Tag Archives: intact

Quinta Royala—infractorii care au tepuit statul cu sute de milioane de euro scapa cu averea INTACT (Voiculescu)-A-Voiculescu,Becali,Carpaci,Necolaiciuc CFR,Gabriel Bivolar

Sursa: Evz

Infractori celebri, interlopi sau îmbogățiți peste noapte din evaziune fiscală râd în nas autorităților care le bat în poartă să-i execute silit.

Cu toții și-au înstrăinat bunurile unor apropiați și își văd liniștiți de afacerile frauduloase. Agenția care ar trebui să pună capăt acestui „dezmăț” financiar nu a fost înființată, în ciuda promisiunilor politicienilor

Statul are de recuperat de la Mihai Necolaiciuc, fostul director general al CFR, 8,4 milioane de lei. Hotărârea a fost luată de judecătorii care l-au condamnat pe fostul director la 4 ani și jumătate de închisoare, plus plata daunelor. Pe 17 iulie 2015, Necolaiciuc a fost eliberat de Tribunalul București după ce, în toamna anului trecut, a fost condamnat la închisoare. Judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor și i-au obligat pe inculpați să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

Sărac lipit

Cert este că Necolaiciuc a ieșit din arest cu 500 de zile mai devreme și nu a plătit, până în acest moment, niciun leu din prejudiciul stabilit de instanță.

Fostul director acuzat de fraude uriașe nu riscă să rămână fără avere

„Evenimentul zilei” a întrebat la ANAF cât a recuperat de la fostul director. Din răspunsul Fiscului rezultă că în acest moment inspectorii încearcă să-i vândă acțiunile deținute de acesta la o societate comercială. În urma verificărilor nu au găsit niciun ban în conturile fostului director și s-a constatat că nu are niciun bun pe numele său. „Referitor la Necolaiciuc Mihai, vă comunicăm că organele fiscale competente au declanșat procedurile de executare silită, acestea concretizându- se în sechestrul instituit asupra părților sociale deținute de Necolaiciuc Mihai la o societate comercială, bunuri mobile aflate în faza evaluării de către evaluatorul autorizat, în vederea valorificării. Din verificările efectuate de organele de executare silită a rezultat că Necolaiciuc Mihai nu deține bunuri imobile urmăribile și nici disponibilități bancare”, se arată în răspunsul ANAF.

 

 

Averea „Țarului CFR”, o enigmă pentru autorități

Presa a relatat că fostul director general al CFR a vândut o vilă impunătoare în 2005, cu puțin timp înainte de a pleca din țară. Imobilul, situat în localitatea Pojorâta din Suceava, a fost cumpărat de cel mai bun prieten al „Țarului” de la CFR, șeful Camerei de Comerț și Industrie Iași.

În 2005, fostul director general al CFR a fugit din România. A fost prins în Statele Unite ale Americii și reținut timp de mai multe luni, după care a fost trimis în țară pentru a-și ispăși pedeapsa.

La momentul reținerii în SUA, în 2011, procurorul american a susținut în sala de judecată că acesta a cumpărat trei apartamente în Florida, contra sumei de 1 milion de dolari, într-un complex imobiliar de lux. În replică, avocatul lui Necolaiciuc a arătat că sumele invocate de acuzator sunt exagerate și că Necolaiciuc a plătit 250.000 de dolari în bani gheaţă pentru două apartamente și alţi 125.000 de dolari pentru un al treilea, toate fiind ipotecate. Ulterior, din cauza crizei, valoarea acestora ar fi scăzut.

„Cârpaciul”-milionar, dar fără proprietăți

Tehnica de a înstrăina bunurile pe numele unor cunoștințe sau rude nu este nouă. A aplicat-o și șeful clanului Cârpaci din Timișoara, Ionel Sandner, care este căutat degeaba de ANAF. Are pe numele lui o singură casă. Ionelaș Cârpaci, capul celui mai bogat clan de rromi din țara noastră, a intrat în vizorul Fiscului. ANAF a anunțat săptămâna aceasta numărul persoanelor vizate de controalele menite să investigheze averile nejustificate, iar în județul Timiș este vorba de 8 persoane. Una din acesta e Ionelaș Cârpaci, alias Ionel Sandner, după cum și-a schimbat numele baștanul, în căutarea unui „pedigree” corect și curat.


