Tag Archives: fonduri europene

Paradisul fiscal din….Teleorman

Sursa: Sfin.ro

Ce este adevărat la nivel de individ, este adevărat și la nivel de județ. Mai exact, România are județe net plătitoare la bugetul central și județe subvenționate. 25 din județele României primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât sumele încasate din taxe – vezi lista detaliată pe Curs de guvernare. Între ele, se disting Teleorman,Călărași și Mehedinți, unde raportul dintre banii primiți de la București și banii colectați depășește cifra 2. De exemplu, Teleorman a încasat taxe în valoare de 243 mil. lei, dar a primit de la București 579 mil. lei (reprezentând cote din TVA și impozitul pe venit).

Și uite așa descoperim avantajele descentralizării fiscale, ca în Elveția. În loc să cheltuim bani cu birocrația locală pentru a colecta niște taxe care oricum reprezintă mai puțin de jumătate din banii pe care ulterior Teleorman îi primește de la bugetul de stat, nu mai bine tăiem taxele în Teleorman? Cu cât exact nu pot să mă pronunț, deoarece nu dispun de cifre exacte, însă raportul dintre cote și încasări sugerează că Teleorman ar putea fi transformat în paradis fiscal.

Despre Teleorman circulă fel de fel de glume (unii oameni sunt răi, dom’le…), dar adevărul este că acolo sărăcia e la ea acasă. Vorbim practic de o altă Românie decât România bucureștenilor. În Teleorman rata șomajului este de 11%. Județul este codașul național la numărul salariaților în raport cu numărul persoanelor care pot lucra – doar 32,6% din populația activă are un loc de muncă. În tot anul 2015 aici s-au înființat doar 500 de SRL-uri – și alea probabil pe fonduri europene! – în vreme ce în toată țara s-au deschis aproape 65 000 de firme.

Teleorman

Județul Teleorman este precum șomerul român. Ținut în capcana sărăciei, de un stat care nu încurajează munca și spiritul antreprenorial, dar care se preface că îl iubește dându-i diverse alocații – prilej cu care niște bani sunt risipiți aiurea cu funcționărimea. Sau îl putem vedea ca o mini-țară, precum Nepal, care de decenii este asistată extern și tot de decenii se scufundă mai adânc în sărăcie și corupție. Regiunile sărace nu se pot dezvolta decât prin investiții, prin creare de locuri de muncă. Prin taxe mici și birocrație redusă, așa cum arată atâtea și atâtea exemple din istoria lumii. Stau și mă întreb: oare tehnocrații aceștia, care s-au plimbat prin toată lumea, oare nu au învățat chiar nimic-nimic? Oare nu au înțeles că nu Pachetul anti-sărăcie a scos Coreea de Sud sau Japonia de la nivelul Ghanei, că nu pe falsa milostenie a politrucilor s-au bazat Hong Kong și Singapore când au făcut saltul de la sărăcie lucie la opulență? Sau ei chiar vor să rămână în continuare abonați la banii moca din fondurile europene?

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Spagile despotului luminat Arafat cu Porsche Romania

Sursa: Tolo.ro

Întrebat de Deutsche Welle dacă trebuie să ne rugăm pentru Paris, Dalai Lama a spus: ”Sînt budist și cred în rugăciune. Dar această problemă a fost creată de noi, oamenii. Nu e suficientă rugăciunea. E nevoie să o rezolvăm noi, cei care am creat-o. Să începem readucînd pacea în societatea și în familiile noastre. Nu le poți cere lui Dumnezeu, Budha sau guvernului să ne rezolve problema”.

Punem o mare presiune pe Dumnezeul fiecăruia.

În România, El a luat forma lui Raed Arafat.

Și, la rîndu-i, Raed Arafat se bazează pe DNA ca pe Dumnezeu.

Asta se înțelege din interviul acordat de Raed Arafat cititorilor Gazetei și din ceea ce singur a postat, mai pe seară, pe Facebook.

Întrebat dacă a știut de sponsorizările cerute de pompieri și, concret, de ceea ce a reclamat un inspector șef adjunct de la ISU, Arafat a spus că nu a luat nici o măsură pentru că exista o anchetă la DNA.

Contrazicîndu-l pe Dumnezeu, trebuie să fie destul de interesant și pentru el, nici un manager, nici un lider și nici o autoritate publică nu se pot ascunde în spatele DNA.

