Tag Archives: grivco

Dan Voiculescu – Daca nu avem justitia nu avem toata puterea

voiculscu_anaf

Niste politruci, niste pseudojurnalisti, niste oameni fara coloane vertebrale…Explicatia pentru care acesti oameni ling unde scuipa este data de judecatoarea Camelia Bogdan, mai jos, cu o acuratete demna de un medic chirurg.

Curtea de Apel este insa plina de gradinari periculosi prin legaturile amoroase sau de clan cu sefa Curtii de Apel care le protejeaza cariera. Presedinta Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, este maritata cu un Notar Penal – Andrei Jean – care lua onorarii de la Voiculescu ca sa-i ratifice Notarial actele iar acesta din urma beneficia de informatii privilegiate de la madam Andrei…

Camelia Bogdan e singura in fata tuturor.

Asa si trebuie sa fie un judecator impartial care se bazeaza NU pe speculatii de presa ci pe continutul dosarelor pe care le judeca.

Redăm, textual, solicitarea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** – Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare – în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.

Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie”. Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene h, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate ”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţă fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).

Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată ca expert Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de la Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!

Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.

Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiză disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.

Dacă aţi consideră că prin pronunţarea deciziei doream că din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în dată de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.

De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătură de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apară de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Astfel, va rog să constataţi faptul că în prezent sunt supusă de către postul de televiziune Antena 3, de către ziarul Jurnalul Nationalsi de către portalul Lumea Justitieiunui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presă subordonată regimurilor totalitare. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime împotriva umanităţii, portalul Lumea Justiţiei a afirmat că această reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

În mod firesc, am încercat să înţeleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalişti m-au acuzat că aş fi pasibilă de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, conflict de interese şi vreo potenţială stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat că, de-a lungul timpului, jurnaliştii angajaţi azi într-o campanie furibundă de denigrare a mea după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta.

În ceea ce îl priveşte pe domnul Sorin Roşca Stănescu, acesta titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpără timp pentru strigoii Securităţii” că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. şi tot de aici, clasa politică se poate scutură de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar această ţară ar merită să-l câştige.”

Nu este deloc lipsit de interes faptul că în dată de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc – titrau „Diavolul e Voiculescu h şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare. în 2000, domnul Răzvan Savaliuc publică o pagină întreagă de ziar în care dezvăluia „Caracatiţa Crescent h, cu detalii privind „grupul de control h, „tentaculele financiare h, „tentaculele media h, pentru că în 2009, cu numai cinci ani înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a dosarului în care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, să titreze „Milioane pentru Felix h acuzând devalizarea patrimoniului ICE Dunărea şi apartenenţa la structurile fostei Securităţi. în alt articol din 2005 – „Imperiul media Dan Voiculescu într-o nouă prezentare h -, domnul Răzvan Savaliuc redă minuţios istoricul la zi al firmelor al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerând că schimbarea denumirilor de firme şi mutarea afacerilor de pe o firma pe altă, „poate avea la baza o puternică motivaţie financiară h”.

Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului ZIUA în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explică motivaţia acestora.

Domnul Mugur Ciuvică, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteză Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori altă, persoanei condamnate de mine.

Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii  pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vică şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asigurătorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionaleincumba  proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi DezvoltariiRegionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile de asigurătorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.

”Domnul jurnalist Mihai Gadea duce o intensă campanie de denigrare”

Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedura fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost minsitru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la care sunt supusă în mod periodic.

Va rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul sau, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi”. 

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezenţei cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Îmi rezerv dreptul de a acţiona în judecată pe jurnaliştii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.”

Tagged , , , , , , , , , , , ,

51.000 de euro gasiti in Cipru pe numele lui Voiculescu Puscarie. Notarul Penal Andrei Jan- veriga slaba care a notarizat in 2003 contractul de superficie la sediul Grivco- influentatorul judecatoarei Laura Andrei, Presedinta Tribunalului Bucuresti- cea care-i comunica lui Felix rezultatele comisiilor rogatorii din Cipru

IMG-20160123-WA0001

 

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DNA în cazul nerecuperării prejudiciului de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA – Dan Voiculescu. Judecătoarea este cea care alături de colegul ei de de complet, Alexandru Mihalcea, a pronunţat decizia de condamnare şi confiscare în cazul ICA.

Judecătoarea urmăreşte executarea propriei sentinţe aşa cum a dispus prin verdictul din 8 august 2014. Ea este nemulţumită că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti – instanţa de executare a deciziei definitive – au dispus verificări în strainătate doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, NU şi a averii firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia magnatului, dezvăluie Alex Costache pe RomâniaCurată.ro.

Potrivit judecătoarei Bogdan, colegii ei de la Tribunal nu au cerut autorităţilor din Cipru identificarea “bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor, acţiunilor” firmelor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited, Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited.

În plus, Camelia Bogdan este nemulţumită că răspunsul autorităţilor din Cipru (aşa incomplet cum ar fi fost cerut) a fost comunicat de Tribunal mogulului.

Suspiciunile se adâncesc în contextul unor legături dintre Voiculescu şi familia judecătoarei Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti. În 2003, notarul Jean Andrei, pe atunci soţul judecătoarei Laura Andrei, a legalizat la sediul Grivco contractul de superficie prin care mogulul a dobândit drept de folosinţă a terenurilor şi clădirilor Institutului de Chimie Alimentară (ICA), privatizat apoi fraudulos. Vezi aici în format .pdf contractul de superficie.

DNA a confirmat primirea sesizării: “O adresă care conţine aspectele menţionate de dvs. în solicitare a fost primită şi înregistrată la DNA urmând a fi analizată în conformitate cu prevederile legale”, a răspuns Biroul de presă al DNA la întrebarea dacă s-a primit o sesizare privind nerecuperarea prejudiciului din dosarul lui Voiculescu.

Ce conţine sesizarea. Potrivit surselor noastre, sesizarea priveşte presupusa săvârşire de către judecătorii Biroului de executări penale de la Tribunalul Bucureşti a infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Sesizarea se referă şi la presupusa săvârşire de catre preşedintele şi purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Laura Andrei, a infracţiunii de divulgare de informaţii nedestinate publicităţii.

De ce a fost făcută sesizarea la DNA. Pentru că acest parchet a fost desemnat  drept “organ de supraveghere a etapei de indisponibilizare în vederea recuperării produsului infracțiunii” prin sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014 din cazul ICA.

Ce spune sentinţa de condamnare şi confiscare. Prin sentinţa definitivă, judecătorii Camellia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au dispus:

“sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei (…) ca să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor fizice Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica şi Voiculescu Corina Mirela, inclusiv a conturilor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate.”

S-a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Potrivit unei adrese a Ministerului Justiţiei către Tribunal, Biroul de recuperare a creanţelor din cadul MJ nu a găsit în Cipru bunuri ale persoanelor fizice Dan, Corina şi Camelia Voiculescu. Adresa a fost publicată de Dan Voiculescu pe blogul personal, deşi MJ spune că informaţiile sunt destinate numai magistraţilor.

“Pentru identificarea conturilor bancare ale persoanelor fizice menţionate este necesară transmiterea unei comisii rogatorii internaţionale”, se arată în adresa MJ către Tribunal.

E nevoie de comisii rogatorii. Cum Biroul de recuperare a creanţelor de la MJ face doar muncă de intelligence, iar comisiile rogatorii pot fi transmise doar de magistraţi, întreaga acţiune a căzut în sarcina Biroului de executări penale din cadrul Secţiei a I-a Penale a Tribunalului Bucureşti.

