Tag Archives: guvernul ciolos

De ce trebuie să aibă medicii salarii egale oriunde în țară?

Măsura guvernului de a spori salariile din Sănătate are la bază considerente etice. Guvernul a spus că urmărește “corectarea pe orizontală și verticală a structurii salariale în Sănătate… creşterea echităţii salariale în administraţia publică centrală” și că măsura “presupune o abordare bazată pe etică, prin aplicarea principiului <<la muncă egală, plată egală>>”

Poza de mai jos ilustrează unul din scopurile urmărite de guvern, acela de a alinia salariile personalului medical pe orizontală, între spitale.

Salarii medici

Am observat că dacă le vorbești oamenilor de egalitate, i-ai vrăjit. Într-o lume semi-feudală, plină de clientelism, baroni, monopoluri, bariere la intrarea pe piață, privilegii și derogări, este normal ca “egalitate” să sune bine. Fiindcă oamenii sunt sătui până în gât de inegalitățile impuse cu forța. Doar că aderând la idealul egalității, oamenii uită că nu inegalitatea în sine este problema – la fel cum nu egalizarea salariilor este soluția – ci modul artificial în care iau naștere inegalitățile.

Într-un fel măsura luată de guvern este anacronică. Reforma în domeniul bugetar ar trebui să meargă în direcția racordării recompensei salariale la efortul depus și la talentul exprimat, adică ar trebui să avem o diferențiere mai clară între profesorii și doctorii care chiar sunt pricepuți și își fac treaba și restul, care au trecut prin școală ca gâsca prin apă sau care se uită la ceas ca să plece mai devreme acasă. (Impresia mea este că avem prea mult egalitarism în sistem, nu prea puțin.) Ei bine, în loc să meargă în această direcție, măsura cabinetului Cioloș o ia în direcția opusă.

Așa că vă propun să vă gândiți: este firesc ca salariile medicilor să fie egale? Rezolvă această măsură problema perceputei inechități a sistemului?

Oare medicul care câștigă 3556 lei la Fălticeni este dezavantajat față de medicul care câștigă 4608 lei la București, respectiv față de cel care primește 4994 lei la Craiova? Salariile sunt diferite, evident, dar și costul vieții este diferit. O garsonieră de închiriat în Fălticeni costă 100 de euro, în București chiria medie este de 250 de euro. Iată câteva statistici macroeconomice,din prognoza CNP pe 2016:

Suceava: PIB/loc. – 5142 euro; salariu mediu net – 1583 lei;
Craiova: PIB/loc. – 6559; salariu mediu net – 1787 lei;
Bucuresti: PIB/loc. – 22215 euro; salariu mediu net – 2882 lei.
Și prețurile din piețe sunt diferite, există ușoare diferențe și la prețul carburanților. Așadar, prin prisma costului vieții, cu aceeași sumă de bani îți poți permite să trăiești mai bine la Fălticeni decât în București. Chiar și dacă ne raportăm la ierarhia socială, un medic care câștigă în prezent 3556 lei la Fălticeni obține practic de 2,25 ori mai mult decât salariul mediu net pe județ; în același timp, un doctor remunerat cu 4608 lei la București câștigă doar de 1,6 ori mai mult decât salariul mediu în capitala României.

Mi se pare clar că egalizarea salariilor nu rezolvă problema inegalității, nici măcar din perspectiva socialistă a guvernului. Deoarece puterea de cumpărare, costul vieții și ierarhia veniturilor sunt diferite în funcție de orașe și regiuni, egalizarea salariilor nominale nu face decât să creeze discrepanțe reale.

Din păcate, se pare că guvernul Cioloș face exact ce spunea președintele Iohannis să nu se mai întâmple: reformită. În loc să pună sistemul medical pe principii concurențiale, statul schimbă doar maniera în care dictează, centralizat, salariile. Această atitudine sabotează stabilitatea bugetară, deoarece este o invitație deschisă adresată altor grupuri de bugetari, să ia cu asalt Palatul Victoria. Dar cel mai important, peste puțin timp vom vedea cum medicii înșiși sunt din nou nemulțumiți. Și e firesc să se întâmple asta, deoarece egalizarea salariilor este de fapt o nouă injustiție.