Nu DNA conduce intervențiile la incendii sau controalele la cluburi.

Dacă un șofer de pompieri rătăcește de trei ori la rînd drumul către incendiu asta nu e o chestiune penală. Dar e o probă de incompetență. Va fi, probabil, înlocuit de șefii săi. Fără să fie nevoie de DNA.

Alt exemplu.

Doi inspectori sînt trimiși la încasat taxă de protecție. Fac zeci de colectări pentru Asociație. Și cîteva pentru ei, una de la clubul Colectiv, cum suspectează procurorii care vorbesc despre indicii de corupție. Dar e nevoie să lărgim tabloul înțelegerii faptelor, așa cum cere în aceste zile judecătorul militar Gabriel Gunescu.

Este același judecător care a scris, în contextul cazului Colectiv, că ”este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinînd acestei instituţii masiv sponsorizate”.

Noroc că magistratul militar Gabriel Gunescu nu se raportează la DNA ca la Dumnezeu.

Pentru că, atunci cînd apare DNA, Budha a plecat deja. Și a luat cu el compasiunea.

De regulă, cînd vin procurorii e tîrziu și așa s-a întîmplat la Colectiv.

Acesta este adevărul. DNA și conducerea IGSU, inclusiv Raed Arafat, nu au conștientizat potențialul distructiv al sponsorizărilor.

Sigur că e greu să o recunoască.

Dar ei știu. Și o simt.

Știu că sponsorizările deformează relațiile dintre controlori și controlați. Așa se ajunge ca un club de dimensiunile Colectiv, unde se organizau concerte cu sute de oameni, unul dintre cele  două cluburi mari din Sectorul 4, să nu apară în baza de date a pompierilor!

De ce insistăm pe sponsorizări?

Pentru că au murit oameni. Pentru că faptele sînt încăpățînate.

Pentru că doi pompieri sînt arestați, riscînd ani grei de pușcărie, și au dreptul la un proces corect, ca oricare dintre noi. Patronii clubului și toți ceilalți au, de asemenea, dreptul la apărare.

Deocamdată, versiunea lor a fost înghițită de cea a acuzării și de mînia generală.

Insistăm și din alt motiv. Atunci cînd oamenii au ieșit în stradă în 2012 pentru Raed Arafat, au ieșit conduși de principiul că nimeni nu are voie să dea ordine ca Dumnezeu la telefon.

Arafat însuși nu are voie să facă asta. Arafat nu-i poate lua locul lui Traian Băsescu, rostind edicte la telefon și pe facebook.

Îi sîntem datori lui Raed Arafat, așa cum îi sîntem datori, pe alt plan desigur, lui Gică Popescu.

Popescu ne-a marcat copilăria și adolescența, Arafat ne-a ajutat să rămînem, un pic mai mult, în viață.

Dar îi sîntem datori lui Arafat și cu toate întrebările posibile.

Nimeni, nici măcar el, nu se poate sustrage chestionări publice.

Despotismului său luminat tot despotism se numește.

Și nimeni nu se simte bine, așa cum scria un profesor de drept francez, ”într-un stat funcționînd în baza credinței, fondat pe un principiu de supunere totală față de o putere înzestrată cu o autoritate nelimitată”.

O întîmplare reală, povestită de un pompier de la ISU București. Un grup de pompieri români s-a deplasat la un schimb de experiență în Franța.

În primă etapă, la București, francezii fuseseră primiți și ospătați regește. Plimbări, mese, muzici. Totul din banii Asociației, obținuți din sponsorizări.

La retur, românii i-au rugat pe colegii lor să-i plimbe prin Paris cu un autocar ca să vadă cîteva muzee. ”Sigur că da, costă 21 de euro de om”, li s-a răspuns. ”Păi cum, noi v-am plimbat pe gratis la București!”, le-au răspuns, indignați, ai noștri.

”Da, dar noi nu putem asta”, le-au spus francezii, cumva jenați. ”Aici, orice cetățean francez are acces în orice moment la documentele noastre contabile și nu ne dau voie să le cheltuim banii ca să vă plimbăm pe voi. Nu vă supărați”.

Nu s-au supărat.

Și au mai băgat ceva de seamă. În Franța, unitățile de pompieri nu au garduri.

Contribuabilii pot să intre și să vadă oricînd cum li se cheltuiesc banii.

