe fir DNA

Cum lucrurile au început să se precipite, după controlul guvernamental, neliniștile conducerii de la INL și schimbările de la AVAS, Said Baaklini și-a cesionat drepturile litigioase din procesul de recuperare a banilor achitați către firma SC BCS Secure Investments SRL. Coincidență sau nu, această societate își avea sediul în același imobil cu firma sa, SC Libarom Agri SRL. Cesionara era un off-shore unde acţionari sunt două persoane juridice, Potts Enterprises Ltd., din Nicosia (Cipru), şi Scottsdale Business Corporation, din Panama, fiind administrată de Bocoș Alexandra Claudia, purtător de cuvânt al Autorității Naționale pentru Tineret, în perioada guvernării liberale. După anul 2011, litigiul dintre cele două tabere a fost blocat din cauza declanşării procesului de insolvență a Institutului Național al Lemnului.


Ingineria prin care Institutul Național al Lemnului a fost devalizat face obiectul unui dosar penal aflat la DNA


În acest moment, nici Societatea Civilă de Avocați Gorghiu, Pop și Asociații nu mai există. Ea a apărut în declaraţiile de interese ale Alinei Gorghiu până la sfârşitul lui 2012. Apoi, din 2013, co-preşedintele PNL și-a deschis Cabinet Individual de Avocat Gorghiu Alina Ştefania.

Interesant este că, în vara anului 2011, DNA a intrat pe fir și a deschis un dosar cu privire la modul în care a fost distrus institutul. Și azi, pe prima pagină a site-ului INL stă scris:

„Facem precizarea că INSOLVENȚA a fost solicitată de salariații societății ca urmare a îngrijorării că pe data de 04.07.2011, lichidatorul numit de AVAS a dat anunț în ziarul Bursa pentru scoaterea la licitație a activelor la un preț mult sub-evaluat, drept pentru care am sesizat DNA și alte foruri din țară și străinătate”.

Adresa DNA o publicăm azi, urmând ca în zilele următoare să venim cu precizări despre ce au făcut procurorii în dosarul privind modul în care a fost devalizat Institutul Național al Lemnului.

Gorghiu zice că nu e implicată

Alina Gorghiu nu ne-a răspuns la repetatele apeluri telefonice și mesaje pentru a comenta aceste dezvăluiri. Ea a sustinut de-a lungul timpului ca s-a retras din societatea de avocatura in momentul in care a fost numita consiliera presedintelui AVAS.”Din data de 17.07.2007 (informația poate fi verificată oricând la Baroul București) nu mai fac parte din firma de avocatură, ca atare nu am semnat sau reprezentat nicio companie în litigiul menționat”, a menţionat Alina Gorghiu într-o declaraţie de presă, după o interpelare a lui Dan Șova.

Cine este libanezul Baaklini

Baaklini Said (foto) și-a făcut apariția ca om de afaceri la începutul anilor 90. De-a lungul timpului, a adunat ceva dosare penale, fiind implicat în contrabandă, returnări ilegale de TVA, privatizări și fraude. În luna octombrie 2013, a fost trimis în judecată de către DNA și a rămas, definitiv, fără cetățenia română. Acesta o obținuse în 1998, „prin falsificarea cazierului judiciar care a atestat, în mod mincinos, că nu a suferit nicio condamnare definitivă pe teritoriul statului Liban înainte să depună cererea de dobândire a cetățeniei române”, scrie site-ul avocatura.com.


FOTO: Baaklini Said



Amnezie parțială

Fostul șef al AVAS, Mircea Ursache, a recunoscut pentru „Evenimentul Zilei” că a reziliat contractul cu firma de avocatură a Alinei Gorghiu, dar nu-și aduce aminte dacă a sesizat Baroul București după ce aceasta nu s-a prezentat la procesul cu „Industria Lemnului”. „Eu sunt acum la New York, nu-mi aduc aminte dacă am sesizat Baroul. Când revin în țară pot verifica în detaliu. Cu certitudine pot spune că am reziliat contractul cu casa respectivă de avocatură în 2008, când am venit la AVAS”, ne-a declarat Ursache.

AVAS, complice la devalizare sau doar client nepăsător!?

Potrivit Legii 51/95 cu modificările ulterioare, relația dintre client și avocat e reglementată de contractul de asistență juridică, se completează cu dispozițiile Legii avocatului și Statutul profesiei de avocat.


FOTO: Document DNA



Abatere disciplinară a avocaților

Daniel Fenechiu, membru în Consiliul Baroului București, a explicat pentru EVZ ce pot păți avocații, în cazuri similare cu cel în care Casa de avocați Gorghiu, Pop și Asociații nu s-a prezentat la termenul decisiv pentru proces. „Avocatul are obligația legală să-și pregătească temeinic cazurile, să-și stabilească o strategie procesuală în consonanță cu interesele legitime ale clientului și să efectueze toate actele de procedură pe care le impune asistenta sau, după caz, reprezentarea. Printre acestea este și prezentarea la fiecare termen și, evident, și la termenul de concluzii. În situația în care un avocat nu se prezintă, culpabil, la un termen sau la termenul de concluzii (când spun culpabil mă refer la absentare fără a exista un caz de forță majoră boală, întâmplare insurmontabilă), această neprezentare constituie abatere disciplinară. Dacă clientul sesizează Consiliul Baroului, pot fi luate măsuri sancționatorii disciplinare, care pot fi de la avertisment până la suspendarea din profesie”, ne-a declarat Daniel Fenechiu, membru în Consiliul Baroului București.

Daniel Fenechiu a mai precizat că, separat de sesizarea disciplinară, clientul poate să-i ceară avocatului returnarea onorariului sau a unei părți din el, în raport de gravitatea efectelor neprezentării. „Cu siguranță, în situația în care clientul nu se plânge de faptul că nu a fost corect reprezentat sau pentru că a fost abandonat la ultimul termen, putem vorbi de o complicitate sau o nepăsare a clientului. Fiind vorba de un raport privat noi, Consiliul Baroului, putem interveni doar dacă suntem sesizați de clientul prejudiciat. În situația în care din culpa avocatului, clientul a pierdut procesul, pe lângă restituirea onorariului, clientul poate formula acțiune în răspundere împotriva avocatului, solicitând să i se acorde prejudiciul generat prin fapta culpabilă a avocatului. Dar acest lucru se poate face în termen de un an de la data comiterii abaterii respective”, a spus Fenechiu.

A cerut AVAS să i se restituie onorariul?

Avocatul Ion Ilie Iordăchescu, fost decan al Baroului București timp de două mandate consideră că nu este abatere disciplinară neprezentarea avocatului sau a casei de avocați la termenul decisiv al procesului și că în acest caz clientul poate cere decanului Baroului să i se restituie o parte din onorariul plătit. „Această faptă nu este una de natură disciplinară, ci una care ține exclusiv de competența Decanului Baroului. Nu-mi amintesc ca în timpul celor două mandate, cât am fost Decan al Baroului București, să fi primit vreo solicitare de la AVAS pentru a i se restitui o parte din onorariul plătit casei de avocatură care a reprezentat Autoritatea în procese”, ne-a declarat av. Iordăchescu.



UPDATE 1. Alina Gorghiu a reacţionat, luni, pe Facebook, după ce EVZ i-a solicitat un punct de vedere referitor la informaţiile publicate în ziarul de astăzi. Copreşedintele PNL susţine că acuzaţiile sunt generate de oameni politici. Redăm, mai jos, mesajul publicat de Alina Gorghiu pe reţeaua de socializare.

