Tag Archives: ministerul agriculturii

Motto Dan Voiculescu: “Nu avem puterea pana nu avem justitia”

Infectia morala este indubitabila atunci cand conduci activitati infractionale din puscarie….caci a plagia in puscarie in dispretul scolii , al legii, al bunul simt…nu e decat o infractiune.

Autorul de mana lunga al manipularilor lui Gadea si Ciuvica este Felix Puscarie.


Atentatul cu imoralitate săvârșit săptămâna trecută de Antena3, cu „dezvăluiri” produse de bășina de Ciuvică, unul dintre cele mai toxice vertebrate care se crede român, este de fapt o nouă PORCĂRIE ORDINARĂ marca Antena3! Porcărie propagată de toate instrumentele/topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI. Ce este însă de o gravitate extremă este autosesizarea urgent de suspectă a Inspecției Judiciare din cadrul CSM! Care ridică mari semne de întrebare asupra unei eventuale înțelegeri murdare între cele două entități. Dacă mai punem la socoteală și mizeriile pe care această judecătoare le îndură de la șefele anteniste ale Curții de Apel București, unde a fost scoasă din completul de penal, lucrurile se cam leagă.

Iată FILMUL

Episodul 1 Lansarea INTOXICĂRII

Dezvăluiri incendiare la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan
Autor: Gabriel Zamfirescu, Redactor Știripesurse Publicat: 10/02/2016 

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

“Doamna Camelia Bogdan e dromomană, adică are o afecţiune psihică. Această boală se manifestă prin faptul că merge peste tot. A fost la seminarii, în ţară şi peste tot prin străinătate. La niciuna din celelalte deplasări nu a mai încasat bani. A primit doar de la Ministerul Agriculturii”, a spus Ciuvică la Antena 3.

Episodul 2 VALIDAREA OFICIALĂ

Judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu cercetată de Inspectia Judiciara
Autor: Denisa Miron, Colaborator Știripesurse Publicat: 11/02/2016 

Inspecția Judiciară s-a autosesizat în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, cea care a judecat Dosarul ICA și l-a condamnat printre alții pe Dan Voiculescu.

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

EPISODUL3 Cică a fost DOAR INTOXICARE

Lovitura VICEVERSEI în Cazul judecătoarei Camelia Bogdan/ surse
Autor: Roxana Popa, Redactor Știripesurse Publicat: 14/02/2016

Surse convergente susțin o altă variantă:

-NU ar fi vorba de conflict de interese pentru că ANI ar susține într-un document la purtător că prestația cu pricina nu constituie conflict de interese fiind asimilată cu învățământul.

-NU ar fi primit bani de la partea interesată pentru că prestația s-a făcut nu pentru Ministerul Agriculturii, ci pentru firma care a organizat trainingul pentru funcționarii APIA.

-NU au fost bani din bugetul Ministerului Agriculturii. Banii au venit chiar de la Banca Mondială (NU Uniunea Europeană) prin Programul CESAR (Proiectul Completarea Sprijinului Financiar acordat de Banca Mondială pentru Restructurarea Agriculturii în România).

-Chiar dacă UMP (Unitatea de Management a Proiectului) era Ministerul Agriculturii trainingul s-a făcut printr-o firmă specializată care a contactat și angajat independent de minister cursurile – plata s-a făcut de către firma de consultanță.

Informațiile de mai sus au fost confirmate cu surse de încredere din instituțiile menționate mai sus. Nu e exclus că lucrurile să fie lămurite definitv cu acte oficiale chiar în zilele următoare.

N.R Am preferat să redăm informațiile așa cum au fost ele publicate de unul dintre topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI.

Galerie foto

Citeste mai mult pe Comisarul.ro
Tagged , , , , , , , ,

Efectele colaterale ale interzicerii reclamelor pentru medicamente la radio și TV

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

O lege buclucașă

În data de 14 decembrie 2015 era aprobat în plenul Senatului, cu 100 de voturi pentru și doar 7 împotrivă, un proiect de lege cu un singur inițiator – senatorul UDMR Alexandru Vegh, două articole și șapte alineate, și care prevedea nici mai mult nici mai puțin decât interzicerea cu desăvârșire a publicității explicite pentru produsele medicamentoase la radio și TV. Evenimentul a produs stupoare pentru că, până în momentul votului final din Senat, nimeni, dar absolut nimeni, în afara inițiatorului nu se declarase favorabil acestui proiect. Nici Guvernul, nici comisiile parlamentare sesizate, nici societatea civilă, nici industria farma, nici mass-media. Nimeni!

