Tag Archives: iccj

Mita pentru directorii Unicredit

Sursa: Comisarul.ro

Ion Țiriac, pe LISTA DNA. Ițele duc spre o mită de 60 de milioane de EURO. Cocoș a RECUNOSCUT în instanță că a MITUIT doi directori Unicredit Ion Țiriac

Încet-încet, ițele afacerii Microsoft-EADS duc către Ion Țiriac. Și explică rapiditatea cu care în vară prietenul de vânătoare al mahărilor finanțelor germane a vândut, sub preț, procentul de 45 la sută pe care-l mai deținea la banca Unicredit Ion Țiriac devenită între timp Unicredit. Este din ce în ce mai evident, așa cum scriam cu ceva timp în urmă, că negocierile dintre Țiriac și procurorii DNA au eșuat. Este incredibil de suspectă tăcerea presei mainstream românești în legătură cu acest subiect!

Chiar au uitat toți, subit, de partidele de vânătoare organizate la Balc? Au uitat toți de frăția dintre Țiriac și Adrian Năstase, prim-ministrul care a fost la baza încheierii celor două contracte?

Omul de afaceri Dorin Cocoș a declarat luni, în fața judecătorilor de la ICCJ, că a fost întrebat de către Claudiu Florică, denunțător în dosarul Microsoft, dacă este de acord să transfere câte 1 milion de euro din comisioanele încasate către Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, de la Unicredit, la acea dată Unicredit Ion Țiriac, menționând că a acceptat propunerea.

Fostul soț al Elenei Udrea a lăsat de înțeles în fața instanței că pentru încheierea afacerii Microsoft ar fi fost mituite și persoane din conducerea băncii Unicredit Ion Țiriac, care a finanțat Ministerul Comunicațiilor. Dorin Cocoș i-a nominalizat pe Răsvan Radu, președinte al Unicredit Bank și Șerban Tănăsescu, director din cadrul aceleiași bănci și fiul lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

“La final, Claudiu Florică și Dinu Pescariu m-au întrebat dacă sunt de acord ca din comisioanele noastre să plătim câte un milion de euro pentru Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, care lucrau la Unicredit Ion Țiriac, bancă ce a finanțat proiectul, că Guvernul nu avea bani. Am fost de acord, ce să fac?!”, le-a spus Cocoș judecătorilor ICCJ.

Claudiu Florică deținea companiile care au încheiat contractul de livrare a licențelor Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor condus de Gabriel Sandu. Contractul a fost cesionat către Unicredit Ion Țiriac în 2009, pe motiv că Ministerul Comunicațiilor nu deținea banii necesari pentru plata integrală și într-o singură tranșă a contractului. Valoarea contractului încheiat cu asocierea condusă de D-CON.net și controlată de Claudiu Florică a fost de 96 de milioane de euro, el fiind ulterior majorat cu alte 33 de milioane de euro.

Mita pentru angajații Unicredit Ion Țiriac a fost doar un mizilic

Omul de afaceri Ion Ţiriac şi ministrul PSD Ioan Rus, precum şi oameni importanţi din Germania ar fi implicaţi în dosarele Microsoft şi EADS, notau publicaţiile în limba germană Der Freitag și Huffington Post în urmă cu fix un an de zile.

“În afara firmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computers și Microsoft, în legătură cu această tranzacţie apar şi numele lui Gerhard Schroder, fost cancelar german, Bodo Hombach, fost coordonator al Pactului de Stabilitate în sud-estul Europei, ale oamenilor de afaceri Ion Ţiriac și Klaus Mangold, se arată în articolul publicat în 2014.
Sub umbrela EADS, compania europeană în domeniul aerospaţial, mai mulţi demnitari europeni, dar şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac şi Klaus Mangold ar fi primit mită în valoare de peste 60 de milioane de euro.

Între timp, Ion Țiriac a vândut rapid acțiunile la banca implicată în dosarul de corupție

“Ţiriac Holdings Ltd. îşi vinde cele 45 de procente din UniCredit Ţiriac Bank S.A. către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat, capitalul deţinut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Ţiriac Bank S.A. creşte de la 50,6% la 95,6%. Finalizarea tranzacţiei este preconizată înainte de sfârşitul lunii iunie 2015. Părţile acordului au agreat să nu dezvăluie preţul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacţiei. UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acţionarilor minoritari ai UniCredit Ţiriac Bank S.A. pentru a le achiziţiona acţiunile deţinute”, a anuntat pe 3 iunie ac. Unicredit Austria.

UniCredit Ţiriac Bank are o reţea formată din 180 de sucursale şi aproximativ 3.350 de angajaţi.

După valoarea activelor, instituţia de credit ocupă poziţia a şasea în sistemul bancar românesc, cu o cotă de piaţă de 7,17%. Anul trecut, banca a avut un profit net în urcare cu 7%, la 80,3 milioane lei, şi venituri operaţionale cu 2,1% mai mici, de 1,3 miliarde lei (293,4 milioane euro).

Instituţia a funcţionat sub de­numirea Banca Comercială Ion Ţiriac din 1991 până la 31 august 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România SA – banca absorbită, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA, până la 1 iunie 2007 când a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România SA – banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac.

După ieşirea omului de afaceri din acţionariatul băncii, grupul italian va analiza dacă va mai păstra, cel puţin pentru o perioadă, denumirea UniCredit Ţiriac Bank.

Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.

Divizia Auto Ţiriac Holdings include Ţiriac Auto, importatorii (Hyundai Auto România, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop. Pe partea de real estate, Ţiriac deţine Clubul Rezidenţial Stejarii şi Residenz, trei centre de afaceri (centrul Ţiriac, Nouveau şi Vama Poştei), 18 showroomuri în Bucureşti şi în ţară, spaţii comerciale (Metro Punct Piatra Neamţ) şi Praktiker din Târgu-Mureş, clădirea flotei de aeronave din Otopeni şi 1.100 de hectare în spaţii intravilane în întreaga ţară.

Pe lângă participaţia de 45% din UniCredit Ţiriac Bank, grupul Ţiriac mai controlează prin altele 44% din compania de asigurări Allianz Ţiriac, 25% din servicii de handling pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi 15% din grupul de retail Metro România.

La 31 decembrie 2014, valoarea totală a creditelor acordate de UniCredit Ţiriac Bank era de 16,97 miliarde de lei (3,78 miliarde de euro).

Unicredit a renunțat la jumătatea lunii august 2015, după două luni de la anunțul privind preluarea acțiunilor de la deținătorul domeniului de vânătoare de la Balc, la paricula Ion Țiriac din denumire.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Judecatorul Dolache Damian si Racketii moldoveni

Sursa: Riseproject.ro

Judecătorul Damian Dolache – unul dintre cei doi magistrați care au dispus achitarea Marianei Rarinca în cazul de șantaj reclamat de președinta Curții Supreme – a pus pe liber mai mulți rakeți ai grupării „Patron”, implicați în asasinate la comandă și contrabandă de țigări. Cazul “Rarinca”, pretext de campanie media împotriva șefelor DNA și ICCJ, este invocat des și de politicienii vizați de procurori în dosarul “Șova”.

Dans cu rakeții la tribunal

CONTRABANDIȘTII În 2012, Damian Dolache a făcut parte din completul Curții de Apel care l-a scăpat de acuzații pe șeful unei brigăzi de contrabandiști de țigări.

Parte a rețelei criminale conduse de „hoțul în lege” moldovean, Ion Gușan zis Nicu Patron, brigada lui Veaceslav Secrieru era formată din 30 de persoane, cetățeni moldoveni, ucraineni și români. Fusese destructurată în urma unei investigații DIICOT care a arătat că interlopii puseseră la punct o rețea națională de fabrici clandestine de țigări, cu utilaje aduse din Rusia și Moldova. Liniile ilegale de producție și ambalare au fost amplasate în Dâmbovița, Harghita, Vâlcea, Neamț și Suceava. Secrieru a fost achitat, ceilalți – condamnați. Detalii, AICI.

Robert Gîrleanu

ASASINUL Anul acesta, judecătorul Damian Dolache s-a întâlnit din nou cugruparea Patron, când pe rolul Curții de Apel a ajuns dosarul lui Robert Gîrleanu – un raket al grupării, acuzat de trei asasinate la comandă și condamnat anterior de Tribunalul București la închisoare pe viață.

Dolache a considerat însă că moldoveanul ar fi nevinovat în lipsă de probe și a dispus achitarea lui, în deplină opoziție cu celălalt judecător din complet. În situația în care cei doi aveau opinii separate, al treilea magistrat intrat în completul de divergență a decis că hotărârea Tribunalului București este corectă, menținând condamnarea pe viață a lui Robert Gîrleanu. Sentința definitvă a fost dată acum două săptămâni, pe 27 mai, dar Gîrleanu a dispărut între timp. Acum, el este urmărit general.

Deși era arestat încă din 2011 și judecat pentru triplu omor, după trei ani de proces, cu doar câteva luni înainte de verdictul final, Robert Gîrleanu a fost eliberat din arest preventiv și pus sub control judiciar. Asta s-a întâmplat în februarie 2014.

Raketul are statut de soldat în organizația „Patron” și, dincolo de omoruri la comandă, execută orice tip de acțiune în forță a grupării. Sportiv la bază, Gîrleanu a fost acuzat de furturi de autoturisme în România, ceea ce nu l-a împiedicat însă să asigure protecție chiar brigăzii lui Secrieru, achitat ulterior de judecătorul Damian Dolache. Toate acestea, în condițiile în care Gîrleanu mai aștepta o sentință definitivă în cazul altor fabrici ilegale de țigări, descoperite în 2009 în Ialomița, România.

TRIPLUL ASASINAT Cele trei crime de care este acuzat direct Gîrleanu au fost comise în anul 2000 în raionul Ialoveni din Republica Moldova. Victimele, trei hoți de mașini de lux, au fost răpiți, torturați și executați cu pistoale automate. Cadavrele lor incinerate au fost îngropate într-o pădure și au zăcut acolo aproape zece ani. Abia în 2008, cei trei au fost dezgropați și identificați. Anchetatorii moldoveni au stabilit că escadronul de asasini a fost condus de Gîrleanu care a acționat la comanda lui Ion Druță zis “Vanea Pisateli” – un lider interlop moldovean judecat și el în acest caz, dar la Curtea Supremă din Republica Moldova. Detalii, AICI

Ion Druță zis Vanea Pisateli

“Vanea Pisateli” este căutat de Interpol încă din iulie 2013 la cererea autorităților din România, pentru trafic de arme și complicitate la crimă. În București, moldoveanul este acuzat că a organizat un asasinat la comandă pe frontul unui război interlop. Poliția susține că “Pisateli” l-ar fi adus în România pe asasinul moldovean Vitalie Proca, i-a dat acestuia informaţiile despre țintă și a intermediat suportul logistic, adică o mașină cu numere de Bulgaria, automatul Kalaşnikov şi pistolul Makarov, utilizate în atentatul care a avut loc în noiembrie 2012 în cartierul bucureștean Vitan. RISE Project a descoperit că înainte de incident, Proca a intrat în România cu o mașină deținută de fima lui Robert Gîrleanu. Detalii, AICI.