După moțiunea de cenzură este posibil să fi văzut în unele publicații sau la unele televiziuni pro Ponta o reluare și o dezvoltare a unor acuzații fără fundament la adresa mea, generate de oameni politici, anchetați, inculpați sau trimiși în judecată.
Prima oară semnalul a fost dat de senatorul Dan Șova de la tribuna Parlamentului, acum de către partenerul de afaceri al senatorului, Premierul României, Victor Ponta, colegul de dosar, tot de la tribuna Parlamentului.
De fiecare dată, aceste acuzații și insinuări au fost lansate în momentul în care cei doi au fost puși în situația de a răspunde instituțional în fața faptelor de corupție relevate de justiție.
Scopul lor comun este de a muta atenția de la problemele pe care le întâmpină precum și de a discredita imaginea PNL și a liderilor săi. Am răspuns într-o primă fază tuturor acuzațiilor. De această dată am refuzat să reiau explicațiile cerute de aceleași publicații și televiziuni. Am refuzat să le răspund pentru că știam că vor fi răstălmăcite și nu aș fi făcut decât să întrețin un dialog cu oameni care nu voiau să audă, ci să se folosească de numele meu pentru a amplifica subiectele comandate politic de tripleta de aur a PSD Ponta-Șova-Ghiță.
Singurul lucru care mă deranjează real este asocierea cu Traian Băsescu sau cu grupări care ar fi girate de fostul Președinte. Este o noutate pe cât de creativă a tripletei amintite, pe atât de jignitoare la adresa mea.

Revenind în registrul serios, românii au mai fost martori, în nenumărate rânduri, la manipulări și diversiuni din partea acestora. Slavă cerului că există și Facebook. Aici comunicarea este directă, nu mediată.
Vă informez că am demarat deja pregătirile pentru acționarea în instanță a persoanelor și instituțiilor media care alimentează, propagă și reiau informații false. Toate acuzațiile lor sunt bazate pe date false, asocieri contextuale și informații eronate. Confundă instituțiile între ele, se fac că nu știu să citească declarații de avere și de interese, îmi atribuie cunoștințe cu persoane pe care nu le-am întâlnit niciodată. De exemplu, contractul unei societăți de avocatură a fost semnat nu cu AVAS, ci cu o altă instituție, iar eu nu activam în acel moment în cadrul societății de avocatură. Aceste informaţii sunt confirmate de documente oficiale emise de către Baroul Bucureşti şi de evidenţele fiscale pe baza cărora au fost completate declaraţiile de avere.
Înaintea moțiunii de cenzură am fost amenințată public de către Ministrul Justiției, rudă cu Victor Ponta, că opinia publică va afla în curând cine este Alina Gorghiu. Iată încă o dovadă că este o campanie premeditată și politică. Sunt curioasă dacă în implementarea acestei campanii au fost folosiți și angajați ai statului, consilieri ai Prim-ministrului, plătiți din bani publici.
În privința mea, lucrurile stau foarte clar: dacă Victor Ponta, Dan Șova, Sebastian Ghiță și asociații lor politici vor dovedi că 0,00001% din acuzațiile pe care le răspândesc sunt adevărate voi părăsi nu doar funcțiile politice, ci mă voi retrage din viața politică. Vor face și ei la fel, în caz contrar? Știm bine că nu. Acești oameni nu au decât apucături mafiote, nu știu decât să amenințe, să încerce intimidarea și să mintă.

UPDATE 2. Fostul șef al AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat pentru Evenimentul zilei ceea ce știe despre cazul privind Institutul Național al Lemnului. „Said Baaklini a cumpărat de la ANAF creanţa, nu de la AVAS. Când Said Baaklini s-a dus la Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional al Lemnului  cu creanţa obţinută de la ANAF a propus trei variante: prima a fost să ceară direct plata, a doua variantă era o  mărire de capital social şi varianta trei era să primească un activ evaluat. INL nu au acceptat nicio variantă propusă. În plus, trebuia ca alţi acţionari să fie de acord. Terenul era singurul activ serios al institutului. În aceste condiții Said Baaklini s-a adresat instanţei de judecată pentru recuperarea datoriei”, ne-a declarat Teodor Atanasiu.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

In numele tatalui – afacerile Dinastiei Aliyev

Sursa: Riseproject

  • O casă din centrul Bucureștiului, păzită de jandarmi, ascunde banii și interesele familiei prezidențiale din Azerbaidjan
  • Azerii au făcut tranzacții de milioane de euro la București, în memoria fostului lider național Heydar Aliyev, tatăl actualului președinte
  • Tranzacțiile s-au derulat pe o filieră de afaceri conectată la ambasada azeră de la București
  • Fundația familiei Aliyev susține că are parteneriate oficiale cu mai multe ministere în România

OBIECTIV DIPLOMATIC”

O casă din zona veche a Bucureștiului e păzită permanent de jandarmi. “Aici e un obiectiv diplomatic”, explică jandarmul care îi legitimează pe reporterii RISE pentru că filmează clădirea din strada Popa Soare nr. 39, situată la aproape un kilometru de Piața Universității.

Alți doi jandarmi își fac rapid apariția de pe o stradă lăturalnică.

Reporter: Ce obiectiv diplomatic?

Jandarm 1: Reprezentanța economică azeră…

Reporter: Unde scrie? Pe clădire apare doar că aici e o fundație…

Jandarm 2: E o fundație, dar e străină …are regim special…

La această adresă funcționează oficial doar fundația azeră “Heydar Aliyev”, înființată de familia prezidențială în memoria fostului lider național. Jandarmeria Română și Ministerul Afacerilor Externe se contrazic cu privire la statutul clădirii. Jandarmeria spune că nu asigură paza fundației, ci a unei alte instituții cu statut diplomatic, fără să o numească. De partea cealaltă, Externele susțin că nici fundația și nici clădirea nu au statut diplomatic.

În realitate, casa este deținută de o firmă privată din București, în care e implicată familia președintelui azer. La rândul ei, firma privată a pus întreaga clădire, de peste 600 de metri pătrați, la dispoziția fundației Heydar Aliyev.

O FAMILIE BOGATĂ

Cuplul prezidențial. Prima doamnă, Mehriban Aliyeva, conduce fundația Heydar Aliyev. Foto: Mediafax/AFP/TIAGO PETINGA

Membrii familiei Aliyev – Ilham (șeful statului),  Mehriban (prima doamnă) și cei trei copii, Heydar jr., Arzu și Leyla – s-au implicat în ultimii ani în operațiuni financiare secrete pe mai multe continente. Folosindu-se de companii offshore și de interpuși, familia prezidențială a preluat bucăți importante din economia națională – mine de aur, companii de telecomunicații și bănci – dar și proprietăți de lux în mai multe state europene.

Jurnaliștii azeri care au dezvăluit afacerile familiei prezidențiale au avut de suferit. Au fost mai întâi ținta unor campanii de discreditare, iar apoi au fost întemnițați pe baza unor acuzații dintre cele mai bizare. (Detalii AICI și AICI)

Alți zeci de activiști locali și opozanți politici au avut de suferit după ce au criticat abuzurile regimului Aliyev.

În luna iunie 2015, familia Aliyev s-a implicat activ în organizarea primei ediții a Jocurilor Europene, un fel de „mini-olimpiadă” continentală. Prima doamnă a coordonat comitetul pentru organizarea competiției, dar evenimentul a fost boicotat de liderii europeni din cauza încălcării drepturilor omului de către regimul Aliyev.