Errare humanum est!

Imediat după vot a apărut și explicația, pe cât de simplă, pe atât e jenantă: votul favorabil a fost dat din greșeală, întrucât survenise o modificare în ordinea de zi, iar senatorii au votat la foc automat conform indicațiilor primite, care însă nu țineau cont de noua numerotare o ordinii de zi. Mai mult, președintele PSD Liviu Dragnea chiar i-a adresat, a doua zi, o scrisoare președintelui Iohannis în care îi solicita acestuia să uzeze de prerogativa de a întoarce legea în Parlament spre reexaminare. Ceea ce s-a și întâmplat, în luna ianuarie a.c. Mai mult ca sigur, la reluarea sesiunii parlamentare, legea va fi reexaminată în regim de urgență și apoi respinsă, punându-se astfel punct unei noi inițiative populiste promovată de un parlamentar. Așa cum mai sunt cu zecile, sau chiar sutele, cu diferența însă că nu ajung până la promulgare.

Unde dai și unde crapă

Din toată această tevatură, este posibil că ne alegem și cu altceva decât o nouă palmă pe obrazul și așa congestionat al parlamentarului român. Și asta pentru că lobby-ul companiilor farmaceutice, care a luat această chestiune foarte în serios, aducând multiple argumente solide împotriva proiectului de lege, a scos la iveală o problemă cu adevărat serioasă, care merită o dezbatere publică amplă și, eventual, o amendare a legislației. În expunerea de motive redactată de senatorul Vegh se face referire la „publicitatea excesivă sau înșelătoare la radio și tv” pentru medicamente, însă propunerea legislativă vizează doar interzicerea reclamelor pentru medicamente. Numai că, surpriză”, al radio și TV se face reclamă atât pentru medicamente cât și pentru suplimente alimentare, care sunt prezentate explicit ca remedii pentru sănătate.

Medicament vs supliment alimentar

Aici intervine diferența fundamentală: medicamentele la care se poate face reclamă la publicul larg, conform legii, sunt supuse unui proces de punere pe piață extrem de riguros: pentru a putea vinde Fervex, de exemplu, (care este medicament conform clasificării legale, la fel ca Nurofen, Ibufen, Voltaren, Baneocin, Magne B6 etc), se depune la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) un dosar stufos, care cuprinde studii clinice ce dovedesc eficacitatea medicamentului prin administrare la oameni, studii făcute de doctori, evaluate si aprobate tot de doctori. Suplimentele alimentare sunt produsele pe baza de plante, care se autorizează pentru punere pe piață de către Institutul de Bioresurse Alimentare aflat in subordinea Ministerului Agriculturii. Dosarul pentru suplimente nu trebuie sa conțină studii clinice, ci doar compoziția de plante a produsului, data pe proprie răspundere de către producător sau importator. Mai mult, orice reclama la un medicament trebuie aprobata de către ANMDM înainte de a fi difuzata (de regula, producătorii depun dosarele spre avizare cu vreo 2 luni înainte de începerea campaniei de publicitate). Taxa de autorizare este de 550 euro pentru fiecare reclama ce rulează pe un anumit suport media.

Qui prodest?

Așadar avem o diferență fundamentală de tratament legislativ pentru două categorii de produse care pretind că fac același lucru, iar în percepția unui segment considerabil al publicului reprezintă cam același lucru. Iar prin legea votată în Parlament anul trecut, această diferență s-ar accentua dramatic, în sensul că reclamele pentru medicamente ar dispărea, în timp ce spoturile pentru suplimentele naturale s-ar lăfăi în continuare pe micile ecrane și în difuzoare. Situația este oarecum similară cu apa minerală versus apa de izvor sau apa de masă. Tot un mod mai sofisticat de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.