Un cont mic a fost găsit. Într-o adresă a Curţii de Apel Bucureşti către Tribunal, ataşată la dosarul studiat de reporterii România Curată, se arată că, până la urmă, a fost identificat un cont din Cipru al lui Dan Voiculescu:

“Din adresa nr.ROG (…) a Biroului Juridic a Republicii Cipru – Unitatea de Combatere a Spălării Banilor (Mokas) rezultă că până în prezent s-au întreprins demersuri doar în privinţa confiscării sumei de 51.021 dolari deţinută de către inculpatul Voiculescu Dan la banca Marfin Popular Bank  Co Ltd (redenumită Bank of Cyprus Public Company Ltd)”, se arată în adresa CAB.

S-au găsit şi acţionarii Crescent. Potrivit adresei MJ, publicate chiar de Voiculescu, au fost identificaţi acţionarii companiei Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited. Este vorba de Abbacus (Cyprus) Limited şi Grivco SRL.

 De ce a fost sesizată DNA pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului

Potrivit surselor noastre, judecătoarea Camelia Bogdan a sesizat DNA pentru că Tribunalul Bucureşti a făcut comisii rogatorii cu Cipru doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, nu şi pentru identificarea „bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor şi acţiunilor” firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia lui Dan Voiculescu: “Pentru executarea în integralitate a dispoziţiilor deciziei penale (…) vă revine obligaţia să efectuaţi o cerere de comisie rogatorie având ca obiect indisponibilizarea şi confiscarea (…) tuturor bunurilor ale căror beneficiari reali sunt Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu, inclusiv a acţiunilor/părţilor sociale şi a activelor pe care aceştia le deţin în calitate de beneficiari reali la alte societăţi pe care aceştia le controlează în calitate de beneficiar real”, se arată în adresa judecătoarei Bogdan către Tribunal.

Ce ar trebui să facă Tribunalul. Potrivit acestei adrese, judecătorii CAB le-au cerut magistraţilor de la instanţa de executare a sentinţei defintive:

“Aveţi obligaţia să indisponibilizaţi, în vederea confiscării, bunurile mobile, imobile, conturi, active, acţiuni ale societăţilor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited şi Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited, indiferent dacă persoanele fizice Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu apar sau nu ca având calitatea de acţionar/ administrator al acestora, de vreme ce condamnatul Dan Voiculescu deţine calitatea de beneficiar real al acestor societăţi”, se arată în adresa citată.

De ce a fost sesizată DNA pentru divulgarea de informaţiii nedestinate publicităţii

“Deşi răspunsul comunicat de autorităţile cipriote era confidenţial şi putea fi folosit doar în vederea fundamentării unei cereri de comisii rogatorii, acest răspuns a fost comunicat de către preşedintele Tribunalului Bucureşti condamnatului Dan Voiculescu, putând fi consultat pe blogul acestuia, ca urmare a solicitării inculpatului, pe care o ataşăm prezentei. Vă atragem atenţia că, în accepţia noastră, aceste demersuri facilitează posibilitatea condamnatului de a se bucura în continuare de produsul infracţiunii, prin exercitarea celui mai important atribut al dreptului de proprietate, adică dreptul de a dispune: abusus”, se arată în adresa CAB către Tribunal.

Suspiciuni. Judecătoarea Bogdan a cerut DNA să facă verificări faţă de preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, în condiţiile în care fostul soţ al acesteia, notarul Jean Andrei, este cel care a autentificat la sediul Grivco contractele de superficie ce au facilitat privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară (ICA). La data autentificării acestui contract, în 2003, Laura şi Jean Andrei erau căsătoriți.

Fostul soţ, inculpat. Notarul Jean Andrei a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale în care sunt judecaţi şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, preşedintele suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu şi fostul patron dinamovist, Cristi Borcea.

 

Galerie foto


Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Tupeu de Borfas – Statul NU a incasat nimic de la deontologul Dan Voiculescu…

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Voiculescu Dan – ca sa ne referim la el asa cum fac referire actele de judecata, apeleaza la o armata de avocati – pe langa fostul militian Etienne si fostul procuror /judecator cu relatii la magistratii din Romania, Cozmaciuc, acum Voiculescu cel sarac apeleaza la Musat si Asociatii (pentru ca stie ca acestia asigura si reprezentanta legala a Presdintelui Klaus Yohannis…Voiculescu a mai facut asa si in trecut angajand cabinetul Predoiu Racotzi Zamfirescu pentru ca, nu-i asa -Predoiu era si el intr-o functie importanta iar Voiculescu se folosea de acest proces ca de o  ranga- pe o parte il platea regeste, pe de alta il invita la Antene sa-i dea lacomului Predoiu imagine si evident daca nu reactiona cum trebuie ii servea si o portie de stiri pe contra…doar asa ca sa-si aduca aminte.

Iata pierderile lui Voiculescu pe 2014 datorate disparitiei din valoarea contabila a imobilizarilor corporale -deci a cladirilor confiscate- in valoare de 33 milioane de RON…Cum spuneam, praf in ochii nostri…de fapt Voiculescu nu plateste nimic in continuare…

Oricum se vede ca NU mai poate face combinatii financiare atat de fericite pe linia influentei ca sef de partid si de mogul…Daca in alti ani cifrele lui de afaceri erau in cer, azi, pe pamant sau mai ales SUB PAMANT SRL- la Beciul Domnesc – Voiculescu mai face doar o cifra de afaceri de 10 milioane de Ron… 2 amarate de milioane de euro… Inainte-maruntis pentru soferi…

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 45905596 ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 109510955 Stocuri (materii prime, materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.). 6261808 Creante 102860528. Casa si conturi la banci 5958. CHELTUIELI IN AVANS 76336.  DATORII 62943565. VENITURI IN AVANS 1109176. PROVIZIOANE – CAPITALURI – TOTAL, din care: 91440146 Capital subscris varsat 6480000 Patrimoniul regiei – Patrimoniul public – Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE  Cifra de afaceri neta 10973924 VENITURI TOTALE 24416342 CHELTUIELI TOTALE 57683984 Profitul sau pierderea brut(a) -Profit 0 -Pierdere 33267642 Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar  -Profit 0 -Pierdere 33267642 Indicatori din DATE INFORMATIVE –  Numar mediu de salariati 66 – Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN.

Voiculescu declara pierderi in anul 2014 la societatea care i apartine majoritar -GRIVCO SA- pierderi deci in valoare de 33.267.642 RON-vezi situatia de pe mfinante.ro publicata aici.

Evident ca acest lucru este doar praf in ochii judecatorilor, sa se impace cu acestia si sa-i planga de mila…de fapt de cand a intrat la parnaie ca sa scrie 10 carti pe ora, Voiculescu Dan NU A PLATIT NICI UN LEU CHIRIE in baza contractelor…Ba mai mult, i-a umplut pe reprezentantii statului de procese in timp ce Buze Moi -Gadea sau maimuta Mircea Badea- isi arata recunostinta in favoarea patronului tipand ca sunt evacuati din sediu…

Iata mai jos detaliile incredibile ale unui borfas de cartierul Vergului-Voiculescu Dan -care si din puscarie face ce stie el mai bine –Inginerii Financiare si clasicele tepe.

Tot Voiculescu încasează chiria pe sediul Antenei 3. Detaliul care a blocat recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro

O luptă juridică crâncenă are loc în aceste zile departe de ochii presei pentru recuperarea sau mai bine zis nerecuperarea prejudiciului uriaş din dosarul ICA-Voiculescu. Sunt în joc mai mult de 60 de milioane de euro.

