Tag Archives: germania

UE vrea ca motoarele de cautare sa plateaaca pentru stiri on-line | Saptamana Financiara

Comisia Europeana lucreaza la o reforma a drepturilor de proprietate intelectuala, care ar da organizatiilor media dreptul de a taxa platformele de Internet de genul Bing sau Google daca motoarele de cautare publica extrase din articolele lor, informeaza Financial Times
 
Potrivit Financial Times, propunerile Executivului comunitar, care ar urma sa fie date publicitatii luna viitoare, sunt destinate sa reduca puterea marilor companii din sectorul online in negocierile dintre motoarele de cautare si creatorii de continut. Insa noua taxa ar pune si mai multe presiuni asupra relatiilor, si asa tensionate, intre Silicon Valley si Bruxelles pe teme precum taxele si concurenta.
Doar extrase
In centrul noului plan este o propunere conform careia organizatiile media vor primi „drepturi exclusive” pentru a permite continutului lor sa fie disponibil online publicului, iar astfel servicii precum Google News ar fi fortate sa negocieze cu organizatiile media pentru a putea publica extrase din articolele lor. Cu toate acestea, organizatiile media nu sunt obligate sa perceapa taxe pentru ca un agregator sa publice extrase din continutul lor si ar putea sa il ofere gratuit.
Eșecuri in Germania si Spania
„Vrem sa fie foarte clar, acordarea unor astfel de drepturi catre organizatiile media nu va afecta modul in care utilizatorii fac schimb de hyperlink-uri pe Internet”, a declarat purtatorul de cuvant al CE, Christian Wigand.
Criticii acestei idei sustin ca eforturi similare de a taxa Google pentru ca a publicat stiri online au esuat atat in Germania si Spania. In cazul Spaniei, Google a raspuns prin inchiderea serviciului Google News in aceasta tara, iar in Germania multe organizatii mediu au renuntat la dreptul de a impune taxe pentru a aparea in continuare in rezultatele de cautare ale motorului de stiri, dupa ce anterior au suferit o diminuare semnificativa a traficului.

Source: UE vrea ca motoarele de cautare sa plateaaca pentru stiri on-line | Saptamana Financiara

Tagged , , , , , , , , , , ,

Studiu: Finanțarea sectorului Autovehiculelor

Sursa: Sfin.ro

Digitalizarea, vehiculele electrice și schimbările în mentalitatea publică influențează piața de finanțare a autovehiculelor în Europa

Comunicat de presă

 

Rețeaua de consultanță Nextcontinent prin partenerul afiliat în România, Ensight Management Consulting, a derulat o analiză în două etape pentru a explora impactul asupra pieței de finanțare a autovehiculelor. Ca prim demers, a fost realizată o cercetare pe piața autovehiculelor și piața de finanțare a autovehiculelor în șase țări Europene: Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Spania și România. În paralel, au fost organizate interviuri cu 20 de persoane cu rol decizional din 16 companii de finanțare a autovehiculelor, pentru a dobândi o înțelegere aprofundată a opiniilor și viziunilor câtorva dintre companiile afectate.

Studiul subliniază faptul că finanțarea în domeniul autovehiculelor încă este și va continua să fie o piață prioritară pentru furnizorii de servicii financiare. Totuși, competiția a crescut, în ultimul deceniu în special, de vreme ce non-captivii[i], adică acele companii financiar bancare care nu aparțin de un producător auto, au reintrat pe piață (după ieșirea din timpul crizei financiare). Au acum o acoperire mai bună a portofoliului de produse și o rețea din ce în ce mai amplă a dealerilor de autovehicule.

În 2014 o parte din piețe au început să se redreseze și au arătat o creștere în înmatriculările de mașini de pasageri noi. Ca urmare, înmatriculările de mașini noi în Europa au ajuns la numărul de 12.55 milioane. Acest fapt reflectă o creștere de 5,6% comparativ cu anul 2013 și a fost prima rată de creștere pozitivă după șase ani.

În iunie 2015 un număr semnificativ mai mare de autovehicule de pasageri noi ieșeau pe porțile fabricilor. Înmatriculările de mașini noi au crescut în Europa cu 14.6% la 1.36 milioane. Din acest an, aproape fiecare piață de autovehicule din Europa și-a revenit după criza financiară.