FOTO: Ionelaș Cârpaci nu se deranjează să răspundă la telefonul personal. Are un angajat care vorbește în numele lui



Are servitor care răspunde la telefon

Sandner/Cârpaci locuiește într-o vilă cu turnuri, placată cu marmură, pe malul Begăi, pe strada Brașov. Deține o adevărată flotă de mașini de lux: un BMW X5, două Audi (Q7 și Q5) și un Mercedes, toate înmatriculate în Germania. Ca un boier, nu răspunde niciodată direct la telefon, ci are un servitor care o face pentru el și comunică interlocutorului dacă „șeful” e disponibil sau nu.

Sandner deține o singură proprietate înregistrată pe numele său, unde are și adresa de domiciliu. E curios ce va mai descoperi ANAF și, mai ales, ce măsuri se vor impune, având în vedere că rromul din Timișoara este, de departe, cel mai bogat din țară.

Avere din cerșetorie

Împreună cu concubina sa, Mirela Stanca, Ionel Sandner are o avere estimată la peste 13 milioane de euro. În cea mai mare parte este vorba de proprietăţi imobilare – zeci de vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spaţii. Majoritatea imobilelor se găsesc în centrul vechi și au fost obținute fraudulos. De altfel, el este cercetat penal pentru fals și uz de fals.

Cârpaci/Sandner a inventat ceea ce unii numesc „reţeta ţigănească”, manevră pe care, ulterior, și-au asumato toți rromii. Cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-un imobil, muta acolo o familie săracă, care avea „temă” să le facă vecinilor viață de coșmar. După luni de zile în care erau inundați constant și își găseau ușile unse cu fecale, după zeci de nopți nedormite în urma petrecerilor țigănești, vecinii își vindeau locuințele, sub prețul pieței, numai să scape.

Banii i-a făcut Cârpaci, conform unor surse judiciare, „prin tranzacții imobiliare ilicite și conducând rețele de cerșetorie în Vest, imediat după Revoluție”.

Averea din cimitir: 10 palate funerare și un monument gotic

Cuplul Cârpaci/Sandner-Stanca are apartamente în vile și case vechi în Timișoara, terenuri în jurul orașului de pe Bega, 10 palate funerare, placate cu marmură adusă special din Italia, cu turnuleţe și termopane, canapele, fotolii și televizoare LCD în incintă. Tot ei au cumpărat și un cavou gotic, monument de arhitectură, într-un cimitir timișorean. Unele imobile sunt monumente istorice. Un exemplu este clădirea în care funcționează Institutul Francez, pentru care Cârpaci/Sandner a falsificat semnătura unuia dintre cei trei moștenitori legali.

Deși Ionel Sandner este unul dintre „artizanii mafiei imobiliare”, care a acționat ani la rând în orașul de pe Bega, el are pe numele său doar vila de pe strada Brașov. Toate proprietățile, zeci la număr, sunt trecute pe numele soției. De asemenea, toate tranzacțiile imobiliare le-a făcut soția sa, în nume personal. Pe numele lui Ionelaș Cârpaci, fostul nume al baștanului putred de bogat, nu apare nimic în evidențele Fiscului, în timp ce pe noul nume, Ionel Sandner, sunt notate două amenzi neplătite, de 270 și, respectiv, 100 de lei.


Deși este cel mai bogat rrom din țară, Cârpaci figurează în evidențele Fiscului doar cu două amenzi neplătite


Cazuri similare

● Printr-o decizie din decembrie 2002 a instanței supreme, rămasă definitivă doi ani mai târziu, Gabriel Bivolaru a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru înșelăciune. Prin aceeași decizie, Bivolaru și zece societăți controlate de el au fost obligați la plata a 70 de milioane de dolari la cursul leu-dolar din 2004. La șase ani de la această hotărâre, banca a recuperat de la afacerist doar 6,4 milioane de dolari.

● Un alt exemplu de nerecuperare a pagubelor în urma unor condamnări este cel al impresarului de fotbal Ioan Becali. În urma condamnării pentru evaziune fiscală, acesta a fost obligat să plătească 17 milioane de lei. Când a fost declanșată executarea silită, instituțiile statului au transmis Fiscului că „persoana fizică Becali Ioan nu figurează cu bunuri mobile și imobile”.