În concluzie, este limpede că o nouă reglementare a publicității la medicamente este caducă. Ba mai mult, se poate lesne observa, din tabelul comparativ alăturat, că nicăieri in Uniunea Europeana nu exista o astfel de interdicție. Romania ar fi prima tara care ar interzice reclama pentru OTC-uri la radio si TV, punând frâna unei industrii care este in plina dezvoltare si care este cu mult in urma statelor dezvoltate. Nu ar fi însă deloc lipsită de interes o discuție mult mai aplicată asupra industriei suplimentelor alimentare și a modului în care sunt promovate aceste produse. Mai ales că strategii de comunicare pe tiparul „vă puteți face liniștiți de cap, noi avem remediul!”, care la medicamente sunt excepții (nu multe, dar regretabile!), la suplimente tind să devină regula.

Notă: Reglementările actuale în ce privește publicitatea la medicamente

– Directiva 2001/83/CE – Codul comunitar cu privire la medicamentele de uz uman

– Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

– Decizia CNA nr. 220/2011

– Ordinul Ministrului Sănătății OMS 194/2015 – Norme de evaluare și avizare a publicității la medicamente

Tagged , , , , , , , , , , ,

Tariceanu si Voiculescu-un tandem de infractionalitate-vezi afacerea Kalinderu

Sursa: Adevarul

Fost director al SIE, Ioan Talpeş a dezvăluit o discuţie purtată în 2008 cu Dacian Cioloş, pe atunci ministru al Agriculturii, în care acesta se plângea că premierul Călin Popescu Tăriceanu a făcut presiuni ca Ministerul Agriculturii să-i ofere terenuri în arendă lui Dan Voiculescu

Într-o emisiune la Adevărul Live, în contextul învestirii Guvernului Cioloş, fostul director al SIE Ioan Talpeş a povestit o discuţie pe care a purtat-o în 2008 cu Dacian Cioloş, pe atunci ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu. Talpeş a susţinut că Dacian Cioloş i-ar fi mărturisit că premierul Tăriceanu ar fi făcut presiuni ca Ministerul Agriculturii să intervină în favoarea lui Dan Voiculescu într-o afacere complicată cu terenurile Academiei Române. „Atunci când ( Dacian Cioloş – n.r.) a promovat acea hotărâre prin care i-a transferat lui Voiculescu moşia Kalinderu, cu toate moştenirile care sunt în dispută, eu eram senator şi am făcut intervenţie în Senat. M-am adresat, spunându-i cum a putut să facă aşa ceva? “, a spus Ioan Talpeş la Adevărul Live. „Cioloş a fost corect. Mi-a răspuns: <<Nu am ştiut, dar am fost pus de primul-ministru (Călin Popescu Tăriceanu – n.r.) şi de toţi ceilalţi lideri de partid care mi-au cerut să fac asta>>“, a declarat Ioan Talpeş.

Fostul director al SIE se referă la mai multe loturi de pământ lăsate moştenire de Ioan Kalinderu, fost consilier al Regelui Carol I, care şi-a donat toată averea Academiei Române. După Revoluţie, o parte dintre aceste terenuri au fost administrate de Agenţia Domeniilor Statului (ADS). În 2007, Academia a preluat de la ADS 2.600 de hectare în judeţul Giurgiu. Scopul încredinţării în administrare a terenului a fost cercetarea ştiinţifică. „Aceste suprafeţe de teren agricol vor fi folosite de către Academia Româna pentru realizarea în continuare a tematicii de cercetare ştiinţifică de interes naţional pentru dezvoltare rurală durabilă, complexă a zonei“, se arată în Protocolul de Predare-Preluare.

Însă după o lună, Academia Romană a arendat tot terenul către Grivco, compania controlată de Dan Voiculescu, pentru o perioadă de 20 de ani, cu reînnoirea automată pe alţi 20 de ani, la expirarea contractului iniţial. Scopul: „Terenul arendat va fi folosit de către arendaş doar în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare-dezvoltare agricolă şi producţie agricolă“, se arată în contract. Ioan Talpeş spune că Academia nu putea să arendeze terenurile primite moştenire în urmă cu aproape 100 de ani. „Moşia Kalinderu făcea parte din donaţiile făcute Academiei Române, cărora nu poţi să le schimbi statutul“, a susţinut Talpeş la Adevărul Live.