Conform studiului, sunt trei factori care au un impact semnificativ pe piața de finanțare a autovehiculelor, putând provoca o schimbare în modul de operare a instituțiilor financiare: o reorganizare a valorilor în societate referitor la autovehicule, creșterea gradului de digitalizare, și dezvoltarea electromobilității.   

Reorganizarea valorilor

În prezent are loc o reorganizare a valorilor, în special în rândul tinerelor generații. Din ce în ce mai puțini tineri se grăbesc să își obțină permisul de conducere. Prioritățile lor se schimbă, preferând să își cheltuiască banii pe telefoane inteligente, articolele vestimentare și călătorii. În plus, legătura emoțională cu mașinile nu mai este la fel de puternică. Mașinile rămân importante, însă strict ca mijloc de transport. Ca urmare, înțelesul mașinii ca un simbol al statutului a încetat să mai fie actualDin cauza reorganizării valorilor, interesul în deținerea unei mașini a scăzut, declanșând prin urmare o scădere și în atractivitatea pieței de finanțare a autovehiculelor. În consecință, piața de produse financiare se mută din zona de finanțare către leasing.

În România, sectorul de finanțare auto este susținut de către piața corporativă pe când vânzările către persoanele fizice se îndreaptă spre noi produse datorită creșterii achiziției de vehicule la mâna a doua pe fondul scăderii apetitului pentru finanțare la nivelul persoanelor fizice.

Digitalizarea

Digitalizarea afectează piața autovehiculelor în mai multe moduri. Un factor de influență îl reprezintă schimbarea comportamentului de consum pe parcursul procesului de cumpărare. Din ce în ce mai multi clienți preferă să meargă online pentru căutarea unei mașini potrivite și a unui produs de finanțare potrivit în mediul online, în locul unei vizite la punctul de lucru al unui dealer. Drept consecință, între client și dealerii de mașini se poate crea o fracțiune. Mai important însă, companiile ce oferă servicii financiare din partea producătorilor sunt separate, de asemenea, de client. Acest fapt ar putea avea impactul cel mai semnificativ pe piața de finanțare a autovehiculelor deoarece aceste companii își pierd avantajul competitiv în fața băncilor. În plus, dealerii auto, instituțiile financiare aparținând producătorilor auto și băncile se confruntă cu o nouă provocare reprezentată de poziționarea în mediul online astfel încât să ofere canale media noi și inovative pentru a comunica cu clientul.

Al doilea mod în care digitalizarea a influențat industria automobilelor în trecutul recent vizează noile funcționalități ale mașinilor. Datorită tehnologiilor inovatoare, serviciile de conexiune digitală, cum sunt noile funcționalități de siguranță și diferite nivele de conducere autonomă, sunt acum posibile.

Aceste servicii necesită tehnologii de ultima oră, prin care mașina devine un produs high tech. Drept rezultat, aceste noi tehnologii sporesc costurile de producție și prin urmare și prețul mediu per mașină.

Prețul mediu per mașină a crescut constant în unele țări europene. În ultimii 5 ani prețul a crescut în Germania cu 26%, în Franța cu 20% și în Mare Britanie cu 18%. Factorii de influență variază, de la o listă mai amplă cuprinzând caracteristici speciale precum funcționalități high tech și de securitate, până la utilizarea materialelor de calitate ridicată. În consecință, cererea pentru produse de finanțare a crescut, de vreme ce din ce în ce mai mulți clienți caută surse externe de finanțare a automobilului.

Tendința de digitalizare influențează de asemenea piața locală din România. Digitalizarea afectează în special managementul flotelor auto și reprezintă un serviciu în plus pentru a susține vânzările de leasing operațional, deoarece este un avantaj care crește valoarea ofertei către client.

Din ce în ce mai multe companii de finanțare utilizează tehnologii moderne și oferă instrumente online interactive pentru clienții lor, un exemplu fiind “localizatorul de servicii” din domeniul leasing-ului auto, care permite clienților să analizeze, în timp real, proximitatea punctelor de service din rețeaua agreată a furnizorilor pentru toate tipurile de servicii.

Vehiculele cu încărcare electrică

Un alt promotor al succesului electromobilității este schimbarea în modul de gândire al societății. Mentalitatea devine “mai verde” pe măsură ce începe să ne pese din ce în ce mai mult de mediul înconjurător. Suntem mai atenți la poluarea cauzată de motoarele cu combustie. Așadar, s-a ajuns la o schimbare în mobilitate în favoarea motoarelor electrice care protejează mediul. Mentalitatea “verde” și progresul în tehnologia electromobilității au condus la o creștere, la nivelul UE, a cererii pentru vehicule încărcate electric (ECV). (Termenul ECV include vehicule electrice exclusiv cu baterie, vehicule electrice cu gama extinsă și vehicule hibrid).

