Tag Archives: monitorul oficial

ANAF contra ANAF, sau Fiscul contra Agitației Naționale Anti Fumat

Sursa: Sfin.ro

Industria tutunului va fi greu încercată anul acesta. După legea anti-fumat intrată în vigoare pe 17 martie, va urma, pe 20 mai o altă lovitură, prin implementarea în legislația românească a Directivei 2014/40/UE privind fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe.

O directivă europeană transpusă pe ultima sută de metri

Practic, după aplicarea prevederilor noii directive, vor fi interzise țigările mentolate sau aromate, va fi eliminată posibilitatea achiziționării țigaretelor de pe Internet, iar 65% din suprafața pachetelor va fi acoperită cu mesaje de informare, imagini și avertismente de sănătate, față de reglementările actuale care prevăd ca avertismentele să ocupe 30% din suprafața din fața a pachetului de țigarete și cel puțin 40% din partea din spate a acestuia. De asemenea, rămâne la latitudinea țărilor membre uniformizarea ambalajelor, ceea ce e de natură să dea fiori reci industriei, date fiind antecedentele legiuitorului român.

Dincolo de problemele de marketing, producătorii de țigarete vor fi nevoiți să modifice liniile de producție pentru a se adapta noilor cerințe, dar susțin ei, acest lucru nu se poate face decât după ce va fi publicată în Monitorul Oficial legea care va reglementa transpunerea Directivei 2014/40/UE. Numai că legea se află încă în dezbatere parlamentară și chiar dacă va fi gata înainte de termenul limită de intrare în vigoare fixat la 20 mai 2016, companiile producătoare nu vor avea timp să se adapteze cerințelor. Deși știau din 2014 ce-I așteaptă, producătorii susțin că nu puteau lua măsuri până când nu știau exact ce va prevedea legea românească.

În momentul de față, cele trei mari companii producătoare de tutun, Philip Morris, JTI și British American Tobacco fac presiuni pentru ca termenul de aplicare a legii să fie amânat cu cel puțin 6 luni, pentru a avea timp să se pregătească. În ajutorul lor au sărit nu doar parlamentari care au preluat ad-literam (inclusiv greșelile de ortografie) amendamentele acestora, ci tocmai „dușmanul natural” al industriei tutunului, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală.

ANAF: „Contrabanda va crește la 30%, iar deficitul bugetar va sări de 3,5% din PIB!”

La interpelarea unui senator cu privire la aspecte ce țin de transpunerea Directivei 2014/40/UE, Ministerul de Finanțe răspunde că „reprezentanții ANAF au elaborat evaluări cu privire la impactul nefuncționării industriei tutunului după data de 20 mai 2016, asupra bugetului de stat și, nu în ultimul rând, asupra sănătății populației, în cazul intrării în țară a produselor din tutun provenit din contrabandă, nesupuse niciunei norme de control”.

Dincolo de formularea nefericită din care s-ar putea înțelege că țigările produse legal nu ar avea impact asupra sănătății populației, merită urmărit cu atenție cum descrie ANAF peisajul apocaliptic de după data de 20 mai.

„Industia tutunului este o industrie legală, fiind al doilea mare contribuabil , cu o pondere la bugetul de stat la sfârșitul anului 2015 de 38,2% din total accize și taxa de viciu. Precizăm că în anul 2015, din totalul veniturilor administrate de ANAF, accizele și taxa de viciu reprezintă 13,20%. (N.R. deci industria tutunului a generat 5% din totalul veniturilor colectate).

În conformitate cu statisticile ANAF, șase luni (20 mai 2016 – 20 noiembrie 2016) de nefuncționare a industriei tutunului creează bugetului de stat o lipsă de cca 6,8 miliarde lei (prin neplata accizei, taxei de viciu, a TVA-ului, a salariilor și taxelor locale). Cele 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde euro) reprezintă aproximativ 1% din PIB și lipsa acestor resurse din bugetul anului 2016 va avea drept consecință creșterea deficitului până la 3,5%, depășindu-se cu mult ținta stabilită (o lună de neplată a taxelor la bugetul de stat se ridică, în medie, la cca 230 milioane de euro, 1 miliard de lei).

