Tag Archives: mugur isarescu

Cum l-a acoperit Mugur Isarescu pe securistul Dan Voiculescu -sursa – raport DIICOT

Sursa: Sfin.ro

FLUX 24 continuă să publice fragmente din raportul SIE DIICOT despre firma Crescent și banii  roșii subtilizați în decembrie 1989 de către Dan Voiculescu. Acest raport a fost publicat de FLUX 24 acum un an, dar reproducem pasajele principale acum deoarece autoritățile nu vor de 15 ani să continue ancheta.

În primul episod, procurorii DIICOT și ofițerii SIE afirmă că Dan Voiculescu și-ar fi însușit din fondurile statului în decembrie 1989 și în primele luni după Revoluție o sumă cuprinsă între 150 și 300 milioane de dolari.

În al doilea se dezvăluie că omul care a acoperit furtul banilor roșii din decembrie 1989 este Mugur Isărescu.

Reproducem fără nici un comentariu NOTA SIE DIICOT despre Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale.

CITIȚI ȘI: EXPLOZIV/ DOCUMENT SIE DIICOT: Câte sute de milioane de dolari și-ar fi “însușit” Dan Voiculescu în 1989 din banii statului comunist/ Schema BANILOR ROŞII

NOTĂ privind relaţille dintre DAN VOICULESCU şi MUGUR ISĂRESCU

isarescu1
– CONSTANTIN MUGUREL ISĂRESCU s-a născut în municipiul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 01.08..1949.
-A absolvit în 1971 aceeaşi facultate de Comerţ Exterior din cadrul ASE ca şi DAN VOICULESCU dar nu există informaţii care să indice că s-au cunoscut timpul facultăţii.

isarescu2b
Între 1975-1989 au fost colegi de cadre didactice în ASE. Nu sunt date care să indice o colaborare înainte de 1989 între MUGUR ISĂRESCU şi DAN VOICULESCU în legăturâ cu activităţile acestuia din urmă în cadrul operatiunilor AVS, dar cei doi se frecventau având relaţii mai mult decât colegiale.

isarescu2În aceea perioadă au avut prieteni comuni: GABRIELA CRĂINICEANU, nora fostului Vicepreşedinte al Băncii Romăne de Comerţ Exterior, Gheorghe Crăiniceanu: DUMITRIU GOICIU, fost cadru DSS şi apoi SIE în prezent decedat, GEORGETA DONOSE LEFTERESCU, cadru în rezervă, pensionată pe caz de boală în 1990.

isarescu3Relaţiile dintre cei doi au fost cultivate şi de MIHAI CROiTORU, cadru DSS (cumnatul lui MUGUR ISĂRESCU), care între 1978 şi 1990 a lucrat în Ministerul Comerţului Exterior şi al Cooperării Economice Intemaţionale, unde a fost inspector principal, director adjunct şi consilier aI ministrului. În această calitate MIHAI CROITORU avea legături profesionale cu DAN VOICULESCU.

DAN VOICULESCU a exploatat inclinaţia lui MIHAI CROITORU pentru avantaje materiale făcându-i acestuia numeroase cadouri şi stabilind în timp relaţii de prietenie. În perioada 1972-1978, MIHAI CROITORU a ocupat postul de consilier la Ambasada României de la Londra. În aceastâ perioada a intrat în contact cu JOHN EDGINGTON, cetătean bfitanic, care între 1984-1989 a figurat ca proprietar al firmei CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME LTD.
Relaţia între MIHAI CROITORU şi JOHN EDGINGTON a continuat şi perioada în care MIHAI CROITORU a lucrat în minister existând informaţii cu privire la întâlniri ale celor doi împreună cu DAN VOICULESCU în Bucureşti, dar şi contacte la Londra în timpul unor deplasări în interes de serviciu ale funcţionarului român.

isarescu4– MUGUR ISĂRESCU a condus între 1990-1991 Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceauşescu şi colaboratorii săi infiinţată prin HG nr.951 din 1990.