N-a fost Cioloş. A fost mâna lui dreaptă
În 2008, Ministerul Agriculturii, condus de Dacian Ciololş, a constatat că Academia Română, în loc să facă cercetare pe terenul dat în folosinţă de ADS, i l-a oferit lui Dan Voiculescu. Din această cauză, Academia Română a pierdut dreptul de folosinţă a celor 2.600 de hectare. Dan Voiculescu a continuat totuşi să exploateze terenurile, după o serie de intervenţii politice. „Îmi amintesc că a fost o discuţie foarte aprinsă în partid, în acea vreme. Nu mai ştiu în ce condiţii a rămas Voiculescu arendaş pe acele terenuri, dar ştiu că Tăriceanu îi ţinea partea lui Voiculescu. Veneau alegerile, noi aveam nevoie de expunere mediatică, deci Tăriceanu avea nevoie de Voiculescu, şi Voiculescu avea nevoie de Tăriceanu“, a spus, cu condiţia anonimatului, un deputat din echipa  de conducere a PNL. Iar PNL şi Tăriceanu făceau presiuni pe Dacian Cioloş, ministrul de atunci al Agriculturii, care, din postura de tehnocrat, nu asculta cu stricteţe de ordinele venite de la partid.

Potrivit unor surse politice, Cioloş nu s-a amestecat în cârdăşia lui Tăriceanu cu Dan Voiculescu, dar în locul său a făcut-o secretarul general din Ministerul Agriculturii, Sorin Chelmu, unul dintre oamenii săi de încredere. Aceleaşi surse susţin că Sorin Chelmu a fost cureaua de legătură între Ministerul Agriculturii şi Academia Română în tot ceea ce a însemnat afacerea cu terenuri în arendă mânuită de Dan Voiculescu. Premierul Dacian Cioloş l-a numit recent pe Chelmu în funcţia de secretar general al Guvernului, în locul lui Ioan Moraru.

„Cine este Ioan Talpeş?“
L-am întrebat ieri, la Senat, pe Călin Popescu Tăriceanu, dacă dezvăluirile lui Ioan Talpeş sunt adevărate sau nu. „Cine este Ioan Talpeş?“, a întrebat, sarcastic, fostul premier. Apoi, Călin Popescu Tăriceanu a lansat un atac la persoană, fără a oferi vreun răspuns concet. „Fostul director SIE să se ocupe de treburile cu care a fost responsabil. În general, directorii serviciilor de informaţii vorbesc puţin. El are multă limbariţă, şi nu e prima dată când intră într-un câmp politic. Dă dovadă că a învăţat ceva cât a fost la SIE, şi anume: profesionalism puţin, dar diversiune cât cuprinde. Nu mai am nimic de comentat pe acest subiect“, a spus Tăriceanu.
Fostul şef SIE i-a răspuns. „Tăriceanu nu ştie cine sunt? Vă rog să-i amintiţi asta: în 2008, când era premier, l-am întrebat, în Parlament: ce măsuri pregătiţi domnule prim-ministru pentru venirea crizei financiare? Mi-a răspuns că este o aberaţie şi că economia duduie“, ai-a transmis Talpeş, contactat de „Adevărul“.

Atunci când Dacian Cioloş a promovat acea hotărâre prin care i-a transferat lui Voiculescu moşia Kalinderu, m-am adresat, spunându-i cum a putut să facă aşa ceva? Mi-a spus că nu a ştiut, dar a fost pus de primul-ministru

Ioan Talpeş, fost director SIE

Talpeş are limbariţă. Dă dovadă că a învăţat ceva cât a fost la SIE, şi anume: profesionalism puţin, dar diversiune cât cuprinde.