După un an şi jumătate de la sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare, statul român a reuşit să recupereze doar 1 la sută din valoarea întregului prejudiciu din dosarul lui Voiculescu.

Mogulul Antenelor şi televiziunile sale au deschis o sumedenie de procese în instanţele civile de la Tribunalul Bucureşti prin care au blocat procesul de recuperare.

Potrivit Fiscului, judecătorii de la Tribunal au ignorat sentinţa penală de confiscare şi au recunoscut Antenei 3 dreptul de folosinţă asupra sediului din Băneasa, chiar dacă imobilul a trecut în patrimoniul statului încă din septembrie 2014. Instanţele de la Tribunal au recunoscut şi valabilitatea contractelor de închiriere dintre fosta ICA şi Antene.

Judecătoarele de la Tribunal au fost înduioşate că Antena 3 şi-ar fi putut întrerupe emisia ca urmare a relocării şi i-au permis să mai rămână în clădirea statului şi să plătescă chirie tot companiei lui Voiculescu.

Judecătorii din secţiile civile de la Tribunal au recunoscut şi dreptul de preemţiune al chiriaşilor la cumpărarea imobilelor confiscate şi scoase la vânzare de Fisc. Aceasta le-a permis Antenelor să conteste comisia şi raportul de evaluare a imobilelor şi să blocheze întreg procesul de recuperare a prejudiciului.

Surse judiciare care urmăresc procesul de recuperare au explicat că Voiculescu încearcă să repete schema prin care a pus mâna fraudulos pe patrimoniul ICA: se foloseşte de dreptul de preemţiune al chiriaşului. Acum, ca să împiedice executarea sentinţei de confiscare.

Toată miza (ne)recuperării prejudiciului s-a mutat, din nou, la judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, care au pronunţat sentinţa penală din 8 august 2014 de condamnare şi confiscare a imobilelor lui Voiculescu „libere de orice sarcini”. Luni, 25 ianuarie, magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea trebuie să precizeze dacă contractele de închiriere dintre fosta ICA şi Antene, în curs la data pronunţării sentinţei de confiscare, reprezintă o sarcină şi care sunt efectele. Interpretarea instanţei penale ar putea ajuta Fiscul în apelurile declarate împotriva sentinţelor instanţelor civile de la Tribunal.

Voiculescu a încercat în zadar să o recuze pe judecătoarea Camelia Bogdan şi a aruncat în luptă una dintre cele mai bune case de avocatură din România, Muşat şi Asociaţii, cea care i-a câştigat preşedintelui Klaus Iohannis procesul de incompatibilitate cu ANI.

Pe larg, evoluţia cazului

Voiculescu, condamnat la închisoare. Pe 8 august 2014, mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Acum este în penitenciarul Rahova unde a scris deja 10 cărţi. Şi-a redus astfel pedeapsa cu 300 de zile.

Decizie definitivă de recuperare a prejudiciului şi confiscare specială. Instanţa a dispus şi recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro rezultat din privatizarea frauduloasă a Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA).

Atenţie! Surse judiciare care urmăresc îndeaproape procesul de executare a sentinţei au explicat pentru România Curată că, pe lângă recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, judecătorii Curţii de apel Bucureşti, Camelia Bogdan si Alexandru Mihalcea, au dispus şi confiscarea specială a „produsului infracţiunii”. E vorba de banii din închirierea către Romtelecom a blocului turn de pe malul lacului Băneasa de către Grivco, compania lui Voiculescu. Numai între 2003 şi 2006 – când Voiculescu şi-a donat acţiunile fiicelor sale – chiria a fost de peste 3,5 milioane de euro. Instanţa a dispus şi confiscarea banilor obţinuţi de fiicele lui Voiculescu din 2006 încoace din dividendele de la Grivco.

Statul, devenit proprietar. Pe 23 septembrie 2014, ca urmare a sentinţei definitive, Statul Român prin Ministerul Finanţelor a trecut în proprietatea sa blocul turn Grivco, sediul Antenelor 3 din Băneasa şi terenurile aferente.

Un nou proces. După sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014, Fiscul (ANAF) a susţinut că nu înţelege ce anume are de făcut şi a cerut lămuriri judecătorilor care au pronunţat decizia. Noul proces se numeşte contestaţie de lămurire a Deciziei Penale pentru punerea în executare. Vezi aici.

În cadrul acestui nou proces, pe 15 decembrie anul trecut, judecătorii Curţii de apel Bucureşti, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, au cerut Fiscului să răspundă la întrebarea:

Cine încasează chiria pentru sediul Antenei 3 din Şoseaua Bucureşti -Ploieşti nr. 25-27 în condiţiile în care, încă din septembrie 2014, imobilul a fost trecut în proprietatea statului?

Surpriza nu a întârziat să apară. Pe 28 decembrie 2015, Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice a comunicat instanţei:

„În calitatea sa de nou proprietar de la data de 08.08.2014 şi până în prezent, Statul Român nu a acceptat (prelungit) niciun contract de închiriere cu vechii chiriaşi asupra bunurilor confiscate şi, pe cale de consecinţă, în calitatea sa de proprietar, nu a încasat nicio chirie din data de 08.08.2014 până în prezent.”

Prin urmare, se pune întrebarea cine încasază chiria de la Antena 3 pentru imobilul din Băneasa?

Răspunsul este simplu: tot familia Voiculescu. Antena 3 s-a adresat instanţei civile de la Tribunalul Bucureşti şi a cerut să rămână în sediul confiscat în baza contractului de închiriere cu fosta ICA. Antena 3 a invocat că mutarea ar presupune foarte mulţi bani:

Evacuarea din spaţiul închiriat ar determina cheltuieli de evacuare şi relocare ce se ridică la suma de 20.079.600 lei, precum şi exercitarea unor proceduri de anulare a unor acte administrative şi de repunere a părţilor în situaţia anterioara”, s-a plans Antena 3 la Tribunal, potrivit unei comunicări a Fiscului către instanţă şi aflate la dosarul de la Curtea de apel Bucureşti.

Le-au dat dreptate de teamă să nu se întrerupă emisia Antenei 3. Judecătorii au recunoscut dreptul de folosinţă şi valabilitatea – la data pronunţării sentinţei de confiscare, 8 august 2014 – a contractelor de închiriere dintre Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii – CCAI (fosta ICA) şi Antena 3 şi Antena Group pentru imobilul din Băneasa, unde posturile tv ale familiei îşi au sediul central. Contractul de închiriere dintre CCAI şi Antena 3 a fost încheiat pe 18 noiembrie 2013 şi are valabilitate până la 1 august 2016. Contractul de închiriere dintre CCAI şi Antena Group a fost semnat pe 27 martie 2007 şi prelungit apoi prin acte adiţionale. Ultimul adiţional e din 9 octombrie 2012. Potrivit motivării sentinţei prin care i s-a permis Antenei 3 să rămână în imobilul confiscat, judecătoarea Luminiţa Calciua avut în vedere cheltuielile pe care le presupune relocarea, faptul că ar fi fost nevoite să parcurgă o nouă procedură în faţa CNA şi pericolul întreruperii activităţii.

Statul poate cere banii din chirie. Surse judiciare au explicat pentru România Curată că Fiscul poate cere ulterior ca sumele încasate de compania lui Voiculescu de la Antene, după ce Statul Român a devenit proprietarul clădirii, să fie confiscate şi virate la buget.