În prezent, “Vanea Pisateli” se află în închisoare, la Chișinău, fiind condamnat deja la cinci ani pentru că a vândut reporterilor RISE un lansator de grenade anti-tanc și un pistol semiautomat din cele traficate acum în Ucraina. Detalii, AICI.

CUMETRIAVanea Pisateli” este finul de cununie al afaceristului român, Liviu Munteanu, cel care administrează firma lui Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta. Munteanu și Herțanu sunt cercetați la DNA Ploiești pentru fapte de corupție și deturnare de fonduri europene în același dosar cu mogulul Sebastian Ghiță. Detalii, AICI.

Frații lui “Vanea Pisateli” sunt și ei închiși în România, condamnați la 17 ani în primă instanță, pentru că ar fi organizat uciderea unui afacerist din Bacău în casa lui de vacanță. Prin natura funcției sale în organizația Patron, “Pisateli“ reprezintă brațul armat, adică șeful brigăzilor de rakeți formate din sute de luptători și sportivi ai cluburilor din Moldova pe care tot el le gestionează.

Ion Gușan zis "Nicu Patron"

“HOȚ ÎN LEGE” Formată din rakeți moldoveni și transnistreni, majoritatea sportivi, gruparea Patron s-a specializat în trafic de persoane, contrabandă, taxe de protecție și asasinate la comandă. În 2001, printr-un ritual specific, “Nicu Patron” a fost “botezat” drept <vor v zakone> – ceea ce în rusă înseamnă<hoț în lege>. Gruparea e fondată pe principii militare și funcționează după reguli tradiționale ale mafiei ruse. Organizațiile <vor v zakone> au apărut la începutul anilor ’30 ai sec. XX în locurile de detenţie ale Uniunii Sovietice.

În septembrie 2013, liderul suprem al grupării, Nicu Patron, a fost arestat în România de către DIICOT, împreună cu doi dintre aghiotanții săi, Valeriu Gori zis Valera și Vasile Trohin. Ei sunt acuzați de contrabandă și constituire de grup criminal organizat. Dosarele penale în care sunt judecați mai mulți membri ai rețelei împreună cu fiul unui șef din poliția română, vizează și un clan interlop din Prahova, anchetat, la rândul său, și în dosarul lui Marcel Păvăleanu, fost consilier la Secretariatul General al Guvernului. Detalii, AICI.

Între timp, la București, „Nicu Patron” și secunzii lui au fost eliberați sub control judiciar și își așteaptă sentințele definitive în alte două dosare. Ei au fost inculpați și într-un caz aflat pe rolul Tribunalului din Veneția, Italia, sub suspiciunile de trafic de persoane și activități de tip mafiot, dar ar urma să fie predați italienilor abia după ce în România se vor soluționa definitiv toate cauzele.

Până acum, singurul fugit rămâne Robert Gîrleanu, deși măsura de control judiciar dispusă împotriva lui presupune monitorizare constantă din partea poliției.

Factorul Rarinca

Mariana Rarinca, în studiourile Antena 3

CAMPANIA TV ȘI SCANDALUL “ȘOVA” Ultima achitare de notorietate dispusă de judecătorul Damian Dolache s-a consemnat în controversatul caz al Marianei Rarinca.

Femeia a stat șase luni în arest, după ce Livia Stanciu, presedinta Înaltei Curții de Casație si Justiție (ICCJ), a depus o plangere penală împotriva ei, acuzând-o de santaj. Dosarul a fost instrumentat la DNA, apoi au urmat mai multe hotârâri judecătorești până când Tribunalul București a găsit-o vinovată, pe fond, și a condamnat-o cu suspendare. La Curtea de Apel, Mariana Rarincaa fost achitată de un complet compus din doi judecători, unul dintre ei fiindDolache.

Soluția a generat o campanie mediatică lansată împotriva șefelor DNA și ICCJ la câteva televiziuni de știri cu finanțatori sancționați sau vizați de Justiție.image-2014-12-6-18763846-41-victor-ponta-antena-3

Cazul “Rarinca” este des invocat și de politicienii implicați în scandalul declanșat de dosarul “Șova”. Aici, un fost ministru împreună cu premierul Victor Ponta sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție, dar protejați de imunitatea parlamentară și susținuți de majoritatea guvernamentală. Ieri seară, Victor Pontaa comentat la Antena 3: „Eu sunt un om puternic, am familie, am funcție, am susținere. Dânsa (Mariana Rarinca – n.n.) este o victimă, eu nu. Un om care stă șase luni în arest și este achitat definitv este o victimă a sistemului public”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

16 milioane euro pierdute…

Sursa: Comisarul

Fara indoiala, intre procurorii anticoruptie si parlamentarul miliardar Sebastian Ghita se desfasoara una devarat razboi pe viata si pe moarte, mai ales dupa ce acesta din urma a facut dezvaluiri publice fara precedent, de-a dreptul socante, privind faptul ca ar fi victima unei anchete strict politice. Apoi acesta a inregistrat si mai multe victorii in justitie obtinand, rand pe rand, din partea instantelor, ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe firmele sale.  