Iată o întrebare, de data asta nu pentru Raed Arafat.

DNA Iași a făcut chiar azi percheziții într-un dosar de fraudare a fondurilor europene.Conform Mediafax, sînt vizate și contractele de achiziție de autospeciale pentru ISU.

Chestiunea nu privește direct SMURD, pentru că mașinile au fost achiziționate de Consiliul Județean Iași și apoi date către ISU.

Probabil că DNA nu știe, dar și în București – Ilfov s-a întîmplat fix același lucru.

O sursă din ISU București-Ilfov ne-a pus la dispoziție următorul caz: o autospecială achiziționată, nu de ISU, ca să fie clar, ci de Consiliile locale din București și Ilfov, a costat 517.000 de lei,echivalentul a 123.000 de euro.

Autospeciala de pompieri e una dintre cele cinci care ar fi fost cumpărată de la Rădăcini SRL.

”În mod normal, o astfel de mașină costă 30.000 de euro plus încă 20.000 echipamentele de descarcerare și un 10.000 de euro marja de profit de 20% pentru firmă. Ajungem la un total de 60.000 de euro, adică la jumătate față de cît s-a plătit!”, a estimat sursa, care este chiar un pompier care a lucrat pe astfel de mașini.

Ca și la Iași, banii au venit și la București – Ilfov din fonduri europene.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

O analiza competenta de business de la BNR

Sursa: HotNews

Cele mai presante probleme cu care se confrunta companiile sunt fiscalitatea, concurenta si lipsa cererii, in aceasta ordine, se arata intr-o analiza a rezultatelor unui sondaj derulat de Banca Nationala. Ponderea companiilor care au declarat ca accesul la finantare reprezinta o problema presanta a ramas neschimbata fata de sondajul anterior (16% dintre firme). Ponderea companiilor cu credite este superioara ponderii companiilor fara credite din punct de vedere al considerarii accesului la finantare ca fiind o problema presanta (20%, respectiv 13%). Apelarea la fonduri europene se mentine la un nivel foarte scazut, se mai arata in analiza pe care o puteti descarca si citi integral din atasament .

Alte concluzii la care au ajuns economistii Bancii Centrale:

  • Majoritatea firmelor (62%) a raportat ca nu au solicitat credite de la institutiile financiare in perioada octombrie 2014 – martie 2015.
  • Similar exercitiului precedent, pentru perioada octombrie 2014 – martie 2015, rezultatele cu privire la dificultatile majore intampinate in accesarea finantarii de la banci si/sau IFN se mentin. Piedicile majore intampinate de catre companii in accesarea de finantare sunt: cerintele privind valoarea sau tipul garantiei, nivelul prea ridicat al dobanzilor si comisioanelor si clauzele contractuale.
  • Companiile continua sa se bazeze preponderent pe finantarea interna. 44% dintre respondenti au optat pentru reinvestirea profitului sau vanzarea de active ca sursa de finantare, inclusiv acele companii care au indicat o scadere a profitului in perioada de referinta (35% din firmele in aceasta situatie)
  • Companiile au declarat majoritar ca intentioneaza sa isi mentina sau sa isi reduca gradul de indatorare bancara: 64% dintre firme nu ar lua un credit in lei si 68% dintre firme nu ar lua un credit in euro, indiferent de cost.
  • Majoritatea companiilor cu credite in moneda nationala se finanteaza cu o rata a dobanzii intre 4 si 8% (55% dintre companiile cu credite in lei) si majoritatea companiilor cu credite in euro au o rata medie a dobanzii intre 2% si 6% (68% dintre companiile cu credite in euro)
  • Capacitatea companiilor de a face fata unor evolutii nefavorabile privind rata dobanzii este scazuta, dar cunoaste o imbunatatire comparativ cu exercitiul anterior. Aproximativ o treime din companii spun ca ar fi afectate de o majorare intre 1 si 3 puncte procentuale a ratei dobanzii, atat la lei, cat si la euro, categoria celor care indica problematic un soc de pana la 1 punct procentual fiind in scadere.
  • Apelarea la fonduri europene se mentine la un nivel foarte scazut. Se observa o crestere a ponderii companiilor carora le-au fost rambursate astfel de fonduri in perioada octombrie 2014 – martie 2015, fata de semestrul precedent.

Sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania si capacitatea acestora de a face fata unor conditii financiare nefavorabile (FCNEF) surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii, disponibilitatea si evolutia surselor de finantare, rata de succes in accesarea finantarii de la banci si IFN si in accesarea fondurilor europene, relatia firmelor cu bancile si IFN, perceptia privind costul finantarii, nivelul maxim suportabil privind rata dobanzii si efectele unor posibile evolutii nefavorabile ale ratei dobanzii, perceptia asupra implicatiilor unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei nationale etc. Analiza este realizata pe baza raspunsurilor companiilor la sondajul mentionat, perioada investigata este octombrie 2014 – martie 2015.

 

Tagged , , , , , , , , , ,

Alt Ministru de Finante penal -datorii de 812,000 euro- cu salariu de bugetar

Sursa: Comisarul.ro

Lucruri aproape ireale se întâmplă în spatele ușilor închise! Iar Victor Ponta pare magnetul plantat în centrul fenomenului infracțional. Spunem asta deoarece s-a copt și dosarul de-abia numitului ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici. Pentru care procurorii au făcut o muncă incredibilă. Mai ales în legătură cu achizițiile sale imobiliare suspecte din anii 2007-2008.

Eugen Orlando Teodorovici, are patru case în Bucureşti. Una este moştenită. Trei sunt cumpărate cu credite ipotecare, în 2007 şi 2008. Împrumuturile de la bănci însumează 712.000 de euro.

În 2011, ministrul Finanţelor a mai luat, de la o persoană fizică, 100.000 de euro împrumut. Banii trebuie să îi dea înapoi în zece ani. În total, arată declaraţia de avere, ministrul are datorii de 812.000 de euro.

Ceea ce se știe mai puțin este modul cum i s-a dat în plic lui Ponta numele ministrului de la Fonduri Europene. Iar el a acceptat fără să crâcnească. Dezastrul este atât de mare încât multe dintre contracte nu vor mai putea fi salvate ci doar stopate facturările false pentru a nu se opri finanțările!

 

Tagged , , , , , , , ,

Blaga plus Tehnologica Radion egal LOVE

Sursa: Comisarul.ro

INCENDIAR/Dosarul Vâlcov îl ÎNGROAPĂ pe Vasile Blaga/Detalii EXPLOZIVE

Așa cum noi am spus, Dosarul Vâlcov va cunoaște evoluții incendiare. Șpaga de 2 milioane de euro pe care spun procurorii DNA că a luat-o fostul ministru al Finanțelor este doar un mizilic din valoarea totală a contractului derulat de Tehnologica Radion în județul Olt.

Care valoare bate spre 70 de milioane. Și aici vine surpriza. Cel care s-a dus de mânuță cu Tehnologica Radion la Slatina a fost Vasile Blaga. Sursele noastre spun că el este beneficiarul adevăratei șpăgi. Vâlcov n-a primit decât bonusul de obraz fin de la Theodor Berna pentru ce credeți? Pentru scutirea de la plata garanției de bună execuție. De care, printr-o hotărâre de Consiliu local, Tehnologica Radion a fost scutită. Valoarea garanției pentru lucrările aferente municipiului Slatina era de 3,5 milioane euro. Nu-i așa că lucrurile devin interesante?

Dacă mai adăugăm la acest fapt și micuțul amănunt că în timpul mandatului lui Blaga la ministerul Dezvoltării, Slatina a beneficiat de mai mult de 10 la sută din fondurile distribuite la nivel național pentru reabilitarea termică a blocurilor lucrurile sună și mai apetisant.

Adăugăm la asta și ingredientul că, în mod miraculos, aceleași firme implicate în Dosarul Șpăgii pentru care s-a cerut arestarea lui Vâlcov, adică Plus Confort și CAFMIN, au consumat, împreună, toate aceste sume uriașe.

Să detonăm și artificiile: toate materialele aferente reabilitării blocurilor din Slatina, sub mandatul lui Vasile Blaga, s-au achiziționat, obligatoriu, de la firme controlate de ginerele copreședintelui PNL.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Lupul paznic la oi

Sursa: Bzi.ro

• Desi in ultimii ani a realizat venituri considerabile, firma nu a platit niciun leu impozit pe profit • Mai mult, firma acestui fost director adjunct al Fiscului a gestionat o companie de stat de la care statul nu a recuperat taxe si impozite de ordinul miliardelor de lei

Fiscul pretinde agentilor economici sa plateasca corect taxele si impozitele, dar printre angajatii sai sunt persoane cu functii de conducere care detin firme implicate direct in producerea unor pagube bugetului statului. Mai grav este ca in cazul de fata vorbim despre unul dintre functionarii superiori ai Directiei Regionale de Finante, o persoana care ocupa de cativa ani functii de conducere.