•În această calitate MUGUR ISĂRESCU l-a anchetat pe DAN VOICULESCU, interogându-l în două rînduri.

MUGUR ISĂRESCU nu a arătat niciodată că îl cunoaştea dinainte pe DAN VOICULESCU aceasta ridicând grave suspiciuni cu privire la corectitudinea anchetei şî la hotărârea lui MUGUR ISARESCU de a duce ancheta până capăt.De altfel, Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului şi-a incheiat activitatea fară a obtine nici un rezultat concret.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Unde se rupe legatura dintre venituri si productivitate la Isarescu? La propria persoana

Sursa: Sfin.ro

Nu exista discutie despre salarizare in care care sa nu fie necesar recursul la productivitatea muncii.

De fiecare data Isarescu a iesit public dezavuand orice propunere de crestere salariala fie ca era cazul salariului minim fie a salarizarii in sistemul bugetar prin introducerea bonusurilor de performanta a apelat la productivitate.

Isarescu se afla in una din 2 situatii:

1. Cine ii scrie discursurile nu stia pana de curand veniturile lui Isarescu astfel incat probabil ca isi imagina ca sunt inferioare ritmului de crestere a productivitatii

Scribul era desigur in eroare deoarece:

– Veniturile totale anuale ale lui Isarescu au crescut din 2006 pana in 2015 de doar 3 ori

– Venitul pe 2015 este mai mare cu 85,29% decat cel din 2009.

2. Isarescu chiar se crede foarte productiv desi a bagat si mentinut Romania in criza si nu se stie cum a pierdut dobanda pe aur in ultimii 10 ani, adica 500 milioane de dolari.

Datele Institutului Naţional de Statistică sustin ca în perioada 2010 – 2015 salariul mediu net pe economie a crescut cu 33% (de la 1.391 de lei net pe lună în 2010 la 1.848 de lei net pe lună în 2015), în timp ce productivitatea muncii a crescut cu numai 23% în acelaşi interval.

Salariul minim pe economie a crescut în perioada 2010 – 2015 cu 75% (de la 600 de lei brut pe lună la 1.050 de lei brut pe lună), iar dacă majorarea se raportează la anul în curs (luând în calcul faptul că salariul minim pe economie a ajuns la 1.250 de lei brut), creşterea în perioada 2010 – 2016 este de 108%.

Comparati productivitatea si veniturile lui Isarescu de la BNR cu discursurile.

Tagged , , , , ,

Tovarasul Isarescu si excesele BNR

În anul 1989 a fost publicată teza de doctorat „Tendinţe în politica guvernamentală a cursurilor de schimb pe plan internaţional şi incidenţa lor asupra relaţiilor economice externe ale Republicii Socialiste România”, elaborată de Constantin Mugurel Isărescu, cercetător ştiinţific principal gradul III în cadrul Institutului de Economie Mondială.

Am intrat în posesia documentelor originale care au completat dosarul necesar obţinerii titlului doctoral, anume Recomandarea din partea locului de muncă, semnată de directorul Ion Vasile şi de secretarul organizaţiei de partid, Maria Cartas, Referatul întocmit de Emil Ghizari, cercetător ştiinţific principal la Institutul de finanţe, circulaţie monetară şi preţuri (ulterior, după Revoluţie, vice-guvernator al BNR şi guvernator interimar, cu delegaţie, al Băncii Centrale între decembrie 1999 şi decembrie 2000, în perioada în care Mugur Isărescu a fost premier) şi Referatul redactat de Dr. Virgil Stoenescu din partea ASE (Virgil Stoenescu e şi el funcţionar superior la Banca Naţională a României în mandatul interminabil al lui Isărescu).

