Tag Archives: iohannis

Tradarea plagiatorului Oprea sau Cum a ajums Ciolos Premier

Sursa: Comisarul.ro

Guvernul Ciolos a trecut lejer de votul Parlamentului, dar va mai amintiti cate scenarii au cazut, cat de greu a picat Victor Ponta si cum doua evenimente neasteptate – lebede negre cum li se zice – au dat peste cap toate planurile minutios pregatite in laboratoarele puterii? Istoria caderii lui Victor Ponta incepe cu ziua punerii oficiale sub acuzare: 5 iunie 2015. Din acest moment, zilele fostului premier in fruntea guvernului sunt numarate. Toata vara, Ponta se lupta pentru a supravietui. Partenerul sau loial, Gabriel Oprea, ajunge la un pas sa-i ia locul. Ce n-a functionat? Ce a dat peste cap toate socotelile?

Dupa punerea lui Victor Ponta sub acuzare, Klaus Iohannis ii solicita demisia. Premierul incearca sa castige timp fugind din calea DNA. Un banal accident la baschet vine la momentul oportun, astfel ca zece zile mai tarziu, cand procurorii il cheama la audieri, Ponta zboara inTurcia pentru a se opera la genunchi. Fostul vicepremier, Gabriel Oprea preia functia ca interimar. Ponta lipseste din tara aproape o luna. Revine la Guvern abia pe 8 iulie cand situatia devine ridicola si dupa ce liderii PSD il someaza disperati.

Din pozitia de premier interimar, Gabriel Oprea il asigura pe Victor Ponta ca nu-l va trada, in timp ce negociaza de zor cu liberalii si cu Klaus Iohannis. Ponta avea sa-i reproseze ceva mai tarziu jocul dublu in mod public. Liberalii anunta ca vor sa depuna o motiune de cenzura impotriva Guvernului Ponta in toamna. Planul Oprea – premier intra in linie dreapta.

Pe 1 iulie HotNews.ro publica prima investigatie realizata de Emilia Sercan, care dovedeste ca Gabriel Oprea si-a plagiat lucrarea de doctorat. Aproape nimeni din presa nu preia informatiile. Este inca un semn ca influenta si ambitiile lui Oprea cresc semnificativ.

Toamna il gaseste pe Victor Ponta tot la Guvern. Supravietuieste fara emotii in Parlament motiunii de cenzura depuse de PNL. Cateva zile mai tarziu, apare un nou moment critic, o noua ocazie de a scapa de premierul vanat de toti, inclusiv de abilul Dragnea. Pe 17 septembrie, DNA il trimite in judecata.

In ziua cand Ponta incaseaza in plin lovitura DNA, Gabriel Oprea tropaie de nerabdare prin studiorile televiziunilor. Vicepremierul avid de putere face o declaratie din care razbate mai clar visul sau marire. Intr-un interviu pentru Antena 3, intrebat daca va ajunge prim-ministru in aceasta toamna, Oprea se da de gol: Poate as fi o solutie de premier.

Sansele lui scad dramatic pe masura ce iese la iveala o intreaga retea de doctori plagiatori (in total sase cazuri) coordonati de acelasi Gabriel Oprea. Si-a facut inclusiv secretara doctor iar doi presedinti, Basescu si Iohannis, au decorat-o cu cele mai inalte distinctii ale statului roman. Devine tot mai dificil pentru Klaus Iohannis sa defileze cu Oprea-plagiatorul. Ghinion, cum ar zice presedintele. In timpul asta, Victor Ponta se agata cu incapatanare de putere. Se declara hotarat sa stea pana pe 1 decembrie 2016.

* In prima jumatate a lunii septembrie, evenimentele se precipita. Dupa ce Ponta supravietuieste motiunii se nasc alte planuri de inlocuire a sa din guvern, cum ar fi retragerea UNPR din guvern. In tot acest timp, in subternele PSD Liviu Dragnea face ultimele aranjamente pentru a prelua partidul de la Victor Ponta.

Aflat la un pas sa fie zburat de jocul tradarii, pe Victor Ponta il salveaza ceva noroc in viata. Concomitent cu trimiterea sa in judecata, momentul ideal pentru a-l dobori de la Palatul Victoria, izbucneste criza refugiatilor. De notat ca presedintele Klaus Iohannis evita sa-i mai solicite demisa.

Romania se vede nevoita sa puna pe hold declansarea unei crize politice interne. Liderii UE se agita sa gasesca solutii pentru o Europa lovita de cel mai mare val de refugiati de la al doilea razboi mondial incoace. Pe de alta parte, presedintele Iohannis se pregateste sa efectueze o vizita de sapte zile in Statele Unite. Cum nu poate declansa o criza in acest context extern foarte delicat, puciul anti-Ponta se amana.

La intoarcerea din Statele Unite pe 1 octombrie, surse din administratia prezidentiala comunica un nou termen pentru debarcarea lui Victor Ponta: imediat dupa Congresul PSD programat la jumatatea lunii octombrie. N-a fost sa fie chiar la trei zile dupa congres, dar odata cu inscaunarea lui Dragnea in fruntea PSD, incepe numaratoarea inversa pentru Ponta.

Congresul din 18 octombrie il valideaza pe Liviu Dragnea in functia de presedinte, dupa alegerile interne cu un singur candidat organizate cu o saptamana inainte. Problema noului presedinte ales de pesedisti este ca nu le poate comunica acestora chiar de a doua zi ca vor pierde guvernarea. Prin urmare, debarcarea lui Ponta se amana iarasi, dar foarte putin.

Varianta Oprea premier pica definitiv in nefericita zi de marti, 20 octombrie. Acum isi face aparitia prima lebada neagra, evenimentul neprevazut, care da peste cap toate socotelile. Daca Oprea parea ca mai are o sansa chiar si dupa scandalul de plagiat, moartea politistului Bogdan Gigina a pus capat ambitiilor sale politice. Numele lui Gabriel Oprea devine sinonim cu impostura si cu abuzul. Ponta il menajeaza la maxim de teama ca va pierde un aliat pretios, prin urmare il tine in Guvern.

Pentru adversarii lui Ponta insa, Oprea nu mai foloseste la nimic. Din acest moment, apar pe radar alte nume de posibili prim-ministri. E foarte posibil ca ele sa fi fost luate in caclul mult inainte, inca din august-septembrie, cand scandalul cu Oprea-plagiator se inflamase deja cam mult. Dupa accident, viata lui Oprea e in mainile lui Ponta. Nu-i ramane decat sa vasleasca alaturi de premierul proscris in barca gaurita a guvernarii sale, care ia apa in mare viteza, in speranta ca se va salva cumva. Ponta nu se abtine si ii bate public obrazul ca era pe punctul sa-l tradeze:

* „Strict politic, cred că e o lecţie foarte bună pentru toţi, şi pentru domnul Oprea. Îmi aduc aminte că în fiecare dimineaţa îl chema Klaus Iohannis să-i spună să rupă coaliţia şi să-l pună prim-ministru, după aia venea doamna Gorghiu la Ministerul de Interne la cafea, după aia Predoiu înălţa nişte ode prin presă”, a rabufnit Ponta pe 26 octombrie, la cateva zile dupa moartea politistului care a pus cruce ambitiilor generalului plagiator.

Pe 22 octombrie, adica la cateva zile dupa Congresul PSD si la doua zile dupa politistului din coloana lui Oprea, apele se tulbura din nou. Jurnalistul Rares Bogdan, un apropiat al sefului SRI, Eduard Helvig si un sustinator al presedintelui Klauss Iohannis, anunta numele viitorului premier. “Vom avea un prim ministru tehnocrat, ca si acum 15 ani, cand Mugur Isarescu a condus timp de un an guvernul si a pregatit alegerile parlamentare de la finalul anului 2000. Este vorba de fostul comisar european Dacian Ciolos”, afirma Bogdan intr-un interviu pentru Realitatea FM Cluj.

In treacat fie spus, n-ar fi exclus ca ideea sa vina de la seful SRI, Eduard Hellvig, fost europarlamentar bine conectat la mica lume romaneasca din Bruxelles. Greu de crezut insa ca la acest moment s-a nascut si ideea guvernului de tehnocrati. Klaus Iohannis si strategii sai imaginau se pare alte scenarii, cu un tehnocrat in varf agreat de toti dar cu partidele colcaind sub el.