Este vorba despre Viorel Ungureanu, cel care in perioada guvernarii PDL a ocupat functia de director adjunct al Directiei de Finante. In prezent Viorel Ungureanu este auditor al Directiei Regionale de Finante ceea ce inseamna ca este implicat in coordonarea activitatilor de colectare si inspectie. Mai mult, avand in vedere “profesionalismul” sau, calitate care l-a ajutat sa ocupe postul de auditor, Ungureanu trebuie sa le transmita colegilor sai unele solutii proprii pentru imbunatatirea activitatii institutiei. Cu toate acestea, de cativa ani, Viorel Ungureanu este asociat al unei firme de contabilitate, respectiv SC Expert Cont UCV SRL, care nu prea se sinchiseste sa plateasca taxele catre statul roman.

Mai mult decat atat, firma la care Ungureanu detine 50 la suta din partile sociale foloseste metode adoptate de marii evazionisti pentru a fenta bugetul statului. In plus, firma lui Ungureanu a pus umarul ca una din companiile de stat din Iasi si anume SC Lucrari Drumuri si Poduri SA sa acumuleze datorii uriase catre bugetul statului. Astfel, din anul 2007 si pana in anul 2011, firma lui Ungureanu a gestionat in calitate de cenzor activitatea SC Lucrari Drumuri si Poduri SA (SC LDP SA), companie al carei actionar unic a fost Consiliul Judetean care a intrat ininsolventa la sfarsitul anului 2010 si in faliment la mijlocul anului 2012.

De subliniat ca firma a intrat in insolventa in momentul in care activitatea era gestionata de firma de contabilitate a lui Ungureanu. In momentul in care a intrat in insolventa, Directia de Finante avea de incasat de la SC LDP SA taxe si impozite neachitate in valoare de 679.929 lei. In plus, firma mai inregistra alte cateva zeci de miliarde lei catre alte bugete publice, adica fata de unele institutii de stat cum ar fi Administratia Nationala Apele Romane care avea de incasat de la SC LDP SA nici mai mult nici mai putin decat 100.157 lei, Primaria Pascani – 522.989 lei, Primaria Iasi – 60.000 lei si asa mai departe. In perioada in care SC LDP SA intra in insolventa si se indrepta catre faliment, directorul Fiscului, Viorel Ungureanu, coordona activitatea de colectare a taxelor in cadrul Directiei de Finante.

Potrivit unor surse, firma lui Ungureanu, SC Expert Cont UCV SRL, a incasat bani de la SC LDP SA in perioada in care “supraveghea” activitatea firmei de stat. In consecinta, se poate vedea de la o posta ca fostul director si actualul auditor de performanta al Fiscului s-a aflat in incompatibilitate. Asta deoarece in calitate de director responsabil cu colectarea impozitelor trebuia sa apere interesele statului si sa obtina cat mai multi bani pentru buget, dar in acelasi timp firma sa era implicata in gestionarea activitatii unui mare datornic si anume SC LDP SA. Avand in vedere ca firma sa era implicata in gestiunea SC LDP SA si era si platita pentru ceea ce facea, se pune intrebarea daca nu cumva in calitate de director la Fisc, responsabil de colectare, Ungureanu a tolerat datoriile atat de mari ale societatii. De altfel, dupa intrarea in insolventa a firmei, Directia de Finante nu a avut decat sa se inscrie in tabelul creditorilor pentru a recupera banii care se cuvin bugetului. Din informatiile pe care le detinem, desi s-a trecut la lichidarea patrimoniului SC LDP SA, nici pana acum Agentia Nationala de Administrare Fiscala si celelalte autoritati publice nu si-au recuperat toate sumele pe care le revendicau.