În 2014, 75,331 ECV noi au fost înmatriculate în Uniunea Europeană. Acest fapt reflectă o creștere de 36.6% la nivelul țărilor analizate.

Observăm la piețele majore ale Uniunii Europene faptul că Marea Britanie a înregistrat cea mai mare creștere de-a lungul anului 2014 (+300.8%), urmată de Germania (+70.2%) și Franta (+29.8%).

Chiar dacă Comisia Europeană a propus interzicerea mașinilor diesel până în 2050, popularitatea acestora crește în România. Însă numărul înmatriculărilor de mașini diesel nu crește semnificativ, este afectată ponderea cu înclinație spre mașinile cu combustie diesel.

Vă invităm să accesați www.ensight.ro/automotive2016 pentru a descărca infograficul și pentru mai multe informații.

***

Ensight Management Consulting (www.ensight.ro) este liderul pe piaţa companiilor româneşti de consultanță în management, raportat la cifra de afaceri și numărul de consultanți.

De la înființarea sa în anul 2000, Ensight a evoluat continuu, dezvoltând un portofoliu complex de servicii de consultanță pentru următoarele arii de activitate: strategie, operațiuni, financiar, resurse umane și tehnologie, oferind astfel soluții integrate de consultanță și răspunzând nevoilor din ce în ce mai complexe ale companiilor.

Din anul 2014, Ensight Management Consulting este membru fondator al uneia dintre cele mai puternice rețele de consultanță în management din Europa: Nextcontinent, cu 33 de birouri în 28 de țări și o echipă de 1.100 de consultanți.

Media contact:

Daniel A. Bujorean, Responsabil PR si Comunicare, [email protected], Tel: 0746 284 541

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Cine luptă cu adevărat împotriva ISIS ?