Introducerea de măsuri restrictive care nu pot fi puse în practică la termenul limită de 20 mai 2016 va avea drept consecință diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare, dar și probabilitatea creșterii contrabandei (în prezent 17,5% din piață, conform Studiului Independent Novel Research).

Actuala capacitate administrativă a ANAF și a altor instituții cu atribuții în domeniu este insuficientă pentru a face față acestui risc, adaptarea acesteia presupunând cel puțin 2 ani pentru angajarea de personal suplimentar și dotarea corespunzătoare a acestuia, generând cheltuieli suplimentare la bugetul statului.

În lipsa producției autohtone, ANAF estimează o creștere a nivelului contrabandei, de la 17,5% cât este în prezent la peste 30%, nivel existent în anul 2010 (întrucât un punct procentual de contrabandă se ridică la aproximativ 35-40 milioane de euro, nivelul comerțului ilicit cu țigarete, de circa 15%, va genera pierderi anuale bugetului de stat de circa 600 milioane euro)”.

În concluzie, ceea ce n-a reușit revolta hipsterească în mediul online s-ar putea să reușească ANAF, respectiv să pună stavilă acestei ofensive generalizate împotriva fumatului. Pentru că, nu-i așa?, totul până la bani!

Tagged , , , , , , , , , , ,

NOUL COD FISCAL – Cotele de impozitare ale microintreprinderilor

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

În noul cod fiscal, Legea nr. 227/2015, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, o microintreprindere este definiţia ca fiind o „persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

  1. a) a realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor, prevăzute la art. 48 alin. (6)*;
  2. b) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  3. c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
  4. d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
  5. e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.”

Prin OUG nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 817 din 3 noiembrie 2015, plafonul până la care o persoană juridică se va putea înscrie ca microintreprindere a crescut de la 65.000 de euro, la 100.000 de euro.

Începând cu anul 2016, se vor plăti cote diferenţiate de impozit pe veniturile microintreprinderilor, în funcție de numărul de salariați:

  • Cotă de impozit de 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;
  • Cotă de impozit de 2% pentru microintreprinderile care au un salariat;
  • Cotă de impozit de 3% pentru microintreprinderile care nu au salariaţi.

La art. 51 alin 4 se arată că „în sensul prezentului articol, prin salariat se înţelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Legea consideră, totuşi, ca fiind îndeplinită condiţia şi în cazul microintreprinderilor care:

  • au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă fracţiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
  • au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Tot cu începere de la 1 ianuarie 2016 a fost modificat şi cuantumul impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

*Activităţile prevăzute la art.48 alin. (6) sunt:

  1. a) activităţi în domeniul bancar;
  2. b) activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
  3. c) activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
  4. d) activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale.
Tagged , , , , , , ,

…The Economy, stupid!

Sursa: Evz

Dan Andronic este director general EVZ

Premierul Victor Ponta a vrut să le dea încă o palmă liberalilor care se bâlbăie în privința Codului Fiscal. De fapt, a vrut să-i facă proști. Așa că a scris pe Facebook: “IT`S ABOUT ECONOMY… doamnelor și domnilor de la PNL/PDL!”. Victor Ponta a intenționat să folosească sloganul campaniei din 1992 a lui Bill Clinton, “inventat” de James Carville, un celebru consultant politic american. Numai că nu i-a ieșit, pentru că a folosit un citat greșit! “IT`S THE ECONOMY, STUPID”, a fost sloganul (corect) adoptat în 1992. Din acest motiv, reiau și un editorial din august 2012, care avea același titlu. Iar multe lucruri au rămas valabile…

POSTAREA LUI VICTOR PONTA:

“IT’S ABOUT ECONOMY… doamnelor și domnilor de la PNL/PDL!” Cifrele finale privind încasările la buget după primele 7 luni din 2015 (comparativ cu primele 7 luni din 2014) arată clar diferența între gândirea economică a USL care duce spre dezvoltare și miopia austerității care ne-a condus în 2010-2012 (reprezentată și azi de PNL/PDL care se grăbesc din nou să acapareze puterea)1. Încasări 115,7 miliarde RON în 2015 (față de 106,6 miliarde RON în 2014) – plus 9,1 miliarde RON (aproximativ 2 miliarde de Euro);

2. Încasări din TVA 33,9 miliarde RON în 2015 (față de 29,3 miliarde RON în 2014) – plus 4,5 miliarde RON (aproximativ 1 miliard Euro);
3. În această perioadă au fost aplicate următoarele măsuri cu impact bugetar negativ – scăderea CAS cu 5pp / scăderea taxei pe construcțiile speciale de la 1,5 la 1 % / neimpozitarea profitului reinvestit pentru companii / creșterea contribuției la Pilonul II de pensii de la 4,5 la 5% / scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%!
4. Prin relaxare fiscală, administrare fiscală eficientă, combaterea evaziunii fiscale (care a explodat în perioada 2010-2012 și a fost combătută prin înființarea Direcției Antifraudă) și măsuri de stimulare economică și creșterea numărului locurilor de muncă fiscalizate se obțin rezultate concrete!

Restul este doar politica austerității mioape și a demagogiei politice specifice guvernării 2010-2012 și reprezentate azi de “flămânzii” de la PNL/PDL!
“It’s about economy – peneliștilor și pedelistilor”!

Iată și editorialul meu din august 2012

IT’S THE ECONOMY, STUPID!”

Cam asta i-aș spune lui Victor Ponta, dacă aș avea ocazia să-l întâlnesc. Cu amendamentul că nu am intenția să-i transmit că-i un prost (poate fi acuzat de multe, numai de lipsă de inteligență, nu!), ci că de ceva vreme a devenit prim-ministru.

Iar fișa postului unui prim-ministru include o grămadă de responsabilități în economie. Ponta poate încă este invidios pe colegul său Crin Antonescu, care-și permite să se trezească la orele prânzului și să facă doar declarații politice cu aere de soprană ieșită la pensie, dar un prim-ministru nu prea are timp să doarmă. Nemaivorbind că nici motive nu prea are…

“It’s the economy, stupid!” investițiile în românia reprezintă 0,1 la sută din PIB, o cifră care va deveni și mai mică pe măsură ce interesul investitorilor pentru România va scădea.

Proiectul Roșia Montană, cu investiții de aproape un miliard de euro și beneficii de vreo patru miliarde pentru statul român a intrat în moarte clinică. Vânzarea Cuprumin a picat și nu s-a mai reluat. Oltchim, o companie cu datorii de sute de milioane de euro, este tot anunțată că se privatizează, dar fiecare nou ministru vine cu idei șugubețe.

Restul privatizărilor anunțate în scrisorile cu FMI se amână pentru o dată ulterioară, pentru că actualul guvern nu are timp în ședințele săptămânale să discute aceste lucruri. Fiind ocupat, într-o proporție de exact 75 la sută, așa cum a mărturisit Ponta ziariștilor străini, cu planificarea loviturilor la adresa președintelui Băsescu.

Iar din analiza ordonanțelor de urgență rezultă că și restul de 25 la sută cam tot cu politica are legătură: de la trecerea în subordinea premierului a Inspectoratului de Stat în Construcții la Monitorul Oficial, cam toate sunt circumscrise intereselor clientelare.

“It’s the economy, stupid!”, sau mai lăsați deoparte ifosele politice și vedeți cum gestionați insolvența Hidroelectrica, ca să nu tranformați una din cele mai profitabile companii într-un exemplu de management românesc. Aruncați “băieții deștepți” peste bord, dar nu scufundați barca pentru asta!

Păstrați-vă loc în ședințele de guvern și pentru analiza cheltuielilor bugetare care s-au umflat în ultimele două luni, depășind deja ținta de deficit pentru prima jumătate a anului, sau pe analiza moduluil în care a început jefuirea banului public.