Insa situatia s-ar putea schimba radical, procurorii pregatind un veritabil contraatac la baioneta, dupa ce ar fi primit informatii privind implicarea „inamicului public numarul unu” in „deturnarea” unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Practic, anchetatorii deschid astfel noi fronturi impotriva lui Sebastian Ghita, cel suspectat ca s-ar afla in spatele acestor „combinatii” cu fonduri pentru cercetare, in care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbra, pentru a pune mana pe „potul” cel mare.

Inchiriaza inventatori! 

Totul ar fi pornit dupa ce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stintifica si Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finantare pentru sesiunea 2014 – 2020. Iar in lumea academica a inceput sa se tot vorbeasca despre faptul ca, pentru a pune mana pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentati” politici ar fi ajuns chiar sa plateasca doctoranzi si inventatori, ca sa cesioneze lucrari de doctorat si brevete. Iar cum printre numele vehiculate se afla si cel al lui Sebastian Ghita, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a IT-ului, aceasta „barfa” nu avea cum sa nu atraga atentia structurilor informative. Sau cel putin a unei parti din acestea.
Cert este ca, apoi, a aparut ghidul solicitantului „Sectiunea D – Intreprinderi nou-infiintate inovatoare”, unde se poate lua 1.000.000 de euro de proiect daca solicitantul este din Bucuresti sau Ilfov si 1.500.000 de euro daca este din orice alt judet. Inclusiv Prahova, „fief” unde procurorii suspecteaza ca s-ar fi pus la cale o adevarata „suveica” de firme care sa garanteze succesul obtinerii fondurilor pentru cercetare.

In acest scandal apar si numele ministrilor Eugen Teodorovici, Rovana Plumb, Marius Nica si Nicolae Banicioiu

Numai ca reprezentantii unor prestigioase institute de cercetare, dar si alti specialisti care activeaza de o viata, cu rezultate remarcabile, in acest domeniu, au inceput sa susoteasca intre ei ca „sprijinul” acordat de la stat nu este decat o cacealma si ca, de fapt, ar fi vorba de un apel personalizat. Si totul a pornit dupa introducerea in ghidul solicitantului, la pagina 10 a buclucasei prevederi „n”, care prevede ca „proiectul este insotit de documente pre-contracte a caror valoare cumulata pentru perioada proiectului si perioada de durabilitate este cel putin egala cu valoarea asistentei nerambursabile solicitate prin proiect”.
Adica s-a impus conditia sa ai deja contracte de valoarea finantarii pe care o primesti, toata lumea din piata cercetarii stiind ca acest lucru favorizeaza vadit un jucator ca Sebastian Ghita, care are atatea zeci de firme.

Dintr-un buzunar in altul

Dupa cum sustin sursele noastre, suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul ca, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghita, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru ca acestea sa se garanteze intre ele, obtinand astfel fondurile bugetare.
Mai ales ca, de exemplu, institutele nationale sau alti solicitanti nu ar avea timpul necesar sa-si gaseasca precontracte ca sa indeplineasca aceasta stranie conditie, pentru ca nimeni nu investeste intr-un produs aflat in faza de cercetare pana ce nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piata pentru desfacere. In schimb, conform rationamentului celor care monitorizeaza acest caz, un solicitant ca Sebastian Ghita, avand la dispozitie infrastructura de firme si apropiati, inclusiv din domeniul IT sau farmaceutic, societati cu bugete impresionante, are cum sa ruleze aceste pre-contracte. Adica o anume firma X declara ca are contract de 1.500.000 de euro cu firma Y – aflata tot sub controlul sau! –, aceasta declarand ca are pre-contract cu firma Z si tot asa, pana ce se inchide cercul.

Cercetare fara… cercetare

In acest fel ar fi practic eliminate din start, in mod neloial, multe institute si  societati care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-si sa depuna acum proiecte. Si care sunt astfel eliminate tocmai pentru ca fac cercetare pentru cercetare, fara ca target-ul lor principal sa fie planul de afaceri, adica sa aiba pre-contracte. Mai mult, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in acest scandal pe cale sa fie detonat mai apar numele ministrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici si, nu in ultimul rand, cel al lui Nicolae Banicioiu, Sanatatea fiind domeniu prioritar! Iar cum bugetul total al apelului este de 107 milioane de lei si termenul limita expira pe 11 august, ramane de vazut daca „cercetarile” anchetatorilor vor da roade si acestia vor reusi sau nu sa stranga destule probe pentru a intocmi zeci de noi dosare pentru… „cercetare”, cate unul pentru fiecare solicitare considerata a fi frauduloasa. Cătălin TACHE

Caz CONCRET/De citit cu MARE ATENȚIE

In cadrul unuia dintre cele mai importante institute de cercetare si dezvoltare in tehnologia informatiei si comunicatiilor din Romania, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Informatica, prescurtat ICI, se afla in desfasurare un contract cu finantare europeana, avand valente clare de ilegalitate si inoportunitate, contract prin care se va realiza o fraudare de proportie a banilor europeni.