Firma lui Ungureanu nu plateste impozite

Ce pretentii mai avem de la Ungureanu sa colecteze impozite de la alte firme daca societatea la care este asociat nu plateste impozit pe profit si potrivit unor surse nu este inregistrata nici ca platitor de TVA? Astfel, cativa ani la rand firmaSC Expert Cont UCV SRL a functionat in pierdere. Astfel, potrivit declaratiilor financiare depuse de aceasta firma, in anul 2010, firma a realizat venituri in valoare de 50.285 lei si pierderi in valoare de 28.138 lei. Un an mai tarziu veniturile au fost de 41.208 lei, iar pierderile inregistrate au fost de 77.462 lei, iar in anul 2012 desi veniturile au fost de 40.225 lei, pierderile au fost de 15.126 lei. Prin urmare, firma nu a platit impozit pe profit deoarece nu a inregistat profit. Nu este bizar ca o firma de contabilitate inregistreaza pierderi? In conditiile in care activitatea de baza consta in efectuarea unor calcule contabile de catre niste persoane calificate cum se ajunge in situatia in care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile? A verificat vreodata Fiscul aceasta firma sa vada daca nu cumva a inregistrat cheltuieli fictive asa cum obisnuiesc sa procedeze, de exemplu, tiganii de la Ciurea si Grajduri?

Contactat telefonic de jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI, Ungureanu nu a vrut sa vorbeasca prea mult despre firma sa. “Sunt asociat la firma, da, am trecut-o in declaratia de interese. Nu am eu treaba cu aceasta firma, este altcineva care se ocupa”, a spus Viorel Ungureanu, dupa care a inchis brusc telefonul. Pentru functia de director adjunct al Fiscului, Ungureanu a fost sustinut pe functie de senatorul Dumitru Oprea si de fostul deputat Nicusor Paduraru.

Tagged , , , , , , , ,

Poduri in pericol si fonduri europene pentru reabilitarea lor pierdute de CNADNR

Sursa: Curentul

Cinci poduri peste râuri din România sunt grav avariate și necesitau intervenție urgentă pentru asigurarea condițiilor de siguranță în circulație, încă din urmă cu câțiva ani. Fiind disponibile fonduri europene pentru astfel de lucrări, există la CNADNR un Proiect finantat de CE prin programul FEDR  pentru “  Asistență tehnică pentru elaborarea expertizei tehnice și studiului de fezabilitate pentru următoarele obiective: Podul de la Giurgiu, peste Dunăre, pe DN 5 km 64+884; Pod rutier peste  Olt la Slatina , pe DN 65 km 48+750; Pod rutier peste Oituz la Poiana Sărată , pe DN 11 km 90+450 ;Pod rutier la Arginești, peste Jiu , pe DN 6 km 268+371 ;Podul  nou la Cosmești , peste Siret , pe DN 24 km 7+620”

Procedurile de achiziție a Proiectelor pentru reabilitarea celor 5 poduri grav avariate care necesitau intervenție urgentă pentru asigurarea condițiilor de siguranță în circulație au fost demarate în anul 2010 iar în anul 2012 a fost semnat contractul pentru elaborarea expertizelor tehnice și a studiilor de fezabilitate.
Primul pod din proiect, este podul peste Dunăre de la Giurgiu care necesară intervenția de urgență având partea carosabilă plină de gropi, fisuri și sleauri (porțiuni neamenajate), bulgarii reabilitând partea lor din pod.
Când se pregătește un proiect pe o secțiune de drum sau pod, CNADNR nu mai execută lucrări de reparare sau întreținere curentă, acestea fiind în sarcina constructorului așa că în perioada în care s-a desfășurat procedura de achiziție au apărut gropi și degradări care împiedică circulația autovehiculelor în condiții de siguranță și confort.
În cadrul contractului de execuție a lucrărilor de intervenție, la podul de la Giurgiu, din incompetența Conducerii CNADNR, nu a fost prevazută întreținerea pe perioada execuției lucrărilor. Întreținerea, dacă era prevăzută în cadrul acestui Contract, ar fi fost plătită din fonduri europene dar în această situație se va face cu bani de la Bugetul de Stat, mai exact din banii noștri.
Unul din motivele pentru care în dosarul Gala Bute, DNA a formulat acuzații a fost că meciul de box a fost realizat până la urmă din bani de la guvern și nu din fonduri europene cum fusese prevăzut inițial, întreaga sumă plătită de Elena Udrea fiind acum considerată prejudiciu la bugetul Ministerului.
Situația este similară și la CNADNR și vinovații din CNADNR vor plăti. Contractul pentru podul de la Giurgiu a fost semnat în data de 17.10.2014 și prevede o durată de realizare a reabilitării de 40 de luni iar execuția acestuia nu a fost demarată, fondurile alocate sunt eligibile până la 31.12.2015, aceasta fiind încă o dovadă de management defectuos întrucât contractul se va finaliza în anul 2017, dată la care fondurile nu mai sunt eligibile și se vor plăti de la Buget.
Și asta în condițiile în care în România se percepe o taxă de tranzitare a podului de la Giurgiu mai mare decât la bulgari.

