Tag Archives: investitii

Crizele economice ca mod de conducere a Romaniei

Sursa: www.Sfin.ro

Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.

Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.

Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.

O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link

http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/

Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.

Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.

Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.

Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.

In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.

Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.

Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.

Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.

Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.

Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.

Tagged , , , ,

Paradisul fiscal din….Teleorman

Sursa: Sfin.ro

Ce este adevărat la nivel de individ, este adevărat și la nivel de județ. Mai exact, România are județe net plătitoare la bugetul central și județe subvenționate. 25 din județele României primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât sumele încasate din taxe – vezi lista detaliată pe Curs de guvernare. Între ele, se disting Teleorman,Călărași și Mehedinți, unde raportul dintre banii primiți de la București și banii colectați depășește cifra 2. De exemplu, Teleorman a încasat taxe în valoare de 243 mil. lei, dar a primit de la București 579 mil. lei (reprezentând cote din TVA și impozitul pe venit).

Și uite așa descoperim avantajele descentralizării fiscale, ca în Elveția. În loc să cheltuim bani cu birocrația locală pentru a colecta niște taxe care oricum reprezintă mai puțin de jumătate din banii pe care ulterior Teleorman îi primește de la bugetul de stat, nu mai bine tăiem taxele în Teleorman? Cu cât exact nu pot să mă pronunț, deoarece nu dispun de cifre exacte, însă raportul dintre cote și încasări sugerează că Teleorman ar putea fi transformat în paradis fiscal.

Despre Teleorman circulă fel de fel de glume (unii oameni sunt răi, dom’le…), dar adevărul este că acolo sărăcia e la ea acasă. Vorbim practic de o altă Românie decât România bucureștenilor. În Teleorman rata șomajului este de 11%. Județul este codașul național la numărul salariaților în raport cu numărul persoanelor care pot lucra – doar 32,6% din populația activă are un loc de muncă. În tot anul 2015 aici s-au înființat doar 500 de SRL-uri – și alea probabil pe fonduri europene! – în vreme ce în toată țara s-au deschis aproape 65 000 de firme.

Teleorman

Județul Teleorman este precum șomerul român. Ținut în capcana sărăciei, de un stat care nu încurajează munca și spiritul antreprenorial, dar care se preface că îl iubește dându-i diverse alocații – prilej cu care niște bani sunt risipiți aiurea cu funcționărimea. Sau îl putem vedea ca o mini-țară, precum Nepal, care de decenii este asistată extern și tot de decenii se scufundă mai adânc în sărăcie și corupție. Regiunile sărace nu se pot dezvolta decât prin investiții, prin creare de locuri de muncă. Prin taxe mici și birocrație redusă, așa cum arată atâtea și atâtea exemple din istoria lumii. Stau și mă întreb: oare tehnocrații aceștia, care s-au plimbat prin toată lumea, oare nu au învățat chiar nimic-nimic? Oare nu au înțeles că nu Pachetul anti-sărăcie a scos Coreea de Sud sau Japonia de la nivelul Ghanei, că nu pe falsa milostenie a politrucilor s-au bazat Hong Kong și Singapore când au făcut saltul de la sărăcie lucie la opulență? Sau ei chiar vor să rămână în continuare abonați la banii moca din fondurile europene?

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Profil Economic vazut de Banca Transilvania

Sursa: Sfin.ro

Economiștii Băncii Transilvania au revizuit în scădere avansul economiei, la 5% pentru acest an, de la o estimare de 5,2% în ianuarie, și de la 5,1% la 4,9% pentru 2017, fiind influențat de o dinamică mai slabă a investițiilor productive, care a fost ajustată de la 8,7% la 8,1%, respectiv de la 10,9% la 9%, pe fondul incertitudinilor interne și externe, cu impact asupra planurilor de investiții ale companiilor.

Economia românească a fost rezistentă în ultimele trimestre la turbulențele globale, susținută și de mix-ul intern relaxat de politici economice,  însă intensificarea terorismului în Europa și incertitudinile privind BREXIT-ul au impact asupra mediului de investiții în statele UE.

La acești factori se adaugă și prefigurările pe plan intern, precum „distorsiunile” determinate de proiectul legii dării în plată, aflat în reexaminare la Camera Deputaților, și „perspectiva unor noi modificări ale configurației mix-ului de politici economice”, care afectează planurile investitorilor.

„În acest context, am ajustat în jos previziunile privind dinamica investițiilor productive pe termen mediu, cu impact asupra ritmului de evoluție a economiei. România se află în al treilea an al ciclului economic post-criză, iar investițiile productive au accelerat în ultimul trimestru din 2015 (ritm de două cifre) înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Pentru perioada 2016-2018 continuăm să ne așteptăm la o accelerare graduală a investițiilor în economie, cu ritmuri medii anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017, respectiv 9,1% în 2018, proces susținut, printre altele, de consolidarea consumului, nivelul accesibil al costurilor de finanțare și perspectivele de re-accelerare a exporturilor”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, coordonat de economistul-șef Andrei Rădulescu.

În raportul lunar din ianuarie, economiștii estimau un avans al investițiilor de 8,7% în acest an și de 10,9% anul viitor, dinamica pentru 2018 rămânând neschimbată.