Tagged , , , , , , , ,

Tradarea plagiatorului Oprea sau Cum a ajums Ciolos Premier

Sursa: Comisarul.ro

Guvernul Ciolos a trecut lejer de votul Parlamentului, dar va mai amintiti cate scenarii au cazut, cat de greu a picat Victor Ponta si cum doua evenimente neasteptate – lebede negre cum li se zice – au dat peste cap toate planurile minutios pregatite in laboratoarele puterii? Istoria caderii lui Victor Ponta incepe cu ziua punerii oficiale sub acuzare: 5 iunie 2015. Din acest moment, zilele fostului premier in fruntea guvernului sunt numarate. Toata vara, Ponta se lupta pentru a supravietui. Partenerul sau loial, Gabriel Oprea, ajunge la un pas sa-i ia locul. Ce n-a functionat? Ce a dat peste cap toate socotelile?

Dupa punerea lui Victor Ponta sub acuzare, Klaus Iohannis ii solicita demisia. Premierul incearca sa castige timp fugind din calea DNA. Un banal accident la baschet vine la momentul oportun, astfel ca zece zile mai tarziu, cand procurorii il cheama la audieri, Ponta zboara inTurcia pentru a se opera la genunchi. Fostul vicepremier, Gabriel Oprea preia functia ca interimar. Ponta lipseste din tara aproape o luna. Revine la Guvern abia pe 8 iulie cand situatia devine ridicola si dupa ce liderii PSD il someaza disperati.

Din pozitia de premier interimar, Gabriel Oprea il asigura pe Victor Ponta ca nu-l va trada, in timp ce negociaza de zor cu liberalii si cu Klaus Iohannis. Ponta avea sa-i reproseze ceva mai tarziu jocul dublu in mod public. Liberalii anunta ca vor sa depuna o motiune de cenzura impotriva Guvernului Ponta in toamna. Planul Oprea – premier intra in linie dreapta.

Pe 1 iulie HotNews.ro publica prima investigatie realizata de Emilia Sercan, care dovedeste ca Gabriel Oprea si-a plagiat lucrarea de doctorat. Aproape nimeni din presa nu preia informatiile. Este inca un semn ca influenta si ambitiile lui Oprea cresc semnificativ.

Toamna il gaseste pe Victor Ponta tot la Guvern. Supravietuieste fara emotii in Parlament motiunii de cenzura depuse de PNL. Cateva zile mai tarziu, apare un nou moment critic, o noua ocazie de a scapa de premierul vanat de toti, inclusiv de abilul Dragnea. Pe 17 septembrie, DNA il trimite in judecata.

In ziua cand Ponta incaseaza in plin lovitura DNA, Gabriel Oprea tropaie de nerabdare prin studiorile televiziunilor. Vicepremierul avid de putere face o declaratie din care razbate mai clar visul sau marire. Intr-un interviu pentru Antena 3, intrebat daca va ajunge prim-ministru in aceasta toamna, Oprea se da de gol: Poate as fi o solutie de premier.

Sansele lui scad dramatic pe masura ce iese la iveala o intreaga retea de doctori plagiatori (in total sase cazuri) coordonati de acelasi Gabriel Oprea. Si-a facut inclusiv secretara doctor iar doi presedinti, Basescu si Iohannis, au decorat-o cu cele mai inalte distinctii ale statului roman. Devine tot mai dificil pentru Klaus Iohannis sa defileze cu Oprea-plagiatorul. Ghinion, cum ar zice presedintele. In timpul asta, Victor Ponta se agata cu incapatanare de putere. Se declara hotarat sa stea pana pe 1 decembrie 2016.

* In prima jumatate a lunii septembrie, evenimentele se precipita. Dupa ce Ponta supravietuieste motiunii se nasc alte planuri de inlocuire a sa din guvern, cum ar fi retragerea UNPR din guvern. In tot acest timp, in subternele PSD Liviu Dragnea face ultimele aranjamente pentru a prelua partidul de la Victor Ponta.

Aflat la un pas sa fie zburat de jocul tradarii, pe Victor Ponta il salveaza ceva noroc in viata. Concomitent cu trimiterea sa in judecata, momentul ideal pentru a-l dobori de la Palatul Victoria, izbucneste criza refugiatilor. De notat ca presedintele Klaus Iohannis evita sa-i mai solicite demisa.

Romania se vede nevoita sa puna pe hold declansarea unei crize politice interne. Liderii UE se agita sa gasesca solutii pentru o Europa lovita de cel mai mare val de refugiati de la al doilea razboi mondial incoace. Pe de alta parte, presedintele Iohannis se pregateste sa efectueze o vizita de sapte zile in Statele Unite. Cum nu poate declansa o criza in acest context extern foarte delicat, puciul anti-Ponta se amana.