FOTO: Ioan Becalia avut grijă ca, înainte de condamnarea din dosarul Transferurilor frauduloase, să-și înstrăineze toată averea FOTO: RĂZVAN  VĂLCĂNEANȚU



● Un caz scandalos a fost semnalat de inspectorii ANAF. Tribunalul Tulcea l-a condamnat, în 2014, pe un anume Nicolae Stănescu, la patru ani de închisoare și la plata sumei de 109 milioane de lei, după ce a fost găsit vinovat de evaziune fiscală. Deoarece Stănescu nu avea nicio proprietate pe numele său, statul încasează prin poprire o treime din pensia acestuia de 245 de lei, adică 81 de lei în fiecare lună.

Agenția „fantomă” din curtea Guvernului

Aceste anomalii care văduvesc bugetul statului cu sute de milioane de euro anual (bani care nu pot fi recuperați) ar putea fi stopate odată cu înființarea unei Agenții specializate în recuperarea prejudiciilor dictate de instanțele de judecată. „Am propus înființarea agenției în cadrul ministerului, pentru că aici funcționează deja un oficiu care se referă la procedurile internaționale în materia sechestrării bunurilor. Va trebui să existe o foarte bună colaborare între instituții, de aici înainte. Oficiul va fi integrat, structurat”, declara în martie 2015 ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

Promisiuni neonorate

Două luni mai târziu, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici (foto), susținea că Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie. „Cel târziu săptămâna viitoare, în Guvern să se adopte proiectul de lege, astfel încât în prima sesiune a Parlamentului să fie aprobată, ca de la 1 iulie să înceapă să funcționeze”, arăta ministrul Eugen Teodorovici.


FOTO: Eugen Teodorovici



În ciuda acestor promisiuni, nici până astăzi Guvernul nu a adoptat proiectul de lege mult așteptat. Agenția ar trebui să se ocupe exclusiv de executarea conturilor bancare, a vilelor și a mașinilor.

În 2013, procurorii au pus sechestre pe conturi, terenuri, clădiri și mașini în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, dar efectiv în contul statului au intrat mai puțin de 8 milioane de euro.




 

Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a “postacilor” de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:

  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.

Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.

Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mihai Craiu – Adevărul despre Crescent: Cum a furat Dan Voiculescu sute de milioane de dolari în 1989

Afacerea ICA, pentru care mogul Voiculescu a ajuns după gratii este doar una dintre mega- escrocheriile Varanului şi poate cea mai mică dintre ele. Pentru cei care încă se mai întreabă cum şi- a ridicat Dan Voilescu imperiul vă prezentăm mai jos un material- document despre cum a debutat în afaceri Voiculescu, imediat după momentul 1989. Materialul a fost realizat pe baza informaţiilor din dosarul Intreprinderi de Comerţ Exterior Dunărea, principalul instrument prin care fosta securitate derula exporturi civile şi militare înainte de 1989, dosar care a fost desecretizat pentru o foarte scurtă perioadă de timp şi resigilat la ordinul expres al lui Ion Iliescu

În timp ce românii trăiau cu sufletul la gură evenimentele din Decembrie 1989, Dan Voiculescu punea la cale planul diabolic prin care a furat sute de milioane de dolari din conturile securităţii. Cel supranumit „Varanul” a spoliat imediat după căderea regimului Ceauşescu conturile firmelor ascunse ale securităţii şi, deşi faptele sale sunt bine identificate în documentele de urmărire penală, dar şi descrise în anchetele de presă, este în continuare protejat de politicieni. B1 TV a realiazat, în premieră, o radiografie a afacerilor mogului Voiculescu, dar mai ales, a clarificat modul în care „Varanul” a jefuit conturile din străinătate ale României post decembristă.