Are si Putin vocea lui… Propaganda ruseasca scoate din uitare “razboiul” din Serbia, din 1999. Acest conflict atipic a fost putin popularizat la noi, si rezultatul lui a fost umilirea armatei sirbe si nasterea statului Kosovo. Am putea spune ca ivirea Kosovo a fost urmarea vointei aproape exclusive a Statelor Unite de a da nastere acestui stat independent, desi relatia Kosovo cu Serbia e, istoric vorbind, destul de complicata. Ea seamana cumva cu situatia Ardealului fata de Romania (de aceea nici n-am recunoscut Kosovo pina azi…), ori cu a Ucrainei fata de Rusia: vechi teritorii ingemanate, un fel de vetre legendare, legate in istorie de nasterea tarilor mai mari de alaturi…
Sigur, istoria s-a miscat intre timp, Kosovo, vecin (si infiltrat) cu Albania, a devenit musulman, iar in razboiul de dupa moartea lui Tito, care a dus la destramarea Jugoslaviei, conflictul a izbucnit cu violenta. Serbia si-a arogat rolul conducator, neaceptind sa piarda hegemonia asupra zonei, si invadind tarile vecine, nu numai pe cele musulmane, precum Bosnia, de exemplu, dar chiar si Croatia catolica, bombardind cu violenta orase si monumente istorice croate de mare valoare, din epocile bizantina si venetiana… E probabil ca amintirea aceastei arogante sirbesti din timpul razboiului anilor 1991-2 a stat la baza ripostei americane din 1999, care a distrus, de exemplu, podurile din Belgrad de peste Dunare, fortind Serbia sa se impace cu ideea independentei Kosovo.
Ciudat e ca rusii, aliatii traditionali ai fratilor sirbi ortodocsi, nu au miscat un deget (nici macar nu au protestat) in favoarea sirbilor, ceea ce lasa sa se presupuna o intelegere secreta prealabila intre americani si rusi cu privire la aceasta interventie americana in Serbia. Ce a determinat amestecul militar hotarit al Statelor Unite in favoarea Kosovo ramine pina azi un mister; Kosovo a fost si ramine un produs national si politic prea marunt, si fara succes, ca sa motiveze brutalitatea actiunii americane. Iar acum, in Siria si in Irak, americanii si rusii, desi evident implicati, sovaie sa intervina impreuna intr-un acord decisiv, pentru a stopa un razboi intern cu consecinte civile atit de grave, dintre care cea mai importanta pare a fi migrarea arabilor locali catre Europa (desi Turcia vecina, cu doua milioane de refugiati, e cu mult mai afectata). E prea ciudata aceasta deplasare masiva, aparent bine tocmita, de populatie, incit sa nu te intrebi cui foloseste ea, ce rezultat urmareste.
O posibila tinta, avuta in vedere, ar putea fi o eventuala destabilizare a Uniunii Europene in general, si in special a Europei centrale, prin accentuarea, pina la violenta, a prezentei arabe, care capata consistenta tot mai mare in Europa. E posibil ca atit Statele Unite (frate, frate, dar…), cit si Rusia sa vada aici un profit politic, lovind indirect intr-un competitor politic si economic important ca Europa. Ramine sa vedem care va fi reactia europeana; mingea s-a mutat acum in terenul sau, desi miezul problemei arabe e situat in Asia apropiata, unde insa americanii si rusii intirzie sa se puna de acord asupra unui conflict a carui solutie le sta in mare masura in putere. Iar slabiciunea Uniunii europene, care se vede bine acum, odata cu izbucnirea crizei, se afla tocmai in caracterul sau compozit, adica in pariul pe care si l-a propus, drept o mare amibitie, de a stringe impreuna tari atit de diferite din multe puncte de vedere. Exista oricum un fel de imigratie interna a periferiei europene catre centrul ei, superior economic si cultural; numai romanii plecati afara (adica inauntru…), in Europa centrala, sint intre trei si patru milioane… Dar falanga araba e simtita totusi de populatia locala drept un corp strain, ca religie, cutume, mod de viata. Arabii nu se integreza, ca romanii, ei se ghetoizeaza… E principalul repros adresat de europeni acestei imigratii arabe, si care nu va avea o solutie pe termen scurt.
Un singur exemplu, vazut in Maroc (tara araba relativ profund occidentalizata de indelungata influenta franceza): scoala elementara, de obicei alaturata unei moschei (ca pe vremea lui Creanga, cind badita Vasile, dascal la biserica, era si invatator…), are o singura “curicula”: studierea Coranului… Iar la sfirsitul anului, primeste premiul I si coronita copilul care recita cel mai bine cit mai multe versete din Coran… Cam asta ramine sa fie toata “cultura generala” a unui copil arab… Puneti aceasta scoala linga cea germana sau cea engleza… Aici se alege una din doua: ori invinge sistemul european, iar copilul va ajunge sa aseze in minte Coranul pe un plan secundar, in cadrul educatiei lui; ori copilul arab va invata numai Coranul, ca la el acasa in Asia, si atunci vorbim intr-adevar despre ghetto si izolare in mijlocul Europei, nu numai materiala, dar si spirituala, care e cea mai grava. Simpla mutare a Irakului sau a Afganistanului genuin in mijlocul Germaniei nu poate duce decit la o ciocnire grava, cu consecinte, mai devreme sau mai tirziu (depinde de masa critica pe care o va atinge populatia musulmana ce creste in Europa), catastrofale… E un fel de cruciada, deocamdata pasnica, inversata ca directie: dinspre Asia catre Europa. Cine ne-a pus sa stirnim furtuna, incepind in secolul 12, la indemnul Papei, razboiul crestin impotriva paginilor?  Raspunsul, iata, vine tirziu: razboiul s-a intors acum impotriva Europei, devenita intre timp democratica si toleranta; dar el are loc chiar intre zidurile cetatii europene, si se cheama Jihad

Cine luptă cu adevărat împotriva ISIS ?