In acelasi anunt care i-a pus pe toti sforarii in mare incurcatura, Rares Bodan lasa o mica marturie din care aflam ca noua formula cu premier tehnocrat era gandita tot in termeni politici.

* “Dacian Ciolos are cele mai mari sanse sa ajunga premier, pe o formula de guvern PNL-UNPR sau intr-un guvern de uniune nationala PNL-PSD-UNPR”, anunta Bogdan planurile puterii. Altfel spus, presedintele Klaus Iohannis inca se baza pe tradarea lui Oprea sau pe un fel de refacere a USL sub un premier acceptat de toti cu alura de tehnocrat.

La prima strigare, Dacian Ciolos nu pare insa o varianta chiar atat de sigura cum se anunta. Potrivit unor surse HotNews.ro, Ciolos ezita. Vasile Dincu apare ca solutie alternativa si se pregateste temeinic pentru functia de premier. Cu vreo doua saptamani inainte de congres, Liviu Dragnea il invita sa revina in partid cu precizarea ca “social democratia are nevoie de Vasile Dancu”.

Ajunsi in acest punct, sa recapitulam putin faptele. Poveste arata cam asa: in a doua jumatate a lunii octombrie, toata lumea intelege ca varianta Oprea a cazut. Cel care se credea viitorul jupan al Romaniei si se purta ca atare ajunge in cateva zile un celebru nimeni. In laboratoarele puterii se cantaresc deja cu atentie alte doua nume: Dacian Ciolos si Vasile Dancu. Marea intrebare este cum poate fi extras Ponta? Prin retragerea increderii PSD, prin iesirea UNPR din Guvern? Cum poate fi scos din joc un premier insurubat in scaun, pe care opozitia n-a reusit sa-l demita prin mecanisme parlamentare?

Raspunsul la aceste intrebari complicate il ofera tot hazardul, acest jucator imprevizibil al politicii romanesti capabil sa rastoarne in cateva clipe planuri minutios pregatite luni de zile. Apare a doua lebada neagra, care rade toata tabla de sah. In noaptea de vineri, 30 octombrie, izbucneste incendiul la Clubul Colectiv din Bucuresti, soldat cu zeci de morti si raniti.

La fel ca in cazul politistului mort in coloana vicepremierului Oprea, nici acest tragic eveniment nu se lasa cu vreo demisie. Dimpotriva, primarul Piedone anunta sfidator ca este acoperit cu hartii. Este deja prea mult. Prima mare manifestatie botezata ulterior Revolutia Colectiv se inregistreaza marti, 3 noiembrie. Peste 25 de mii de persoane cer in Piata Victoriei demisia lui Ponta, Oprea si Piedone.

In noaptea de marti spre miercuri, Dragnea si Zgonea navalesc in biroul lui Ponta pentru a-l determina sa demisioneze. Il conving intr-un tarziu, iar miercuri dimineata Dragnea se grabeste sa anunte ca la orele 11.00 Victor Ponta isi va anunta demisia. Miercuri, 4 noiembrie, guvernul Ponta este deja istorie.

Istorie ajung si planurile cu guvernul de uniune nationala. Se alege praful de visele liberalilor de a forma un guvern cu uneperistii tradatorului Oprea. Revolutia Colectiv se transforma in cea mai mare miscare de prostest de dupa 90 impotriva clasei politice in ansamblu si impotriva coruptiei. Revolutia anti-coruptie prinde mai toate partidele, pe mai toti liderii generatiei expirate, cu coruptia in brate.

Manifestantii nu mai vor sa auda de politicienii care populeaza azi partidele. Pe strazile capitalei oamenii ies in fiecare zi, timp de o saptamana, de la 18.00 pana spre miezul noptii, cerand in esenta o noua clasa politica si mai putina coruptie. In aceste conditii, varianta Dancu premier cade desi, date fiind ezitarile lui Ciolos, avea sanse bune. Orice alta combinatie cu partide e in aer.

Revolutia Colectiv, a doua lebada neagra, reseteaza cu adevarat jocul. Toate planurile sunt date peste cap. In cele din urma, Dacian Ciolos este convins iar acesta accepta, se pare, cu conditia de a fi lasat sa-si formeze singur echipa.

Marti, 10 noiembrie, in ziua desemnarii lui Dacian Ciolos pentru functia de premier, PSD amorseaza o ultima bomba pe care o arunca in bratele viitorului Guvern, fortand in Parlament majorarea tuturor salariilor bugetarilor cu 10%. A doua zi, in plenul Parlamentului, liberalii voteaza alaturi de PSD cresterea salariilor, un gest ostentativ impotriva presedintelui Iohannis, percept la Cotroceni drept sfidator si incorect.

Klaus Iohannis incepe consultari cu partidele iar dupa cateva zile isi anunta optiunea pentru guvern de tehnocrati. Asta dorea de la bun inceput? Evident ca nu, dar sub presiunea strazii n-a avut de ales.

Relatiile dintre Iohannis si PNL,si asa intr-un proces accentuat de racire, se rup definitiv. Ruptura se vede “cristal clear” la formarea guvernului Ciolos. PSD intra in guvern cu Vasile Dancu, care ajunge doar vicepremier insa peste doua ministere cheie: dezvoltare (banii pentru baroni) si administratie (functii si proiecte in administratie). Pe langa dezamagire,in tabara liberalilor se instaleaza teama ca Dacian Ciolos si tehnocratii lui vor prelua intr-o buna zi partidul.

Tandemul Iohannis – Ciolos conteaza mai degraba pe PSD-ul lui Dragnea pentru a trece de Parlament si intoarce complet spatele PNL, partidul care l-a sustinut in campanie. Cam asa s-a scris istoria “guvernului tehnocrat” pe care nu si l-a dorit nimeni, in afara un public exasperat care le-a urlat politicienilor in fata din toti rarunchii: stop! Coruptia voastraucide!

Tagged , , , , , , , , , ,

Prin traficarea influentei a putut scapa de dosarul “Cocaina pentru VIP uri”…de dosarul EADS insa nu mai are cum….Un magnat hot isi lichideaza afacerile din Romania rand pe rand…in speranta ca si va pune banii la adapost de confiscarea extinsa 

Sursa: Comisarul.ro

Ce SEMNAL CIFRAT i-a TRANSMIS Țiriac lui Iohannis? ”Am făcut 2-3 televiziuni cu dumnealui, pentru nemți…” Ce spui Frantz?

E groasă rău cu EADS! Și se va lăsa greu. Și la noi, și la nemți! Așa explică oameni avizați care au vizionat afirmațiile halucinante făcute despre ”relația” sa cu președintele Iohannis de magnatul care în ultimul timp își tot lichidează afacerile de prin România. Să nu mai vorbim că mesajul, despre care specialiștii în intelligence spun că a fost unul cifrat, a fost livrat la Realitatea TV în emisiunea lui Rareș Bogdan, găina care se laudă că stă pe gardul lui Iohannis! Mai mult, cu excepția acestui ”amănunt” n-a mai fost reținut nimic din ”emisiunea” respectivă.

Despre ce vorbim?

În direct la Realitatea TV, Țiriac a dezvăluit, marți seară, la emisiunea ”Jocuri de putere”, că îl cunoaște pe Klaus Iohannis de dinainte de a fi șef al statului: ”Eu l-am cunoscut înainte, ca primar al Sibiului, pentru că am făcut 2-3 televiziuni cu dumnealui, pentru nemți, acum 20…18 ani…15 ani. A făcut o treabă bună unde a făcut-o, la Sibiu”.

Miliardarul nu a furnizat alte detalii, poate și pentru că moderatorul a omis să i le ceară, așa că lucrurile rămîn în ceață..

Pînă acum, despre Ion Țiriac se știa că a fost partener cu Adrian Sîrbu în cadrul PRO TV, și cu acționarii americani din familia Lauder, desigur.Despre Iohannis, însă, nu există nici cea mai vagă referire în biografiile sale oficiale legată de asemenea aspect. O primă ipoteză ar fi fost, dacă vorbeam despre o afirmație normală, că e vorba de posturi TV locale, destinate minorității germane din România, puse pe roate de tandemul Iohannis și Țiriac.