Mai exact, in anul 2014 a fost demarata o procedura de achizitie publica pentru proiectul „Infrastructura de tip cloud pentru institutiile publice”. Obiectivul proiectului, finantat prin FERD, este modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice oferite catre cetateni prin intermediul unei infrastructuri de tip Cloud Computing, care sa aduca imbunatatiri in achizitia si utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor la nivelul institutiilor publice, sa sporească transparenta activitatilor institutiilor publice si sa faciliteze interoperabilitatea intre serviciile electronice publice.

În primul rând există o problemă privind competentele legale ale ICI de a dezvolta un astfel de proiect. Astfel, conform legii nr. 161/2003 ICI nu are atributii sau responsabilitati in ceea ce priveste domeniul guvernarii electronice (e-guvernare, e-administratie) si de asigurarea a interoperabilitatea serviciilor de e-guvernare sau e-administratie. De asemenea, implementarea Directivei nr. 123/2006 privind Serviciile nu intra în zona de competenta a institutului, evident cu exceptia serviciilor proprii.

Drept urmare, nu exista fundamentarea legala a utilitatii si necesitatii realizarii unui proiect de Cloud Computing pentru administratia publica de catre ICI si nicio obligatie legala pentru orice institutie în a utiliza infrastructura ce va fi implementata.
Ca sa nu mai amintim de costurile ridicate ale unui astfel de proiect, ce se amortizeaza foarte greu si in timp indelungat. Totodată, proiectele implementate din fonduri europene trebuie mentinute in stare de functionare pentru minimum 5 ani, timp in care costurile privind mentenanta, licentierea si administrarea sunt suportate de la bugetul de stat, rezultand astfel riscul prejudicierii suplimentare a bugetului de stat, inclusiv in faza post-implementare a proiectului.

Cu toate acestea, pe 1 aprilie 2014, a fost lansata procedura de achizitie publica aferenta proiectului iar pe 19 decembrie 2014, autoritatea contractanta a desemnat drept castigatoare a licitatiei o asociere formata din Uti, Ymens Teamnet (Sebastian Ghita) si CP Consultant Services, care, la randul lor, au ca subcontractanti firmele Siveco Romania si Romsys.
Prima propunere financiara facuta la OIPSI de catre ICI a fost de 10 milioane de euro, ulterior ajungand la 16 milioane de euro, fara vreo justificare si fara sa fie modificata documentatia proiectului, adica dintr-un foc 6 milioane de euro in plus fara sa fie cazul.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Nicolae Andrei, directorul tehnic de la ICI, care trebuia sa realizeze documentatia de proiect, nu detinea cunostintele necesare pentru a duce la bun sfarsit o asemenea sarcina, situatie in care a intervenit Doina Banciu iar documentatia a fost realizata de catre Ymens Teamnet, bineinteles, ilegal, firma introducand specificatii care sa o avantajeze la licitatie.

O parte din tehnologiile propuse (mai ales cele bazate pe Microsoft) puteau fi furnizate si de alti ofertanti. Totusi, acestia nu ar fi putut deveni competitivi pentru ca pretul la care le-ar fi achizitionat ar fi fost mult superior preturilor practicate de catre Microsoft pentru grupul Ymens – Teamnet intrucat acestia au avantajul implementarii a numeroase proiecte pe tehnologie Microsoft si beneficiaza de discounturi preferentiale din partea Microsoft, cu mult mai mari fata de cele oferite firmelor concurente.

Miza realizarii proiectului de cloud de la ICI pe tehnologie Microsoft o constituie faptul ca volumul de vanzari al tehnologiei Microsoft de catre Ymens – Teamnet va atinge, odata cu implementarea proiectului, pragul la care Microsoft acorda dreptul prioritate in livrarea produselor, insotit de mari discounturi pentru România firmei Teamnet, anterior definirii documentatiei pentru cloudul ICI, fiind discutati termenii si conditiile pentru acordarea acestui drept.

Pe de alta parte, documentatia de atribuire si cea care a stat la baza obtinerii finantarii proiectului prezinta numeroase lacune, fapt care va face ca proiectul sa nu atinga indicatorii de performanta pe care ICI si-i asuma prin contractul de finantare semnat cu MCSI. Printre problemele existente se numara faptul ca nu sunt definite servicii concrete, utile atat pentru cetateni, cat si pentru institutiile publice sau guvernamentale ori mediul economic, nu sunt mentionate, in mod concret, institutiile guvernamentale care vor beneficia de cloudul guvernamental si nici aplicatiile curente ale institutiilor care urmeaza a fi migrate in cloud, nu a fost realizata o analiza de impact, care sa prezinte concluzii clare cu privire la oportunitatea migrarii serviciilor institutiilor guvernamentale in cloud, mai ales in conditiile in care, mai mult ca sigur, o mare parte din aceste servicii sunt asigurate ca urmare a derularii unor alte proiecte finantate din fonduri europene. In plus, lipsesc din arhitectura unele componente majore, precum serverul de aplicatie sau definirea modului de asigurare a interoperabilitatii si securitatii iar solutia tehnica aleasa pentru infrastructura necesara realizarii proiectului este supradimensionata in raport cu necesitatile de natura functionala si obiectivele proiectului.