Aug 18, 2015 Valentin Vasilescu

mccain isis

Bombardamentele aeriene ale NATO împotriva armatei sîrbe bosniace au avut loc în perioada 30 august- 20 septembrie 1995. Ele au fost realizate de 400 de avioane și rachete de croazieră Tomahawk în folosul mercenarilor musulmani aduși de SUA, Iran, Arabia Saudită și Turcia ca să lupte împotriva sîrbilor. Operațiunea și-a atins scopul fiind distruse 338 de ținte terestre sîrbe ( concentrări de blindate, baterii de artilerie de calibru mare, coloane de infanterie motorizată în marș, etc ).
Bombardamentele NATO asupra Yugoslaviei s-au derulat în perioada 24 martie-10 iunie 1999 și au condus la moartea a 5-10.000 de militari și civili iugoslavi, la neutralizarea a 40 % din cele mai avansate arme ale trupelor de uscat ale armatei iugoslave și la distrugerea a 60 % din capacitățile industriale, a punctelor termice care livrau agent termic populației, a podurilor peste Dunăre și a nodurilor de cale ferată din Iugoslavia. Operațiunea și-a atins scopul, armata iugoslavă retrăgîndu-se din Kosovo, așa cum doreau americanii.
Surprinzător, dar de mai bine de un an, SUA împreună cu aliații săi din NATO ( Turcia, Canada, Anglia, Franța, Germania și Olanda ) dar și cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Iordania, Australia, bombardează din aer ISIS fără niciun rezultat. Deși forțele ISIS care numără 5-7.000 de luptători,  acționează în zone strict delimitate și în teren deschis ( cel mai adesea în zone de deșert ) unde reperarea și lovirea lor este cu mult mai ușoară decît în fosta Iugoslavie.
ISIS map of location
ISIS este alcătuit din detașamente tactice cu o mare mobilitate, avînd în compunere subunități de cercetare înzestrate cu autoturisme ușor blindate ( Humvee ), subunități de blindate înzestrate cu tancuri, mașini de luptă ale infanteriei și TAB-uri, subunități de artilerie tractată, subunități de transport dotate cu camioane ( pentru muniții, alimente, carburant, etc ), subunități de apărare AA cu tunuri, rachete portabile sau mitraliere montate pe camioane, etc. Puținele clipuri difuzate de presa occidentală, înfățișează doar obiective statice, de tip bunker ale ISIS, lovite de aviația americană. E foarte ciudat că nu se observă niciun autoturism, niciun blindat, niciun luptător ISIS în apropierea obiectivului. Ceea ce poate însemna că e vorba de un fals, întrucît presa occidentală care a difuzat aceste clipuri, pare să fi uitat că odată cu ocuparea Irakului de către armata SUA, geniștii americani au avut sarcina de a arunca în aer toate buncărele construite de Sadam Hussein. Unde au găsit luptătorii ISIS atîtea bunkere în Irak ?
Ocupantul American, începînd din 2003, a dat la fier vechi toate avioanele reactive supersonice  ( MiG-21, MiG-23, MiG-25, MiG-29, Mirage F-1 ) sau de atac la sol ( Su-17/22, Su-25 ), existente în armata irakiană. Ele fiind înlocuite cu avioane cu elice Cessna 208 Caravan, Cessna 172 și Beechcraft T-6 Texan II. Același lucru a făcut cu elicopterele de atac irakiene Mi-24, înlocuite cu elicopterele utilitare ”second hand” Bell 206, Bell UH-1, Bell OH-58C, Bell 407, niciunul dintre acestea nefiind blindat sau înarmat pentru a lupta cu blindatele.
3-bell-407-scout-helicopters-delivered-to-iraq
SUA a amînat în mod repetat livrarea celor 36 avioane F-16 block 52 plătite de Irak în 2011. Primele 4 F-16 au ajuns la baza aeriană irakiană Balard abia în iulie 2015, restul urmînd să sosească în 2018. Același lucru l-a făcut SUA și cu cele 36 AH-64E Apache cumpărate de Irak. Pus în situația să lupte cu ISIS, Irakul a apelat la Franța care după modelul Mistral, a refuzat să-i furnizeze elicoptere de atac Tiger, ca să nu supere SUA.
1333
De ce ar face SUA tot posibilul ca Irakul care se află în linia întîi a luptei cu ISIS să nu dispună de aeronave de luptă ? Simplu, pentru că altfel Irakul singur ar neutraliza din aer ISIS în două luni. Și atunci, s-ar devoala jocul la cacealma făcut de SUA și aliații săi în privința ISIS.
Rusia a înțeles adevăratele intenții ale SUA și a fost singurul stat care a sprijinit forțele care luptă cu adevărat împotriva ISIS. A semnat imediat un acord cu Irakul privind livrarea a 56 elicoptere de atac Mi-28 NE și Mi-35 ( în prezent operînd  deja 24 de elicoptere rusești ). Un clip irakian arată cum se derulează acum o luptă reală între un elicopter Mi-35 irakian și o coloană ISIS.
Rusia a mai furnizat Irakului și 12 avioane Su-25, piloții iranieni fiind în curs de trecere pe aceste aparate. Tot printr-o înțelegere intermediată de Rusia, alte 7 avioane Su-25 iraniene, fiind înapoiate Irakului și trimise să opereze împotriva ISIS de pe baza aeriană irakiană Balad pe 13 iulie 2015