Am publicat ieri modul în care unul din baronii autostrăzilor din România și-a angajat oameni din propria companie la Ministerul Transporturilor pentru a-i semna acte adiționale și facturi. Jaf pe față, fără cea mai mică urmă de jenă, căci banul nu are miros. Și nici culoare politică. Nu vă închipuiți că Victor Ponta a făcut deocamdată ceva, căci el este ocupat cu lupta politică!

“It’s the economy, stupid!”,sau care sunt sunt măsurile cu caracter stimulativ întreprinse de guvernul Ponta? Citiți rapoartele firmelor de audit, prognozele, declarațiile analiștilor și managerii companiilor de top din România. dacă vedeți vreuna optimistă, eu o înghit! Pe ce ne bazăm din punct de vedere al stabilității economice? Pe împrumuturile de la FMI și pe rezervele Băncii Naționale.

Bani împrumutați care se duc la acoperirea deficitului, bani mult mai scumpi decât cei atrași prin investiții. Oare i-ar da de gândit premierului Ponta faptul că la Ruse, în Bulgaria, cel mai bogat om de afaceri este un român, care și-a mutat acolo toate firmele pentru a beneficia de avantajele fiscale? Sau ne-ar spune că tot Băsescu este de vină?

P.S. Sloganul citat îi aparține lui James Carville și a fost folosit în campania electorală din 1992 a lui Bill Clinton.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Petre Ion și Victor Ponta

Amuzant e că în aceeași perioadă (2005-2006), în care Dorin Cocoș și Dosarul Flota foloseau același expert contabil, tânărul avocat Victor Ponta, actualmente prim ministru al României, presa servicii avocațiale pentru Dorin Cocoș. Avocatul Ponta e cel care a redactat și actul constitutiv actualizat prin care intra doi noi asociați în acționariatul Telemedica SA, firmă în care acționari erau printre alții Dorin Cocoș și Petre Ion.

Dă un search în Monitorul Oficial atașat mai jos, pentru a te convinge singur:

Ponta telemedica

revista vip cocos udrea ponta

sursa foto: revista vip (sper să n-o scoată de pe site-ul lor după ce eu public acest articol)

Petre Ion și Dana Năstase

În 1999, soția lui Alexandru Bittner, Sherry, a fost asociată cu Dana Năstase într-un SRL: “Silverado Com SRL”. Afacerea a fost ulterior vândută, în 2000, către… Petre Ion și Gheorghe (aghiotant al lui Alexandru Bittner).

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Curtea de Apel Bucureşti: Interceptarea convorbirilor lui Patriciu a fost legală, faptele lui afectau siguranţa naţională

Sursa: Mediafax

Interceptarea convorbirilor lui Dinu Patriciu în dosarul Rompetrol a avut bază legală, pentru că faptele comise de acesta afectau siguranţa naţională, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivarea deciziei de condamnare, precizând că instanţa civilă a greşit când i-a dat despăgubiri pentru interceptări ilegale.

În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat în 7 octombrie decizia definitivă, instanţa dispunând condamnări la pedepse cu închisoarea între doi ani şi şi şase ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, pentru 11 persoane. În cazul lui Dinu Patriciu, trimis şi el în judecată în dosarul Rompetrol, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în 19 august.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei de condamnare, că interceptările convorbirilor telefonice dispuse în dosarul Rompetrol au avut bază legală, precizând că a fost verificată amănunţit legalitatea acestora.

Instanţa a constatat, în urma analizei judiciare, că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită.

“Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea deciziei, făcută publică vineri.

În ce priveşte dosarul civil, judecătorii CAB au precizat că în 7 aprilie 2006, în timp ce se afla sub urmărire penală în dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru că i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, în perioada 2003-2004. Cererea a fost admisă prin sentinţa civilă din 11 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin respingerea apelului (cu opinie separată) şi irevocabilă prin decizia din 18 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală. Instanţa civilă a reţinut, în esenţă, existenţa “faptei” de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vieţii private, săvârşită “cu încălcarea art.3 din Legea 51/1991”.