Aceeași problemă cu plata din bugetul de stat și nu din fonduri europeme apare și la celelalte poduri din proiect.
Podul peste Oituz de la Poiana Sarată are restricție de tonaj pentru circulația vehiculelor până la 3,5 tone iar autovehiculele care transportau ciment de la fabrica de ciment de la Oituz trebuiau să ocolească aproximativ 50 km ca să ajungă la fabrică.
Contractul pentru podul peste Oituz a fost semnat in data de 10.10.2014 și prevede o durata de realizare a reabilitării de 36 de luni. Cu toate că execuția acestuia nu a fost demarată, fondurile alocate sunt eligibile până la 31.12.2015 aceasta fiind încă o dovadă de management defectuos întrucât contractul se va finaliza în anul 2017, data la care fondurile nu mai sunt eligibile și se vor plâti de la Buget.
Podul peste Olt de la Slatina a avut asigurată doar o întreținere minimă, are durata de viață expirată și poate oricând cădea datorită degradărilor și deteriorărilor elementelor de siguranță. O altă dovadă de incompetență a CNADNR reiese din faptul că pentru acest pod, chiar dacă exista buget, nici până la această dată nu au fost licitat contractul de execuție.
Podul peste Siret de la Cosmești nu mai poate fi exploatat în condiții de siguranță, de aceea este necesară construcția de urgență a unui pod nou întrucât nu mai poate fi reabilitat. Circulația peste acest pod se desfașoară în conditții de disconfort și lipsite de siguranță pentru participanții la trafic. Nici până la această dată nu a fost licitată execuția contractului. Ce fel de management denotă acest fapt?

Specialiștii în construcții se tem că neglijența și incompetența conducerii CNADNR vor genera cât de curând un nou caz Mărăcineni unde, în 2005, podul peste râul Buzău s-a dărâmat și circulația spre Moldova a fost întreruptă.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Bani europeni fraudați la Autostrada Sibiu-Orăștie. Siguranța circulației pusă în pericol

Sursa: Curentul

Autostrada Orăștie-Sibiu este co-finanțată de Comisia Europeană prin Fondul de Coeziune și Guvernul României prin Programul Operațional Sectorial -Transport 2007-2013. În 07 iunie 2011, CNADNR încheie contractele pentru lotul 1 de 24 km cu STRABAG SRL și pentru lotul 2 de 19 km cu Asocierea Straco Grup SRL(ai cărei patroni sunt în prezent arestați pentru o evaziune uriașă) – Studio Corona SRL Civil Engineering.
La terminarea lucrărilor pentru primul lot al autostrăzii(între km 0+000 și 24+110), o Comisie de Recepție a CNADNR formată din 15 persoane, angajați CNADNR și ai CJ Alba și Hunedoara precum și alte 16 persoane invitate de la antrepenor, primari și Poliția Rutieră, a semnat în 17,12,2013 procesul verbal de recepție nr. 245 în care s-au consemnat lucrări neexecutate cu termenul de finalizare de 90 de zile, prevăzut în HG 273/1994:
cnadnrCNADNRCNADNR– Realizarea drumurilor tehnologice de 11,59 km și a gardului de protecție de 2,55 km;
– Realizarea conform proiectului a rampelor pasajelor între km 22+060 și 14+150;
– Amenajarea albiilor râurilor și realizarea peisagistică conform proiectului;
– Finalizarea parcării inteligente de la km 24+065;
– Finalizarea Sistemului Inteligent de Transport;

Recomandările poliției au fost ca, întrucât viteza de proiectare este de 120 km/h, se va realiza montarea parapetului de protecție pe toată lungimea culeelor pasajelor peste autostradă și montarea de plase metalice de protecție la pasajele superioare de autostradă.
În același proces-verbal sunt consemnate și lucrările care nu corespund proiectului:„deoarece straturile asfaltice executate (AB2, BAD 25m, MASF 16) au avut neconformități care la această dată au fost stinse prin Expertiza Tehnică nr. 54/2013, comisia solicită o urmărire specială a comportării în exploatare pentru îmbrăcămintea asfaltică care se va face de către DRPD Timișoara, în baza unui proiect aprobat. Soluționarea sectoarelor cu început de ravene (văi strâmte). Stația de pompare și rezervorul de apă din cadrul CIC nu respecta Avizul CNADNR și recomandările ISU.