Voiculescu, afacerea ICA

Tv Dobrogea

 

Lecţia de istorie: Voiculescu- Kent, din mituitorul securiştilor, stăpânul inelelor la Crescent

Oricât de mult încearcă Dan Voiculescu să scape de trecutul său, dar mai ales de firma Crescent, un lucru este sigur- a avut cheile de la seiful securităţii şi l-a lăsat gol. Pentru cei nefamiliarizaţi cu afacerile fostei securităţi vă prezentăm un scurt istoric. Întreprinderea de Comerț Exterior (ICE) Dunărea a fost o companie de comerț exterior înfiinţată în 1982 de Securitațe, cu indicativul de Unitate Militară 0107. Toate marile întreprinderi de stat care făceau comerț exterior lucrau prin ICE Dunărea. Relația cu partenerii externi se realiza prin Crescent Commercial and Maritime și reprezentanța din București, condusă de Dan Voiculescu. Veniturile Securității erau asigurate printr-un comision perceput legal. ICE Dunărea percepea un comision de 1,4 la sută din rulajul unei întreprinderi la export și 1,2 la sută în cazul importului. Pe scurt ICE Dunărea era paravanul intreprinderilor româneşti în ţară, iar Crescent paravan în faţa companiilor străine. Graţie poziţiei sale de director la Crescent, dar şi a cadourilor pe care le făcea generalilor securităţii („tradiţionalele” cartuşe de Kent, sticle de wiskey şi cafea) Voiculescu a ajuns un personaj cheie în afacerile securităţii.

Cum a făcut „Varanul” primul milion de dolari- a lichidat conturile Securităţii

„Activitatea Crescent în România se intensifică, aceasta realizând până în 1989 cifre între 150-200 de milioane de dolari pe an. Crescent deschide mai multe filiale în Malta, Egipt, Marea Britanie, Austria şi SUA. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, pe fondul haosului creat şi al vidului de putere ce a urmat, dar şi al desfiinţării DSS, Dan Voiculescu, aflat în posesia formularului de transfer al acţiunilor Crescent Cipru, semnat în alb de proprietarul oficial al companiei, John Edgington, îl contactează pe Michael Fouad Sanbar, fostul său partener şi îi propune să reia din noi firma Crescent în schimbul unui comision consistent. Acesta acceptă şi cei doi fac următoarea operaţiune. Michael Fouad Sanbar preia înapoi firma Crescent de la John Edgington, dar semnează un testament prin care îl numeşte pe Dan Voiculescu protector testamentar şi îi lasă acestuia moştenire firma Crescent”, arată reporterii B 1 Tv. Michael Fouad Sanbar a decedat în anul 1995, astfel Dan Voiculescu preia firma Crescent în mod oficial putând dispune de activele firmei şi de banii aflaţi în conturile filialelor Crescent. Dar asta nu e totul. „ În ultima săptămână din decembrie 1989 şi în ianuarie 1990, Dan Voiculescu închide toate filialele firmei Crescent, transferând sumele din conturile respective. Tot atunci vinde o serie active al Crescent, printre care 4 vapoare din cele 7 pe care firma le avea în proprietate, clădirea în care îşi avea sediul filiala Crescent din Austria, precum şi altele de mai mică importanţă. În momentul revoluţiei din decembrie 1989, Crescent avea în derulare o serie de operaţiuni de export de tablă, ţevi şi oţel-beton, cu plata la 120 de zile de la livrare. Marfa exportată de Crescent era livrată de IC Metal Export-Import şi IC Dunărea, acestea fiind întreprinderile care urmau să încaseze contravaloarea exporturilor. La expirarea termenelor de plată, februarie şi aprilie 1990, Crescent nu a virat nicio sumă de bani în conturile celor două întreprinderi româneşti cu care avea contracte de export”, au arătat reporterii B 1 Tv.

Un nou dosar Flota, cu Voiculescu comandat (infractor) de cursă lungă

Un nou dosar Flota, cu Voiculescu comandat (infractor) de cursă lungă

Nu au existat facturi, note de realizări, declaraţii vamale de export sau alte documente care să probeze plata încărcăturilor următoarelor nave plecate din portul Constanţa în intervalul octombrie- decembrie 1989:
– nava Raseltina, care a părăsit portul Constanţa la 5 octombrie 1989, cu 3000 de tone tablă, având destinaţia Statele Unite
– nava Ilfov care a părăsit portul Constanţa la data de 6 octombrie 1989 cu 1.670 de tone de ţevi cu destinaţia Statele Unite
– nava Munzur care a părăsit portul Constanţa la data de 9 octombrie 1989 cu 4.066 de tone de oţel-beton având destinaţia Turcia
– nava Dimis, care a părăsit portul Constanţa la data de 11 octombrie 1989, cu 8.523 tone de tablă, cu destinaţia Statele Unite
– nava Munzur, care a părăsit portul Constanţa la data de 30 octombrie 1989, cu 3.940 tone oţel beton, cu destinaţia Turcia
– nava Calafat, care a părăsit portul Constanţa la data de 3 noiembrie 1989, cu 7.934 tone oţel beton, cu destinaţia Egipt
– nava Telega, care a părăsit portul Constanţa la data de 22 noiembrie 1989, cu 2.000 tone de ţevi, destinaţia Canada
– nava Făgăraş, care a părăsit portul Constanţa la data de 11 decembrie 1989, cu 8.000 tone de oţel beton, destinaţia Statele Unite.