 

 

 

Protestatari pe străzile din Baku, în octombrie 2013, când Ilham Aliyev a fost reales președinte în urma unor alegeri contestate de opoziție. FOTO: Mediafax/AFP/ TOFIK BABAYEV

Arzu Aliyeva, 26 de ani, fiica mai mică a președintelui azer, promovând Jocurile Europene “Baku2015″. La București, ea este implicată într-o afacere imobiliară. Foto: Instagram

Doar câțiva înalți oficiali din Est, printre care și premierul Victor Ponta, au luat loc în tribunele stadionului “Heydar Aliyev” din Baku, capitala Azerbaidjanului, ca să asiste la festivitatea de deschidere.

Fundația Heydar Aliyev susține că are la București parteneriate oficiale cu mai multe ministere, inclusiv cu Ministerul Afacerilor Externe.

Externele spun însă că nu au încheiat niciun parteneriat cu fundația azeră: “De-a lungul timpului, potrivit statutului, fundaţia a organizat o serie de evenimente şi acţiuni la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai ministerului. Nu există un acord de cooperare formal între minister şi fundaţia respectivă”.

În schimb, ONG-ul azer are legături strânse cu Fundația Nicolae Titulescu, condusă de Adrian Năstase, mentorul politic al premierului Victor Ponta, potrivit rapoartelor oficiale ale celor două organizații.

România a fost al doilea stat din lume care a recunoscut independența Azerbaidjanului la sfârșitul anului 1991, după prăbușirea fostului imperiu sovietic. De atunci, cele două țări și-au consolidat un parteneriat strategic, iar România își pune acum speranțele în bogatele resurse ale Azerbaidjanului ca să-și reducă dependența de gazul rusesc. Ilham Aliyev, șeful statului azer, a fost decorat de două ori la București, atât de fostul președinte Traian Băsescu, cât și de predecesorul său, Ion Iliescu.

DINASTIA ALIYEV

dinastia_aliyev_002

PROPRIETARII SECREȚI

Casa din Popa Soare e deținută de firma Curzon Properties, ai cărei proprietari se ascund în zone offshore. SRL-ul bucureștean a fost înființat pe 9 septembrie 2008, iar trei zile mai târziu a cumpărat clădirea din Popa Soare. După alte trei zile, în încăperile casei s-a mutat fundația Heydar Aliyev, fără să plătească chirie.

Prețul final al casei a fost de 6,5 milioane de euro, bani achitați integral de un offshore din Seychelles, Asbet Ltd –principalul asociat al firmei bucureștene.

Firma offhore era deținută, la momentul tranzacției imobiliare, de azerul Ashraf Kamilov, angajat și acționar în ATAHolding, un conglomerat financiar controlat de familia Aliyev. În martie 2009, Asbet Ltd a cedat pachetul majoritar din firma românească către un alt offshore, Ciaba Ltd, din Insulele Virgine Britanice.

Documentele obținute de RISE Project arată că această firmă era deținută chiar de fiica mai mică a președintelui azer Arzu Aliyeva.

Metin Guvener, 53 de ani, a condus la început firma care deține clădirea din Popa Soare.

Azerul Gafar Gurbanov, 37 de ani, directorul și fondatorul grupului Triangle, a condus și firma Ciaba Ltd.

Transferul dintre cele două offshore-uri a fost semnat de o singură persoană pentru ambele companii – consultantul britanic Metin Guvener, care juca și rolul de administrator al SRL-ului bucureștean.

De aproape doi ani, britanicul era partener cu azerul Gafar Gurbanov, în  grupul londonez “Triangle”. Gurbanov era nimeni altul decât directorul firmei offshore cu care Arzu Aliyeva s-a implicat în afacerea din București.

Concomitent, Gurbanov mai era implicat și în conducerea ATAHolding, grupul financiar al familiei prezidențiale azere.

Fiica președintelui și-a diluat cota în afacerea românească, în 2012, după ce Asbet Limited și-a stins un împrumut de 6 milioane de euro – tranșa finală pentru plata casei din București. La acel moment, offshore-ul deținea un sfert din grupul ATAholding, în care familia Aliyev e majoritară printr-o firmă din Panama.

 

Ashraf Kamilov (stânga) și Ilham Aliyev (dreapta), la prezentarea unui proiect turistic al grupului AtaHolding.

Nici Gurbanov și nici Metin Guvener nu au putut fi contactați la sediul din Londra, iar reprezentanții lor nu au răspuns întrebărilor RISE Project.

În 2012, când Gurbanov se implica în administrarea firmei bucureșteme, el reprezenta și compania petrolieră a statului azer, SOCAR, într-un amplu proiect turistic în Muntenegru.

În România, SOCAR deține mai multe filiale și este compania parteneră cu statul român în proiectul transnațional al gazelor naturale. Compania azeră este o prezență constantă la evenimentele  fundației Heydar Aliyev din România, dar susține că nu le finanțează.

 

 

 

OAMENII DE LA BUCUREȘTI

Cumpărarea casei din strada Popa Soare s-a făcut pe o filieră a Camerei de Comerț România – Azerbaidjan, organizație înființată de oamenii ambasadei azere de la București. Pe aceeași filieră, care include și afaceriști din Republica Moldova, ambasada azeră a cheltuit milioane de euro pentru ca o alee din Parcul Tei să poarte numele lui Heydar Aliyev.

Familia Dobrea. Moldoveanul Vladlen Dobrea a încasat cele 6,5 milioane de la azeri pentru casa din Popa Soare. El este fiul lui Vladimir Dobrea, primul șef al filialei Lukoil România și fost primar al Chișinăului.

Familia Balaban. Valeriu Balaban, capul familiei, tot din Chișinău, este membru în Camera de Comerț România – Azerbaidjan. Valeriu și fiica lui, Natalia Balaban, au fost proprietarii casei din Popa Soare până în anul 2004, când i-au cedat-o lui Dobrea jr. Cele două familii, Dobrea și Balaban, au fost partenere în mai multe afaceri în București. Valeriu Balaban a amenajat, în 2007, și aleea „Heydar Aliyev” din parcul Tei, pe banii ambasadei azere de la București. În paralel, Balaban construia benzinării în România pentru gigantul rus Lukoil.

Ruslan Valadov – președintele executiv al Camerei de Comerț România-Azerbaidjan. Valadov, 46 de ani, a fost partener de afaceri cu Valeriu Balaban. Valadov a făcut afaceri, încă din 2003, în casa în care funcționează acum fundația azeră. A mai făcut afaceri și cu alți membri ai Camerei de Comerț, inclusiv cu administratorul actual al ambasadei azere de la București.

Alev Balgi-Curpedin. Fost președinte al Camerei de Comerț româno-azere. Românca a fost administrator în mai multe firme ale lui Ruslan Valadov, cu care a împărțit o perioadă și conducerea organizației de comerț. Balgi-Curpedin a devenit apoi directorul biroului din București al Fondului Internațional de Cooperare Marea Neagră- Marea Caspică, în care secretar general era fostul ambasador azer Eldar Hasanov, inițiatorul Camerei de Comerț.

Cristina Trelea. Membră în Camera de Comerț româno-azeră, Trelea este atât avocata fundației “Heydar Aliyev”, cât și a firmei care a cumpărat casa din Popa Soare, oferind de-a lungul anilor și consultanță moldovenilor care au vândut casa. În primul an de activitate, reprezentanța fundației familiei Aliyev din București a avut sediul în biroul ei de avocatură.