Investițiile au resimțit la începutul anului turbulențele din piețele externe și discuțiile privind legea dării în plată, aspect reflectat de declinul investițiilor străine directe cu 9.8% an/an, la 286 milioane euro în ianuarie.

Încetinirea ritmului de creștere a acestora în 2016-2017 va înregistra un impact asupra pieței forței de muncă, însă va fi contrabalansată de presiunile salariale. Astfel, BT preconizează scăderea doar graduală a ratei medii anuale a șomajului, de la 6,3% în 2016 la 5,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să crească superior nivelului prognozat anterior, la 6% în 2016 și 5,7% anul viitor, de la 5,8%, respectiv  5,5%, cât indica raportul din ianuarie. În schimb, estimarea pentru 2018 a fost redusă marginal, de la 5% la 4,9%.

„Ne așteptăm ca, pe termen mediu, principala componentă a PIB să fie impulsionată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de climatul favorabil din piața creditării”, mai spun economiștii Băncii Transilvania.

Aceștia estimează un avans mai redus al exporturilor, revizuind estimarea la 6% în 2016 și 2017, de la 6,3%, respectiv 6,1%, iar pentru 2018 dinamica este calculată la 6,2%, în loc de 6,8%.

Pe scenariul construit de economiștii BT, importurile vor crește cu 7,7% în acest an, urcând până la 8,4% anul următor, pentru a se reduce ușor în 2018, la 8,3%.

„În funcție de evoluția intensității factorilor de risc, vom revizui acest scenariu central. Printre principalele elemente de incertitudine, cu posibil impact pentru evoluția economiei interne pe termen mediu, se menționează climatul macro-financiar global/european, provocările din plan geo-politic global, regional (inclusiv terorismul), decizii de politică economică pe plan intern, cu impact în sfera echilibrului macroeconomic general”, subliniază economiștii.

Tagged , , , , , , , , ,

De fapt economia nu prea merge…avem bani pentru ca nu facem nimic in investitii si consum

Sursa: Zf

România se confruntă în acest moment cu o deflaţie, adică scăderea preţurilor, cu date macroeconomice bune, dar cu un climat la nivel microeconomic în continuare destul de dificil. Companiile mari şi-au revenit din criză, dar companiile mici continuă să sufere. Scăderea TVA propusă de premierul Ponta, de la 24% la 19%,  ar vrea să rezolve problemele din microeconomie, dar va crea probleme la nivel macro, dacă ar fi să-i ascultăm pe economişti.

Paradoxal, scăderea preţurilor din economie, care a intervenit ca urmare a reducerii TVA la alimente şi ar urma să aibă un impact major dacă se reduce TVA pentru toate bunurile şi produsele, ajută companiile mari şi mai puţin pe cele mici. Firmele mari pot susţine căderea preţurilor pentru că vor avea volume de vânzare mai mari, dar firmele mici nu pot face acest lucru. Deflaţia şi reducerea TVA vor întări şi mai mult poziţia companiilor mari şi vor slăbi poziţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În acest moment, România are nevoie de mai multe companii mici şi mijlocii pentru că firme mari are îndeajuns. Pe datele din 2014, România avea cel mai scăzut ritm de înfiinţare de noi locuri de muncă din economie. Asta înseamnă că firmele mari şi-au consolidat poziţia, nu mai investesc deloc ca să-şi conserve lichidităţile. Pentru că firmele mari nu mai investesc, nici firmele mici şi mijlocii nu mai au comenzi şi, în consecinţă, nu mai angajează oameni.

Guvernul Ponta aici ar trebui să intervină prin măsuri de relaxare reale, nu prin scoaterea ştampilei, cea mai mare realizare la nivel micro.

Creşterea economică cu care ne lăudăm toţi vine din strângerea curelei la nivel macro şi nu din relaxarea la nivel microeconomic, la nivel de antreprenori  mici şi mijlocii.

Sistemul bancar românesc, care a marcat pierderi în perioada de criză, începe să-şi revină, dar mai puţin din îmbunătăţirea semnificativă a activităţii microeconomice şi mai mult din jocul provizioanelor şi revenirea pieţei imobiliare.

Guvernul Ponta mizează pe reducerea taxelor pentru a susţine economia, dar se uită mai puţin la reducerea birocraţiei din administraţie, care continuă să fie o frână în creşterea afacerilor. Companiile mari se descurcă bine în această birocraţie pentru că au pârghiile necesare de a fi în antecamera guvernului. În schimb, firmele mici şi mijlocii trebuie să cerşească pe la uşile administraţiei. Vicepremierul Oprea întăreşte aparatul de forţă al statului pe care se sprijină partidul lui, dar premierul Ponta şi niciun alt ministru nu susţin afacerile micro. Iar liberalii, cei care vor să vină la putere, nu pun nimic pe masă decât “Jos Ponta!”.

Guvernatorul BNR s-a apucat să arate cu degetul lista reformelor de pe piaţa muncii, lipsa de noi locuri de muncă în economie, programa şcolară care scoate numai manageri. Dar între timp a înfinţat un comitet de macroprudenţialitate, care ar trebui să vadă din timp  apariţia altor crize, în loc să înfinţeze un comitet de microeconomie, mai ales că antreprenorii sunt primii care simt pe pielea lor că vine o criză.

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,