Tag Archives: kazmunai gaz

Cine a preluat de fapt Petromidia ?

Sursa: Comisarul.ro

O ştire Reuters anunţă o posibilă preluare a Petromidiei de către o companie chinezească, în cadrul unui acord de 4 miliarde semnat la Beijing de către compania din Kazahstan ce o deţine acum. Nu, nu face atât Rompetrolul, de fapt acordul în sine este foarte interesant, căci el pare a pune bazele unui viitor gigant european, România fiind doar poarta de intrare în Europa a unor afaceri cel puţin învăluite în mister. Adevărul este că nu ştim exact cine preia cea mai mare rafinărie românească, scrie Moise Guran pe Biziday.ro.

Mediile din România au relatat faptul că statul chinez este cel care a preluat Kazmunai International, compania ce deţine azi rafinăria de la malul Mării Negre. Informaţia este greşită în aparenţă, dar este probabil corectă în substanţă.

China Energy Company Limited nu este o companie de stat, ci o companie privată. Una relativ tânără, fondată în 2002, dar care a ajuns, în doar câţiva ani, la afaceri cam cât 20% din PIB-ul României. Având în vedere conexiunile internaţionale ale acestei companii, unii jurnalişti au încercat să afle cine este de fapt în spatele ei şi al tânărului patron şi preşedinte, care avea doar 25 de ani atunci când a fondat grupul. Azi are 38 de ani, compania este în topul 10 al celor mai mari din China, iar patronul său a intrat în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Cu toate acestea, Google are dificultăţi în a-l găsi, iar Wikipedia nici nu a auzit de el.

În acelaşi timp, investigaţiile de care vă vorbeam au reuşit doar să sugereze o eventuală apropiere a acestei companii de persoane importante din Armata Chinei sau de serviciile secrete ale acesteia.

De aceea, dar şi pentru că, în lumea petrolului, toţi ştiu că în spatele oricărui capitalist chinez mai mare este de fapt tot statul chinez, cred că n-au greşit prea mult cei care au afirmat că, de fapt, China a preluat Petromidia.

Nu asta este însă cu adevărat important, fie doar şi pentru faptul că şi actuala companie deţinătoare, KazmunaiGaz, este tot o companie de stat. În primul rând această tranzacţie, dacă se va încheia (deocamdată este doar un acord) are nevoie de acordul Comisiei Europene. Acolo vor fi analizate inclusiv interesele de extindere pe piaţa europeană, a acestei companii chineze, care, apropos, anul acesta a făcut numeroase achiziţii în Cehia şi Slovacia, dar mai mult imobiliare şi active financiare, nimic strategic… între altele a preluat şi clubul de fotbal Slavia Praga.

Apoi, mai este şi Consiliul Superior de Apărare al Țării care, teoretic, are un cuvânt de spus în legătură cu transferul controlului asupra rafinăriei Petromidia, dar, pe de altă parte, trebuie să ştiţi că, oricum, controlul nici acum nu e direct din Kazahstan, este de fapt prin Olanda. E complicat aşadar.

Una peste alta, intenţiile chinezilor trebuie lămurite mai ales în legătură cu acordul de investiţii dintre KazmunaiGaz şi Guvernul României, un acord extrem de subţire, dar în baza căruia statul român a renunţat la creanţele asupra acestei companii în schimbul promisiunii unor investiţii de un miliard de dolari în România. Este înţelegerea făcută de Victor Ponta şi care trebuie lămurită cu acest prilej.

Nu de alta, dar dacă în acest moment nu ştim exact nici măcar cine a preluat compania românească, cu atât mai mult România trebuie să-şi vadă interesele, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, înainte de aprobarea acestei tranzacţii.

Tagged , , , , , , , , , ,

Pirelli, Comtim-Smithfield, Kazmunai Gaz intra in proprietatea chinezilor… noii stapani ai economiei roamesti – Austriecii si Chinezii

Sursa: Adevarul.ro

Rompetrol deţine în România rafinăriile Petromidia şi Vega şi a doua reţea de benzinării ca mărime, după Petrom FOTO Rompetrol Group

Achiziţia Rompetrol Group de către un conglomerat din China este ultima dintr-un lung şir de tranzacţii prin care o serie de grupuri din statul asiatic au devenit, indirect, investitori în România, după ce au cumpărat o serie de mari companii prezente şi pe piaţa locală.