La intoarcerea din Statele Unite pe 1 octombrie, surse din administratia prezidentiala comunica un nou termen pentru debarcarea lui Victor Ponta: imediat dupa Congresul PSD programat la jumatatea lunii octombrie. N-a fost sa fie chiar la trei zile dupa congres, dar odata cu inscaunarea lui Dragnea in fruntea PSD, incepe numaratoarea inversa pentru Ponta.

Congresul din 18 octombrie il valideaza pe Liviu Dragnea in functia de presedinte, dupa alegerile interne cu un singur candidat organizate cu o saptamana inainte. Problema noului presedinte ales de pesedisti este ca nu le poate comunica acestora chiar de a doua zi ca vor pierde guvernarea. Prin urmare, debarcarea lui Ponta se amana iarasi, dar foarte putin.

Varianta Oprea premier pica definitiv in nefericita zi de marti, 20 octombrie. Acum isi face aparitia prima lebada neagra, evenimentul neprevazut, care da peste cap toate socotelile. Daca Oprea parea ca mai are o sansa chiar si dupa scandalul de plagiat, moartea politistului Bogdan Gigina a pus capat ambitiilor sale politice. Numele lui Gabriel Oprea devine sinonim cu impostura si cu abuzul. Ponta il menajeaza la maxim de teama ca va pierde un aliat pretios, prin urmare il tine in Guvern.

Pentru adversarii lui Ponta insa, Oprea nu mai foloseste la nimic. Din acest moment, apar pe radar alte nume de posibili prim-ministri. E foarte posibil ca ele sa fi fost luate in caclul mult inainte, inca din august-septembrie, cand scandalul cu Oprea-plagiator se inflamase deja cam mult. Dupa accident, viata lui Oprea e in mainile lui Ponta. Nu-i ramane decat sa vasleasca alaturi de premierul proscris in barca gaurita a guvernarii sale, care ia apa in mare viteza, in speranta ca se va salva cumva. Ponta nu se abtine si ii bate public obrazul ca era pe punctul sa-l tradeze:

* „Strict politic, cred că e o lecţie foarte bună pentru toţi, şi pentru domnul Oprea. Îmi aduc aminte că în fiecare dimineaţa îl chema Klaus Iohannis să-i spună să rupă coaliţia şi să-l pună prim-ministru, după aia venea doamna Gorghiu la Ministerul de Interne la cafea, după aia Predoiu înălţa nişte ode prin presă”, a rabufnit Ponta pe 26 octombrie, la cateva zile dupa moartea politistului care a pus cruce ambitiilor generalului plagiator.

Pe 22 octombrie, adica la cateva zile dupa Congresul PSD si la doua zile dupa politistului din coloana lui Oprea, apele se tulbura din nou. Jurnalistul Rares Bogdan, un apropiat al sefului SRI, Eduard Helvig si un sustinator al presedintelui Klauss Iohannis, anunta numele viitorului premier. “Vom avea un prim ministru tehnocrat, ca si acum 15 ani, cand Mugur Isarescu a condus timp de un an guvernul si a pregatit alegerile parlamentare de la finalul anului 2000. Este vorba de fostul comisar european Dacian Ciolos”, afirma Bogdan intr-un interviu pentru Realitatea FM Cluj.

In treacat fie spus, n-ar fi exclus ca ideea sa vina de la seful SRI, Eduard Hellvig, fost europarlamentar bine conectat la mica lume romaneasca din Bruxelles. Greu de crezut insa ca la acest moment s-a nascut si ideea guvernului de tehnocrati. Klaus Iohannis si strategii sai imaginau se pare alte scenarii, cu un tehnocrat in varf agreat de toti dar cu partidele colcaind sub el.

In acelasi anunt care i-a pus pe toti sforarii in mare incurcatura, Rares Bodan lasa o mica marturie din care aflam ca noua formula cu premier tehnocrat era gandita tot in termeni politici.

* “Dacian Ciolos are cele mai mari sanse sa ajunga premier, pe o formula de guvern PNL-UNPR sau intr-un guvern de uniune nationala PNL-PSD-UNPR”, anunta Bogdan planurile puterii. Altfel spus, presedintele Klaus Iohannis inca se baza pe tradarea lui Oprea sau pe un fel de refacere a USL sub un premier acceptat de toti cu alura de tehnocrat.