“În urma acestor operaţiuni de lichidare a filialelor Crescent, de vânzare de active, de însuşire a lichidităţilor din conturile firmei şi de neplata ultimelor facturi, Dan Voiculescu şi-a însuşit în primele luni de după Revoluţie o sumă totala cuprinsă între 150 şi 300 de milioane de dolari. În a doua jumătate a anului 1990 Crescent a reînceput să deruleze anumite operaţiuni de export, activitate pe care a desfăşurat-o mai puţin de un an. În 1991, datorită imaginii publice proaste a firmei Crescent, Dan Voiculescu hotărăşte să nu mai deruleze operaţiuni comerciale prin Crescent şi înfiinţează o serie de alte firme”, arată jurnaliştii.

Andrei Bădin: Dan Voiculescu şi-a însuşit în primele luni de după revoluţie între 150 şi 300 de milioane de dolari

„Scria Dan Voiculescu pe blog- nu am nimic de ascuns în relaţiile mele cu Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea. Din punctul meu de vedere, poate fi desecretizată toată arhiva Dunărea. Vreau să spun clar, astfel încât să ştie toată lumea, arhiva şi dosarul Dunărea mă lasă rece. Nu am nicio implicare în ele. Băsescu, opreşte-te din minciuni!… am vorbit în repetate rânduri aici în emisiune despre o anchetă SIE-DIICOT, în anul 2000, care viza IC Dunărea şi Crescent, şi pe Dan Voiculescu în mod special. Ancheta n-a putut fi finalizată la acea vreme, deoarece a revenit la putere în 2001 Ion Iliescu şi dosarul a dispărut undeva”, a precizat jurnalistul Andrei Bădin. „În urma acestor operaţiuni de lichidare a filialelor Crescent, de vânzare de active, de însuşire a lichidităţilor din conturile firmei şi de neplata ultimelor facturi, Dan Voiculescu şi-a însuşit în primele luni de după revoluţie o sumă totala cuprinsă între 150 şi 300 de milioane de dolari. Noi nu-l acuzăm de nimic pe Dan Voiculescu, ancheta ar trebui să continue”, a precizat ziaristul.

Ancheta lui Harnagea blocata de PSD

Ancheta lui Harnagea, blocată de „tătucul” Iliescu

Cătălin Harnagea, şeful Serviciului de Informaţii Externe în 2001 confirmat datele jurnaliştilor B1 Tv, dar şi presiunile imense pe care Voiculescu le-a făcut pentru muşamalizarea dosarului ICE Dunărea. „În 2000 s-a desecretizat doar arhiva comercială, asta a fost intenţia mea şi de fapt ce a urmat a fost o cercetare împreună cu procuratura, cu DIICOT, pentru că atunci nu exista DNA, tocmai ca să se verifice anumite contracte şi hai să spunem anumite schimburi comerciale care au existat înainte de ’89 şi asupra cărora au existat şi planau anumite bănuieli. Ea a continuat pe tot parcursul anului 2000 în echipa comună realizată între ofiţerii SIE şi procurorii de la DIICOT, urmând să continue şi în 2001, numai că eu pe 1 februarie 2001 mi-am dat demisia din funcţia de director al Serviciului. Ceea ce ştiu este că în 2001 arhiva, tot la iniţiativa CSAT-ului a fost secretizată la loc (consiliul supreme prezidat de Ion Iliescu, n.r.)”, a declarat fost şef SIE. „Am ajuns la nişte concluzii, dar concluziile trebuiau închise cu anumite informaţii şi DIICOT-ul trebuia să-şi urmeze ancheta, parcursul anchetei, fiindcă dânşii puteau să intre la anumite bănci comerciale, la anumite ministere, ca cel al Comerţului sau în anumite arhive, cum au fost arhivele CST-ului şi aşa mai departe. Se făcea referire la anumite companii care au funcţionat pe lângă IC Dunărea, nu numai Crescent, dar era vorba şi de Tera şi de alte firme care funcţionau în Europa de Vest. Sigur că toate aceste informaţii, încă o dată vă spun, erau şi veneau din partea şi din deschiderea acestei arhive ale IC Dunărea. Ceea ce ar fi trebuit să urmeze şi ca să închidă şi să dea o concluzie foarte exactă a ceea ce s-a întâmplat cu activitatea acestei unităţi a Centrului de Informaţii Externe ar fi trebuit ca DIICOT-ul, procuratura să-şi finalizeze cercetarea”, a concluzionat Harnagea. Re- secretizarea dosarului Dunărea a fost făcută la propunerea lui Ioan Talpeş. Partidul Umanist, aşa cum se numea la acea dată gruparea politică al lui Voiculescu nu vroia ca „El lidero mahimo” să intre în ghearele justiţiei iar PDSR- ul lui iliescu la protejat cât a putut pe Voiculescu.