Surpriza abia vine. Anul trecut, ANAF s-a pregătit pentru vânzarea imobilelor confiscate de la Voiculescu. Pe 21 octombrie 2015, Fiscul a evaluat blocul turn de pe malul lacului Băneasa, sediul Antenelor şi terenurile aferente la aproape 146 de milioane de lei, adică peste 32 de milioane de euro. ANAF se pregătea să le scoată la licitaţie.

O dată însă cu recunoaşterea dreptului de folosinţă şi a valabilităţii contractului de închiriere, Antenele au cerut instanţelor civile şi recunoaşterea dreptul de preemţiune al chiriaşilor la cumpărarea de la Fisc a imobilelor confiscate şi pe care statul vrea să le scoată la vânzare.

Antena 3 invocă existenţa, la data confiscării imobilului, a unui drept rezultat din contractul de închiriere nr. 751/18.11.2013 (…) care arată că bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică numai prin licitaţie publică, făcând excepţie bunurile imobile pentru care există un contract de închiriere în vigoare în momentul intrării acestora în proprietatea privată a statului (…) Bunurile imobile intrate în proprietatea privată a statului, pentru care la data intrării în proprietatea privată a statului exista un contract de închiriere în vigoare, pot fi valorificate prin vânzare directă către chiriaşi, dacă oferă cel puţin preţul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, în termen de 30 de zile de la data notificării în acest sens către organele de valorificare şi achită integral suma în termen de 60 de zile de la data depunerii ofertei de cumpărare”, se arată într-o adresă ANAF trimisă la Curtea de apel.

Pe 4 noiembrie 2015, o instanţă civilă a Tribunalului Bucureşti a recunoscut dreptul de preemţiune al Antenei Group la cumpărarea sediului în care stă cu chirie.

Aşa că Antenele ameninţă acum Fiscul cu procese pentru că nu li s-a respectat dreptul de preemţiune. Au trimis o plângere prealabilă ANAF în care cer desfiinţarea comisiei de evaluare.

Chiriaşul are calitate de deţinător al bunului evaluat, precum şi un drept de preemţiune şi trebuia să fie inclus în Comisia de evaluare a bunului confiscat”, au susţinut Antenele, potrivit ANAF.

Fiscul atrage atenţia că sunt şi alte procese deschise. „De asemenea, facem precizarea că în prezent există nesoluţionate pe rolul instanţelor civile şi alte litigii promovate de către chiriaşii celor 4 bunuri confiscate, care invocă acelaşi drepturi arătate mai sus, litigii care sunt notate în cărţile funciare ale imobilelor făcând astfel imposibilă valorificarea lor prin licitaţie”, se arată într-o comunicare a Fiscului către instanţa Curţii de apel Bucureşti din 24 noiembrie 2015.

Fiscul dă vina pe instanţe. „Antena Group şi Antena 3 doresc de fapt (prevalându-se de dispoziţiile OG nr. 14/2007) ca aceste bunuri asupra cărora invocă existenţa unor contracte de închiriere valabile la data pronunţării Deciziei Penale şi care au făcut obiectul confiscării dispuse de instanţa penală, aflate de drept în patrimoniul Statului Român, să se întoarcă în patrimoniul beneficiarului real (Dan Voiculescu – n.r.) şi să poată dispune discreţional de ele, fapt ce ar duce la nerecuperarea pagubei produse prin infracţiunile stabilite definitiv a fost săvârşite de inculpat. De asemenea, instanţele civile, prin soluţiile pronunţate în cadrul dosarelor nr. 17616/3/2015 şi 17641/3/2015 (a admis în fond valabilitatea contractului de închiriere al Antenei Group SA şi a constatat dreptul de preemţiune – câştigare de către SC Antena 3 SA a dreptului de folosinţă asupra imobilului confiscat din Bucureşti – Ploieşti,) nu fac altceva decât să pună în imposibilitate organul de executare să recupereze prejudiciul de la debitorii de mai sus facilitând astfel întoarcerea bunurilor în patrimoniul beneficiarului real”, se arată într-o adresă către CAB din 5 ianuarie a Administraţiei Sectorului 1 a Finanţelor Publice, semnate de şefa instituţiei, Mihaela Georgescu.

Într-un interviu acordat Europa FM pe 20 ianuarie, şeful Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu, a dat şi el vina „pe hibele sistemului judiciar”:

Foştii sau actualii proprietari au un drept consfinţit prin lege de a apela la justiţie. Ori bunurile care fac obiectul valorificării şi pe care noi le-am evaluat şi am urmat întru totul procedura legală sunt astăzi înregistrate cu sarcini la Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, sunt hotărâri ale unor instanţe care, chiar dacă nu sunt definitive, consacră un drept de preemţiune în sarcina actualilor proprietari şi dacă noi mâine le-am scoate la valorificare, probabil nimeni nu se prezintă pentru a prelua un bun care este înregistrat cu sarcini şi am fi pe procedură nevoiţi ca în paşi succesivi să reducem cu 25% la fiecare pas valoarea acestuia“.

O concluzie. Surse judiciare care urmăresc procesul de recuperare au explicat că, practic, Voiculescu încearcă să repete schema prin care a pus mâna fraudulos pe patrimoniul ICA ca să împiedice executarea sentinţei de confiscare: se foloseşte de dreptul de preemţiune al chiriaşului.

Ce poate face statul. Fiscul a cerut lămuriri judecătorilor care au pronunţat sentinţa de condamnare şi confiscare, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea. ANAF vrea să ştie cum interpretează instanţa penală propria decizie:

Solicităm lămurirea dispozitivului deciziei, în sensul precizării dacă sintagma din dispozitiv “liber de orice sarcini” a fost folosită de onorata instanţă penală în sensul nerecunoaşterii (denunţării contractelor de închiriere existente) valabilităţii şi existenţei contractelor de închiriere existente asupra bunurilor imobile confiscate la data pronunţării Deciziei penale nr. 888/08.08.2014”, se arată în cererea ANAF către CAB din 24 noiembrie 2015.

Fiscul susţine că interpretează astfel decizia:

Instanţa penală a dispus definitiv confiscarea celor 4 bunuri imobile şi trecerea lor în patrimoniul statului „libere de orice sarcini”, adică la momentul operării transferului dreptului de proprietate prin confiscare, onorata instanţă a dispus trecerea în patrimoniul statului a bunurilor confiscate libere de orice sarcini – considerând eventuale sarcini şi contractele de închiriere, alături de celelalte tipuri de contracte existente asupra bunurilor (contract de credit, etc), trecând astfel în patrimoniul statului nu numai bunul imobil liber (teren plus clădire), ci şi întreg patrimoniul din care face parte bunul, precum şi eventualele îmbunătăţiri existente asupra bunului la momentul confiscării. Motivul pentru care solicităm lămurirea clară a menţiunilor din dispozitivul Deciziei Penale nr. 888/08.08.2014 referitoare la menţiunea confiscării imobilelor „libere de orice sarcini” este dat de faptul că instanţele civile au ignorat dispoziţiile definitive ale instanţei penale şi au recunoscut atât dreptul de folosinţă al chiriaşilor (SC Antena 3 SA), cât şi valabilitatea unor contracte existente asupra bunurilor confiscate la momentul pronunţării decizirei penale 888/08.08.2014”, arată ANAF.

Miza uriaşă: deblocarea recuperării prejudiciului. Acum, la termenul din 25 ianuarie, judecătorii CAB Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea trebuie să se pronunţe „cu privire la faptul că chiria este o sarcină şi care sunt efectele acestei constatări”, după cum au redactat magistraţii în actele din dosar.