Surpriză, contactat de Inpolitics, deputatul minorității germane, Ovidiu Ganț, fost coleg cu Iohannis în Forumul Democrat al Germanilor din România, dezminte categoric:”Minoritatea germană din România nu deține și nu a deținut vreodată o televiziune proprie, fie și locală, a avut doar presă scrisă și emisiunea în limba germană a TVR. Nu am auzit niciodată ca dl.Iohannis să fi fost implicat în vreun proiect de televiziune”. Dacă în România nu există asemenea posturi, formularea ”pentru nemți” trebuie că se referă la Germania, mai scrie sursa citată.

De ce nu apare în CV-ul său, al lui Iohannis, asemenea activitate de prim rang; să faci posturi TV cot la cot cu Țiriac înseamnă mult mai mult decît a fi profesor de fizică la liceu ori Inspector școlar județean? 

Răspunsul e simplu, spun specialiștii în intelligence: vorbim despre un mesaj cifrat al lui Țiriac pentru Iohannis. Sau pentru alții, dracu să-i știe…

Certe sunt două lucruri.

1. Țiriac e băgat rău de tot în Dosarul EADS. Cu fosta lui bancă și cu mahări din Germania.

2. Săsălăul din fruntea României e prieten la cataramă cu un personaj dubios, fugit în Germania de Vest și întors după Revoluție, Michael Schmidt. În apartamentul ăstuia a stat Iohannis cu ”chirie”, în București, în timpul campaniei electorale din 2014. Acest personaj umbros, cu figură de interlop fardat cu haine scumpe, care joacă table pe tabletă în avion, este cumnatul lui Renato Usatîi. Prin căsătoria cu Veronika Usatîi. Nu ne mai deranjăm să vă spunem cine este Usatîi. Oricum, oricâte v-am spune noi, tot FSB-ul știe mai multe… Sau poate că știe Veronika Usatîi, care a lucrat la Lukoil, cu generalii FSB…

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Dumnezeul economiei e gol…

Sursa: Biziday

Îl urmăresc pe Guvernator de 18 ani. Mi-a plăcut întotdeauna stilul său, de Moromete. Banca Națională a României a fost întotdeauna o pepinieră de economiști, unii geniali, precum Lazea, alții mai degrabă tocilari precum profesorul Daniel Dăianu, un om foarte rupt de realitate. Doi oameni mi-au atras atenția în mod particular în această perioadă – Mugur Isărescu și Cristi Popa, fostul său viceguvernator.

Minți briliante în materie de economie, amândoi aveau o chestie, un fel de atingere a realității care nu le permitea să bată câmpii în monetarism cum face Daniel Dăianu sau să se piardă în dimensiunea matematică, abstractă și mult prea infinită pe care economia, de multe ori, dă impresia că o are. Cum eu nu sunt un economist de profesie ci doar un comunicator (un jurnalist) destul de autodidact în materie de economie, am trăit acești ani urmărind opinii, politici aplicate și neaplicate, idei, poziții, reveniri…

Când spun că am început să mă îndoiesc de Isărescu nu mă refer la buna credință a Guvernatorului (personalitatea sa are și o astfel de dimenisiune, rară la acest nivel de putere și influență) nu mă refer nici la judecățile de valoare ale Guvernatorului (care probabil vor deveni și mai valoroase o dată cu înaintarea în vârstă a lui Isărescu) dar am început să am dubii în legătură cu oportunitatea lor.

Așa cum vă spuneam într-un articol precedent, Mugur Isărescu și-a dat deja acordul pe Codul Fiscal, dar s-a răzgândit subit după epopeea grecească din această vară. De data asta Ponta spune adevărul, dar vai, săracul Ponta, a mințit de atâtea ori încât nimeni nu îl mai crede acum. Intervenția de săptămâna trecută, cea în care Isărescu desființează literalmente Codul Fiscal, arată că Isărescu crede că ceva mult mai important și mai periculos planează asupra țării noastre și că, deși inițial Isărescu a fost de acord, acum nu mai este, pentru că pur și simplu noul Cod Fiscal nu mai este oportun. Cu adevărat mișto e faptul că Isărescu confirmă practic ipotezele mele anterioare, de fapt tot eu pe acest site am și emis opinia că “salvarea băncilor românești cu capital grecesc din România este cheia bătăliei pentru noul cod fiscal“.

Acum, a mai apărut o ipoteză, una nașpa rău, cum că se pregătește un plan de scoatere/ieșire din UE a țărilor care nu îndeplinesc unele criterii și poate de aici și spaima lui Isărescu de a face Codul Fiscal pilaf. După cum vedeți, încerc să fac o imagine in reflexia unor cioburi, am fost plecat două săptămâni din țară și încerc să ghicesc (ceea ce de obicei nu fac, chiar dacă las impresia că fac) ce a dus la așa o bulversare… Indiferent care sunt motivele lui Isărescu, indiferent cum s-au acuplat diferitele tabere politice (care de regulă nu înțeleg mai nimic) pe problema Codului Fiscal, în rândurile următoare o să îmi asum dificila sarcină de a combate cu argumente devastatorul atac pe care Mugur Isărescu l-a susținut împotriva Codului Fiscal. Asta pentru că am sentimentul că nimeni altcineva nu are de gând sau nu poate să o facă.

Cheia problemei pare a fi deficitul bugetar. De fapt nu este, dar hai să stăm pe ea. Nimeni nu știe exact care va fi impactul reducerii TVA la alimente (BNR vede conturile trezoreriei și Isărescu știe totuși unele lucruri înaintea muritorilor de rând) dar ceea ce vedem în acest an este un excedent de 0,6% din PIB (deci un mld de euro pe prima jumătate a anului) în condiții de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Pentru prima dată în cei 18 ani de când predicăm (de la școala BNR citire) liberalizarea economiei prin reducerea de taxe avem o confirmare, și încă una solidă, că reducerea de taxe crește veniturile la buget prin stimularea economiei. De mai bine de jumătate de an România reduce taxe și, în condiții de creștere ușoară a cheltuielilor, excedentul bugetar crește. Parcă visăm și nu ne credem ochilor ce visăm. Sigur Isărescu nu crede, dar execuția bugetară îl contrazice.

Bineînțeles că politica de stimulare fiscală prin reducerea de taxe într-o perioadă de creștere este prociclică, dar la noi vorbim acum despre o reformare fundamentală a economiei. Nu creșterea economică este efectul principal al noului Cod Fiscal, ci reducerea evaziunii, o chestiune care două decenii a fost la fel de neverosimilă ca și lupta anticorupție.

Acum se întâmplă! Reducerea TVA este necesară în primul rând pentru formarea unor bune practici în economie și, dacă nu s-a putut altcândva, e bine și acum. Oricând e bine. Isărescu e prea bătrân ca să mai creadă în minuni, ok, dar problema bătrânilor este că nu recunosc minunile nici atunci când ele chiar se petrec. Deci nu creșterea economică din 2016 e importantă ci creșterea gradului de conformare voluntară pentru cine știe cât timp România va putea fi o țară civilizată din punct de vedere fiscal. Asta nu se face doar cu campanii dure ale ANAF.

Reducerea taxelor e un must! Iar Isărescu nu pare să o priceapă, sau nu crede în ea, sau pur și simplu s-a obișnuit cu o Românie medievală din punct de vedere fiscal, încât nu poate înțelege un pas înainte pe care el însuși l-a predicat și l-a aplicat atunci când era premier.

Așa, și cine spunea anul trecut că decât investiții proaste, mai bine statul economisește banii? Mai țineți minte? A fost prima ruptură majoră între ceea ce predic eu și ceea ce susține Dumnezeul economiei noastre, Mugur Isărescu. Problema este că guvernul ăsta nu e în stare de investiții și punct. S-a lămurit problema. Da, face excedente căci nu e în stare să facă autostrăzi… Așa și? Mai departe cum procedăm?