Dincolo de caracterul insolit, spectaculos, al documentelor, care suscită prin el însuşi interesul cititorului, este interesant conţinutul, sub cel puţin trei aspecte:

Dacă, în ultima vreme, se vorbeşte tot mai des despre nulitatea unor doctorate care au contribuit decisiv la ascensiunea în carieră a unor demnitari, fie din raţiuni de lipsă de originalitate, fie din considerente legate de valoarea lor ştiinţifică, se pune problema în ce măsură o asemenea temă de doctorat este relevantă pentru pregătirea de specialitate a ocupantului unui post cheie, într-o economie determinată de o doctrină radical diferită faţă de cea care a generat devenirea profesională a autorului.

„Tovarăşul Isărescu a contribuit efectiv la redactarea a numeroase materiale informative, sinteze şi studii pentru conducerea superioară de partid şi de stat”.

Afirmaţia aparţine directorului Institutului de Economie Mondială, Ion Vasile, fiind parafată şi de secretarul de partid, Maria Cartas.

Înţelegem că tovarăşul Isărescu nu a fost deloc străin de deciziile pe care partidul şi statul socialist le-au luat în raport cu mărunta noastră existenţă, decizii a căror competenţă şi repercusiuni directe mă abţin să le comentez.

Mugur Isărescu a fost “om al muncii în cadrul Institului de Economie Mondială din anul 1971”, deci nu a lucrat acolo un an-doi, ci 19 ani, din care 18, în plin comunism victorios. De notat că domnul guvernator a aterizat la IEM direct din facultate, ceea ce indică, fără îndoială, un maxim potenţial profesional, dar şi un dosar de cadre beton.

Isărescu era un om angajat, suficient, vehement în impunerea unor teorii proprii. Asta i se şi reproşa dealtfel… Profesorul Virgil Stoenescu scria: “ Dacă ar trebui, totuşi, să am o rezervă, aceasta s-ar datora convingerii poate prea ferme a autorului în posibilitatea elaborării de teorii globale.”

BNR este instituţia care se face vinovată de următoarele:

1). Permiterea unui curs dublu în anii imediat următori Revoluţiei (care curs a sărăcit un întreg popor, îmbogăţind un cerc restrâns de privilegiaţi)

2). Legiferarea raportării la valute străine în tarifarea unor produse şi servicii (energie, telefonie mobilă, preţurile autoturismelor de fabricaţie indigenă etc., facturi care cresc nejustificat odată cu euro sau dolarul)

3). Creditarea populaţiei în monedă străină (câteodată de-a dreptul exotică, vezi scandalul creditelor în franci elveţieni).

4). Controlul cursului leului prin intervenţii finanţate prin împrumuturi externe, a căror dobândă am plătit-o cu toţii.

5). Umflarea accelerată a bulei imobiliare prin permisiunea de vânzare şi închiriere în altă monedă decât leul românesc.

De unde vine această obstinaţie, această obsesie nocivă pentru valute străine şi rate de schimb? Oare există vreo legătură cu guvernoratul (nepermis de lung al) unui om care şi-a construit întreaga experienţă profesională în această direcţie?

Care sunt relaţiile personale care l-au ajutat pe Mugur Isărescu să dobândească o asemenea discreţionară şi longevivă putere, angajată mai bine de un sfert de secol împotriva intereselor economice ale românilor.

„Rolul Masoneriei este de a corecta excesele democraţiei”

Citatul aparţine doctorului în economie Virgil Stoenescu, unul dintre cei care semnează recomandările doctorandului Constantin Mugurel Isărescu.

Stoenescu este acum un economist în vârstă de 69 de ani, profesor la Academia de Studii Economice, fost cercetător la Institutul de Economie Mondială (1971-1973), fost redactor şef la revista „Tribuna Studentului Economist” (1973-1978), vicepreşedinte al Societăţii Române de Economie şi, din anul 2004, membru al Consiliului de Administraţie al BNR.

Virgil Stoenescu este Mare Secretar General al Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat al României. El este cel care l-a introdus pe Mugur Isărescu în mediile masonice, care l-a sprijinit pe acesta în fulminanta sa ascensiune.