La prima strigare, Dacian Ciolos nu pare insa o varianta chiar atat de sigura cum se anunta. Potrivit unor surse HotNews.ro, Ciolos ezita. Vasile Dincu apare ca solutie alternativa si se pregateste temeinic pentru functia de premier. Cu vreo doua saptamani inainte de congres, Liviu Dragnea il invita sa revina in partid cu precizarea ca “social democratia are nevoie de Vasile Dancu”.

Ajunsi in acest punct, sa recapitulam putin faptele. Poveste arata cam asa: in a doua jumatate a lunii octombrie, toata lumea intelege ca varianta Oprea a cazut. Cel care se credea viitorul jupan al Romaniei si se purta ca atare ajunge in cateva zile un celebru nimeni. In laboratoarele puterii se cantaresc deja cu atentie alte doua nume: Dacian Ciolos si Vasile Dancu. Marea intrebare este cum poate fi extras Ponta? Prin retragerea increderii PSD, prin iesirea UNPR din Guvern? Cum poate fi scos din joc un premier insurubat in scaun, pe care opozitia n-a reusit sa-l demita prin mecanisme parlamentare?

Raspunsul la aceste intrebari complicate il ofera tot hazardul, acest jucator imprevizibil al politicii romanesti capabil sa rastoarne in cateva clipe planuri minutios pregatite luni de zile. Apare a doua lebada neagra, care rade toata tabla de sah. In noaptea de vineri, 30 octombrie, izbucneste incendiul la Clubul Colectiv din Bucuresti, soldat cu zeci de morti si raniti.

La fel ca in cazul politistului mort in coloana vicepremierului Oprea, nici acest tragic eveniment nu se lasa cu vreo demisie. Dimpotriva, primarul Piedone anunta sfidator ca este acoperit cu hartii. Este deja prea mult. Prima mare manifestatie botezata ulterior Revolutia Colectiv se inregistreaza marti, 3 noiembrie. Peste 25 de mii de persoane cer in Piata Victoriei demisia lui Ponta, Oprea si Piedone.

In noaptea de marti spre miercuri, Dragnea si Zgonea navalesc in biroul lui Ponta pentru a-l determina sa demisioneze. Il conving intr-un tarziu, iar miercuri dimineata Dragnea se grabeste sa anunte ca la orele 11.00 Victor Ponta isi va anunta demisia. Miercuri, 4 noiembrie, guvernul Ponta este deja istorie.

Istorie ajung si planurile cu guvernul de uniune nationala. Se alege praful de visele liberalilor de a forma un guvern cu uneperistii tradatorului Oprea. Revolutia Colectiv se transforma in cea mai mare miscare de prostest de dupa 90 impotriva clasei politice in ansamblu si impotriva coruptiei. Revolutia anti-coruptie prinde mai toate partidele, pe mai toti liderii generatiei expirate, cu coruptia in brate.

Manifestantii nu mai vor sa auda de politicienii care populeaza azi partidele. Pe strazile capitalei oamenii ies in fiecare zi, timp de o saptamana, de la 18.00 pana spre miezul noptii, cerand in esenta o noua clasa politica si mai putina coruptie. In aceste conditii, varianta Dancu premier cade desi, date fiind ezitarile lui Ciolos, avea sanse bune. Orice alta combinatie cu partide e in aer.

Revolutia Colectiv, a doua lebada neagra, reseteaza cu adevarat jocul. Toate planurile sunt date peste cap. In cele din urma, Dacian Ciolos este convins iar acesta accepta, se pare, cu conditia de a fi lasat sa-si formeze singur echipa.

Marti, 10 noiembrie, in ziua desemnarii lui Dacian Ciolos pentru functia de premier, PSD amorseaza o ultima bomba pe care o arunca in bratele viitorului Guvern, fortand in Parlament majorarea tuturor salariilor bugetarilor cu 10%. A doua zi, in plenul Parlamentului, liberalii voteaza alaturi de PSD cresterea salariilor, un gest ostentativ impotriva presedintelui Iohannis, percept la Cotroceni drept sfidator si incorect.

Klaus Iohannis incepe consultari cu partidele iar dupa cateva zile isi anunta optiunea pentru guvern de tehnocrati. Asta dorea de la bun inceput? Evident ca nu, dar sub presiunea strazii n-a avut de ales.

Relatiile dintre Iohannis si PNL,si asa intr-un proces accentuat de racire, se rup definitiv. Ruptura se vede “cristal clear” la formarea guvernului Ciolos. PSD intra in guvern cu Vasile Dancu, care ajunge doar vicepremier insa peste doua ministere cheie: dezvoltare (banii pentru baroni) si administratie (functii si proiecte in administratie). Pe langa dezamagire,in tabara liberalilor se instaleaza teama ca Dacian Ciolos si tehnocratii lui vor prelua intr-o buna zi partidul.