SPIONUL DIN CAMERĂ

Generalul Gheorghe Dragomir, al doilea om din Serviciul de Informații Externe după Revoluție, a fost, între 2005 și 2007, primul șef al Camerei de Comerț România – Azerbaidjan. Înainte de 1989, Gheorghe Dragomir a executat misiuni în Asia, ca ofițer în centrala spionajului românesc. “Nu l-am cunoscut pe Heydar Aliyev”, spune astăzi generalul, adăugând că înființarea Camerei de Comerț s-a făcut la inițiativa fostului ambasador azer la București, Eldar Hasanov: “Eu m-am retras din 2007, din motive de sănătate. Am organizat prima delegație economică în Azerbaidjan în 2005. Relațiile nu au avut însă continuitate, nu s-a mai făcut nimic din 2006, după vizita președintelui României în Azerbaidjan. Firmele românești sunt absente pe piața azeră, deși, până în 1989, România era o prezență activă în zona Asiei Centrale și a Caucazului de Sud”.

Gheorghe Dragomir explică cum s-a format noua organizație: “Eu am venit cu propuneri de membri din rândul companiilor românești, iar ambasada azeră cu firme care operau pe piața românească. Nu-l cunoșteam înainte pe Ruslan Valadov, l-am întâlnit când s-a constituit Camera de Comerț. El nu lucra la ambasadă, era om de afaceri azer în România. Nici pe moldoveni nu îi cunosc, ei au venit cu cei de la ambasada azeră.”

În casa generalului a fost stabilit și primul cartier general al Camerei de Comerț în anul 2005: “După ce am plecat eu, în 2007, le-am cerut să-și schimbe sediul”.

Sediul Camerei de Comerț s-a mutat, în 2007, în același apartament cu cel în care funcționa Societatea de Prietenie România-Azerbaidjan, condusă tot de Ruslan Valadov.

INVESTIGAȚIA PENALĂ

Șase ani mai târziu, în aprilie 2013, birourile Camerei de Comerț și Industrie România – Azerbaidjan au fost percheziționate de polițiștii bucureșteni. Perchezițiile coordonate de procurori aveau ca țintă finală afacerile derulate de șefii Camerei de Comerț, Ruslan Valadov și, respectiv, Balgi-Curpedin.

Anchetatorii români suspectează, încă din 2011, mai multe afaceri ilegale, printre care și o spălare de bani de peste 2 milioane de euro. În circuitul financiar analizat de procurori sunt implicate mai multe companii.

Una dintre ele, Intelect Prestige SRL, controlată de Valadov și administrată de soțul lui Balgi – Curpedin, este în incapacitate de plată din 2011, cu datorii restante la stat. După ce firma a intrat în insolvență, Alev Balgi-Curpedin a devenit administratorul ei special.

Problemele financiare ale companiei au scos la suprafață și ancheta procurorilor. Mihai Corsate, fost director Intelect Prestige, a cerut anul trecut o adeverință că a fost salariatul firmei. Lichidatorul i-a răspuns că nu îi poate da o astfel de adeverință pentru că arhiva firmei a fost ridicată de procurori în timpul cercetărilor penale.

Mihai Corsate explică în ce a constat disputa juridică cu firma la care a fost angajat: “Eu am dat în judecată compania pentru că nu îmi închipuiam că te poți angaja ca director într-o firmă și, de exemplu, să nu îți înregistreze contractul de muncă. Ei au eludat legea, pentru că n-au plătit taxele, în calitate de angajatori, către statul român. N-au plătit nimic. În 2007, am început să lucrez cu ei și trebuia să le construiesc o fabrică de cărămidă la Brazi (nn- o comună de lângă Ploiești)”. Tribunalul Ploiești a obligat firma Intelect Prestige să-i achite contribuțiile la stat pentru salariile încasate în perioada 2007-2010.

 

 

Contactat telefonic, Ruslan Valadov ne-a spus că e plecat din București și că nu înțelege întrebările. Ne-a cerut să-l sunăm peste câteva zile, dar nu a mai răspuns apoi.

Nici Balgi-Curpedin nu a fost mai darnică în declarații: “Nu înțeleg pentru ce aveți dumneavoastră nevoie de informațiile astea, nu am avut nici o implicare în chestiunile de care spuneți dumneavoastră. Am fost o periodă scurtă în Camera de Comerț, după care mi-am văzut de treburile mele. Dar nu s-a sechestrat nici o arhivă a firmei Intelect Prestige. Nu știu ce informații dețineți dumneavoastră”.

Conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București a confirmat începerea urmăririi penale cu privire la operațiunile de spălare a banilor, dar susține că, până acum, nu a fost acuzată oficial nicio persoană.

 

CONEXIUNI CU CRIMA ORGANIZATĂ

ARHIVA_KISS

Alte două firme sunt în atenția procurorilor bucureșteni pentru operațiuni suspecte de spălare de bani:  Stones Invest Capital și European Eye Center. Prima, înființată de Intelect Prestige, a fost admistrată la început de aceeași Balgi-Curpedin, iar a doua a fost fondată de azerul Ruslan Valadov și pasată apoi unei familii de turci, Hacisuleymanoglu, ai cărei membri erau cunoscuți, la Istanbul, ca lideri ai unor grupări criminale. Valadov a rămas partener cu familia turcă în alte afaceri din București.

Turcii au folosit compania azerului ca să construiască un spital de oftalmologie în Capitală, după ce s-au aliat cu firma britanică, HCS-Providers Ltd. Londra, reprezentată la București chiar de Alev Balgi-Curpedin. Firma britanică a fost înființată de consultantul offshore neo-zeelandez Ian Taylor, implicat în tranzacții cu firme-paravan pe tot globul. Schema de proprietate mai includea și o firmă din Delaware – una dintre cele mai opace jurisdicții din lume – o rețetă clasică pe care Taylor a replicat-o și în alte structuri de tip offshore.

O investigație OCCRP/RISE Project a arătat, în noiembrie 2010, cum funcționa rețeaua globală a lui Taylor, furnizând servicii offshore pentru crima organizată – de la traficanți de arme și până la cartelurile mexicane de droguri. Partenerul său din București, avocatul român Kiss Laszlo, a fost arestat, în octombrie 2010, de procurori pentru delapidare și spălare de bani în afacerea companiei Petromservice, membră, la acel moment, în Camera de Comerț româno-azeră.

Taylor a semnat procuri pentru Alev Balgi-Curpedin în afacerea din România și după ce Kiss, omul său de la București, a fost arestat.

Balgi-Curpedin susține altceva: “N-am avut nici o legătură cu Ian Taylor și despre subiectul ăsta chiar nu vreau să discut în momentul ăsta. (…) Nu sunt în țară, haideți să ne auzim peste câteva zile. În rest, sunt informații publice pe care le puteți obține din ce loc doriți dumneavoastră”. Apoi, nu a mai răspuns la telefon. Firma londoneză s-a retras din afacerea cu turcii în vara anului 2011. La scurt timp, administrarea spitalului a fost preluată de un alt membru al familiei turce,  Basar Hacisuleymanoglu, anchetat încă din 2007 de Poliția din Istanbul ca lider al unui clan local, din care mai făcea parte și tatăl său. Basar Hacisuleymanoglu, 41 de ani, a venit în România, în 2005, și s-a lansat în afaceri cu case de schimb valutar și jocuri de noroc, iar apoi a devenit administrator și partener în companii cu activități medicale. Ca să devină administratorul spitalului, el a declarat în fața notarilor din București că nu este cercetat pentru nicio activitate ilegală.

Judecătorii români l-au extrădat anul trecut pe Basar Hacisuleymanoglu, la cererea Tribunalului de Delicte Grave din Istanbul.