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Grecia -Un tzatziki economic

Sursa: B1.ro

Foto: topics.nytimes.com

În criza Greciei, Germania refuză să discute despre reducerea datoriilor, deși ea însăși a avut parte de una dintre cele mai mari reduceri a datoriilor din istorie și de un ajutor necondiționat din partea americanilor (Planul Marshall). Mai mult, Germania a ieșit bine și din lupta propagandistică, reușind să formeze despre Grecia imaginea că este un stat eșuat, care refuză să accepte condiții minimale în schimbul unui ajutor generos.

Totuși, scrie Joseph Stiglitz pentru Time, faptele indică altceva. De la jumătatea anilor 1990 și până la începutul crizei, economia greacă a crescut cu o medie anuală de 3,9 la sută, față de media europeană de doar 2,4 la sută, elenii au luat măsurile de securitate în serios, reducând cheltuielile și sporind taxele, și chiar au obținut excedent primar. Situația lor fiscală ar fi fost impresionată, spune Stiglitz, dacă economia nu intra în depresiune, fapt ce s-a produs deoarece grecii au făcut ce li s-a cerut, nu pentru că nu au făcut.

Dacă grecii vor fi dați afară din zona euro, iar Banca Centrală Europeană va refuza să acționeze drept creditor de ultimă instanță, Grecia nu va mai putea face altceva decât să emită o monedă paralelă. Acest lucru nu este, însă, sfârșitul lunii, căci monedele apar și dispar. Oricum, crede Stiglitz, euro este doar un experiment de 16 ani, prost conceput  și făcut să nu funcționeze (în timpul unei crize, banii se scurg din țara slabă către băncile din statele puternice, creând divergențe).

PIB-ul de astăzi este cu cel puțin 17 la sută mai mic decât ceea ce ar fi fost dacă Europa urma o creștere pe modelul celei de dinainte de trecerea la euro, moneda europeană având mult de-a face cu această performanță slabă.
Tranziția de la euro la un euro grecesc nu va fi ușoară. Guvernul își va recapitaliza băncile cu noua monedă, va continua cu controlul capitalului, va restricţiona extragerile din conturi și va facilita transferul de bani în interiorul sistemului bancar. Banii din interiorul sistemului bancar vor fi uşor devalorizaţi, iar pensionarii vor trebui să aiba parte de un tratament special.

Între timp, grecii vor începe un proces de restructurare a datoriei, după cum și FMI spune că este necesar. Ei ar putea lua exemplul Argentinei şi să schimbe actualele obligaţiuni pe obligaţiuni legate de PIB, astfel încât plăţile să crească pe măsură ce Grecia va fi mai bogată (asemenea obligațiuni pun în acord scopurile creditorilor cu cele ale datornicilor, spre deosebire de actualul sistem, în care Germania beneficiază de pe urma fragilității Greciei).

Joseph Stiglitz mai susține că Grecia poate supraviețui foarte bine fără fonduri de la FMI și zona euro. Grecia a făcut o treabă atât de bună ajustându-și economia încât, dincolo de faptul că plătește datoriile actuale, mai este și pe surplus. Ea nu este dependentă nici de FMI, nici de zona euro pe piețele financțiare, ea având un surplus de cont curent de 1-5 la sută, fără exporturile de petrol. Grecia va putea depăși criza mai ales dacă prețul petrolului rămâne scăzut și dacă noua monedă se va devaloriza puțin pentru a atrage turiștii și încuraja exporturile.

După ce Argentina și-a restructurat datoria și a devalorizat moneda, a avut cea mai mare creștere economică din lume, după China, până în 2008. Chiar dacă fiecare țară este diferită, între cele două există asemănări izbitoare: ambele au fost strangulate de austeritate, ambele s-au trezit cu șomaj mare, sărăcie și suferințe imense din cauza măsurilor FMI. Argentinenii ar fi ajuns și mai rău dacă nu ar fi spus NU. Asemenea ei, Grecia va avea de-a face cu o depresiune economică fără precedent dacă va continua pe calea austerității.