Nu e normal să reducă taxele ca să permită și, de fapt să atragă investiții private? Nici nu vă imaginați ce motor uriaș va fi reducerea aia a impozitului pe dividende! În esență vorbim despre locuri de muncă pe care le vor creea privații dacă statul nu e în stare. Sigur, privații nu vor face autostrăzi, dar vor face altceva… orice, putem crește și pe servicii dacă nu creștem pe infrastructură…

Dar, încă o dată, aici Isărescu se contrazice grav pe sine însuși. În toamna 2014 spunea că investițiile publice nu trebuie făcute, acum se vaită că noul Cod Fiscal nu lasă loc de investiții publice. Așa este, nu prea mai lasă. Dar oferă ceva concret în locul unei iluzii de care eu unul m-am săturat.

O da! Aici e punctul slab al guvernării, nu al Codului Fiscal. Așa cum foarte inspirat spunea Florin Cîțu, Codul Fiscal este doar un reper în economie. Nu reducerile de taxe fac deficit, cheltuielile mari fac deficit. Este jobul guvernului să reducă din cheltuieli în cazul în care Codul Fiscal produce, momentan, o gaură în buget.

Când vă spuneam că acest Cod Fiscal are un călcâi al lui Ahile mă refeream la faptul că nu este dublat de o reformă a administrației publice care să permită reducerea cheltuielilor în unitățile teritoriale, astfel încât un eventual deficit să poată fi ținut sub control. Isărescu trăiește în anii 2010, a fost artizanul tăierilor de salarii de atunci și de aceea spune că nu rezistă democrația. Da, aici ar fi avut dreptate, dar numai dacă venea cu argumentul ăsta cât era în dezbatere Codul Fiscal, NU după aprobarea lui cu aproape unanimitate în Parlament.

După ce toate partidele și-au asumat Codul Fiscal, să vii și să zici că nu rezistă democrația, este ca și cum ai submina-o chiar tu, din influenta și puternica poziție de Guvernator pe care o ai. O coerență politică în materie de taxe n-am mai avut niciodată, aceasta ar fi fost prima, și acesta este motivul pentru care nu mi-a plăcut poziția Guvernatorului, am criticat dur faptul că Președintele a spart această coerență retrimițând în Parlament Codul Fiscal, determinând și răzgândeala trepădușilor din PNL. De asta am ajuns să mă îndoiesc de Isărescu.

Când un astfel de Dumnezeu vine și spune că toți sunt proști, oamenii de afaceri sunt proști, jurnaliștii, politicienii… cum să-l contrazici? Noi ca națiune avem o gravă problemă de coerență. Spre deosebire de unguri, de nemți, de alte nații, noi nu prea știm să fim uniți în chestiuni importante. Ba chiar, ironia sorții, se mai întmplă și ca, accidental, o astfel de coerență să fie obținută de câte un olog politic, așa cum e Victor Ponta.

Dar, la dracu! la scară istorică nici nu mai contează asta! Contează dezvoltarea, pașii înainte pe care reușim să îi facem și, chiar dacă acest cod fiscal nu e perfect (eu însumi l-am criticat punctual) ideală era asumarea sa politică. Pe care Isărescu și Iohannis au stricat-o.

Nu mai contează de ce. Important este că, fără acea unitate, Codul Fiscal devine vulnerabil, nu mai știi sigur dacă peste un an sau doi va mai fi valabil sau va fi modificat, iar asta reduce încrederea, reduce deci semnificativ efectul pozitiv de reformare al economiei pe care l-ar fi avut. De aceea îmi permit să spun, cu aproape același respect pentru Dumnezeul economiei, Mugur Isărescu, indiferent de motivele ce l-au speriat și l-au făcut să-și reevalueze poziția, Isărescu a greșit!

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Toti securistii presedintelui…

Sursa: Comisarul.ro

Klaus Iohannis nu s-a putut întâlni miercuri cu amicul său instituțional Victor Ponta. A fost ocupat.

Miercuri, președintele României a participat, în privat, că pe agenda oficială nu scrie nimic, la aniversarea a 25 de ani de la înființarea Casei de Avocatură Mușat și Asociații, anunță postul de televiziune Realitatea.

Această casă de avocatură l-a reprezentat pe Iohannis în procesul cu ANI, scrie Flux 24.ro.

Conforma aceleiași SURSE, Casa de avocatură a fost fondată de un fost ofițer de Securitate, Gheorghe Mușat (foto). Soția acestuia, Carmen Mușat, conduce revista Observator Cultural, despre care s-a spus că a fost implicată în scrierea cărților lui Klaus Iohannis.

   ——————–

Gheorghe Musat a fost timp de 13 ani ofiter de Securitate (1970-1983), dupa care este trecut in rezerva si devine avocat. In 1984, este arestat pentru ca a dezvaluit unor cunostinte ca fusese securist si este condamnat la inchisoare. Face 4 ani de detentie la Aiud, unde este din nou recrutat de Securitate ca informator, avand numele conspirativ MIRON. Isi indeplineste constiincios datoria si intocmeste 100 de note informative despre colegii sai de celula, majoritatea condamnati politic. Este eliberat conditionat in 1988 si imediat dupa caderea regimului comunist infiinteaza poate cea mai importanta casa de avocatura din Romania, scria ancheteonline.ro despre fondatorul casei de avocatură aniversată acum de Iohannis.

Musat a avut gradele de locotenent (1973) si locotenent major (1975) in cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti. Printre alte misiuni, el l-a avut sub observatie pe Gheorghe Dragulin, preot la Biserica “Ceaus Radu” din Capitala, fost detinut politic.

Tagged , , , , , , , , , ,

DELIR LA ANTENA 3. Cum au reacţionat salariaţii condamnatului Voiculescu când au aflat că Iohannis e preşedintele ales al românilor

Sursa: EVZ

Emisiunea Sinteza zilei din seara alegerilor. Ora 20.00. Gâdea îi îndeamnă pe oameni să meargă repede să voteze în ora care a mai rămas până la închiderea urnelor.

Mihai Gâdea: Disperarea este atât de mare astfel încât se recurge la încălcări de lege şi lucruri greu de înţeles pentru cineva care vrea să trăiască într-o democraţie. Se stabilesc mitinguri, sunt oamenii chemaţi în oraş, se pregăteşte să se dea foc la ţară pentru că unii pur şi simplu nu vor să plece de la putere. Vom difuza aceste imagini, toate pregătirile de încercări de a da foc la ţară. Întrebarea este: în această oră, veţi decide voi, cei care aţi trăit toate umilinţele din aceşti zece ani, ce se va întâmpla cu România de aici încolo? Sau vor decide oamenii regimului? Voi care aţi trăit tăieri de salarii, închideri de spitale, umilinţe inimaginabile, veţi avea, în seara asta, pentru cei care nu aţi votat încă, curajul de a merge să spuneţi ce vreţi să se întâmple cu ţara asta sau o vor face oamenii care au făcut-o timp de zece ani de zile prin toate manevrele cu putinţă?

S-au furat în România 7,4 milioane de voturi, s-au furat în România industrii cu totul, s-au furat atât de multe lucruri astfel încât ne întrebăm ce nu a rămas furat. Probabil că lucrurile care nu au rămas furate sunt puţine, dar, cu siguranţă, ceea ce se va încerca în această seară, este dacă se vor fura şi aceste alegeri pentru că există, în momentul de faţă, suspiciuni majore, vă difuzăm chiar acum fotografie cu un autocar cu numere de România prezent la alegerile, la secţia de votare din Grecia, din Atena. Ce să caute un autocar cu turişti tocmai în ziua alegerilor şi tocmai la secţia de votare din Atena? Întrebarea este ce veţi face dumneavoastră, veţi lăsa autocarele să voteze sau, în minutele rămase, indiferent cât de greu şi de complicat ar fi la acest moment, vă veţi ridica, veţi merge în cabina de vot, la momentul ăsta cabinele sunt goale, puteţi vota imediat, sunt atât de multe secţii de votare în Bucureşti şi în ţara întreagă. Mergeţi la vot în această seară şi spuneţi-vă punctul de vedere, este cel mai important drept pe care-l avem şi au fost oameni care şi-au promis că, orice ar fi, nu vor vota la aceste alegeri, cum este colegul şi prietenul nostru, Mircea Badea. Cu toate astea, în această seară, a mers la vot pentru că… pentru că ce, Mircea Badea?