13 mai 2011. Emil Boc, primul-ministru de atunci, a participat la inaugurarea spitalului "European Eye",  al familiei turce. La acel moment, firma britanică, reprezentată de Balgi-Curpedin, era încă acționară. FOTO: Octav Ganea/MediafaxFoto

13 mai 2011. Emil Boc, primul-ministru român, a participat la inaugurarea spitalului “European Eye”. Firma britanică, reprezentată de Balgi-Curpedin, era implicată încă în afacere alături de familia turcă. FOTO: Octav Ganea/MediafaxFoto

Acuzațiile autorităților turce se întind pe o pagină întreagă: omor calificat, constituire de grup infracțional organizat, șantaj, jaf, lipsire de libertate, amenințare, fals în înscrisuri private.

Arestat în 2013, în România, turcul s-a apărat susținând că nu se face vinovat de nicio faptă penală, că nu îi cunoaște pe majoritatea celor din gruparea criminală și că a venit în România ca om de afaceri, nu ca fugar. În final, judecătorii români l-au extrădat anul trecut pe baza probelor din dosar.

Cristina Simion, fost avocat al firmei controlate de turci, ne-a spus: “Basar Hacisuleymanoglu era singura persoană cu care țineam legătura, nu mai lucrez de mult cu ei. Din păcate, afacerea nu a avut rezultatele pe care le-au dorit dânșii, mai ales că Basar a fost extrădat”.

Investigațiile procurorilor români privind afacerile lui Valadov și ale partenerilor săi nu au fost finalizate până în prezent, astfel că azerul nu a fost pus oficial sub acuzare, dar el are probleme și cu alte companii. Lichidatorii au cerut judecătorilor ca Valadov să răspundă cu averea personală pentru aproape 400.000 de euro, acuzându-l că nu a depus documentele contabile ale firmei sale, Euroasia Exim, și nu a plătit taxele la stat. La mijlocul deceniului trecut, compania azerului a avut, timp de doi ani, domiciliul fiscal în casa din Popa Soare, înainte ca acolo să se mute fundația familiei Aliyev.

AFACERI ÎN NUMELE TATĂLUI

24 septembrie 2007. Traian Băsescu și Ilham Aliyev la inaugurarea fundației azere din București. Cei doi președinți au inaugurat, în aceeași zi, și aleea Heydar Aliyev din Parcul Tei. FOTO / Mediafax/AFP / Daniel Mihăilescu.

Numele lui Heydar Aliyev a fost implicat într-un alt proiect al ambasadei azere de la București. Afacerea s-a consumat în 2007 în Parcul Tei din Capitală și i-a avut în prim-plan pe aceeași moldoveni care au deținut și casa din strada Popa Soare.

Amenajarea aleii “Heydar Aliyev” din parc i-a costat pe cetățenii azeri aproape 2 milioane de euro, iar la finalul lucrărilor președintele Ilham Aliyev a venit special ca să inaugureze monumentul înălțat în memoria tatălui.

Firma care a executat lucrările de amenajare și a încasat  banii azerilor- Opal Consulting SRL-  era controlată tot de moldoveanul Valeriu Balaban, fostul proprietar al casei în care funcționează fundația Heydar Aliyev.

Balaban este și membru în Camera de Comerț, alături de ambasada azeră de la București, cea care l-a plătit pentru lucrările din parc. Ambasada a refuzat să răspundă la întrebările RISE Project pe marginea acestui subiect, dar Valeriu Balaban explică cum s-a derulat proiectul: “Da, eu m-am ocupat de amenajările din parc. Nu mai știu cât a fost valoarea, a trecut mult timp de atunci, întrebați la ambasadă. Eu le-am spus cât a costat lucrarea iar ei au achitat. Ne-am pupat, ne-am strâns mâna și la revedere! Nu a fost nicio problemă. A fost un contract făcut, prin ambasada de la București , cu guvernul din Azerbaidjan. Dar a fost concurs, licitație, noi am dat documentele, ei ne-au verificat, cred că a durat trei luni până am intrat în acest proiect. Licitația a fost organizată de ambasadă cu specialiști din guvernul azer, totul a fost făcut ca la carte. “.

Afaceristul moldoveam mai spune că a intrat în Camera de Comerț la invitația părții azere: “M-au întrebat cei de la ambasadă, atunci când făceam lucrări pentru ei, nu mai știu exact cine, dacă nu vreau să fiu membru. Am acceptat, dar nu am avut activitate acolo. Pe domnul Valadov îl cunoașteam și eu, ne știam toți. Domnul Valadov a avut o firmă în casa din Popa Soare, dar nu cred că mai eram proprietar, era cred deja fiul domnului Dobrea”. La acel moment, în 2003, casa aparținea încă lui Balaban, fiind cedată abia un mai târziu partenerilor lui de afaceri, care la rândul lor au vândut-o azerilor, potrivit documentelor obținute de RISE Project.

Noii proprietari, printre care și fiica președintelui Aliyev, au fost scutiți de la plata taxelor locale de Primăria Sectorului 2, aceeași instituție care a autorizat și lucrările din parcul Tei.

Daniel Bojin, Victor Ilie, Roxana Jipa

Ilustrație și VIDEO – Sergiu Brega

Acest material este dedicat colegei noastre Khadija Ismayilova, condamnată ieri, la Baku, la 7 ani și 6 luni de închisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

EADS reloaded

Sursa: Puterea

Episodul 3. Schema Manevrelor Fraudei EADS. România, devalizată de o grupare transfrontalieră

În 10 decembrie 2014 am publicat primul episod din Schema Fraudei EADS, iar în 10 februarie 2015 v-am oferit episodul doi. În primul episod am prezentat schema redusă a fraudei EADS, conexiunile dintre escroci şi factorii de decizie guvernamentali, iar în cel de-al doilea episod am arătat cum celebrii jurnalişti de la BBC au rămas perplecşi când au aflat că DNA condusă de Daniel Morar a dat un NUP cât Casa Poporului în primul dosar penal EADS – 2006. Surpriza celor de la BBC a fost imensă deoarece plângerea fusese făcută de ministrul de Interne în exerciţiu, Vasile Blaga, iar cei arătaţi cu degetul erau generalii de poliţie Toma Zaharia, Anton Gagiu, Gheorghe Carp şi Mihai Bădescu! Acum, la 8 ani de la NUP şi în plin scandal EADS, reapare în discuţie întrebarea “La ordinele cui a răspuns “Prezent!” Daniel Morar în 2006?”. (Vezi schema în format PDF la finalul textului)

Marea ţeapă transfrontalieră

Astăzi, schema detaliată pe care o supun atenţiei opiniei publice şi procurorilor DNA, Laura Codruţa Kovesi şi Mihaela Moraru Iorga, este alcătuită integral din informaţii obţinute din “surse deschise”, cu o excepţie: în ultimul chenar negru am plasat declaraţia unui martor DNA, o declaraţie de o magnitudine uşor de imaginat, graţie numelor enumerate drept corupte. “Schema Manevrelor Fraudei EADS” „se citeşte” uşor, deoarece am ales să o prezint ca pe o “sârmă de rufe murdare” a istoricului escrocheriei, pe care am atârnat în cârlige toate manevrele şi paşii importanţi care au dus la Frauda EADS, cu toate personajele principale participante la marea ţeapă transfrontalieră de câteva sute de milioane de euro. Pentru a se observa hidra politico-economică, am introdus în schemă şi “funiile” pe care s-au jucat de-a „hoţii şi vardiştii” preşedinţii, consilierii pe probleme de siguranţă naţională şi şefii serviciilor secrete din România şi… Germania.