O problema grava este ca in documentatie au fost inserate specificatii tehnice care restrang caracterul concurential al procedurii de atribuire si favorizeaza asocierea Uti, Ymens Teamnet si CP Consultant Services si care conduc catre un grup unitar de sisteme de operare de tip server, baze de date si aplicatii, fiind evidente similaritatile cu platforma de cloud Microsoft Azure (Ymens Teamnet detine si gestioneaza in prezent un cloud privat construit pe aceasta platforma, care asigura in intregime tipurile de servicii proiectate a fi dezvoltate in cadrul proiectului ICI).

Conform legislatiei din domeniul achizitiilor publice, impunerea in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare a unor criterii restrictive, ce privilegiaza un anumit operator economic, poate atrage corectii financiare de 25 % din totalul sumei alocate proiectului sau de pana la 100 % daca se dovedeste utilizarea intentionata a criteriilor ilegale sau discriminatorii.
In aceasta ultima situatie, statul roman va pierde 16 milioane de euro, bani aruncaţi pe apa Sambetei doar pentru ca o mare parte din ei sa fie recuperati in buzunarele incapatoare ale unor oportunisti ai ultimilor ani care, cica, informatizeaza societatea romaneasca.
În ciuda acestor evidente, Doina Banciu sustine public ca obiectivele asumate ale proiectului ICI ar fi destinate zonei de cercetare, specifica institutiei pe care o coordonează, si nu pentru a servi administratiei publice. Desi afirmatia sa nu are sustinere in documentatia aferenta proiectului, acest aspect a fost sustinut de catre Doina Banciu in cadrul discutiilor avute cu reprezentantii MCSI, pentru a raspunde intrebarilor Guvernului referitoare la proiect.

Aşa s-a ajuns la situaţia anormala, in care se va realiza un cloud guvernamental, fara asumarea proiectului de catre Guvern – unica institutie ce are atributele necesare pentru a impune (pe baza de HG) utilizarea unui astfel de cloud pentru entitati din domeniul administratiei publice.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Interceptari DNA Ghita-Moisescu : “Bă, fă-ţi labă ţie, nu mie!”

Sursa: Radu-Tudor.ro

Anchetatorii în dosarul primarului Andrei Chiliman au interceptat discuţii telefonice între Vlad Moisescu şi Sebastian Ghiţă, care îi spune acestuia, în campania electorală din 2014, că ”şi-a băgat puţin coada în sectorul 1” şi că şi-a adus ”prostul” nepregătit în emisiune.

Procurorii prezintă în dosarul în care sunt reţinuţi Andrei Chiliman şi Vlad Moisescufragmente din interceptările unor discuţii telefonice între Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Sebastian Ghiță, care au avut loc în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.

Astfel, una dintre discuţii a avut loc în 31 octombrie 2014:

”GHIŢĂ SEBASTIAN – Ai văzut că mi-am băgat niţel coada în sectorul 1? Cred că m-ai simţit!

MOISESCU VLAD – Cu ce?

GHIŢĂ SEBASTIAN – Un pic, aşa, cu campania! Şi eu, acolo, un om-doi, o de-aia, o convingere, o door-to-door, o..
MOISESCU VLAD – Aaa, da! Nu e…Foarte bine, ce..!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Dar nu exagerat! Că şi voi aţi făcut. Nici să nu fac acolo fără să …(n.n. – nu continuă) Cât vezi scorul? Că, eu am alea de la exit poll-uri şi e 41- 29.
MOISESCU VLAD – Da. Exact.
GHIŢĂ SEBASTIAN – Deci, aşa ne-au ieşit.. Tu ai făcut cu ăia ai tăi, cu GSS-ul sau…?
MOISESCU VLAD – Da, da, da. Şi naţional şi … (n.n. – vorbesc simultan)
GHIŢĂ SEBASTIAN – Şi noi la fel. Am făcut calibrările la exit poll.
MOISESCU VLAD – Da, aşa e”.

Un alt fragment prezentat de procurori este dintr-o convorbire telefonică între Moisescu şi Ghiţă în 11 noiembrie 2014:

”MOISESCU VLAD – Da, mă, da. Ce?
GHIŢĂ SEBASTIAN – Hai, mă, ia-ţi prostu’ şi dă-l în p—a mea! Hai, că mă enervezi!
MOISESCU VLAD – 15 minute am… acuma … (n.n. – vorbesc simultan) Următoarele 80 …s-a dus dracu’.
GHIŢĂ SEBASTIAN – Auzi, mă? Auzi, mă? Ştii ăla cu…ăia doi de se culcă în pat unul lângă altul, şi ăla îi zice: bă, fă-ţi labă ţie, nu mie!
MOISESCU VLAD – Bă, bă, să vii nepregătit în halul ăsta, în p…a mea!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Bă, omule, păi ăsta a stat patru ore şi s-a pregătit. VLADE, s-a pregătit, mă, omul! Îţi dau cuvântul meu! Dar, mă enervezi! Am mers la el acasă, am stat, suntem prieteni toţi…Da’ mai du-te-n p—a mea cu sectorul 1 al tău, că mă enervezi! O sun pe IOANA! Oricum nu vreau să vorbesc cu tine!
MOISESCU VLAD – Hai, bă! E de mândrie, bă!
GHIŢĂ SEBASTIAN – E de mândrie, pe dracu’ să te pieptene! O sun pe IOANA şi te torn la ea. O să-I zic: “IOANO, uite ce face nesimţitul de MOISESCU, fir-ar al dracului să fie!”
MOISESCU VLAD – Da, bine, toarnă! …Auzi? Mai sunt două de-astea, stăm acasă, în p—a mea! Două emisiuni…îmi bag p—a!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Păi, dacă au făcut ăia mişto – tineret, mândria ţării – au făcut mişto de voi cu găinile şi l-aţi trimis pe ăsta la emisiune! (n.n. – râde)
MOISESCU VLAD – Da, pe bune, nene! Sinistru!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Da…Mă enervezi! Mâine să dai un whisky, ca să negociem!
MOISESCU VLAD – Bine!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Hai! Pa!
MOISESCU VLAD – Pa!”