Nici azi, la peste un an de la recepția lucrărilor și achitarea acestora, lucrările neexecutate sau neconforme nu au fost realizate.

Situație identică și la lotul 2 al autostrăzii.

Prin procesul verbal nr. 246 din 18.12.2013 aceeași echipă CNADNR a recepționat lotul 2 al autostrăzii cu următoarele lucrări neexecutate ce urmau a fi executate în 90 zile, termen prevăzut de lege.
CNADNRCNADNRCNADNR– Dintr-un total de 100.000 ml de șanțuri de beton, 13.000 ml nu au fost realizate;
– nu a fost finalizat spațiul de serviciu de pe partea stângă decât în proprție de 70% iar cel de pe partea dreaptă deloc, acesta nefiind aprobat de CNADNR pentru că antreprenorul nu trimisese toată documentația;
– Bazinele de dispersie nu au fost realizate iar cele decantoare cu separatoare de grăsimi au fost realizate doar 28 din 63;
– Drumurile tehnologice realizate în proporție de 50%;
– Protecție peste calea ferată între km 26+096 și 32+200;
– Amenajarea albiilor;
– Realizarea peisagisticii;
– Montarea plaselor pentru protejarea amfibienilor;
– Finalizarea sferturilor de con pe o lungime de un kilometru.
În același proces verbal sunt trecute și lucrările care nu respectă prevederile proiectului:
– Urmărirea în perioada de garanție a comportării stratului de uzură realizat cu mixtura tip MASF 16
– Aplicarea torcretului ca strat de protecție la elevația culeei de la km 30+430 conform expertizei tehnice din 15.05.2013
– Taluzele vor fi îmbrăcate cu pământ vegetal.

Nici aceste lucrări neexecutate sau neconforme nu au fost realizate nici până azi.
Inconștiența cu care conducerea CNADNR tratează siguranța oamenilor care circulă este incredibilă. Neexecutarea acestor lucrări nerealizate la timp sau conform cu proiectul conduce și la degradarea lucrărilor executate. Spre exemplificare, neinierbarea taluzurilor (neplantarea de vegetație) conduce la ravenarea (formare de văi strâmte) acestora și lucrări costisitoare de remediere și de întreținere. Nu putem face abstracție nici de pericolele pe care le prezintă pentru siguranța traficului lipsa parcărilor de odihnă pentru șoferi, lipsa iluminatului la nodurile rutiere, lipsa parapetelor de siguranță la ieșirile de pe autostradă, lipsa împrejmuirii – pericol cumplit pentru siguranța circulației pe autostradă, lipsa marcajelor.

Încercând să aflăm cum se poate amâna la nesfârșit termenul de 90 de zile prevăzut de lege, surse ce au dorit să-și păstreze anonimatul, ne-au explicat că Directorul General al CNADNR, Narcis Neaga a dispus suspendarea contractelor încheiate cu diriginții de șantier independenți care fuseseră încheiate în urma unor licitații publice și înlocuirea acestora cu subalternii săi care, din dispoziția șefilor, încalcă prevederile legale. Se pare că aceștia sunt însă foarte speriați pentru că OLAF a intrat pe fir, chiar dacă noile atribuții de diriginți de șantier le-au rotunjit frumușel veniturile personale. Stratagema CNADNR este una profund nepatriotică având în vedere că plata diriginților de șantier independenți era făcută din fonduri europene iar cea a angajaților CNADNR-diriginți se face din bani publici românești. Așadar fraudarea banilor europeni a trecut la nivelul următor. Dacă până acum eram obișnuiți cu formularea DNA: „a semnat proces verbal de recepție pentru lucrări executate care în realitate nu fuseseră executate”, acum se semnează Proces Verbal „la sânge” dar nu se mai execută/remediază niciodată ceea ce se trece ca neexecutat în procesul verbal, prin diverse manevre în afara legii.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,