Ei, care ei?!

Ei ne-au furat de ne-au rupt după ce Noi, democratic, i-am pus paznici la oi. Ne-am lăsat păcăliţi precum africanii cu oglinzi şi mărgele din sticlă colorată.

Ei nu au avut nici un respect pentru banul public, au băgat mâna până la cot în vistieria ţării pe care Noi o alimentăm zi de zi.

Ei îşi poleiau viaţa cu aur, în timp ce Noi eram sfătuiţi să strângem cureaua ca să meargă ţara pe drumul spre NATO și UE.

Ei nu ne-au dat nici o şansă la o viață prosperă. O bună parte dintre Noi a apucat drumul bejeniei, pentru o viaţă decentă printre străini.

Care Ei?!? Preşedinţi, prim-miniştri, miniştri, consilieri de stat, generali cu patru stele, lobbyişti cu şi fără mustaţă, directori cu doctorate, judecători, procurori şi afacerişti cu rădăcini în Securitatea lui Iulian Vlad.

Zeii şi talpa ţării

Sună patetic supratitlul, nu-i așa? Aşa şi trebuie! Pentru că ne zugrăveşte societatea din cap până-n picioare, de la Năstase până la Truică, de la Bittner până la Ţiriac, de la Iliescu până la omul sărac, de la Băsescu până la Dorin Cocoş via Elena Udrea, de la MAI până la SRI, de la vlădică la opincă!

Noi ne merităm soarta, iar Ei, banii publici. Noi ne merităm soarta nu pentru trecut, ci pentru prezentul în continuare total inactiv. Simultan, Ei îşi merită perpetuu banii Noştri. Pentru că Noi aşteptăm ca “americanii” să ne rezolve problemele interne, iar Ei nu aşteaptă pe nimeni. În timp ce Noi stăm cu mâinile în sân, Ei ridică stăvilare peste stăvilare în faţa justiţiei – vezi cazurile Laszlo Borbely, Varujan Vosganian, Dan Şova şi Victor Ponta.

Mafia politică transpartinică şi transfrontalieră

Toţi cei care vor fi enumeraţi în continuare au avut informaţii în timp util despre Frauda EADS. Unii dintre ei au dat legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern, ordine militare, au semnat contracte şi facturi cu acoperire în banul public, pentru ca Ei să se îndestuleze din averea statului.

Vă întrebaţi după ce reguli a fost pusă în practică Frauda EADS? Răspunsul l-a oferit demult, în 1996, fostul general de Poliţie Ion Pitulescu. În cartea sa “Al treilea război mondial. Crima organizată”, Pitulescu prezintă regulile de organizare a mafiei politico-economice. Iată cele ŞAPTE condiţii pentru a întemeia o “Hidră politico-economică”:

Un grup infracţional stabil; Un lider şi o ierarhie a subordonării foarte strictă: Un sistem de neutralizare a controlului social; Preocuparea permanentă de a corupe persoane influente din legislativ, executiv, aparatul judiciar, servicii secrete; Un sistem eficient de manipulare a opinei publice; Planificarea şi secretizarea acţiunilor de crimă organizată; Un mecanism eficient de spălare a banilor.

După ce veţi lectura acest articol şi veţi studia cu atenţie “Schema Manevrelor Fraudei EADS” veţi vedea că cele ŞAPTE condiţii enumerate de generalul Ion Pitulescu au fost respectate şi puse exemplar în practică de mafia politică transpartinică şi transfrontalieră. Dar în cazul Fraudei EADS se dovedesc a fi, de fapt, OPT reguli! Cea de-a opta este esenţială: “Un contract transfrontalier cu implicarea guvernului unui alt stat membru UE”.

Creatorii Fraudei EADS

Nimic nu poate apărea din senin. Pentru fiecare acţiune există un creator. Iar creatorul are un mobil. În cazul Fraudei EADS, întrebarea fundamentală este următoarea: Cine a creat Frauda EADS, în ce context şi care a fost mobilul?

Ei bine, din datele culese pot spune că această afacere a fost pusă pe picioare de personaje importante din Germania, Franţa şi România. Şi iată argumentele:

În contextul aderării României la UE şi la Spaţiul Schengen, era OBLIGATORIU pentru noi şi vecinii bulgari să securizăm frontierele. Aşadar, se impunea un contract cu o firmă europeană specializată în securizarea frontierelor. Germania şi Franţa condiţionau susţinerea României la aderare la Spaţiul Schengen prin atribuirea contractului de securizare societăţii franco-germane EADS. EADS, prin cei doi titani economici care o deţineau la acea vreme – 2004 -, Grupul francez Lagardere şi Grupul german Daimler, promite să încheie în timp util securizarea frontierelor la un cost privilegiat. În timpul şi după încheierea securizării frontierelor, Germania şi Franţa erau obligate politic să obţină aderarea Românei la Spaţiul Schengen.

Până în acest punct, atribuirea securizării frontierelor firmei EADS pare o negociere politică clasică: cel puternic impune regulile, iar cel mic plăteşte. Din nefericire pentru banul public, trocul româno-franco-german nu s-a oprit la politică. Graţie introducerii mitei în ecuaţie, trocul politic s-a transformat într-o manevră pusă la cale de un grup de crimă organizată transfrontalier.

Evident că a exista un creier malefic care a gândit, a planificat şi a pus escrocheria pe hârtie. Personal nu ştiu cine joacă rolul lui Mefisto. Dar dovezile ne arată că printre creatorii Schemei Fraudei EADS se regăsesc premierul român Adrian Năstase şi cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder – fără ei sau urmaşii lor în înaltele funcţii Frauda EADS nu ar fi avut loc NICIODATĂ!

Aşadar, acum putem vorbi de faptul că România a fost devalizată de o grupare infracţională organizată transfrontalieră, care întruneşte toate condiţiile enumerate de generalul Ion Pitulescu.

Iniţiaţii – cei care au avut informaţii

Din “Schema Manevrele Fraudei EADS” se desprind câteva concluzii bazate pe documente. Pentru a înțelege mai bine schema şi rolul personajelor, vă propun să vorbim pe capitole. Încep cu cei care au avut informaţii şi nu au pus frână Fraudei EADS, deşi funcţiile deţinute îi obligau să păzească vistieria României. I-am aşezat în ordinea importanţei în stat, începând cu anul 2000.

Preşedinţii României:

Ion Iliescu,

Traian Băsescu

şi consilierii pe probleme de securitate:

Ioan Talpeş

Cico Dumitrescu,

Iulian Fota,

Sergiu Medar,

Daniel Moldoveanu.

Premierii:

Adrian Năstase,

Călin Popescu Tăriceanu,

Emil Boc.

Miniştrii de Interne:

Ioan Rus,

Marian Săniuţă,

Vasile Blaga,

Cristian David,

Gabriel Oprea,

Liviu Dragnea,

Dan Nica,

Traian Igaş,

Gabriel Berca,

Mircea Duşa,

Radu Stroe.

Directorii SRI:

Radu Timofte – decedat

George Maior

şi adjuncţii lor:

Ionel Marin şi Dumitru Zamfir, condamnaţi definitiv cu suspendare pentru fapte de corupţie;

Ion Gioni Popescu,

Florian Coldea,

George Voinescu,

Ion Grosu,

Dumitru Cocoru.