Între acestea, cele mai mari sunt achiziţiile producătorului de anvelope Pirelli sau a producătorului de carne Smithfield. În schimb, marile proiecte româno-chineze propuse de Guvern trenează.   În timp ce marile proiecte ale statului în parteneriat cu China bat pasul pe loc, investitorii din ţara Mătăsii „invadează“ România, prin cumpărarea unor mari companii care deţin deja unităţi în ţara noastră.    Pirelli virează spre China.

Compania de stat China National Chemical a anunţat ]n primăvara acestui an preluarea producătorului italian de anvelope Pirelli, într-o tranzacţie evaluată la 7,1 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari). Aceasta este una dintre cele mai mari achiziţii ale unei companii chineze din ultimii ani.

Pirelli are două fabrici în România, una de anvelope la Slatina, în judeţul Olt, şi alta de filtre pentru motoare, aflată la Bumbeşti-Jiu, din judeţul Gorj. Pirelli mai avea o fabrică la Slatina, unde producea sârmă, dar aceasta a fost vândută la finele anului trecut către grupul belgian Bekaert.   Porcul românesc de la Comtim a devenit chinezesc.

Producătorul de carne de porc Smithfield este un alt exemplu. Shuanghui Group, cel mai mare procesator de carne din China, anunţa în mai 2013 un acord de preluare a Smithfield Foods pentru 7,1 miliarde de dolari. Grupul american deţine în România fostul combinat Comtim din Timişoara, achiziţionat în 2004. Tot atunci, Smithfield a preluat şi Agrotorvis. Ulterior, compania a cumpărat şi 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti, precum şi un pachet de 50% la Depozitul Frigorifer din Tulcea.   La începutul acestui an, fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin anunţa că o companie din România a primit acceptul Autorităţii Sanitar-Veterinare din China pentru exportul de carne de porc. Aceasta este Smithfield.

Export de cereale prin Constanţa   Exportul de cereale româneşti este o altă activitate importantă pentru partea chineză. Consiliul Concurenţei tocmai a avizat la începutul lunii ianuarie preluarea integrală a două companii româneşti: United Shipping Agency – proprietara unui terminal de cereale şi United Shipping and Chartering – care deţine un depozit, ambele în Portul Constanţa.   Cele două au fost preluate de către traderul olandez Nidera de la oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Numai că, mai departe, Nidera este deţinută în proporţie de 51% de către COFCO, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară din China, cu peste 60.000 de angajaţi în întreaga lume. Potrivit revistei „Fortune“, COFCO este în topul celor mai mari 500 de corporaţii de pe mapamond, cu venituri de 30 de miliarde de dolari şi active de 46,9 miliarde.

Marile proiecte ale statului cu chinezii bat pasul pe loc   În schimb, Marile investiţii energetice anunţate acum doi ani cu surle şi trâmbiţe de chinezi în România bat pasul pe loc.    Principalele proiecte sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa, un nou grup la Rovinari, mondernizarea Complexului Energetic Hunedoara şi o nouă hidrocentrală pe Dunăre. Alte proiecte anunţate cu tam-tam au fost o posibilă cale ferată pe ruta Arad-Bucureşti-Constanţa, dar şi un tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi-Chişinău. În fine, pentru achiziţia Oltchim s-au anunţat interesate grupurile Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum, dar acestea nu au depus oferte în cadrul licitaţiilor efectuate de către administratorii judiciari.   Reactoarele au nevoie de ajutor de stat   Nuclearelectrica a selectat China General Nuclear Power Corp drept investitorul de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie în valoare de 6,5 miliarde de euro. Companiile au semnat în data de 9 noiembrie memorandumul de înţelegere pentru construcţia unităţilor, însă proiectul nu este rentabil la actualele preţuri ale electricităţii de pe OPCOM, bursa specializată de energie, astfel că are nevoie de ajutoare de stat.

