Contextul intern şi internaţional, cel economic dar şi cel geopolitic indică apariţia presiunilor inflaţioniste, o eventuală majorare a dobânzii de politică monetară spre sfârşitul anului viitor în contextul creşterii inflaţiei la 2%, o scumpire a costurilor împrumuturilor statului pe 10 ani, de la 3,3% la 3,9%, şi o eventuală accentuare a riscurilor de derapaj fiscal şi majorare a deficitelor externe.
„Ne aflăm într-un context în care este de aşteptat ca presiunile inflaţioniste să fie în creştere. Mai mult, creşterea dobânzilor în SUA va face ca o parte din investiţiile făcute în pieţele emergente să se retragă. Ambele variabile vor duce în mod inevitabil la o creştere a dobânzilor titlurilor de stat şi deci a costurilor de finanţare a deficitului bugetar”, spune Radu Crăciun, analist financiar şi preşedinte al BCR Pensii Private.
Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania este de părere că „2016 a fost anul de vârf al ciclului post-criză, iar analiza primului deceniu de apartenență la UE indică faptul că România a fost campioana convergenței economice (dintre țările Europei Centrale și de Est). În sfera economiei financiare așteptările privind dinamica prețurilor de consum s-au majorat în perioada recentă, evoluție influențată și de inflexiunea cotațiilor la țiței (pe fondul acordului OPEC). FED a continuat să majoreze rata de dobândă, iar BCE a semnalat un nou ciclu monetar începând din 2018. Pe piața financiară rotația capitalului a determinat creșterea burselor (indicii din SUA au atins noi maxime) și continuarea tendinței de majorare a costurilor de finanțare în economia mondială”.
În acest context, analistul arată că şi-a modificat previziunile pentru rata de dobândă la titlurile de stat cu scadenţă pe 10 ani, de la 3,3%, cât au fost în 2016, la 3,9% în 2017 şi la 4,4% în 2018, pe fondul scumpirii finanţării la nivel internaţional.
Şi la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR sunt posibile unele mişcări în 2017, chiar dacă nu se anunţă neapărat o epocă a creşterii remuneraţiei pe depozitele bancare. După cum apreciază Radu Crăciun, „în condiţii normale, dobânda de politică monetară a BNR va rămâne probabil mai degrabă neschimbată în 2017. Confruntată însă cu un derapaj fiscal de natură a aduce o creştere rapidă a inflaţiei şi a deficitelor externe, cu presiune pe cursul de schimb, BNR ar putea creşte dobânda spre sfârşitul anului.”
Economistul şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, arată că proiecţia de inflaţie a ING Bank pentru sfârşitul anului 2017, de 2,1%, context în care BNR ar putea să întărească condiţiile monetare şi să conducă la o creştere mai accentuată a ratelor de dobândă la titlurile de stat cu scadenţe scurte şi o aplatizare a curbei randamentelor pentru leu.
Principalul scenariu de risc intern este legat de politica fiscală. Relevante însă pentru România sunt şi scenariile de risc extern, în primul rând evoluţiile politice care ar putea să influenţeze în mod negativ arhitectura europeană. Alţi factori de risc asociați acestor scenarii sunt: climatul macroeconomic și financiar internațional (SUA, China, Zona Euro); deciziile de politică economică pe plan intern; tensiunile geo-politice globale și regionale.