Mircea Badea: Eu am mers la vot ca să-i anulez votul domnului Crin Antonescu, pe de o parte. Am înţeles că şi dânsul, care optase să nu meargă la vot şi dup-aia s-a răzgândit, nu mai ţin minte de ce, dar a zis că se duce. Şi atunci eu m-am dus să-i anulez votul. Mă interesează foarte mult domnul Crin Antonescu pentru că este cel care şi-a bătut, practic, joc de atâtea milioane de votanţi antibăsişti, pe de o parte. Pe de altă parte, am văzut în mediul virtual nişte valuri de înjurături la adresa mea alături de îndemnul: „mergeţi la vot” şi am înţeles că lumea mă înjură că nu mă duc la vot. Şi, atunci, am zis: „bine, atunci, dacă mă înjură că nu mă duc la vot, atunci să mă duc la vot”. Deci, vezi, mai multe… văzând atâtea valuri de înjurături şi văzându-l şi pe domnul Crin Antonescu, am zis: „domnule, gata, mergem la vot”. Asta este.

Adrian Ursu: O megadiversiune tipic băsistă, să someze guvernul, să dea ordonanţă, cu trei ore înainte de închiderea votului, prin care să prelungească programul secţiilor de votare viza doar guvernul cererea prezidenţială, nu şi BEC, singurul care putea să decidă eventual o astfel de situaţie, deşi, după cum bine ştim, legea nu permite nici măcar BEC-ului o astfel de prelungire de program. Ne-a spus-o biroul însuşi la turul întâi.

Mircea Badea: În unele locuri, unii, după ce votează, se aşează din nou la coadă şi fac scandal că nu apucă să voteze şi înjură.

Mugur Ciuvică: Este problema… este că acum, în momentul ăsta, băsiştii se străduiesc să nu plece.

Adrian Ursu: Da.

Mugur Ciuvică: Şi tot sistemul băsist se străduieşte, lucrează acum cu Ene, cu aia, cu aia, cu toţi, cu alţii care nu apar la televizor sau pe care nu-i cunoaştem că sunt ascunşi prin birouri, prin instituţii, se străduieşte să fure, încă o dată, practic, a treia oară, flagrant, voturile românilor. Se pregătesc să facă o combinaţie între ce au făcut în 2009 şi ce au făcut în 2012 la referendum. Adică să arunce la coş cumva voturile şi să rămână ei în forţă, la putere, pentru că de-aia sunt băsişti, băsismul vrea să rămână mult timp de acum încolo pentru că s-a creat, a fost creat în ăştia zece ani, nu pentru zece ani, ci pe termen nelimitat. Şi oamenii muncesc acum, se străduiesc să fure din nou voturile românilor, din punctul meu de vedere.

Argumentul gândacului de bucătărie

Răzvan Dumitrescu: Şi, Mihai Gâdea, încă un argument, dacă cei care ne privesc nu au fost încă la vot, au mai întâlnit situaţii în care gândacul de bucătărie să plece de la ei din apartament fără să dea cu spray? Aşa ceva nu se întâmplă niciodată, deci folosiţi această putere pentru că nu o aveţi în fiecare zi, doamnelor şi domnilor. O aveţi o dată la patru ani, dacă vorbim despre parlamentare, sau o dată la cinci ani când este vorba despre prezidenţiale. În rest, riscaţi să fiţi invadaţi de gândacii de bucătărie, care sunt aceiaşi, dar care fac şi pui. Aşadar, nu uitaţi, dacă aveţi insecticidul, doar în seara asta mai aveţi timp să-l folosiţi.

Mihai Gâdea: Da. Oana Stancu, ce le-ai spune oamenilor care, în aceste minute, stau, privesc, au votat sau cei care se gândesc: „nu mă duc eu să votez, cine ştie ce se va întâmpla”, ce le-ai spune?

Oana Stancu: Să încerce să dea la o parte intoxicările din această perioadă, şi mesajele fiecărei tabere, să se gândească doar la ceea ce au trăit în România din 2004 încoace, ba chiar din 89 încoace pentru că tot se face trimitere permanent la perioada dinainte de 89. România a avut de suferit în aceşti ani, a plătit cu propria piele ce s-a întâmplat la guvernare, în acest regim toxic, şi atunci fiecare are un motiv, din punctul meu de vedere, să iasă azi să spună: fără acest regim toxic.

Mihai Gâdea: Doamnelor şi domnilor, există, în momentul de faţă, sondajele de opinie vorbesc despre o mică diferenţă, este o foarte mică diferenţă ce o arată, este indicată de cel mai important exit-poll care va fi difuzat la ora 21. Însă, în momentul ăsta, este important ca fiecare om din România, fiecare votant să-şi exprime, în mod evident, opţiunea pentru a putea vedea, în mod clar, dacă avem un câştigător sau nu, motiv pentru care, încă o dată vă spun, este esenţial, vital să mergeţi să trimiteţi regimul lui Traian Băsescu înafara istoriei.

Răzvan Savaliuc: Eu cred că este important ca cei care nu au votat şi doresc să scape de regimul lui Traian Băsescu să iasă să voteze, chiar dacă intuiesc că diferenţa mică va fi în favoarea unui candidat, s-ar putea să aveţi surpriza ca, cu ajutorul unor voturi de afară, auzind că se plimbă autocare pe acolo, să se mărească artificial numărul de votanţi pe la secţiile din diaspora.

Mugur Ciuvică: Dacă ar fi numai voturile de afară nu ar fi o problemă că, până la urmă, ar fi voturi şi asta este viaţa. Problema este mişcarea asta subterană, nu voturile, că voturile…

Răzvan Savaliuc: Ştiu.

Mugur Ciuvică: Voturile sunt voturi. Problema este voturile furate. Problema este că se agită diverşi să nu recunoască.

Mircea Badea: Aşa este.

Mugur Ciuvică: Diferenţele respective.

Mircea Badea: Dacă ar fi voturi pe bune, ar fi… asta este.

Mugur Ciuvică: Ceea ce ar fi exact referendumul din 2012.

Mircea Badea: Asta este!

Mugur Ciuvică: Adică nu recunoaştem.

Mircea Badea: Acum, domnule, dacă se numără pe bune voturile şi rezultă într-un fel… La revedere, asta este votul. Să nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat în 2009, asta ar fi o problemă.

Răzvan Dumitrescu: Prin urmare, doamnelor şi domnilor, singura soluţie pentru a anihila sistemul acesta care, de multe ori, nu se vede, dar care doreşte să se substituie votului cetăţeanului, este să mergeţi la vot.

Mircea Badea: Da, şi facem un apel, nu, pentru cei care au plecat din România special ca să voteze în străinătate, că sunt mulţi astfel de oameni, facem un apel ca, după ce votează, să nu se mai aşeze din nou la coadă şi să urle că nu sunt lăsaţi să voteze, că se aglomerează treaba.

Mihai Gâdea: Arătăm fotografia cu autocarul la secţia de votare din Atena, este un autocar cu numere de Bucureşti. Ce să vezi, tocmai în ziua votului, un autocar a plecat dimineaţă din Bucureşti la Atena, cu nişte oameni care trebuiau să voteze. Ce să vedeţi, însă, doamnelor şi domnilor, nu era singurul autocar şi lucrul acesta se pare că s-a întâmplat şi în alte locuri.

Răzvan Dumitrescu: La ce foloseşte un autocar cu număr de România, care ajunge la o secţie…

Alessandra Stoicescu: De Bucureşti, chiar, Răzvan Dumitrescu. Este pus de o doamnă care locuieşte în Atena, a postat încă de mai dimineaţă, stând la coadă, a zis: domnule, sunt multe autocare. Femeia nu a pozat fiecare autocar în parte. Sunt autocare ce aduc mulţi, mulţi turişti. De exemplu, le putem adăuga şi pe doamna Monica Macovei la Londra şi pe doamna Elena Udrea la Paris, că ele nu au ales să voteze aici.

Răzvan Dumitrescu: Mai este foarte puţin până vom afişa aici, în faţa dumneavoastră, rezultatele pe care le avem de la acest exit-poll.

Mihai Gâdea: Ce vă oferim sunt rezultate care includ diaspora, toate secţiile de votare din România şi din străinătate.

Mircea Badea: Da, primesc informaţii că deja au început mişcările de stradă în România, acum când încă nu s-a terminat votul.