Guvernul vrea să folosească un mecanism inventat de Marea Britanie pentru finanţarea centralei de la Hinkley Point. Numit „contract pentru diferenţă“, acesta presupune ca statul să garanteze un anumit preţ al energiei şi să compenseze investitorul dacă electricitatea vândută pe bursă se va situa sub acest nivel. În acest moment, autorităţile nu au precizat care este valoarea ajutoarelor de care are nevoie proiectul.   Tarniţa şi Rovinari, în aşteptare   Un alt mare proiect este hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, însă compania de proiect – Hidro Tarniţa – nici măcar nu a selectat un investitor final până acum.

Hidrocentrala de la Tarniţa are un cost estimat între 1 şi 1,3 miliarde de euro şi ar trebui să echilibreze sistemul energetic naţional din cauza fluctuaţiilor induse de energiile regenerabile, intermitente.   Concomitent, Complexul Energetic Oltenia dezvoltă un grup de 600 MW la Rovinari cu grupul China Huadian, investiţia ridicându-se la 847 de milioane de euro. Lucrările la acesta ar trebui să demareze în prima parte a anului 2016, dar Complexul Oltenia vine după câţiva ani de pierderi masive, numai în 2014 raportând o gaură de 700 de milioane de lei. Nu este clar dacă acest proiect necesită ajutoare de stat, însă în acest moment România înregistrează excedent de electricitate.   Proiecte anulate   De asemenea, Complexul Energetic Hunedoara dorea modernizarea termocentralei Mintia şi a minelor din Valea Jiului cu investitori din China, dar proiectul a fost abandonat din cauza situaţiei financiare catastrofale a companiei, aceasta aflându-se cu un picior în groapă.

În fine, China National Electric Engineering, aceeaşi companie care dorea modernizarea centralei Mintia, era interesată în 2013 să realizeze şi un grup de 300 MW la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) Turnu Severin. Între timp, RAAN a intrat în insolvenţă şi va fi închisă controlat.   Trenuri de mare viteză   În domeniul infrastructurii, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, anunţa la finele lui 2013 proiectul unui tren de mare viteză, pe ruta Viena-Bucureşti-Constanţa. Numai că acesta avea un cost estimat la 11 miliarde de euro şi a fost abandonat. Anul trecut însă, la vizita fostului premier Victor Ponta în China, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta ar costa mai puţin, „doar“ 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuie să circule pe această rută.   Oltchim, de la interes major la zero oferte   Combinatul chimic Oltchim este un alt punct pe agenda întâlnirilor cu investitorii chinezi.

Dacă în luna noiembrie 2013 consorţiul chinez Baota Petrochemical-Junlun Petroleum îşi anunţa intenţia de a cumpăra Oltchim, în 2014 grupul de companii din China nu a depus nicio ofertă, deşi Oltchim a fost scos la licitaţie de patru ori. Recent, Junlun a anunţat din nou că vrea să cumpere Oltchim.   Cartierul din Craiova, în impas   Primăria municipiului Craiova a devenit prima din România care a încheiat direct un contract cu o societate chineză. Acesta a fost semnat în luna septembrie 2014 de către Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, şi Yang Gencai, preşedintele companiei Shandong.

Compania urma să investească 35 de milioane de euro pentru ridicarea a zece blocuri la Craiova. În total, 1.800 de locuinţe ar urma să fie construite. Mai mult, apartamentele urmau să fie vândute sub preţul pieţei, la 400 de euro pe metrul pătrat, potrivit Olguţei Vasilescu.   Numai că, în luna august, Digi24 scria că proiectul este în impas deoarece constructorul nu a mai primit finanţare de la Banca de Dezvoltare a Chinei, astfel că 1.700 de craioveni aşteaptă acum cu sufletul la gură deoarece s-au înscris pe listele pentru apartamente. Proiectul trebuia terminat în 2017.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,