Așa cum au fost generoși cu germanii, americanii trebuie acum să fie generoși și cu grecii, care au fost zdrobiţi pentru a doua oara în ultimul secol de Germania, de această dată cu sprijinul troicii. La nivel tehnic, Rezerva Federală trebuie să creeze o linie pentru Banca centrală a Greciei, cea care, în cazul în care BCE va refuza, va trebui să preia rolul de creditor de ultimă instanţă. Grecia are nevoie de ajutor umanitar neconditionat. Americanii trebuie să cumpere produse grecești, să-și petreacă vacanțele în Grecia și să-i arate acea omenie pe care partenerii europeni nu au fost capabili să o demonstreze.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Toata lumea asculta telefoane…

Sursa: Hotnews

Ambasada britanică, situată în cartierul 3, are pe acoperiş o structură aproape identică celor de pe acoperişurile a numeroase ambasade ale Statelor Unite.

Structura este monitorizată de camere de luat vederi, iar potrivit lui Erich Möchel, un reporter de la FM4, înăuntru se află antene, transmiţătoare şi receptoare pentru toate frecvenţele telefoniei mobile, care ar permite Cartierului General pentru Comunicaţii al Guvernului britanic (GCHQ) să asculte convorbirile efectuate în reţelele de telefonie mobilă din Austria.

Möchel a identificat anul trecut o staţie de interceptare similară aparţinând Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), situată în apropierea sediului ONU.

Reporterul crede că la sediul Ambasadei Statelor Unite din Viena, situat în cartierul 9, şi la o vilă din Pötzleinsdorf, există, de asemenea, posturi de interceptare.

Unul dintre documentele mai puţin mediatizate dezvăluite de către fostul consultant NSA Edward Snowden se dovedeşte astfel un documente-cheie în înţelegerea modului în care funcţionează aceste staţii de ascultare.

Möchel scrie că dacă cele patru staţii de ascultare sunt legate într-o reţea, atunci “monitorizarea mobilă în timp real” nu mai constituie o problemă.

Ambasada britanică a refuzat să comenteze acuzaţiile.

Viena găzduieşte numeroşi diplomaţi – OPEC, agenţii ONU, AIEA şi OSCE – care reprezintă ţinte importante ale unor asemenea presupuse operaţiuni de interceptare.

Scandalul izbucnit după dezvăluirea faptului că Germania i-a ajutat pe spionii americani să vizeze ţinte europene se extinde şi a provocat tensiuni în coaliţia condusă de Angela Merkel.

Guvernul austriac a depus săptămâna trecută o plângere în justiţie, suspectând că agenţia germană de spionaj BND, în colaborare cu NSA, ar fi spionat autorităţi şi companii, anunţa marţi ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner. Plângerea a fost depusă împotriva unei părţi necunoscute şi priveşte “informaţii secrete în detrimentul Austriei”. Merkel a apărat BND împotriva acuzaţiilor că ar fi ajutat NSA să spioneze politicieni şi companii din Europa.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Germaniei pare ca nu-i mai pasa de Grexit, iesirea Greciei din zona Euro

Sursa: HotNews

Grecii isi retrag pe capete depunerile din banci, iar acest bankrun (fuga la banci) e un semn ca ei nu au incredere ca Uniunea Europeana le va salva economiile, care peste noapte ar putea fi transformate din Euro intr-o drahma devalorizata. Joi, Germania a spus “Nein” ofertei noului guvern de la Atena de prelungire a ajutorului financiar al UE prin mecanismul de control financiar european EFSF.

Daca Grexit, adica iesirea Greciei din zona Euro se adevereste, atunci cel putin o parte din conceptul european a esuat. A esuat prin abandonul unei tari europene, leagan al civilizatiei vechiului continent. A esuat prin ipocrizia de a se intinde un fals colac de salvare “tarii”, salvandu-se doar bancile straine din Grecia, care astfel s-au recapitalizat. Dar poate ca revenirea la drahma nu ar fi decat un nou inceput.

In scrisoarea trimisa in 18 februarie de ministrul de finante al Greciei, Yanis Varoufakis, sefului Euro-Gruppe, Jeroen Dijsselbloem, se cerea o prelungire de sase luni a ajutorului financiar al UE acordat prin mecanismul de salvare si control financiar EFSF. Guvernul Syriza agrea astfel continuarea controlului UE, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International. In urmatoarele sase luni, Atena va negocia un program de crestere economica cu UE si FMI, care sa cuprinda masuri de reducere a datoriei de stat grecesti, se mai mentioneaza in scrisoare .