Răzvan Dumitrescu: Care este motivul?

Mircea Badea: Deci, în acest moment, sunt mişcări de stradă în Bucureşti.

Reacțiile de după aflarea rezultatelor

Adrian Ursu: Sunt apropiate şi fac corectura de ce sunt aproape 200.000 de voturi diferenţa dintre cei doi, dar aş remarca discursul domnului Klaus Iohannis care a fost lacrimă, dar lacrimă din discursul lui Băsescu Traian. E la dictare, nu mai încape nicio îndoială că e la dictare şi mai mult decât atât, conţine elementul cheie, ce ne spune domnul Klaus Iohannis, care mulţumeşte diasporei pentru că a venit la vot, că rezultatul va fi decis de Curtea Constituţională. Deci din nou rezultatul votului românilor nu contează. Ce contează, ne spune domnul Klaus Iohannis, moştenitorul lui Băsescu Traian, că… înţelegeţi de ce vă tot spuneam şi lumea zicea n-are cum, el e neamţul bun, el e ăla care altfel, e altfel decât ceilalţi, de ce vă spuneam că e prelungirea lui Băsescu Traian? Pentru că gândeşte şi acţionează la fel. Nu dăm doi bani pe votul românilor, contează manevra noastră din Curtea Constituţională.

Adrian Ursu: Dar trebuie să spunem că exit-poll-ul, de fiecare dată prefigurează, pe baza tendinţelor şi ce se va întâmpla în următoarele două ore în ţară şi în cazul ăsta şi în diaspora, nu sunt excluse de tot cele două ore.

Răzvan Dumitrescu: Numai că noi ştim foarte bine că de multe ori rezultatele se schimbă după închiderea urnelor.

Adrian Ursu: Vroiam să spun că aceste rezultate includ şi o estimare pentru cele două ore care nu sunt prinse în calculul de până acum.

Mihai Gâdea: Radu Tudor, cum apreciezi rezultatul şi mai ales ce se poate întâmpla de la acest moment?

Radu Tudor: Mi se pare că absenţa lui Victor Ponta de la declaraţiile orei 21, personajul principal atât de aşteptat sunt un semnal, televiziunea naţională îl dă pe Victor Ponta pe locul 2 şi cred că…

Mihai Gâdea: Televiziunea naţională condusă de liberali.

Radu Tudor: Atâta timp cât inclusiv PSD creditează această diferenţă foarte mică şi acest număr de voturi obţinute de Klaus Iohannis, eu ca jurnalist, nu pot să spun că patru sondaje de opinie nu indică un lucru corect. E o diferenţă atât de mică, încât e imposibil până mâine la prânz cel puţin să spunem dacă 10.000 sau 20.000 de voturi îl depărtează pe Iohannis de Ponta sau invers.

Mugur Ciuvică: E totuşi o mirare că 25% din cei care l-au votat pe Tăriceanu nu l-ar mai fi vrut pe Tăriceanu prim-ministru, cumva. Asta mi se pare o mirare. Cum e o mirare, e pentru mine o mirare şi aş fi foarte interesat să aflu cum se întâmplă chestia asta. Totuşi foarte mulţi oameni l-au votat pe individul ăla pe care l-am văzut la televizor marţi şi miercuri. Nu au votat altceva. Pe ăla l-au votat.

Răzvan Dumitrescu: Li s-o fi făcut milă.

Mugur Ciuvică: Poate să apară într-adevăr votul de milă sau de ruşinea candidatului.

Răzvan Dumitrescu: Cum ţi se pare milă câteodată de un cerşetor în tramvai şi scoţi leul, cam aşa se poate întâmpla când omul pozează în victimă, foarte accentuat. Este prins la toate capitolele ţi se face chiar milă. Există această inversare, se poate întâmpla. Elena Udrea, foarte interesant. 13% totuşi din electoratul Elenei Udrea votează cu Ponta.

Mihai Gâdea: Cu Iohannis 86%. E normal, fac parte din aceeaşi familie, familia băsistă.

Adrian Ursu: Dar nu ne mai fierbeţi, daţi-ne Macovei.

Răzvan Dumitrescu: La cererea lui Adrian Ursu, iat-o pe Monica Macovei. 6% votează cu Ponta şi…

Mihai Gâdea: 93% cu Klaus Iohannis.

Adrian Ursu: Vă daţi seama că la ora asta Monica Macovei umblă cu barda prin oraş să-i caute pe ăia 6%?

Mircea Badea: Ăia 6% îţi explic de ce. Pentru că au înţeles că Ponta a propus-o pe Kovesi pe post de…

Adrian Ursu: Şi că o şi păstrează, că a anunţat că o păstrează.

Mircea Badea: Domnul Dan intră la nehotărâţi.

Adrian Ursu: Domnul Dan aţi văzut că astăzi le-a transmis alegătorilor săi că au trei opţiuni: să pună pe unul, pe altul sau pe amândoi. Ăsta a fost mesajul de la urne al domnului Dan Diaconescu.

Răzvan Savaliuc: Aici au contat mult mesajele taberei băsiste care au trâmbiţat autonomia, că viitorul regim va da autonomie maghiarilor.

Alessandra Stoicescu: Erau încolonaţi în spatele lui Iohannis şi Tokes şi ai lui.

Mircea Badea: Crede-mă, dacă iese Băsescu pe următorii 5 ani, e ultima problemă asta.

Răzvan Savaliuc: Şi s-ar putea să avem din nou aceeaşi problemă, că minoritatea asta maghiară decide politica în România.

Mircea Badea: Ca de obicei.

Spălarea pe creier s-a făcut prin internet

Răzvan Dumitrescu: Mai avem urban 55% pentru Iohannis şi în rural 40,4%. Sunt şi astea date care ajută la înţelegerea votului. Desigur că până la urmă tot numărarea este cea care ne va scoate din situaţia asta estimativă.

Adrian Ursu: Ele confirmă într-un fel că ceea ce s-a întâmplat în perioada asta pe Internet, a fost o propagandă extrem de eficientă, că PSD a pierdut bătălia asta de multă vreme şi nu e în stare s-o recâştige şi mai confirmă cât de uşor e să manipulezi în acest mediu, cât de uşor e să arunci o temă şi să ţi se rostogolească pe urmă, fără să mai gândeşti. A fost o spălare de creier pe internet cum nu s-a mai văzut până acum. Nimeni n-a gândit pasul doi. S-a spus de pildă la un moment dat, vai ce ticăloasă măsura aia de a trimite pe studenţi în vacanţă. Ticăloasă că ce? I-a împiedicat cineva să voteze? Dacă se duc acasă, ei au dreptul să voteze.

Mihai Gâdea: Avem ceva, e un breaking news. Sunt protestatari care merg spre sediul PSD. Rezultatele sunt cele pe care le vedeţi, însă avem protestatari şi vom difuza aceste imagini în direct, vedeţi chiar acum.

Răzvan Savaliuc: Seamănă Mihai cu 2004, în Piaţa Universităţii, când nu era foarte clar ce s-a întâmplat la vot, tot aşa se numărau, era strâns şi a fost scoasă lumea în stradă.

Alessandra Stoicescu: Şi când sloganul reinventat acum era Nu puteţi voi fura, cât putem noi vota. Pe care l-a reinventat, îl clama şi Udrea, îl strigau toţi. Aici i-aş da dreptate lui Adi. E surprinzător cât de uşor manipulabili sunt nişte oameni tineri şi educaţi.

Mircea Badea: Nu e aşa de surprinzător.

Oana Stancu: Educaţi în ce sens?

Alessandra Stoicescu: Educaţi, cu studii superioare. Dacă sunt cu studii superioare, trebuie să-i tratezi ca pe nişte oameni educaţi.

Oana Stancu: E ceva diferit. Pentru că sunt oameni care se informează zero sau o dată la 4 ani, de pe Facebook şi atunci e o problemă.