Directorii SIE:

Cătălin Harnagea,

Gheorghe Fulga,

Elvis Claudiu Săftoiu,

Mihai Răzvan Ungureanu,

Teodor Meleşcanu

şi adjuncţii lor:

Marcel Alexandru,

Niculaie Goia,

Dan Chiriac,

Constantin Rotaru,

Silviu Predoiu,

Vasile Şarcă

Directorii DGIPI:

Virgil “Vulpea” Ardelean,

Petru Albu,

Ion Şerban,

Gelu Drăjneanu,

Ştefan Pop,

Gheorghe Laţcău,

Gelu Oltean

Procurorii şefi DNA:

Daniel Morar

Laura Codruţa Kovesi

Iată instituţiile şi personajele care s-au aflat la conducerea Germaniei în perioada 2000-2015 şi au avut informaţii despre contractul economic dintre EADS şi COMICEX-MAI.

Cancelarii Germaniei:

Gerhard Schröder,

Angela Merkel.

Miniştrii de Interne:

Otto Schily,

Wolfgang Schanble,

Thomas de Maizière,

Hans-Peter Friedrich

Directorii BND

Serviciului secret german:

August Hanning,

Ernst Uhrlau,

Gerhard Schindler.

Atârnătorii – cei implicaţi direct

Continuăm expozeul cu cei care au pus bazele mafiei politico-economice transpartinice şi transfrontaliere. Premierul Adrian Năstase, cel care a iniţiat – alături de miniştrii Ioan Rus, Dan Nica, Mihai Tănăsescu, de secretarii de stat Eugen Bejinariu, George Maior, Şerban Nicolae – legi, ordonanțe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine GIRMIFS ce au dus la spolierea banului public.

Miniştrii de Interne care au plătit facturile la EADS: Marian Săniuţă, Vasile Blaga, Cristian David, Traian Igaş, Mircea Duşa, Radu Stroe şi Gabriel Oprea.

Generalii din MAI care au executat ordinele politicienilor şi, la rândul lor, au dat ordine ilegale: Toma Zaharia, Gheorghe Carp, Anton Gagiu, Mihai Bădescu, Nicolae Berechet, Corneliu Alexandru.

“Oamenii de afaceri” care au participat cu frenezie la spolierea banului public au fost Claudiu Florică, Cătălin Harnagea, Dorin Marian, Tiberiu Urdăreanu, Traian Mihu, Alexandru Bittner, Dorin Cocoş, Dumitru “NIRO” Nicolae, Alexandru Georgescu şi Cătălin Ghigea – cel considerat de generalii MAI “omul orchestă” al Fraudei EADS.

Rămâne să ne spună procurorul DNA, doamna Mihaela Moraru Iorga, cine au fost compozitorii simfoniei “Frauda EADS”.

N.B.: Premierul Adrian Năstase a fost preşedintele GIRMIFS, iar Ioan Rus a fost vicepreşedintele acestui grup interministerial care a DISPUS ca MAI să semneze contractul cu EADS pentru securizarea frontierelor României. Aceasta rezultă dintr-o declaraţie oficială a generalului Toma Zaharia – care a prezentat contractul ca pe o mare realizare sub patronajul direct al premierului Adrian Năstase -, dar şi din documente guvernamentale!

Trupa de şoc MAI

Iată-i pe cei care “au muncit” la redactarea contractului EADS-COMICEX şi au semnat Nota de Negociere a Contractului Nr. S-980352:

Comisia de negociere şi evaluare:

Preşedintele comisiei:

Cms. şef Emilia Costin

Membrii din structurile MAI

Direcţia Generală Reglementări Juridice şi Contencios:

Scms. Adrian Pătraşcu

Insp. pr. Florin Bejan

Direcţia Financiară:

Insp. Adrian Savu

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

Insp. Valentin Panduru

Insp. pr. Horaţiu Crăciun

Unitatea de Management a Proiectului

Cms. şef  Elena Emacu

Scms. Lucian Alexandru

Sbinsp. Dragoş Nicolae

SC COMICEX

Cms. şef  Simona Panait

Cms. Camelia Cristache

Rapoartele de aprobare a procedurii stabilite pentru achiziţie poartă următoarele semnături:

Direcţia Generală Reglementări Juridice şi Contencios:

Gen. Mihai Bădescu

Direcţia Financiară:

Nicolae Chesnoiu

Unitatea de Management a Proiectului:

Gen. Anton Gagiu

Direcţia Generală Organizare, Mobilizare, Misiuni şi Resurse:

Gen. Gheorghe Carp

Secretar de Stat:

Gen. Toma Zaharia

Contractul EADSCOMICEX a fost semnat de:

Gen. Toma Zaharia

Cms. şef  Simona Panait

Iată-i pe semnatarii Notei de Negociere a Primei Anexe Detaliate – PAD. Dacă nu s-ar fi semnat această anexă, contractul EADS nu ar fi produs efect. Odată cu semnarea PAD, şmecherii de la EADS au devenit stăpâni pe banul public românesc!

 

Preşedintele comisiei:

Scms. Corneliu Bîrîuţă

Membrii din structurile MAI:

Direcţia Generală Reglementări Juridice şi Contencios:

Scms. Adrian Pătraşcu

Insp. pr. Denisa Ifrim

Direcţia Financiară:

Insp. Adrian Savu

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

Daniel Boba

Florin Isai

Ermionia Apostolescu

Daniel Mincă

Iulian Niţă

Valentin Stavri

Unitatea de Management a Proiectului

Cms. şef Elena Emacu

Scms. Lucian Alexandru

Scms. Radu Oprea

Scms. Dragoş Voicu

Direcţia Comunicaţii şi Informatică

Florin Boacă

Luigi Mardale

Marian Răducu

Carmen Mitu

Mihai Manolescu

Direcţia Generală Informaţii şi Protecţie Internă

Cristinel Ungureanu

SC COMICEX – MAI

Cms. şef  Simona Panait

Cms. Camelia Cristache

Nemţii deştepţi

În fine, iată-i şi pe germanii implicaţi direct în Frauda EADS:

Otto Schily – ministrul de Interne, Stefan Zoller – CEO EADS, Markus Hellental – vicepreşedintele EADS, Thomas Hein – director EADS, Walter Sperner – fost şef al Poliţiei de Frontieră Germană, consilier al ministrului MAI şi angajaţii EADS Otto Single, Siebert Burkhard, Helmut Hugle, Helmut Bar, Gerald de Woot şi Volker Hagerkoeter.

Martor DNA, nominalizează corupţii

Am fost acuzat că nu am adus dovezi atunci când am publicat pe 10 decembrie 2014 Schema Fraudei EADS. După cum se ştie, jurnaliştii nu îşi divulgă sursele şi nici nu fac mare tapaj de ele. Deşi deţin multe informaţii, am preferat să documentez “Schema Manevrelor Fraudei EADS” numai din surse oficiale, aşa numite “surse deschise”. Acesta este motivul real care m-a adus în situaţia de a vă prezenta acest nou episod la peste cinci luni de la publicarea primului – timpul necesar documentării.

Totuşi, fac o excepţie de la regula “surse deschise”, dat fiind faptul că informaţiile sunt de o magnitudine incredibilă. Vă ofer spre lectură spovedania unui martor DNA care i-a nominalizat pe mituitori şi corupţi, aşa după cum rezultă dintr-un document oficial purtând ştampila DNA şi primit de către un realizator tv, care mi-a permis să-l fotocopiez! Martorul DNA vorbeşte despre înalţi funcţionari de stat şi personaje din anturajul “intim” al acestora, conform paginilor 44-45:

“Persoanele folosite de Claudiu Florică în perioada 2004-2005 pentru trafic de influenţă şi dare de mită, prin firmele Profinet şi Gessa, au fost:

Adrian Năstase,

Alexandru Bittner,

Remus Truică,

Ioan Rus,

Marian Săniuţă,

Toma Zaharia,

Gheorghe Carp,

Petru Brânzaş – consilier MAI,

Vasile Blaga,

Alexandru Georgescu,

Cătălin Ghigea,

Dragoş Stan,

Thomas Heinstchel,

Nicolae Chirvase – avocat Net consulting şi fost director SIE,

Dinu Pescariu,

Tiberiu Urdăreanu – patron UTI,

Traian Mihu – patron Felix Telecom,

Florin Talpeş – patron Softwin,

Frank Nagorschel – reprezentant Bearing Point.