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier

Tagged , , , , , , ,

Reptile si Tradatori

Sursa: B1

Am ajuns exact la vârful guvernului Ponta. Cei trei magnifici care conduc guvernul sunt premierul Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul de Interne și juniorul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Acum câteva luni, Daniel Constantin era și el vicepremier, între timp a fost retrogradat la rangul de simplu ministru. Acum, cariera sa este în mare pericol.

Ministrul Agriculturii este genul de politician tânăr, creat în laboratoarele politicii din București. Dacă l-am fi întrebat acum trei ani ce îl califică să fie ministrul Agriculturii, Daniel Constantin ne-ar fi răspuns: sunt președintele Partidului Conservator, sunt prieten cu Victor Ponta și, mai ales, sunt ”pupila” lui Dan Voiculescu.

După cum știm, Voiculescu se reculege acum la pușcărie după o condamnare de 10 de ani. Ironia sorții face ca tocmai Daniel Constantin, supranumit “pupila”, să fie cel care l-a băgat de fapt la închisoare pe mogulul Felix.

Astfel, în 2012, când Dan Voiculescu, patronul de presă, îi ghidona politic pe Victor Ponta și pe Crin Antonescu, s-a negociat cine va fi ministrul Agriculturii. Voiculescu avea o obsesie veche cu acest minister: afacerile sale depindeau de ministerul Agriculturii, de Agenția Domeniilor Statului și, de asemenea, dosarul său penal numit “dosarul ICA” depindea tot de acest minister.
Așa a ajuns ”pupila” Daniel Constantin șef la ministerul Agriculturii.

Institutul de Cercetări Alimentare (ICA), ce aparținea ministerului Agriculturii, fusese privatizat de Voiculescu cu mulți ani în urmă. Institutul deținea un teren valoros pe care Voiculescu l-a transformat într-o afacere imobiliară. Așa s-a ales Voiculescu cu un dosar penal în care a fost condamnat în final că a prejudiciat statul, adica ministerul Agriculturii, cu 60 de milioane de euro.
În 2012, când Daniel Constantin a ajuns șef la Agricultură, Dan Voiculescu spera că va scapa de închisoare. Cheia acestui dosar era de fapt în mâna ”pupilei” Constantin. Dacă ministerul Agriculturii nu se constituia parte prejudiciată în dosarul ICA, Dan Voiculescu nu ar fi făcut închisoare. Fără prejudiciu, nu exista dosar iar mogul Felix urma să fie achitat. Însă, Daniel Constantin l-a trădat pe Dan Voiculescu: el a păstrat ministerul Agriculturii ca parte prejudiciată în privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare iar în final Voiculescu a primit 10 ani de închisoare.

Aflați mai multe despre acest dosar din materialul video de mai jos.

Dosar de politician: Daniel Constantin și politica trădării

Tagged , , , , , , , , ,

Lovitură pentru ANTENA 3!

Sursa: HotNews

Dan Voiculescu

ANAF a inceput procesul de selectie al evaluatorilor si pregateste scoaterea la vanzare a proprietatilor confiscate in dosarul ICA, in care Dan Voiculescu a fost condamnat, in august 2014, la zece ani de inchisoare pentru fapte de coruptie, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. Actiunea de evaluare este realizata in cadrul Secretariatului General al Guvernului si ar putea dura putin peste o luna, au mai precizat sursele Hotnews.ro. Potrivit acestora, Dan Voiculescu se intereseaza din inchisoare daca imobilele confiscate de stat au fost evaluate dupa trecerea lor in proprietatea statului si la ce suma.

Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca Dan Voiculescu s-a fi interesat recent, printr-o scrisoare trimisa ANAF, cat a recuperat statul din prejudiciul de 60 de milioane de euro si ce bunuri a identificat statul in actiunea de recuperare a prejudiciului. In aceeasi scrisoare, Voiculescu intreaba daca bunurile deja confiscate si intrate in proprietatea statului au fost evaluate si la ce suma.

In dosarul ICA, instanta a stabilit un prejudiciu in valoare de 60 de milioane de euro. Separat de stabilirea prejudiciului care urmeaza sa fie recuperat, a dispus confiscarea unor imobile. Atentie insa, valoarea imobilelor confiscate de statul roman nu se scade  din valoarea prejudiciului in valoare de 60 de milioane de euro. Sunt doua masuri diferite, fara legatura intre ele.