O altă convorbire telefonică între cei doi a fost interceptată în data de 8 decembrie 2014:

”GHIŢĂ SEBASTIAN – Azi m-am văzut cu ATANASIU I-am zâmbit aşa… I-am zâmbit şăgalnic, aşa, c-a zis că dacă vrea să pierd alegerile, apelează la mine.
MOISESCU VLAD – Eh, un dobitoc! Stai liniştit, că nu mai are nici el mult!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Eu, îţi dai seama! Eu ce să zic? Am vrut să-i zic: „Şi domnu’ BIJBOACĂ e la comisie?”. Ha, ha, ha!
MOISESCU VLAD – He, he, he, he, he, he, he!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Dar eu nu … (neinteligibil – n.n.) că ştii că eu nu sunt răzbunător.
MOISESCU VLAD – Da, da, da!”

În 11 noiembrie 2014, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a avut loc, la Realitatea TV, o confruntare dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis, iar în 12 noiembrie Ponta şi Iohannis au avut o altă dezbatere electorală, la B1 TV.

Vlad Moisescu şi Ioana Costescu sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.

Procurorii DNA i-au reţinut pe cei patru şi au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lor preventivă, propunerea fiind judecată vineri.

Tagged , , , , , , , , , ,

Specialisti in…fuga de justitie

Sursa: EvZ

Deputatul Ion Diniță (PC) FOTOGRAFII: NICU DÎRDÎIAC

Frica de severitatea sentințelor date de judecătorii supremi în dosarele de corupție, îi face pe politicienii acuzați de corupție să renunțe la fotoliul de parlamentar. Cel care a lansat această modă a ajuns după gratii.

Doi parlamentari, Dănuț Culețu (PNL) și Ion Diniță (PC), trimişi în judecată de procurorii DNA, şi-au dat demisia ieri din Camera Deputaţilor. Primul efect al demisiilor: procesele acestora se vor muta de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la instanțe inferioare din teritoriu.

Felix: „Tribunalul nu e Justiție?”

Este exact strategia folosită de Dan Voiculescu (PC), în 2013, atunci când a demisionat din Senat. Dosarul a fost mutat la Tribunalul București. Întrebat de ce fuge de Curtea Supremă, Voiculescu a reacţionat: „Încă o dată, Tribunalul nu e Justiție? De ce, Justiție se face numai la ÎCCJ? Adică Tribunalul nu e Justiție, nu are judecători?”. Curtea Supremă a dat, în ultimii ani, mai multe sentințe grele în cazurile unor demnitari acuzați de corupție.

Exemplul lui Dan Voiculescu a fost pus în aplicare şi de alţi parlamentari: Olosz Gergely (UDMR), Iosif Secășan (PNL) sau, recent, Oana Niculescu- Mizil (PSD). Un caz aparte este cel al fostului deputat Stelian Ghiță Eftimie (PDL), acuzat de conflict de interese, după ce şi-a angajat ginerele la cabinetul parlamentar. Fostul parlamentar a preferat să încheie un acord de vinovăție cu procurorii şi a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Purtătorul de cuvânt al deputaţilor PNL, Cristina Pocora, a declarat, ieri, că Dănuţ Culeţu şi-a dat demisia, deoarece are un dosar în instanţă. „Și-a dat demisia pentru că a vrut să nu implice pe nimeni, nici imaginea Parlamentului, nici pe cea a PNL”, a spus Pocora.

Procesele de corupție

ION DINIȚĂ (53 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe 17 decembrie 2014, în dosarul președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu (PNL). El este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la abuz în serviciu. Curtea Supremă respinseseră toate excepțiile ridicate, a început judecarea pe fond, iar următorul termen este pe 7 aprilie.

DĂNUȚ CULEȚU (64 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe 22 decembrie 2014, pentru fapte făcute în calitate de prefect de Constanța. Acuzația: abuz în serviciu. Curtea Supremă a respins pe 22 februarie toate excepțiile ridicate de avocații săi. Dosarul era la Completul de cinci judecători, termen: 7 aprilie.

Ce s-a întâmplat cu ceilalți demisionari

DAN VOICULESCU

Dan Voiculescu (68 de ani) a demisionat de trei ori din Senat (2007, 2012 și 2013) pentru a tergiversa dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. În final, două instanțe inferioare l-au găsit vinovat pentru spălare de bani: Tribunalul București- 5 ani, în faza de fond, și Curtea de Apel București- 10 ani- în apel. Dan Voiculescu este închis din 8 august 2014 la Penitenciarul Rahova.

Dan Voiculescu

OANA NICULESCU – MIZIL

Oana Niculescu- Mizil (40 de ani) a demisonat pe 18 martie 2015 din Camera Deputaților, imediat după ce iubitul său, Marian Vanghelie, a fost reținut pentru o mită de 90 de milioane de euro. Oana este cercetată de DNA pentru operațiuni de comerț, incompatibile cu funcția de parlamentar. Calitatea de deputat a trimis cazul la Curtea Supremă. Dosarul va fi mutat la Curtea de Apel București.