Alessandra Stoicescu: Da, Oana, dar tot ce vei citi ca tratat de sociologie, că un om mai puţin educat este, teoretic, un om mai uşor manipulabil, un om mai educat, adică cu studii mai avansate ar trebui să fie, teoretic, mai greu manipulabil. Pentru că îşi mai pune o întrebare, a mai citit o carte. Cam asta era întotdeauna discuţia. Şi mă întreb în continuare, poate îmi daţi voi o explicaţie cum poţi să vii în 2014 în România cu tema comunismului? Cu corupţia o înţeleg şi aici o putem discuta la nesfârşit. Dar să vii cu tema comunismului şi să mai prindă la nişte oameni care ai pretenţia că au citit o carte măcar, este totuşi surprinzător pentru mine.

Oana Stancu: Adaug că lider al acestei mişcări de ”Jos comuniştii” să fie fost procuror comunist Monica Macovei. Asta ca să punem sare pe rană definitiv.

Despre ieșirea în stradă a bucureștenilor ”pro-Iohannis”

Oana Stancu: Faptul că aceşti oameni sunt gata pregătiţi ca la ora 21 să ia direcţia Palatului Victoria, sediului PSD, faptul că erau invitaţi în acelaşi mediu virtual de reprezentanţii de soi ai propagandei băsiste să iasă pe Arena Naţională…

Adrian Ursu: S-o ocupe, că altfel cum?

Oana Stancu: S-o ocupe, că de închiriat bănuiesc că nu. Asta arată că teza cu anulat alegerile pe ideea de furt este atent pregătită, pentru că oamenii ăştia ştia că nu pot câştiga alegerile după o diferenţă de 10% decât cu astfel de mijloace.

Răzvan Dumitrescu: Ştii, cum era lozinca aceea, dacă doriţi să revedeţi secvenţe din programul de Revelion. Ei bine, dacă doriţi să revedeţi secvenţe de la alegerile din 2004, din 2009 şi de la referendum, uitaţi-vă acum ce se întâmplă în Bucureşti.

Dana Grecu: Înţeleg că n-au acceptat referendumul pentru că nu au ieşit 7,4 milioane de oameni în stradă, deci aveau nevoie de presiune.

Mircea Badea: Absolut că da. Dacă ieşeam atunci după ce s-a furat votul, eu am ieşit, m-am plimbat de mai multe ori în jurul Cotroceniului…

Dana Grecu: Tu, domnul Ghişe.

Mircea Badea: Sigur, la iniţiativa domnului Ghişe. Maximum 1000 de protestatari am fost atunci. Dacă am fi ieşit 100.000 nu mai vorbeam în seara asta despre Traian Băsescu.

Alessandra Stoicescu: Întrebarea este dacă numărătoare votului, numărarea bob cu bob o să fie în favoarea lor, domnul Iohannis se mai duce la Curtea Constituţională? Îl mai macină dreptul la vot a celor din diaspora?

Răzvan Dumitrescu: În niciun caz. Dar şi-a lăsat această poartă deschisă prin declaraţie şi pentru această eventualitate.

Radu Tudor: Legea spune că rezultatul alegerilor, indiferent care este acesta e validat de Curtea Constituţională.

Ursu cheama la manifestații

Adrian Ursu: N-ar fi bine să se facă nişte manifestaţii şi în faţa instituţiilor ăstora care de ani de zile decid de trebuie să fie de ţara asta, dincolo de ce hotărăsc oamenii ei? Adică, totuşi aceste instituţii, cărora văd că toate guvernele care vin le măresc bugetele, le fac tot felul de favoruri, le umflu schema de personal şi le dau puteri peste puteri, n-ar trebui să fie ele reduse la ceea ce este rolul lor, printr-un acelaşi tip de presiune publică? Văd că nu este niciun fel de problemă să instigi lumea să vină în stradă. Eu am constatat că nu e nicio problemă să chemi oamenii în stradă, din moment ce o face preşedintele, o fac lideri de partid, o fac lideri de opinie, o fac aşa-zişi ziarişti şi nimeni nu protestează când ăia îi cheamă în stradă, pentru că este pentru scopul nobil, pentru oamenii frumoşi din piaţă. Atunci nu e absolut nicio problemă, nu se sesizează CNA, nu se sesizează SRI, nu se sesizează NATO. Ia să facem noi acelaşi apel ca toţi cei care simt că ţara asta a fost furată de-a lungul timpului de Curtea Constituţională, de serviciile de informaţii, de toate CSM-urile şi alte instituţii să mergem şi noi să ne spunem acelor instituţii ajunge, ne-aţi furat destul, v-aţi bătut joc de noi destul.

Răzvan Dumitrescu: Luaţi o pauză măcar.

Adrian Ursu: O nu voi lua o pauză, pentru simplul motiv că-mi dau seama în clipa de faţă că ceea ce am spus de-a lungul timpului în această campanie, înaintea campaniei se dovedeşte acum, până la virgulă că este adevărat. Când domnul Klaus Iohannis vine şi spune Curtea Constituţională va decide care e de fapt rezultatul acestui vot, nu cetăţenii înşişi, înseamnă că suntem din nou în faţa unei manevre.

Mircea Badea: Vreau să spun o treabă cât se poate de obiectivă. Pentru o gândire calmă şi logică asta este o treabă obiectivă ce vă spun. Să zicem că ar fi 3 milioane de români în străinătate. Să presupune că absolut toţi s-ar prezenta la vot în străinătate. Ar putea 3 milioane de români să voteze în străinătate. Niciodată. De ce. Că nu ai cum să organizezi în afara ţării alegeri ca în România, nu ai cum. Câtă vreme există acest sistem de vot, posibilităţile fizice, concrete de vot sunt extrem de limitate.

Mircea Badea: Sigur că este foarte simplu cum spune domnul Iohannis, domnule, chiar dacă un cetăţean nu reuşeşte să voteze e o problemă. Sigur, în abstract aşa, e o problemă, dar în concret ce faci? Altfel decât schimbând sistemul de vot.

Răzvan Dumitrescu: Ştii Mircea ce nedumerire am eu. De ce nimeni nu vorbeşte aplicat. Să ia legislaţia din Anglia şi să vadă la cât timp după ce te-ai stabilit în altă parte decât în Marea Britanie nu mai deloc dreptul să votezi. Nu cumva la 5 ani? Deci dacă eşti plecat după un număr de ani, de tot, din ţară, automat nu mai ai dreptul să votezi. Nu spun că e normal să fie aşa. Spun că există ţări, date ca drept exemplu ca sistem democratic…

Cine și de ce au steaguri acasă?

Mihai Gâdea: Vedem deja în imagini protestatari cu steaguri, nu ştiu câţi dintre dumneavoastră au steaguri de acea dimensiune acasă sau de fapt informaţiile pe care noi le avem nu au decât dovada. Şi anume că sunt membrii de partid, PDL, PNL şi alte persoane capacitate de aceşti membri de partid care protestează în această seară pentru motive ce sunt încă necunoscute. Întrebarea este. E cineva într-atât de iresponsabil în această seară încât să dea foc la România pentru simplul fapt că rezultatele au fost pierdute de cel pe care îl susţin?

Mircea Badea: Răspuns, da, în mod evident, da.

Răzvan Dumitrescu: Eu mă aştept şi la provocări foarte mari.

Răzvan Dumitrescu: Mitingul acesta de la PSD s-ar putea să aibă un mobil bine determinat. Să-i bulverseze toată noaptea asta, pentru că dacă se vor fura voturi, acum se fură, la numărătoarea care are loc până dimineaţă. Şi trebuie să-i agite organizatorii ca să nu se concentreze pe număratul votului.

Răzvan Dumitrescu: Atenţie, s-a mai întâmplat ceva între ora 19-21, vă rog să remarcaţi că de la 58% am ajuns la 61,9% aproape 62 de procente prezenţă la vot.

Dana Grecu: Lăsând la o parte cifrele astea, care oricum sunt în mişcare şi apreciez faptul că şi unii şi alţii, Iohannis mai puţin că a ieşit el, la Ponta au ieşit cei din staff-ul lui în frunte cu Dragnea, trebuie răbdare şi prudenţă în a spune da sau nu pentru unul dintre candidaţi. Eu vreau să spun că mişcările de stradă sunt o expresie a democraţiei, oricum am lua-o. Că sunt chemaţi oamenii de partide politice, că sunt chemaţi de un candidat, că sunt chemaţi din interese financiare, e greu de spus, greu de controlat, ne întrebăm acum de ce nu au ieşit 7,4 milioane de oameni în stradă să atace o decizie absolut aberantă atunci în legătură cu menţinerea lui Băsescu la Palatul Cotroceni, în ciuda votului lor. Păi, foarte simplu. Pentru că oamenii care au organizat şi care au iniţiat acel referendum erau tocmai cei care organizau şi picau la pace cu cei contestaţi. Acuma, de ce nu ies şi alţi oameni decât cei care susţin candidatul Iohannis…

Mircea Badea: Eu zic că e bine că nu ies. Asta ne-ar mai lipsi.