Prin urmare, faptul ca Voiculescu se intereseaza daca bunurile confiscate deja au fost evaluate indica faptul ca fie este interesat sa le rascumpere, fie este o forma de presiune pentru a nu fi vandute cu scopul de a ramane in chirie la stat.

In legatura cu suma de 60 de milioane de euro, nu este clar ce demersuri a realizat ANAF pentru a recupera banii si cat a intors la bugetul de stat. Cert este ca Ministerul Agriculturii, care s-a constituit parte civila in dosar, a comunicat pe 24 martie, la solicitarea HotNews.ro, ca ANAF nu a virat nici un ban in contul ministerului, desi acest cont le-a fost cerut si pus la dispozitie.

“MADR, prin adresa 177633/ 27.08.2014, a pus la dispozitia ANAF conturile in lei si valuta solicitate. Pentru ca in aceste conturi nu au fost virate sume provenite din confiscare, MADR a solicitat de la ANAF, cu adresa nr. 108297/ 12.02.2015, stadiul executarii acestor sume”, se arata in raspunsul transmis HotNews.ro de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Guvernul se pregateste sa scoata la vanzare patru proprietati: trei pe strada Garlei, unde functioneaza Grivco si Intact Media Group si unul de pe soseaua Bucuresti Ploiesti, unde functioneaza televiziunile Antena 1 si Antena 3. In sentinta dentinta definitiva din august 2014, Inalta Curte a dispus condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de inchisoare, recuperarea unui prejudiciu in valoare de 60 de milioane, pe care Voiculescu va trebui sa-l plateasca in solidar cu ceilalti condamnati din dosar si confiscarea unor bunuri imobile:

  • imobilul teren intravilan in suprafata de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate si in suprafata de 29.220,05 mp conform masuratorilor ), situat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D, identificat cu nr. cadastral 220360 inscris in CF a municipiului Bucuresti, sector 1 cu nr. 220360 si a constructiilor aferente inscrise in aceeasi carte funciara sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini.
  • imobilul teren intravilan in suprafata de 4457 mp situat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 206097 inscris in CF a municipiului Bucuresti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini.
  • imobilul teren intravilan in suprafata de 3000 mp situat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 inscris in CF a municipiului Bucuresti, sector 1 cu nr. 217469 si a constructiilor aferente inscrise in aceeasi carte funciara sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini
  • imobilul situat in soseaua Bucuresti – Ploiesti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucuresti, compus din teren in suprafata de 4184,41 mp si constructia in suprafata 3140 mp edificata pe acesta cu suprafata construita la sol de 1986,25 mp, inscrisa in CF cu nr. 4405 a localitatii Bucuresti cu nr. cadastral 2693 care vor trece in patrimoniul statului liber de orice sarcini. (Vezi aici sentinta definitiva)

In aceste imobile, intrate intre timp in proprietatea statului, functioneaza companiile familiei Voiculescu: Grivco, Intact Media Group si televiziunile Antena 1 si Antena 3. Nu e clar daca aceste companii platesc chirie, la cat se ridica aceasta si daca scoaterea la inchiere a fost licitata. Potrivit, surselor HotNews.ro, familia Voiculescu ar prefera ca imobilele sa nu fie vandute si sa ramana mai departe in chirie la stat, pentru a nu fi nevoiti sa se mute in cazul cumpararii lor.

De subliniat din nou ca, indiferent ce sume obtine statul de pe urma vanzarii acestor bunuri, ele nu se scad din prejudiciul de 60 de milioane de euro. Acesti bani urmeaza sa fie recuperati de la Dan Voiculescu si de la ceilalti condamnati in dosar. In acest sens, au fost sechestrate alte bunuri mobile si imobile ale familiei Voiculescu, conturi etc. Din informatiile Hotnews.ro, Voiculescu nu a platit din proprie initiativa partea sa de prejudiciu, cum a procedat Nastase, in consecinta va fi executat silit.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,