Interpetarea instanţei penale ar putea ajuta Fiscul în apelurile formulate împotriva sentinţelor civile de la Tribunal. Aşadar, miza este uriaşă, iar Voiculescu a aruncat în luptă împotriva Cameliei Bogdan cea mai bună casă de avocatură din România, Muşat şi Asociaţii, cei care i-au câştigat preşedintelui Klaus Iohannis procesul de incompatibilitate cu ANI. Avocaţii lui Voiculescu au încercat să o recuze pe judecătoare, dar fără succes aşa că acum ea trebuie să se pronunţe pe lămurirea şi interpretarea dispozitivului deciziei de condamnare şi confiscare din 8 august 2014.

Ce a recuperat pâna acum statul din prejudiciul uriaş de peste 60 de milioane de euro. Fiscul a valorificat până acum doar o vilă din Predeal a Cameliei Voiculescu pentru suma de aproape 400.000 de euro. Vezi aici.

Şi un apartament din Kiseleff al mogulului pentru aproape 350.000 euro. Vezi aici.

În total, 750.000 de euro. Aşadar, după un an şi jumătate de la sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare, Statul român a reuşit să recupereze doar 1 la sută din valoarea întregului prejudiciu din dosarul lui Voiculescu.

Citeste mai mult pe Romaniacurata.ro

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Doua coarde absolut penale – Socrates Kokkalis si Dan Voiculescu

Plecand de la articolul lui Tolontan dar si de la realitatea unor stranse legaturi de afaceri intre Dan Felix Puscarie Voiculescu si Socrates Kokkalis trebuie spus ca grecul Kokkalis, initiator al mai multor afaceri cu iz penal in Romania, n-ar fi reusit niciodata fara protectia mediatica,comerciala si influenta combinatorului sef al unor vremuri tulburi – Dan Voiculescu.

Dan Voiculescu s-a intalnit de nenumarate ori cu Socrates Kokkalis pe tema Loteriei Romane-ultima oara in 2008, intalnire prezentata de presa vremii-impreuna cu Liliana Ghervasuc …Scopul intalnirii era detronarea lui George Copos si inlocuirea lui Copos in actionariatul offshore-ului grecesc in care Copos era asociat cu Kokkalis-de catre Dan Voiculescu.

Ca o garantie a puterii lui Voiculescu la intalnirile mijlocite de nimeni altul decat faimosul avocat omniprezent Bostina-pentru ca nu-i asa-penal la penal trage (Bostina Doru fiind avocatul lui Kokkalis) la intalnire a participat si Liliana Ghervasuc fina lui Voiculescu dar si sefa Loteriei la acea vreme.

Cateva spicuiri de presa mai jos…nu uitati insa ca Voiculescu era prieten bun cu Kokkalis intalnindu-se cu acesta in 2003, 2006 la cererea lui Voiculescu dar si de cate ori era nevoie  atunci cand Kokkalis facea afaceri in Romania iar Voiculescu mergea sa-si mai viziteze banii produsi de Ceausescu in Crescent si tranzitati catre imperiul lui Voiculescu in Grivco…pentru ca nimeni nu se mai intreaba cum de societataea Grivco nascuta in 1990 a avut miliarde de lei pentru capitalurile sociale imense de la acea vreme sau cum de au existat fonduri in buzunarul adanc al lui Voiculescu pentru a da premii de 1 milion de euro prin Fundatia Penala Dan Voiculescu si compania.

Pentru cine e curios…articolele mai jos:
Tagged , , , , ,

Lovitură pentru ANTENA 3!

Sursa: HotNews

Dan Voiculescu

ANAF a inceput procesul de selectie al evaluatorilor si pregateste scoaterea la vanzare a proprietatilor confiscate in dosarul ICA, in care Dan Voiculescu a fost condamnat, in august 2014, la zece ani de inchisoare pentru fapte de coruptie, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. Actiunea de evaluare este realizata in cadrul Secretariatului General al Guvernului si ar putea dura putin peste o luna, au mai precizat sursele Hotnews.ro. Potrivit acestora, Dan Voiculescu se intereseaza din inchisoare daca imobilele confiscate de stat au fost evaluate dupa trecerea lor in proprietatea statului si la ce suma.

Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca Dan Voiculescu s-a fi interesat recent, printr-o scrisoare trimisa ANAF, cat a recuperat statul din prejudiciul de 60 de milioane de euro si ce bunuri a identificat statul in actiunea de recuperare a prejudiciului. In aceeasi scrisoare, Voiculescu intreaba daca bunurile deja confiscate si intrate in proprietatea statului au fost evaluate si la ce suma.

In dosarul ICA, instanta a stabilit un prejudiciu in valoare de 60 de milioane de euro. Separat de stabilirea prejudiciului care urmeaza sa fie recuperat, a dispus confiscarea unor imobile. Atentie insa, valoarea imobilelor confiscate de statul roman nu se scade  din valoarea prejudiciului in valoare de 60 de milioane de euro. Sunt doua masuri diferite, fara legatura intre ele.

Prin urmare, faptul ca Voiculescu se intereseaza daca bunurile confiscate deja au fost evaluate indica faptul ca fie este interesat sa le rascumpere, fie este o forma de presiune pentru a nu fi vandute cu scopul de a ramane in chirie la stat.

In legatura cu suma de 60 de milioane de euro, nu este clar ce demersuri a realizat ANAF pentru a recupera banii si cat a intors la bugetul de stat. Cert este ca Ministerul Agriculturii, care s-a constituit parte civila in dosar, a comunicat pe 24 martie, la solicitarea HotNews.ro, ca ANAF nu a virat nici un ban in contul ministerului, desi acest cont le-a fost cerut si pus la dispozitie.

“MADR, prin adresa 177633/ 27.08.2014, a pus la dispozitia ANAF conturile in lei si valuta solicitate. Pentru ca in aceste conturi nu au fost virate sume provenite din confiscare, MADR a solicitat de la ANAF, cu adresa nr. 108297/ 12.02.2015, stadiul executarii acestor sume”, se arata in raspunsul transmis HotNews.ro de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Guvernul se pregateste sa scoata la vanzare patru proprietati: trei pe strada Garlei, unde functioneaza Grivco si Intact Media Group si unul de pe soseaua Bucuresti Ploiesti, unde functioneaza televiziunile Antena 1 si Antena 3. In sentinta dentinta definitiva din august 2014, Inalta Curte a dispus condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de inchisoare, recuperarea unui prejudiciu in valoare de 60 de milioane, pe care Voiculescu va trebui sa-l plateasca in solidar cu ceilalti condamnati din dosar si confiscarea unor bunuri imobile:

  • imobilul teren intravilan in suprafata de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate si in suprafata de 29.220,05 mp conform masuratorilor ), situat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D, identificat cu nr. cadastral 220360 inscris in CF a municipiului Bucuresti, sector 1 cu nr. 220360 si a constructiilor aferente inscrise in aceeasi carte funciara sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini.
  • imobilul teren intravilan in suprafata de 4457 mp situat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 206097 inscris in CF a municipiului Bucuresti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini.
  • imobilul teren intravilan in suprafata de 3000 mp situat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 inscris in CF a municipiului Bucuresti, sector 1 cu nr. 217469 si a constructiilor aferente inscrise in aceeasi carte funciara sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini
  • imobilul situat in soseaua Bucuresti – Ploiesti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucuresti, compus din teren in suprafata de 4184,41 mp si constructia in suprafata 3140 mp edificata pe acesta cu suprafata construita la sol de 1986,25 mp, inscrisa in CF cu nr. 4405 a localitatii Bucuresti cu nr. cadastral 2693 care vor trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini. (Vezi aici sentinta definitiva)

In aceste imobile, intrate intre timp in proprietatea statului, functioneaza companiile familiei Voiculescu: Grivco, Intact Media Group si televiziunile Antena 1 si Antena 3. Nu e clar daca aceste companii platesc chirie, la cat se ridica aceasta si daca scoaterea la inchiere a fost licitata. Potrivit, surselor HotNews.ro, familia Voiculescu ar prefera ca imobilele sa nu fie vandute si sa ramana mai departe in chirie la stat, pentru a nu fi nevoiti sa se mute in cazul cumpararii lor.