Tandemul Iohannis – Ciolos conteaza mai degraba pe PSD-ul lui Dragnea pentru a trece de Parlament si intoarce complet spatele PNL, partidul care l-a sustinut in campanie. Cam asa s-a scris istoria “guvernului tehnocrat” pe care nu si l-a dorit nimeni, in afara un public exasperat care le-a urlat politicienilor in fata din toti rarunchii: stop! Coruptia voastraucide!

Tagged , , , , , , , , , ,

Sondaj CSCI – noiembrie 2015 – Accidentul din Colectiv: vinovati, evaluare interventie, solutii

Sondaj CSCI – noiembrie 2015
Accidentul din clubul Colectiv: vinovati, interventie, solutii


Directie Romania

  • Numarul romanilor care considera ca, in momentul de fata, Romania se indreapta intr-o directie buna, a scazut de 42% in luna octombrie, la 40% in noiembrie.
  • 55% dintre cei intervievati cred ca directia spre care tara se indreapta este una gresita.
Accidentul din Clubul Colectiv


Vinovati

  • 38% dintre romani sunt de parere ca proprietarii clubului poarta cea mai mare responsabilitate pentru evenimentul in in urma caruia au murit peste 30 de tineri si mai mult de 180 de oameni au ajuns la spital;
  • Primaria locala este responsabila pentru incendiul de vineri in opinia a 35% dintre cei intervievati.
Evaluare interventie
  • Intrebati care institutii considera ca au actionat “bine” si care au actionat “prost” in cazul accidentului de la Colectiv, romanii au apreciat pozitiv modul in care au intervenit, dupa incendiul de la Colectiv, Spitalele (99%), Cetatenii, pentru donarea de sange (98%), Ambulanta si SMURD (94%) si Pompierii (90%);
  • La polul opus, cele mai multe nemultumiri se indreapta catre autoritatile locale (primaria) – 64%.
Solutii
  • Majoritatea romanilor (65%) cred ca astfel de accidente pot fi evitate pe viitor prin cresterea rolului statului si al autoritatilor;
  • 29% dintre cei intervievati sunt de parere ca societatea civila trebuie sa preia o parte dintre atributiile de control de la stat.
Incredere personalitati


Ierarhia ramane constanta

  • Niciun lider politic nu are nivel de incredere peste 50%;
  • Ierarhia ramane constanta – Klaus Iohannis si Victor Ponta raman in topul increderii;
  • Chiar daca este in scadere, Iohannis ramane pe prima pozitie in top, cu 49%, in timp ce increderea in Victor Ponta creste de la 36% (in octombrie) la 39% in noiembrie.
  • Liderii politici se pozitioneaza ceva mai jos in clasament – Calin Popescu Tariceanu – 35%, Liviu Dragnea – 24%, Traian Basescu – 17% si Alina Gorghiu – 10%.
Intentie de vot partide


PSD si PNL, pe primele doua locuri

  • Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD ar obtine 39% din voturi, in timp ce noul PNL (PNL+PDL) ar fi votat de 35% dintre romani;
  • La o distanta considerabila, dar aproape de pragul electoral si la egalitate se afla  ALDE (PLR+PC) si PMP, fiecare cu 5%;
  • Dintre partidele anti-sistem, cele care obtin scorurile cele mai bune sunt M10 al Monicai Macovei  (5%) si PRU al lui Bogdan Diaconu (3%);
  • UNPR scade la 2%.
Satisfactie nivel de trai


Multumire fata de actul de guvernare 

  • Numarul romanilor care considera ca in Guvernarea Ponta starea economiei s-a imbunatatit a crescut cu 7 procente, de la 41% (octombrie) la 48% (noiembrie) – de peste doua ori mai mare decat cei care sunt de parere ca starea economiei s-a inrautatit -22%.
Metodologie si esantion:
  • Populatia adulta, neinstitutionalizata folosind metoda CATI. Intrebari legate de subiecte actuale;
  • Esantion – 992 interviuri;
  • Esantion  multistadial cluster, cu selectia probabilistica a persoanelor;
  • Esantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2009 si recensamantul populatiei 2002. Eroare tolerata 3.2%, la un nivel de probabilitate de 95%;
  • National;
  • 2-4 noiembrie 2015.
Vezi studiul complet
Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,