Alte persoane implicate în traficul de influenţă şi dare de mită pentru încheierea acestui contract, dar care nu aveau legătură directă cu Claudiu Florică, sunt:

Markus Hellental – vicepreşedintele EADS,

Thomas Hein – director EADS,

Otto Single – angajat EADS,

Siebert Burkhard – angajat EADS,

Helmut Hugle – angajat EADS,

HelmutBar – angajat EADS,

Gerald de Woot – angajat EADS,

Volker Hagerkoeter – angajat EADS,

Ştefăniţă Stănescu – angajat Midocar Consluting şi ulterior EADS România,

Aurelian Nistor – angajat Midocar,

Titi Praschiv – angajat Siemens România,

Walter Sperner – consilier al ministrului,

Nicolae Berechet – secretar se stat MAI,

Emilia Costin – director MAI,

Silviu Pistriţu – director COMICEX,

Gheorghe Drulă – director Felix Telecom,

Gabriel Kaufmes – director UTI,

Mihai Ianciu – director UTI,

Ioan Cordoş – director UTI,

Gabi Marin – patron Omnilogic,

Dorin Marian – fost consilier prezidenţial,

Bogdan Chirieac – patron CSR, ziarist,

Dan Lăzăreanu – angajat STS”.

Hidra EADS

Numele prezentate de martorul DNA pot deveni personaje-cheie pentru Justiţie. Alături de aceste personaje penale, pot ajunge martori credibili pentru DNA toţi cei care “au muncit” la redactarea contractului EADS-COMICEX şi a Primei Anexe Detaliate – PAD, sfârşind prin a semna aceste documente care au dus la o fraudă fiscală de câteva sute de milioane de euro din banul public. Fără ei nu s-ar fi născut Hidra EADS.

Cu siguranţă, unii dintre cei enumeraţi în ancheta noastră s-au înscris cu mândrie în REŢEAUA TRANSFRONTALIERĂ. Pentru ei a fost o mare onoare să spolieze banul public sub pulpana premierilor Adrian Năstase, C.P. Tăriceanu şi Emil Boc.

Creatorii Fraudei EADS trag de toate sforile pentru ca procesul juridic să se poticnească, să se încheie cu un NUP umilitor pentru români.

Şi există un precedent periculos. Dosarul penal deschis în Marea Britanie în urma vânzării fregatelor către Armata Română a fost închis de procurorii englezi, atunci când iţele escrocheriei au ajuns pe uliţa Lordului William Bach de Lutterworth, ministru pentru înzestrare în domeniul apărării, cel care era obligat să vegheze la respectarea legilor. Atunci, în 2006, au fost arestate două persoane: cetăţeanul britanic Barry George – consultantul unei firmei engleze de armament – şi soţia sa, de origine română, Georgiana. Cele două persoane au fost eliberate fără a fi acuzate, deşi ancheta viza o mită de 7 milioane de lire sterline!

La acea dată – anul 2006 -, purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a confirmat la BBC începerea cercetărilor în această chestiune: “DNA a primit o solicitare, printr-o comisie rogatorie, din partea organelor judiciare britanice, în cursul lunii mai 2006, pentru efectuarea anumitor acte procesuale privindu-i pe soţii Berry şi Georgiana George. Comisia rogatorie este în derulare, dar în paralel, DNA s-a autosesizat astăzi (n.r., 8 iunie 2006) cu privire la comiterea unor eventuale acte de corupţie legate de achiziţia, de către statul român, a două fregate britanice”.

Cu alte cuvinte, uşor neaoşe, Lordul William Bach de Lutterworth “a pus botul” la banul public românesc. Lordul a trebuit salvat de la stâlpul infamiei. Cum? Foarte simplu. Procurorii Majestăţi Sale au dat NUP cât Palatul Buckingham. Dar care a fost efectul în România al acestei soluţii imorale şi ilegale emise în Marele Albion? Dosarul deschis la DNA în 2006 pe acest subiect, în care George Maior era vizat, s-a încheiat cu NUP, pentru că s-a închis cel din Anglia! Ce treabă are sula cu prefectura? Nici una, dar ce contează!

Iar dacă la această afacere tenebroasă cu sfârşit fericit pentru escrocii britanici şi români mai adăugăm faptul că în luna decembrie a aceluiaşi an, 2006, procurorii conduşi de Daniel Morar au pus NUP pe un dosar care viza ilegalităţile comise de generalii MAI Zaharia, Carp, Gagiu şi Bădescu, în Frauda EADS, putem concluziona: va mai curge multă apă pe Dâmboviţa până ce vom vedea vinovaţii în puşcărie şi banii furaţi în puşculiţa statului.

Procurorul Moraru îl anchetează şi pe Vlădescu

Magnitudinea scandalului i-a speriat pe procurorii germani şi români care au deschis dosare penale în cazul fraudei EADS. Pare că se trage de timp pentru ca actorii principali să plece paşnici dintre noi. Şi mă refer aici la cele mai sonore personaje implicate în frauda de sute de milioane de eruo, din ambele părţi ale Hidrei EADS – România şi Germania. Desigur, doamna procuror de caz Mihaela Moraru Iorga are o scuză aparent infailibilă pentru justificarea nefinalizării dosarului penal Frauda EADS: are sau a avut în „portofoliu penal” escrocheria Microsoft, Dosarul Elena Udrea vs Florian Coldea, o speţă de o savoare IT-istă foarte rară etc.

În cazul IT, vorbim despre dosarele penale având drept cauză un furt de soft şi cod sursă comis de către firmele deţinute de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu – România Soft Company şi Medist. Victimele lui Vlădescu sunt Omnis Group, Şerban Ghenea şi Dragoş Rişcanu. Culmea, investigaţiile sunt efectuate de OLAF, în cazurile OF/2005/0417, OF/2010/0068, OF/2012/0648, OF/2015/0115, în colaborare cu DNA, procuror-şef Serviciu Mihaela Moraru Iorga în cazul 85/P2011, conexat cu cazurile 6949/P/2004, 216/P/2005, 66/P/2007, 275/P/2007!!!

P.S.: 1. Pe cei care consideră că trebuie să uzeze de Dreptul la Replică îi anunț că le vom acorda spațiu editorial dacă vor folosi un limbaj decent. Pe toţi cei care se simt lezaţi de afirmaţiile cuprinse în acest STUDIU DE CAZ şi ajung la concluzia că trebuie să-şi caute onoarea prin tribunale îi invit să mă dea în judecată în nume personal. Producătorii ziarului PUTEREA nu au nici o legătură cu această anchetă. Eu, Mihai Pâlşu, sunt SINGURUL responsabil legal de publicarea serialului „Schema Fraudei EADS”. Adresa mea de corespondenţă este Casa Presiei Libere nr. 1, Corp B2, Camera 222, Bucureşti, sau e-mail: [email protected].

P.S.: 2. Când vom înceta să ne mai punem întrebări vom dispărea ca oameni. Vom fi cyborgi!

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,