De subliniat din nou ca, indiferent ce sume obtine statul de pe urma vanzarii acestor bunuri, ele nu se scad din prejudiciul de 60 de milioane de euro. Acesti bani urmeaza sa fie recuperati de la Dan Voiculescu si de la ceilalti condamnati in dosar. In acest sens, au fost sechestrate alte bunuri mobile si imobile ale familiei Voiculescu, conturi etc. Din informatiile Hotnews.ro, Voiculescu nu a platit din proprie initiativa partea sa de prejudiciu, cum a procedat Nastase, in consecinta va fi executat silit.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Dedesubturile redeschiderii procesului „Privatizării ICA”. Lui Voiculescu și Pantiș, judecătorii le-au acceptat contestația condamnării, lui „Menci”, nu!

 Sursa: EVZ
Dan Voiculescu este închis în Penitenciarul Rahova

Mogulul Dan Voiculescu află astăzi dacă va fi eliberat sau dacă va executa cei 10 ani de închisoare primiți în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetare Alimentară.

Deși condamnarea primită de mogul este definitivă, Voiculescu este la un pas de rejudecarea acestui dosar după ce a apelat la o cale extraordinară de atac: „Contestație în anulare”. Asta deși nu au apărut probe noi la dosar, iar cazul se judecă la aceeași instanță.

Cum s-a ajuns în această situație ne explică avocatul Cristian Ene. „Pentru a fi admisă în principiu, o contestație în anulare trebuie să îndeplinească una din șase condiții: dacă cel condamnat nu a fost citat în ultima fază a judecății, dacă nu a avut avocat, dacă judecătorii se aflau în stare de incompatibilitate etc. În cazul Voiculescu, judecătorii au considerat, probabil, că magistrații care au judecat cazul ICA au fost incompatibili, așa că au admis, în principiu, contestația”, consideră Ene. Din experiența sa, procentul de admitere a acestei căi extraordinare de atac, care presupune eliberarea condamnatului și rejudecarea cazului, este de sub 2%. „Asta pentru că, sunt foarte rare cazurile când se încalcă drepturile fundamentale ale inculpaților. În 15 ani de profesie am avut numai trei situații de admitere a contestației în anulare. Au fost atunci niște greșeli clare. Șansele de reușită sunt identice cu ale unui câștig la loterie”, a completat Ene. Apărătorul consideră că cei cărora li s-a respins deja cererile au invocat, probabil, alte situații și „nu au convins instanța să le analizeze pe fond contestațiile”.

Lupașcu vrea rejudecare

În cazul lui Dan Voiculescu totul a pornit de la judecătorii Dan Lupașcu și Viorica Costiniu, cei care au admis „în principiu”, pe 15 octombrie 2014, judecarea contestației pe fond. Pe 13 decembrie, completul format din Dan Lupașcu și Isabelle Tocan, cea care a înlocuit-o pe Costiniu, nu a căzut de acord pe acest dosar. Lupașcu vrea rejudecarea cazului, Tocan vrea menținerea condamnării lui Voiculescu. Astăzi, o a treia judecătoare, Corina Dăescu, va înclina balanța.

Chiar în cazul condamnaților din dosarul ICA, hotărârile judecătorilor pe admiterea „în principiu” a acestor contestații au fost contradictorii. O parte dintre cei condamnați trag speranța că procesul lor se va rejudeca și că vor fi eliberați, alții au pus punct judecății, cererile lor fiind respinse definitiv.

În prima categorie se află Voiculescu și Sorin Pantiș. Contestațiile lor în anulare au fost acceptate, pe 15 octombrie, de judecătorii Lupașcu și Costiniu. Pantiș are o condamnare de 7 ani. În cazul ambilor, decizia va fi luată de același complet de divergență: Lupașcu, Tocan și Dăescu. Un alt „norocos” este Corneliu Popa, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Pe 8 decembrie anul trecut, judecătorii Bogdan- Florin Voinescu și Daniel Donțete au admis „în principiu” contestația. Popa a fost condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul privatizării ICA. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie 2015.

Flavius-Adrian Pop a fost condamnat la 5 ani de detenție cu executare. A contestat decizia definitivă și cererea i-a fost admisă „în principiu”, pe 4 noiembrie 2014, de judecătorii Bogdan -Florin Voinescu și Victor Voinea. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie.

Craiu: „Ești un nenorocit patetic”

Mihai Craiu, fost director general al trustului Intact, a răspuns dur la criticile din închisoare ale lui Voiculescu. „Nu mi-am ascuns niciodată lupta împotriva ta și am spus tot timpul adevarul: ești doar un nenorocit patetic din cauza cărora stau în pușcărie mulți oameni, deși doar tu – autorul de mână lungă- ar trebui să zaci acolo”, arată fostul partener de afaceri al lui Voiculescu.

El continuă: „Cum să-i spui tu Cameluței că i-ai donat acțiunile grupului numai pentru a nu plăti impozitele legale aferente unui contract de vânzare de acțiuni? Donația având caracter revocabil, puteai oricând să-i iei Cameliei înapoi cadoul tău dacă televiziunile tale și Cameluța ar fi făcut figuri, iar natura a reglat lucrurile și donația ți-a fost revocată de statul român pe principiul confiscării extinse. Ești doar un nemernic mitoman, ticălos de profesie …ești generația ta pierdută și pe care nimeni nu vrea să o regăsească”, îi răspunde Mihai Craiu. Replica vine în contextul în care, cu o zi înainte, Voiculescu își acuza fostul partener de afaceri că este acolitul dușmanilor săi politici și că, împreună cu Sorin Oancea și Dan Andronic, va fi judecat „de Dumnezeu și de justiție”.

Contradicțiile magistraților în contestațiile în anulare

Vlad Săvulescu, fost director al Direcției Privatizare a ADS, a fost condamnat la 6 ani de închisoare. Și în cazul său a fost admisă „de principiu” contestația în anulare. Pe 10 decembrie 2014, doi dintre judecătorii Viorica Costiniu, Daniel Donțete și Luchian Constantinescu au votat pentru admiterea „în principiu” a contestației. Următorul termen este stabilit pentru 21 ianuarie 2015.

Gheorghe Sin, fost membru în adunarea generală a acționarilor a ICA București și condamnat la o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu suspendare a atacat decizia definitivă și, pe 28 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a respins, definitiv, contestația în anulare.

La fel a pățit Gheorghe Mencinicopschi, nutriționistul preferat al lui Dan Voiculescu și fost director general al ICA. El a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare. Pe 1 octombrie anul trecut, contestația în anulare depusă de el nu a fost admisă nici măcar „în principiu”, fiind respinsă definitiv.

Avocații GRIVCO, compania înființată de Dan Voiculescu, au făcut contestație în anulare față de decizia Curții de Apel care a condamnat firma la plata unui prejudiciu de 60 milioane de euro. Pe 15 octombrie, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă. În aceeași zi, unei alte firme implicată în spălarea de bani de la privatizarea ICA, Companiei de Cercetări Aplicative și Investiții, i s-a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.