Dana Grecu: E ca şi cum ei ar contesta organizarea alegerilor de către actualul guvern. Ori oamenii probabil că îşi pun speranţa că alegerile sunt corecte, că numărătoarea va fi corectă.

Adina Anghelescu: Şi atunci de ce ies în stradă? Ce motivaţie au să iasă înainte?

Dana Grecu: Am spus de ce nu ies ceilalţi în stradă.

Băsiștii, Udrea și votul din străinătate

Mircea Badea: Trebuie să mai remarcăm ceva. În spaţiul public, că e vorba de televiziuni, că e vorba de Internet, lumea vorbeşte în genere despre Ponta, despre Băsescu, despre băsişti, despre anti-băsişti, pro-băsişti. Aproape nimeni nu vorbeşte despre Iohannis.

Răzvan Dumitrescu: A vorbit el despre el însuşi de două ori şi s-a văzut cum.

Răzvan Dumitrescu: E foarte interesant această sincronizare. Pe de o parte, pe şoseaua Kiseleff în faţa PSD-ului, unde nu s-a reuşit o confruntare cu jandarmii, pe de altă parte în Franţa unde, iată, se reuşeşte o confruntare cu jandarmii.

Mugur Ciuvică: Şi înţeleg că au reuşit şi la Torino. Tot la fel, să se bată cu carabinierii care sunt jandarmii italieni. Acum ce rost mai are, totuşi ideea să te baţi cu jandarmul francez sau cu carabinierul italian, cam care e chestia, singura explicaţie e că vor cât mai mult scandal pe tema asta ca să poată să mătrăşească ei alegerile.

Mircea Badea: E şi doamna Udrea acolo la înfruntări, la Paris sau?

Raluca Lazăr: Am văzut-o în şiruri de aşteptare, dar nu cred că, nu ştiu să vă spun, nu cred că mi se pare un subiect esenţial.

Mihai Gâdea: Sunt anumite informaţii că doamna Udrea dădea cu geantă, dar nu ştim dacă în jandarmi sau în…

Alessandra Stoicescu: Sau de pământ ca să o poată schimba.

Oana Stancu: Încă un element în drumul către demersul acesta al lor, în legătură cu rezultatul alegerilor. Au dat către presa lor rezultate după numărarea paralelă a 12% din secţii. Cei de la PDL spun că ar avea Iohannis 58% şi Ponta 42%. Asta pentru a acoperi ce vor să spună. Au fraudat alegerile… HotNews citează numărătoarea paralelă a PDL. Asta fac acum domnul Videanu şi domnul Blaga în sediul din Modrogan.

Mihai Gâdea: Doamnelor şi domnilor. Vor fi manipulări îngrozitoare aşa cum am văzut de-a lungul timpului. Aşa cum băsiştii sunt obişnuiţi să facă şi cum s-au specializat în aceşti ani de zile. Noi vom da inclusiv momentele de manipulare groasă pentru a vă arăta ce fac aceşti oameni, de ce sunt capabili. În momentul ce este vital, ce este esenţial sunt, de fapt, voturile dumneavoastră, sunt modul în care v-aţi exprimat votul şi…

Mircea Badea: S-a întâmplat şi în 2009 din cauza sistemului de vot care este unul cât se poate de fizic, de concret, s-a întâmplat şi în 2009, dar atunci nu s-a făcut atâta tevatură pe tema asta. Dar iată, vă interesează ce spune Cristian Tudor Popescu?

Mihai Gâdea: Nu.

Monstruozitatea lui Badea

Mircea Badea: Dar dacă asta este şi foarte posibil să fie, habar nu am, explicaţia acestei monstruozităţi, repet, ea rămâne o monstruozitate şi dacă Ponta este preşedinte pentru că scorul mare a lui Iohannis mi se pare… a lui Iohannis, a lui Băsescu mi se pare o monstruozitate. Dacă acesta este motivul şi anume faptul că unii au avut senzaţia că cineva încearcă să… dreptul la vot. Păi atunci avem o problemă mult mai mare în ţara asta decât aveam senzaţia, de fapt, problema e mult mai mare, pentru că adevărul, informaţia obiectivă este că întotdeauna în străinătate conform sistemului actual, conform legilor actuale, care erau şi atunci, întotdeauna au rămas oameni care nu au votat. Deşi, repet, asta în condiţiile în care voturile au fost mult mai puţin numeroase decât acum. Deci acum s-a votat monstruos mai mult decât în alte dăţi când au rămas oameni care nu au votat şi cu toate astea atunci nu a mai ieşit nici un scandal. nu s-a mai stârnit…

Mircea Badea: Dacă va câştiga Iohannis eu nu am nici o îndoială că va fi Băsescu prim-ministru.

Oana Stancu: Iar eu ţin să îţi reamintesc că am avut o ofertă de slujbă de la doamna Kovesi şi am refuzat-o. Exact, doamna Kovesi m-a ofertat împreună cu actualul ministru al Justiţiei.

Mugur Ciuvică: Aţi ratat acum aproape zece ani, aţi ratat puteaţi să deveniţi de atunci şi de dreapta şi capitalist angajat la DNA.

Săpuneala lui Ponta fiindcă s-a recunoscut învins

Mihai Gâdea: Doamnelor şi domnilor, Victor Ponta a recunoscut că ar fi câştigat Klaus Iohannis în condiţiile în care voturile nu au fost numărate.

Radu Tudor: Ba da, au fost numărate de PSD, aceste rezultate comunicate de Victor Ponta sunt în urma numărătorii paralele pe care Liviu Dragnea i-a oferit lui Victor Ponta.

Adina Anghelescu: Atunci de ce mai avem nevoie de o numărătoare care să fie validată de CCR, a BEC-ului. De când până când te declari, e foarte straniu aşa mod de a te declara învins, Viorică nu mai era acolo. Este aşa o… Cum adică să te declari învins când lupta nu s-a încheiat încă. În America încă se votează.

Alessandra Stoicescu: E acelaşi lucru pe care îl vezi într-o ţară fundamental democratică aşa cum este Statele Unite ale Americii, cum sunt Statele Unite ale Americii.

Adina Anghelescu: Nu s-a terminat votarea în Statele Unite ale Americii, mai au trei, patru ore.

Adrian Ursu: Încearcă să faci exerciţiul acesta de imaginaţie. Traian Băsescu dacă mai avea o strapontină, o bară de tramvai, o ţeavă mică de conductă, s-ar fi ţinut de ea şi ar fi spus: E a mea, e ţeava mea, fac ce vreau, de aici conduc România. Aici e marea diferenţa, ştii, dacă abandonezi lupta.

Radu Tudor: A câta oară constatăm că Băsescu ştie să folosească foarte bine toate beţele, toate strapontinele şi Ponta nu ştie să folosească efectul celui mai mare partid din România.

Dana Grecu: Dar poate i-au cerut cei de la partid să facă mişcarea asta lui Ponta. Că îmi e greu să cred că altfel ai putea să o faci. Pe de altă parte, când spun că România nu are oameni de stat, toată lumea îmi sare în cap. Deci nu avem oameni de stat. Domnul Antonescu s-a sucit, când era lumea mai dragă s-a sucit şi suceală a fost şi a dat peste cap toată povestea asta că acum era preşedintele României. pot să garantez băgând…Ponta se suceşte după cum vrea, odată cu coabitarea, acum vrea să plece şi din Guvern, probabil că e presat de partid.

Adrian Ursu: Nu, această informaţie este… este manipulată, dar repet, dacă ea ar fi adevărată şi ar exista această intenţie eu cred că ar fi o mare greşeală faţă de cele 5,6 milioane de oameni care şi-au pus încrederea că băsismul nu va fi reinstaurat în România.

Tagged , , , , , ,