Tag Archives: imprumuturi banci

23 October 2015
News

Cum se fura o banca din interior

Sursa: Hotnews

Credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi  de sute de mii de euro date cu incalcarea normelor interne, miscari de milioane de euro prin conturi, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.
Presa a mai relatat cazurile unor functionari care intra in conturile clientilor, dar pana acum foarte putine date concrete au fost date publicitatii, cu atat mai putin documente legate de anchetele interne ale institutiilot de credit. HotNews.ro a documentat un asemenea caz, discutand cu toti cei implicati.

Reprezentantii bancii au confirmat documentele, dar au refuzat sa declare daca si cum a fost finalizata ancheta interna, invocand confidentialitatea datelor. Persoanele implicate s-au aratat chiar contrariate ca am reusit sa obtinem documentele, refuzand insa sa faca precizari pe marginea subiectului. Doar oficiali ai Bancii Centrale s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani si isi pierde cumpatul vazand cat de usor se poate fura, lucrurile pot scapa de sub control. Cazuri ca cele din banca amintita nu sunt foarte rare dar, din fericire pana la urma autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat pentru HotNews surse din BNR.

Nu ne propunem prin acest text sa incriminam vreo banca sau vreo persoana anume, ci sa descriem un mecanism care s-a dovedit in plina extindere in ultimii doi ani..

  • De la euforia imprumuturilor la depresia neperformantelor

Totul a pornit de la firma unui broker de credite din sud-este, care lucra pentru Banca X. Din totalul creditelor contractate de firma Y, circa jumatate inregistrau dupa un an de zile restante de peste 90 de zile. Fiind prin urmare declarate neperformante, banca era nevoita sa depuna la BNR (sa provizioneze) in limbaj tehnic bancar suma imprumutata si nerecuperata. Angajatii departamentului de control intern au verificat firma, au verificat omul de legatura din interiorul bancii si pas cu pas, au ajuns la directorul de agentie. Au fost verificate conturile respectivei doamne director (intre timp ea s-a mutat la o alta banca) si s-au descoperit ca pe parcursul a numai cateva luni, intrarile in cont au fost de circa  80.000 de lei (din care 50.000 de la unul din asociatii firmei de brokeri de credite), in vreme ce iesirile totalizau circa 140.000 de euro, unele sume avand explicatia „cadou”, altele „transfer” sau „imprumut”. O parte dintre destinatari erau fie colegi din banca, fie rude apropiate care erau plecate in strainatate.

Intrari:.
-….. (STAFF) – 200 RON .(explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 45 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 290 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,400 RON (explicatie “Transfer”).
-…(STAFF) – 6,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,000 RON  (explicatie “Imprimut”).
-… (213512) – 50,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-…. (STAFF) – 270 RON (explicatie “Alimentare cont”).
-…  – 8,100 RON  (explicatie “Depunere”).

Iesiri:
-….. – 119,500 EUR (explicatie “Achizitie apartament”).
-…. (Germany) – 4,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 1,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 750 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR  (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,004 EUR (explicatie “Cadou”).
-…. – 810 EUR in … (explicatie “Cadou”).
-…. (STAFF) – 300 EUR in (explicatie “Transfer”).
-… – 600 RON  (explicatie “Chirie”).
-…. – 1,400 RON (explicatie “Chirie”).
-…. – 80 EUR (explicatie “Chirie”).

  •  “Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”

Creditele erau acordate in baza unor documente lipsa, departamentul de compliance al bancii confirmand acest lucru in cadrul anchetei interne. (vezi si atasamentele).

Peste un milion de euro au fost acordati sub forma creditelor la 3 persoane (dintre care unul- directorul de sucursala) fara o minima documentatie. Mai mult, directorul in cauza nu a putut prezenta propriul dosar de credit. Banii si-i virase, dar fara ca in baza de credite acordate de banca sa existe documentele. „Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”, noteaza investigatorii bancii.

O parte din bani, potrivit raspunsurilor date in cadrul anchetei interne erau folositi pentru achizitia de parfumuri, haine sau cadouri. „STAFF” , din transferurile de mai sus, reprezinta persoane din conducerea bancii in cauza, ale carei nume nu le trecem in acest moment, fiind interesati mai degraba de mecanismul care sta la baza acestui tip de furt. Oricum, in cazul de fata au fost implicati mai multi angajati din conducerea sucursalei in cauza, unii dintre acestia mutandu-se deja la alte institutii de credit.

Colegii care se ocupau de controlul acestor tipuri de operatiuni au declarat ca au crezut ca e vorba de „ajustari ale bonusurilor” si nu s-au sesizat ca ceva nu e in regula.

Oficialii bancii au refuzat sa comenteze pe marginea cazului, iar una dintre persoanele implicate cu care am reusit sa stam de vorba a invocat contractul de confidentialitate pe care il are cu banca, motivand ca aceasta este bariera care o impiedica sa ne ofere mai multe relatii.
In mare parte sumele lipsa au fost acoperite, dar cazul a fost preluat de autoritati firma de brokeri intrand in atentia DNA.

Tagged , , , , , , , ,
13 May 2015
News

Cum sa furi in 3 zile 1 miliard de euro

Sursa: HotNews

Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Andrian Candu, a facut public luni seara, pe  blogul sau , raportul societatii americane de audit Kroll privind dosarul care peste Prut a fost numit “Furtul Secolului”, fiind acuzata pana acum disparitia din Republica Moldova a un miliard de dolari.