Guvernul grec atentioneaza insa asupra “situatiei economice prezente”, lasand deschis cat timp va fi nevoie pentru plata acestei datorii. A fost solicitata si o prelungire a obligatiunilor ESFS emise pentru stabilizarea bancilor elene, ca si negocierea unor scutiri partiale de datorii. Din 2010, Grecia a fost salvata de la falimentul de stat prin doua programe de ajutorare internationale. In prezent, datoria Greciei se ridica la 320 de miliarde euro, ceea ce reprezinta 175%  din PIB.

Actualul program de suport financiar al Greciei din partea UE ia sfarsit la finele lunii februarie. In cazul in care robinetul cu bani europeni se inchide, Grecia va intra in faliment de stat. Acest lucru ar avea consecinte grave pentru statul grec si cetatenii sai, dar si pentru firmele si bancile straine care opereaza in Grecia.

Totodata, ramanerea Greciei in spatiul Euro e pusa sub semnul intrebarii. Vineri, ministrii de finante ai Euro-Gruppe discuta despre scrisoarea guvernului grec si rezolvarea “scandalului datoriilor” grecesti.

Cati bani germani sunt in joc? In jur de 50 de miliarde de euro. Primul “colac de salvare” aruncat Greciei de UE si FMI a fost in valoare de 73 de miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde parte germana, derulati prin banca de stat KfW si girati de guvernul german. Din al doilea fond de ajutorare, din care s-au platit 141,9 miliarde euro, Germaniei ii revin 38,5 miliarde euro. In ultimii trei ani insa, bancile germane si-au recuperat mare parte din datoriile debitorilor, ramanand doar cu 23,5 miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde chiar de la statul grec.

Noul guvern de la Atena a invocat in repetate randuri “datoria istorica” a Germaniei fata de Grecia, in urma celui de-al doilea razboi mondial, si care ar acoperi o mare parte din actuala datorie externa a Greciei. Guvernul german nu este insa dispus sa negocieze datorii recente pe fondul unor pretentii aparent stinse de decenii. Acest lucru a tensionat si mai mult relatia greco-germana, ajungandu-se ca, in ultimii ani, cancelarul Merkel sa fie hulit public la Atena si comparat cu Hitler .

Joi 19 februarie, si ministrului de finante german Wolfgang Schäuble a intrat in dizgratia noului guvern grec. Intr-o luare de pozitie a ministerului condus de acesta se mentioneaza ca “scrisoarea de la Atena nu este o propunere substantiala de rezolvare a situatiei. In fapt, e vorba de o finantare de tranzitie, fara a fi indeplinite cerintele programului. Scrisoarea nu indeplineste criteriile convenite luni, in cadrul Euro-Grup”. Spre deosebire de Schäuble, seful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, considera scrisoarea lui Varoufakis  drept un semnal pozitiv si o deschidere spre compromis.

Anii trecuti, nici ministrul de finante si nici cancelarul german nu concepeau o Europa fara Grecia si o Grecie fara Euro. Se pare ca acum lucrurile s-au mai schimbat. Este Grecia atat de incorigibila in politica ei fiscala si de reforme, in cheltuiala fara masura si fara acoperire de la buget? Sau nu mai sunt bancile germane in pericol, caci cu banii europeni de salvare a Greciei bilanturile li s-au mai echilibrat?

Sa nu uitam ca, in plina criza, firme germane livrau grecilor submarine in valoare de aproape trei miliarde de euro , iar statul german isi incasa portia de impozit din aceste venituri provenite din bani de la guvernul grec.  Azi, Germania nu mai e locomotiva, ci super-locomotiva economica a Europei, un “panzer al exporturilor” mereu in excedent, pe cand Grecia a devenit “ciuca batailor”, o tara “de lenesi”, de evazionisti fiscali si de bogati tradatori de patrie care isi ascund banii prin paradisuri fiscale .

E asa buna Germania si asa rea Grecia? Sunt cele doua tari poli deveniti incompatibili ai unei ordini europene care se clatina sub presiunea unui mediu economic si financiar de nestrunit? Prin “Nein”-ul sau la solicitarea de pasuire a datoriilor grecesti, guvernul german arata ca intre valorile europene care ii sunt dragi doar banul sta la loc de frunte. Iar restul nu mai conteaza, nici Grexit (Greece Exit din zona Euro) nemaiaparand atat de amenintator.

Tagged , , , , , , , ,