Alte cazuri celebre

În alte cazuri celebre, dosarele Rompetrol sau Rafo, aceeași Curte de Apel a luat în discuție mai multe contestații în anulare. Cererile depuse de Toader Găurean, Sorin Pantiș și Victor Eros au fost respinse ca inadmisibile.

Cazuri celebre de complete de divergență

Magistrații care fac parte din completele de judecată nu cad de acord de fiecare dată când vine vorba de luat o decizie. În aceste situații, intervine un al treilea judecător care inclină decisiv balanța. „Evenimentul zilei” a identificat două cazuri mediatizate în care a fost necesară intervenția altui judecător pentru a se lua o decizie.

În martie 2014, la Curtea de Apel Pitești s-a luat decizia de eliberare din arest a polițistului Cristian Cioacă (foto), cu „scorul” de 2 la 1. Judecatorii Gheorghe Diaconu, Anda Mihaela Pluteanu și Elena Minodora Rusu au făcut parte din completul de divergență care a judecat cererea de revocare a arestării preventive a polițistului Cristian Cioacă. Diaconu, împreună cu Pluteanu, au considerat că Cioacă trebuie, după un an și trei luni să iasă din arest preventiv. Nu aceeași părere a avut-o judecătoarea Elena Mi nodora Rusu Ulterior, Cioacă a fost condamnat la 22 de ani închisoare pentru uciderea avocatei Elodia Ghinescu.

În mai 2013, judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în complet de di vergență pe când judeca dosarul lui Gheorghe Copos (foto), Loteria 1. Ea a propus ca procesul să continue cu avocați din oficiu. În final ea a fost îndepărtată din dosar. Colegul său, Gheorghe-Tudorel Zgondea, nu a fost de acord și s-a ajuns la complet de divergență, iar Camelia Bogdan a fost îndepărtată din dosar.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cum il protejeaza ANAF pe infractorul Dan Voiculescu

Sursa: Hotnews

Imagine

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) afirma, marti, ca a luat o serie de masuri pentru recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro cauzat de omul de afaceri Dan Voiculescu si alti faptasi in dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare (ICA), insa in privinta cladirilor grupului Grivco aflate sub contracte de inchiriere, inclusiv cel inchiriat postului Antena 3, ANAF sustine ca “nu are instrumentele legale in vederea administrarii acestor imobile”.

“Intrucat bunurile imobile, inainte de confiscare, erau in circuitul civil in diferite situatii juridice, respectiv formau obiectul unor contracte de locatiune sau alte astfel de contracte, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) nu are instrumentele legale in vederea administrarii acestor imobile”, sustine ANAF, intr-o adresa transmisa HotNews.ro.

“A.N.A.F. a demarat procedurile in vederea adoptarii unei solutii cu privire la aceste bunuri”, precizeaza insitutia din subordinea Ministerului Finantelor Publice, marti, la aproape cinci luni de la condamnarea definitiva a lui Dan Voiculescu in dosarul ICA.

In schimb, ANAF spune ca a luat o serie intreaga de alte masuri asupra imobilelor si chiriilor incasate de companiile controlate de familia Voiculescu, pentru a recupera prejudiciul potrivit deciziei Curtii de Apel Bucuresti din 8 august 2014.

Ce spune ANAF ca a facut pana acum in cazul Voiculescu-ICA:

  • “Agentia Nationala de Administrare Fiscala a luat masuri pentru a intabula dreptul de proprietate in favoarea Statului Roman asupra respectivelor imobile,
  • de a transmite somatiile de plata pentru sumele incasate cu titlu de chirie din derularea contractului de inchiriere intre SC Grivco SA si Romtelecom SA,
  • de a pune sub sechestru actiunile detinute la Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA, Grupul Industrial Voiculescu si SC Grivco SA de catre persoanele implicate in dosar.
  • Au fost intreprinse, ca masuri asiguratorii, popriri asupra disponibilitatilor banesti, precum si recuperarea unei parti din prejudiciu si virarea acestor sume in conturile de trezorerie”.

In urma cu o luna, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca aproape jumatate din prejudiciul in valoare de 60 de milioane de euro din dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare a fost recuperat.

Aproape jumatate din prejudiciul de 60 de milioane de euro a fost recuperat, ceea ce este o premiera pentru justitia din Romania “, a declarat Laura Codruta Kovesi, intr-un interviu la Prima TV .

Potrivit jurnalistului Stelian Negrea , postul Antena 3 a inchiriat spatii de la Antena 1, care, la randul ei, le inchiriase de la grupul Grivco. Toate aceste companii sunt, de fapt, contorlate de familia Voiculescu.

In 19 decembrie, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Gelu Stefan Diaconu, a declarat pentru Capital ca Guvernul va lua o decizie in legatura cu sediul Antenei 3 “cel mai probabil la inceputul anului 2015”, pentru cladirea confiscata de la Dan Voiculescu existand trei scenarii:

  • vinzarea  de catre statul roman care are calitatea de proprietar prin Administratia Financiara a sectorului 1,
  • folosirea de o institutie publica pentru a fi folosita ca sediu, daca exista cerere in acest sens
  • sau trecerea cladirii catre RAAPPS care, la randul sau, le poate vinde sau le poate inchiria.

“Tot ceea ce obliga decizia instantei a fost dus la indeplinire de organele de administrare fiscala. Prejudiciul este in mare parte recuperat, urmand a li se conferi o destinatie imobilelor in functie de decizia pe care o va lua guvernul”, a declarat pentru Capital seful ANAF.

In 8 august 2014, Dan Voiculescu, om de afaceri si politician, a fost condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare cu executare, pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare. Voiculescu este incarcerat de aproape cinci luni, insa intre timp a depus o cerere de anulare a sentintei, care ar urma sa fie transata in 6 ianuarie 2015 de un complet de divergenta al Curtii de Apel Bucuresti.

Potrivit deciziei Curtii de Apel Bucuresti din 8 august, pentru recuperarea prejudiciului cauzat, s-au dispus o confiscari si sechestru pentru o serie de imobile ale lui Dan Voiculescu, fiicelor sale si companiilor controlate de familia Voiculescu, astfel:

În temeiul disp. art . 33 alin 1 şi 3 din Legea 656/2002 modificată rap la art 112 alin. 1 lit e şi art. 112 alin. 6 din CP dispune confiscarea următoarelor bunur i:

imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti , compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693 care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

  • Nota redactiei: imobilul de mai sus este sediul Antena 3

imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate şi în suprafaţă de 29.220,05 mp conform măsurătorilor ), situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D , identificat cu nr. cadastral 220360 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 220360 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

imobilul teren intravilan în suprafaţă de 4457 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B , identificat cu nr. cadastral 206097 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

imobilul teren intravilan în suprafaţă de 3000 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B , identificat cu nr. cadastral 217469 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 217469 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

  • Nota redactiei: toate cele trei imobile de mai sus reprezinta sediul Grivco, holdingul infiintat de Dan Voiculescu si cedat fiincelor sale prin donatie

– de la numita Voiculescu Camelia Rodica suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Camelia Rodica conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”

– de la numita Voiculescu Corina-Mirela suma de 2.984.358,6 lei , reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), acţiuni ce au fost donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Corina-Mirela conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”.