În atenţia DNA- dosarul Dunărea trebuie redeschis!

„Acest dosar după 2001 a fost închis din cauză că au fost secretizate documentele în baza cărora s-a deschis acest dosar. Aş vrea să vă aduc aminte că acest dosar a fost deschis existând indicii clare de desăvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave asupra economiei ţării. Această infracţiune nu este prescrisă, deoarece a fost întreruptă înfăptuirea justiţiei prin secretizarea documentelor. O dată cu secretizarea documentelor se întrerupe şi termenul de prescripţie”, a explicat jurnalista Ondine Gherguţ. Potrivit acesteia s-a făcut presiuni inclusive asupra magistraţilor să nu se redeschidă acest dosar. „Acum este de competenţa parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum era şi atunci, atunci exista serviciul Anchete Speciale, nu DIICOT, DIICOT-ul s-a înfiinţat puţin mai târziu. Anchetele speciale erau conduse de procurorul Ovidiu Buduşan. Pentru că acest procuror a îndrăznit să înceapă anchetele în astfel de dosare cum era Crescent şi Bancorex, după 2001 a fost hăituit, chiar pe posturi de televiziune se anunţa, ministrul Justiţie de atunci, Rodica Stănoiu spunea că trebuie arestat, la fel spunea şi premierul de atunci Adrian Năstase, adică atunci politicul dădea indicaţii de arestare foarte uşor prin televiziuni. Acum nu mai este aşa fiindcă suntem în Uniunea Europeană, slavă Domnului. Şi această anchetă trebuie să fie din nou începută de parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere faptul că e vorba de un prejudiciu atât de mare, s-ar putea să intre şi în competenţa DNA”, a menţionat jurnalista.

Mogulul şi momentul adevărului: a recunoscut că a furat banii României

În anul 1991, o televiziune canadiană a difuzat un film, „Averea diavolului”, în care, la un moment dat, îl intervieva pe Dan Voiculescu în legătură cu banii din conturile firmei Crescent. A fost poate singurul moment de sinceritate a mogului, în care a vorbit despre conturile securităţii:

Reporter: În anii ’80 aţi strâns sute de milioane… zeci de milioane de dolari. Unde s-au dus aceşti bani?
Dan Voiculescu: Aceşti bani sunt în conturile Crecent din Cipru. Toţi banii aceştia. Profiturile nete sunt în conturile Crecent din Cipru.
Reporter: Cât valoarează compania acum?
Dan Voiculescu: Nu ştiu… Acesta este un secret, în mod normal, nu? Dacă este un secret, nu vă spun.
Reporter: Îmi puteţi spune dacă profiturile dumneavoastra au ajuns în conturile speciale ale regimului Ceauşescu?
Dan Voiculescu: Nu, domnule.
Reporter: Niciun bănuţ?
Dan Voiculescu: Niciun bănuţ.

p.s. La data interviului, Voiculescu jefuise deja conturile la care a avut acces. Omul a spus, deci adevărul: nu a alimentat conturile lui Ceauşescu cu banii obţinuţi din tranzacţiile Securităţii, ci pe ale sale.

Sursa: Dobrogea TV

Tagged , , , ,