Oana Niculescu Mizil

OLOSZ GERGELY

Olosz Gergely (39 de ani) a demisionat pe pe 13 mai 2013 din Camera Deputaților. În momentul demisiei, dosarul în care era acuzat de DNA pentru trafic de influență era pe rolul Curții Supreme. Cazul a fost trimis la Tribunalul București. Olosz a fost condamnat, inițial, la 7 ani de închisoare, dar sentința a fost anulată. Procesul este pe rolul Curții de Apel București.

 

OLOSZ GERGELY

IOSIF SECĂ ȘAN

Iosif Secășan (61 de ani) și -a dat demisia din Senat pe 8 aprilie 2014, după ce procurorii DNA au început ancheta împotriva sa pentru complicitate la luare și dare de mită. Dosarul său a fost trimis în judecată la Tribunalul Caraș –Severin. Pe 25 martie, Secășan a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare și 90 de zile de muncă în folosul comunității.

IOSIF SECĂ ȘAN

 

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Potrivit Elenei Udrea Maior ex SRI are dosar DNA din cauza Microsoft

Sursa: B1Tv

Ion Cristoiu dezvăluie, într-un editorial postat pe blogul personal, care ar putea fi motivul din spatele reținerii de către procurorii DNA a șefului ANI, Horia Georgescu.
Potrivit jurnalistului, ce s-ar putea ascunde în spatele audierii de la DNA a lui Georgescu a fost dezvăluit de către Elena Udrea în vestitul său jurnal de campanie.

De asemenea, Cristoiu spune că, în jurnalul Elenei Udrea, este explicată ideea că Horia Georgescu ar fi jucat în tabăra lui Victor Ponta, în campania prezidențială din 2014, iar acest fapt ar fi cântărit mult în faptul că președintele ANI a fost ridicat de ”binomul DNA-SRI.”

Totodată, Ion Cristoiu subliniază că prin audierea șefului ANI, fostul președinte, Traian Băsescu, ar fi primit un nou șah din partea procurorilor și estimează că ar putea fi declanșată o campanie de presă prin care să fie prezentate o serie de presupuse abuzuri făcute de inspectorii de integritate în ultimii 10 ani.

“Horia Georgescu, a fost adus cu mandat la DNA. Sub conducerea lui Horia Georgescu, ANI a dat mari bătăi de cap mai ales politicienilor din Gruparea Ponta.
Un bun motiv pentru cîrtițele SRI din presă să mai cobzărească nițel Binomul SRI-DNA, de fapt, judecînd după realități, nu Binomul, ci Biela-Manivelă SRI-DNA, SRI fiind cu împinsul. Uite, strigă purtătorii de cuvînt civili ai Generalilor, DNA e echidistantă: L-a înhățat și pe Horia Georgescu.

Așa aș striga și eu, înscriindu-mă în Corul Forțelor Armate ale SRI din Presă, dacă n-aș fi citit, în Jurnalul Elenei Udrea, următoarele rînduri, pe care le public, evident, fără aprobarea autoarei:
„Începuse campania și nu se fixase termen în procesul ÎCCJ al lui Iohannis. Georgescu de la ANI se dădea plecat din țară, dar eu am aflat că este aici. Îi spunea lui Maior că este în America. Pînă la urmă, s-au întîlnit într-o vineri, Maior și Georgescu, și au stabilit ca Georgescu să ceară ÎCCJ să fixeze termen. S-a fixat termen în săptămîna următoare, apoi au început tergiversările.

Așadar, în Bătălia crucială numită Procesul lui Iohannis, Horia Georgescu a fost de partea cealaltă a Baricadei, de partea celor care-l voiau declarat incompatibil chiar în campanie, în timp ce Binomul SRI-DNA, sau mai bine zis Biela-Manivelă SRI-DNA, se lupta să fie amînat procesul.

Binomul SRI-DNA a cîștigat bătălia. Elena Udrea e după gratii.
George Maior a fost dat afară de Imperator și, potrivit Jurnalului, i s-a întocmit un Dosar la DNA în afacerea Microsoft.
Dacă deschide gura, arest preventiv scrie pe el!

Horia Georgescu a fost înhățat de DNA pentru o faptă din 2010.
Pe lîngă lecția dată tuturor celor care nu cîntă Binomul cu note de Bielă-Manivelă, convocarea lui Horia Georgescu mai rezolvă și alte interese ale Grupării Guvernul Meu:

  • Îi dă un nou șah lui Traian Băsescu. Nu-i exclus ca purtătorii de cuvînt ai SRI din presă să declanșeze o campanie despre abuzurile făcute de ANI sub Regimul Băsescu.
  • E scos din joc cel care putea bombăni întrebîndu-se de ce ÎCCJ n-a dat nici acum Motivarea în procesul Iohannis, deși a trecut ceva timp de la sentință.
  • E scos din joc cel care se încăpăținează să continue un proces (altul decît cel de la ÎCCJ) dintre ANI și Klaus Iohannis, proces despre care scrie pe InPolitics Bogdan Iacob.

A venit rîndul lui Horia Georgescu.
Cine urmează?”, scrie gazetarul pe cristoiublog.ro.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,