– de la inculpatul Voiculescu Dan , în calitate de beneficiar real al Compania GRIVCO Sa Bucureşti la data încheierii contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, a sumelor încasate cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 76,5% în perioada 30.06.2003 – 06.06.2006, respectiv suma de 3515756,4 USD plus TVA aferent , calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

– de la numita Voiculescu Corina-Mirela a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 37,375% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

– de la numita Voiculescu Camelia Rodica a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 39,125% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

În baza art 397C pr pen, art 249 alin 4 C pr pen dispune luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei de la data punerii în executare a dispozitiei de indisponibilizare a sumei de 3.515.756,4 USD plus TVA aferent , calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Dan Voiculescu , inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, care se vor identifica în cursul punerii în executare a prezentei dispozitii de indisponibilizare.

Tagged , , , , , , ,

Puscariile media 2015

Sursa: HotNews

Zbaterile Pro TV de la inceputul anului si felul in care acest post a reusit sa-si pastreze suprematia in fata ofensivei Intact au fost cea mai vizibila batalie de pe piata media in ultimul an. Dar razboiul pentru audiente n-a fost nici pe departe singurul care a afectat aceasta piata in 2014. Alte lupte au reusit sa schimbe radical peisajul presei si chiar al publicitatii si au diluat speranta ca 2015 va fi un an mai linistit: condamnarea lui Dan Voiculescu, actiunile penale in cazurile Mediafax si Media Pro, urmarirea penala a sefei CNA, Laura Georgescu, dar si paralizarea acestei institutii, angajarea totala a unor televiziuni in politica si in atacuri la justitie, “povestile” cu ofiteri acoperiti, amenzile Concurentei ce au lovit in premiera agentiile de publicitate.

Imagine

Laura Georgescu, Dan Voiculescu, Adrian Sarbu si Laura Codruta Kovesi / Sursa foto: Agerpres si Mediafax

Cazul Pro TV: Tulburarile post-Adrian Sarbu si izbanda in fata ofensivei Intact

2014 a fost primul an, dupa doua decenii, in care se poate spune ca a avut loc o batalie reala pentru suprematie in audiovizualul romanesc. Dupa plecarea lui Adrian Sarbu de la conducerea companiei-mama a Pro TV, in 2013, prima parte a anului a fost in buna masura o perioada de deruta pentru liderul pietei media din Romania.


Condamnarea lui Dan Voiculescu si efectele asupra Antenelor

Una dintre cele mai dure lovituri primite de media romaneasca din cauza patronatului a fost condamnarea lui Dan Voiculescu in dosarul ICA , insotita cu decizii de confiscare a unei parti din averea fiicelor acestuia, proprietarele trustului Intact, dar si a sediilor Grivco si Antena 3.

  • Intact a luptat, pe tot parcursul anului, pe trei fronturi – cel al justitiei, cel politic (alegerile prezidentiale) si cel cu Pro TV. In aceasta din urma lupta, trustul familiei Voiculescu a incercat sa profite de pe urma destabilizarii simtite in Pro la inceputul anului: a atras numerosi oameni de la liderul pietei TV, directorul Sorin Alexandrescu mandrindu-se la un moment dat ca 80% din vedetele autohtone sunt la Antene ; a incercat sa-si intareasca portofoliul prin relansarea GSP TV ca Zu TV ; a anuntat modificari tehnice si a preluat modelul Pro intr-o tentativa – nefrunctificata pana la finele anului – de a iesi din must carry .


Adrian Sarbu – sub asediul ANAF si al procurorilor. Actiunile penale in cazurile Mediafax si Media Pro. Insolventa Mediafax

Intact nu a fost singurul trust de presa afectat de probleme cu justitia. Adrian Sarbu, fostul sef al CME/Pro TV care a mostenit problemele aparute in paienjenisul de firme din imperiul Media Pro si care a ramas proprietar Mediafax, s-a confruntat cu actiuni in justitie in ambele cazuri.

  • La sfarsitul acestui an, lui Adrian Sarbu ii expira interdictia contractuala , impusa la plecarea sa din CME, de a nu intra in concurenta cu operatiunile media ale grupului pe care l-a condus pana anul trecut. In toamna, doi dintre oamenii apropiati lui, Lucian Mandruta si fosta producatoare Ruxandra Ion, au obtinut de la CNA licente pentru doua noi televiziuni . Surse din piata vorbeau, in acel moment, de o intentie a lui Sarbu de a-si intari pozitia pe piata media prin mai multe noi canale TV de nisa, insa animatia a incetat dupa valul de actiuni ale procurorilor in cazurile Mediafax si Media Pro.

PDATE Alte cazuri de patroni de presa cu probleme in justitie

  • In iunie, proprietarul Romania libera, Dan Adamescu , era adus cu duba la DNA, procurorii hotarand ulterior sa-l trimita in judecata, impreuna cu alti suspecti, intr-un dosar privind interventii in cauze de insolventa. In octombrie, instanta suprema a decis ca omul de afaceri sa ramana in arest la domiciliu . Problemele lui Dan Adamescu, pe filiera Astra Asigurari, incepusera cu multe luni inainte http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16636389-cine-este-dan-grigore-adamescu-omul-din-centrul-scandalului-dintre-asf-astra-asigurari.htm. In domeniul presei, Dan Adamescu a primit o alta lovitura din partea BRAT, care in prima parte a anului a redus abrupt cifrele oficiale de vanzari ale ziarului Romania libera , dupa ce a aflat ca publicatia isi umflase masiv tirajul ani de zile.
  • Spre sfarsitul anului, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru – coproprietar la Realitatea TV alaturi de Cozmin Gusa – la patru ani de inchisoare cu executare intr-un dosar cu prejudiciu de peste patru milioane de euro.

Alte actiuni in justitie contra unor institutii media si jurnalisti

Tot in 2014 s-a generalizat fenomenul in care trusturile media, diverse posturi sau realizatori TV au fost date in judecata – sau au actionat in judecata pe altii – pentru actiuni de defaimare, denigrare sau insulte pur si simplu.


Dezastru la CNA. Urmarirea penala a sefei Laura Georgescu

Justitia a actionat, in 2014, si la varful principalei institutii responsabile cu ordinea in audiovizualul romanesc, CNA. Sefa Consiliului, Laura Georgescu, este urmarita penal intr-un caz de proportii in care este vizata, colateral, si fosta membra CNA Narcisa Iorga.

  • La sfarsitul anului, Laura Georgescu este, inca, in functie.


Consiliul Concurentei – amenda fara precedent pentru 11 agentii de media

O alta investigatie sonora, dar de alta natura, a fost cea a Consiliului Concurentei impotriva mai multor agentii de media, soldata in premiera cu amendarea a 11 agentii cu suma totala de 3,2 milioane de euro – amenzi sub pragul minim recomandat pentru cazurile de cartel.

  • Tot Consiliul Concurentei a declansat, la finele anului, o alta investigatie referitoare la preluarea agentiei Zenith Romania de catre Publicis Groupe.


Scandal dupa scandal la TVR

O zona in care s-a resimtit absenta unor investigatii oficiale este situatia de la Televiziunea romana. Aici, scandalul a fost cvasipermanent dupa ce, la finele anului trecut, Stelian Tanase a fost numit interimar la conducerea institutiei. Neregulile si reclamatiile s-au tinut lant:

  • Anul a inceput cu un scandal legat de alegerile interne pentru numirea reprezentantilor angajatilor in CA . Cei care aveau sa fie, in cele din urma, alesi de angajati au fost respinsi , moment in care a inceput o serie de actiuni in justitie care, pana la finele anului, au lasat Consiliul de Administratie al TVR fara reprezentanti ai angajatilor.

 

Tagged , , , , , , , , , ,