In documentul citat este mentionat transferul catre firme offshore, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, a 750 mil. dolari, iar principalul nume in jurul caruia se invart tranzactiile este al omului de afaceri Ilan Shor.

In document mai apar si numele unor actuali sau fosti demnitari moldoveni, precum fostul presedinte Petru Lucinschi sau fosti sefi ai vamilor si Aeroportului Chisinau, dar si numele unor cetateni rusi.

Toate transferurile suspecte ale unor sume uriase de bani s-au realizat sub ochii nepasatori ai Guvernului si Bancii Centrale a Moldovei. Un episod relatat in raport este extrem de relevant in acest sens: cand oficiali ai Bancii de Economii (una dintre bancile delapidate) au vrut sa puna la adapost documente esentiale, ei au apelat la o firma de transport despre care se stia ca e controlata de Ilan Shor. Oficialii respectivei firme au raportat dupa doar o zi furtul masinii care transporta documentele.

Astfel, numele omului de afaceri Ilan Shor si al grupului sau de firme este mentionat ca principal beneficiar al tranzactiilor dubioase efectuate la cele 3 banci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, arata sursa citata.

In total, in urma unor tranzactii foarte complexe intre cele 3 banci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, doar intre 24 si 26 noiembrie 2014, Banca Sociala a transferat catre 5 companii necunoscute din Moldova o suma de 13,5 miliarde de lei (circa 750 milioane de dolari n. red.) .

Ulterior, aceste firme au transmis banii in conturile din Letonia ale unor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, transmite Unimedia.

In raportul Kroll se mentioneaza ca in toata aceasta schema s-a actionat concertat si ca s-a urmarit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, in detrimentul celor trei banci.

Lucru ce ar fi dus intr-un final la colapsul celor 3 institutii bancare.

La 30 noiembrie 2014, atunci cand Banca Nationala a Moldovei a impus administratie speciala la cele 3 banci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arata in raport.

Potrivit publicatiei din Republica Moldova, toata schema se pare ca a fost pusa la punct incepand cu 2012, atunci cand, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a inceput sa preia controlul asupra celor trei banci prin diferiti intermediari, sustine Kroll.

“Deocamdata nu este clar daca el (Shor) a actionat singur sau impreuna cu alte parti interesate (traducere Unimedia)” suna una din concluziile investigatiei.

Nu este clar si de ce s-a decis ca principalele tranzactii sa fie realizate tocmai in perioada 24-26 noiembrie 2014.

Peste tot insa, apare un grup de firme din Chisinau despre care nu se cunosc multe lucruri, unele dintre ele aparand anterior si intr-un articol al Ziarului de Garda .

Fara activitati notabile, acest mic grup de firme au reusit sa se imprumute cu sute de milioane de lei de la cele trei banci. Inclusiv si in ultima tranzactie ce a dus la instrainarea a 13,5 miliarde de lei spre firme offshore, scrie Unimedia. Ulterior, aceleasi firme transfera banii catre firme offshore.

Raportul Kroll mai mentioneaza si o presupusa tentativa de a sterge urmele in cazul oferirii cu imprumut ale acestor sume. Este vorba despre cazul masinii unei companii de paza ce face parte din acelasi grup de firme Shor care a fost gasita incendiata la Ialoveni. Investigatorii sustin ca in masina, potrivit martorilor, s-ar fi aflat documente importante ce urmau sa ajunga in arhive.

De asemenea, potrivit sursei citate, Kroll sustine ca de la banci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a incercat sa fie stearsa informatia stocata, insa s-a reusit recuperarea datelor.

De asemenea, investigatorii companiei au solicitat BNM sa faca tot posibilul ca sa preia toate datele electronice de pe servere, retea, emailuri interne, dar si calculatoare ale celor banci pentru a evita stergerea informatiilor care ar putea servi ca probe pentru investigatiile ulterioare.

La final, Kroll sustine ca urmatoarea etapa in investigare ar fi cercetarea mai amanuntita a traseului acestor bani tranzactionati, dar si evaluarea exacta a prejudiciului creat.

Unimedia mentioneaza si ca omul de afaceri Ilan Shor nu a comentat inca aparitia si datele raportului Kroll.

AFP scria pe 9 aprilie ca procurori anticoruptie, parlamentari si chiar detectivi financiari americani incearca de mai multe saptamani sa gaseasca urma unui miliard de dolari care s-a evaporat in Republica Moldova, un scandal bancar care risca sa destabilizeze cea mai saraca tara a Europei.

“Disparitie misterioasa” sau “furtul secolului”? Scandalul a izbucnit in momentul in care Banca centrala a Moldovei (BNM) a descoperit ca trei institutii financiare, reprezentand circa o treime din activele bancare ale tarii, au acordat credite in valoare totala de 1 miliard de dolari, respectiv 15% din Produsul Intern Brut (PIB).

Duminica aceasta a avut loc un protest de amploare la Chisinau, zeci de mii de oameni cerand clarificarea “Furtului Secolului.

Manifestantii au fi aprobat o rezolutie in care au inaintat mai multe revendicari: “Cerem publicarea imediata a investigatiei companiei Kroll care a identificat actorii furtului sistemului bancar, numit “Furtul secolului”. Cerem demiterea conducatorilor de la institutiile care au admis Furtul Secolului. Cerem condamnarea vinovatilor si recuperea banilor furati. Cerem neadmiterea declararii acestor miliarde furate drept datorie de stat, se scrie in rezolutia adoptata.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,