“Dincolo de soluţia instanţei civile, care potrivit art. 28 Cod procedură penală nu poate avea niciun efect în faţa instanţei penale, Curtea observă că inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeaşi manieră de a-şi premedita apărările precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca şi în cazul Creanţei Libia”, a precizat instanţa CAB.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu a avut bază legală, în condiţiile în care faptele comise de omul de afaceri în legătură cu Creanţa Libia şi cu procesul de privatizare şi postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetările au fost disjunse) sunt de natură a aduce atingere siguranţei naţionale a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea articolului 3 din Legea 51/1991.

Mai mult, judecătorii au arătat că baza legală a efectuării interceptărilor telefonice la data reţinută a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, “chiar în condiţiile în care instanţa de contencios european a reţinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, a fost validată, la acea dată, prin decizia Curţii Constituţionale nr.766/16.01.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, în sensul că măsurile de supraveghere în cazurile reglementate de Legea 51/1991 rămân supuse procedurii impuse de art. 13 din legea specială, care nu au fost abrogate implicit şi nici modificate”.

“Aşa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României nu poate fi privită de Curte ca un mijloc de probă nelegal obţinut cu consecinţa că proba nu poate fi folosită în procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor”, au mai notat judecătorii în motivare.

Instanţa a mai aprecizat că, prin interceptarea convorbirilor, “s-au constatat elemente de fapt care, în opinia Curţii, au fost de natură să confirme, o dată în plus, existenţa faptelor astfel cum rezultă, dincolo de orice îndoială, din toate celelalte probe administrate”.

“Aşa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei oferă o bază factuală puternică, având în vedere că detaliile operaţiunilor predeterminate, manipulative cu referire la preţul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzacţionare conţinute în comunicările purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflectă fidel în documentele puse la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti cu privire la tranzacţiile acţiunilor simbol RRC, în perioada infracţională reţinută”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la CAB.

Instanţa a menţionat că Patriciu şi ceilalţi inculpaţi nu au contestat elementele de fapt din conţinutul discuţiilor prezentate, “ci au reacţionat identic, invocând încălcarea drepturilor cetăţeneşti şi faptul că interceptările sunt nelegale”.

În dosarul Rompetrol, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată de procurorii DIICOT sub două aspecte: creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital.

În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.

Totodată, instanţa i-a achitat atunci şi pe ceilalţi 12 inculpaţi. Decizia a fost contestată de procurori şi de inculpaţi la Curtea de Apel Bucureşti, care în 7 octombrie a dat decizia definitivă în cauză.

Instanţa i-a condamnat la pedepse cu executare pe Sorin Roşca Stănescu, senator la data condamnării, care a primit doi ani şi patru luni de închisoare, pe fostul ministru Sorin Pantiş – doi ani şi opt luni, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor – şase ani, pe Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor – cinci ani, pe Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor – patru ani, pe Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice – doi ani şi patru luni de închisoare.

De asemenea, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), care a primit trei ani de închisoare, Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM – trei ani, Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor – doi ani, Victor Eros, fost membru CNVM – doi ani, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor – trei ani de închisoare. Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată.

În dosarul civil, în 18 februarie 2011, Dinu Patriciu a câştigat procesul cu SRI, care a fost obligat de instanţa supremă să-i plătească omului de afaceri daune de 50.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă intimă în perioada în care i-au fost interceptate convorbirile telefonice.

Instanţa supremă arăta, în motivarea deciziei, că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu şi antrenarea în acest scop a logisticii şi personalului unei instituţii a statului “sunt chiar elemente specifice faptei ilicite reţinute în sarcina pârâtului (SRI), aceea de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice”.

“Din cele arătate nu rezultă că instanţa de apel nu a procedat arbitrar sau discreţionar atunci când a menţinut cuantumul despăgubirilor la suma de 50.000 de lei şi a respins apelul prin care se cerea acordarea sumei de 1.325.000 de lei, ci a avut în vedere criterii pertinente şi obiective”, nota instanţa supremă în motivare.

Tagged , , , , , ,