Stoenescu s-a declarat întotdeauna rezervat faţă de democraţie. El a afirmat că „Hitler a venit la putere prin mijloace democratice” pentru că „acolo masoneria nu şi-a făcut datoria.” (Sursa: ro.wikipedia.org, Virgil Stoenescu).

Cum noi trăim într-o societate democratică pentru care s-a vărsat sânge, faptul că Banca Naţională are în board-ul de administrare un astfel de  gânditor, emitent al unor asemenea teorii, poate părea straniu, oarecum nepotrivit…

Toţi cei care l-au sprijinit pe Isărescu în demersul doctoral au fost răsplătiţi cu funcţii în BNR

Un alt apologet al perspectivelor lui Isărescu, Emil Ghizari, scria la 6 noiembrie 1989: „Lucrarea constituie o valoroasă  contribuţie ştiinţifică şi îndeplineşte condiţiile necesare pentru a se conferi autorului titlul de doctor în economie.”

Ghizari a fost şi el adus de Isărescu la Banca Naţională, dându-i-se chiar iluzia că va ajunge să o conducă după retragerea Guvernatorului, retragere care nu s-a produs şi nici semne nu dă că s-ar putea petrece. Isărescu va vacanta poziţia, probabil, ca un Papă, ca un monarh, ca un membru al Academiei franceze, doar odată cu trecerea în eternitate…

Emil Ghizari a fost foarte aproape de top, a fost vice-guvernator şi chiar a condus, vreme de un an, BNR, cât Mugur a fost prim ministru. Isărescu n-a demisionat atunci din funcţia de guvernator şi s-a întors când n-a mai dirijat Guvernul. Legalitatea acestei manevre a fost îndelung discutată la acea vreme, fără să se ia vreo măsură. Ghizari a semnat (s-a afirmat, ilegal) pe bancnota de 50.000 de lei emisă în perioada interimatului său.

E interesant cum oameni noi, ca Olteanu sau Isar, pe care nu vreau să-i apăr, ba chiar dimpotrivă, sunt schimbaţi la primul semnal negativ, în timp ce constituenţii unui grup istoric, tradiţional, continuă să rămână pe poziţii, indiferent de performanţele economiei şi de cadrul în care sistemul bancar îşi desfăşoară activitatea.

Până şi comuniştii credeau în ceea ce ei numeau „rotaţia cadrelor”… În democraţie, majoritatea mandatelor sunt limitate, nimic nu e veşnic. Odată plecaţi din funcţie, preşedinţii, premierii, şefii Camerelor, generalii, conducătorii serviciilor speciale etc. au fost blamaţi, înjuraţi, acuzaţi, pe drept sau pe nedrept, de greşeli, de delicte, de slabe performanţe. Un singur român pare că a biruit natura umană, eroarea şi eternitatea… Mugur Isărescu.

Tagged , , , , , , , , ,

Guvernatorul Mugur Isarescu are venituri lunare de 40.000 euro

Sursa: Sfin

Exista o campanie asidua de a dezinforma in legatura cu veniturile lunare ale Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

Acestea ating 40 de mii de euro pe luna.

Aici nu ma refer la venituri de tip “Mar SRL” or la “tranzactii anterioare” or la atentii ci doar la Pensie plus Salariu plus Bonusurile de performanta plus Participari la sedinte, toate legate de pozitia de Guvernator BNR.

Acesta este motivul pentru care Guvernatorul BNR refuza publicarea veniturilor in declaratia de avere.

Legea ANI se aplica fara exceptie la toti cetatenii romani aflati in pozitii publice. Nu face exceptie Presedintele Romaniei, nu fac exceptie de la lege sefii serviciilor secrete, nu face exceptie Presedintele ASF (echivalentul direct al BNR).

Mai mult se cunoaste pachetul Guvernatorului FED, ECB etc. Nu e o rusine chiar daca e dublu cat a fiecaruia din cei 2 mentionati.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a devenit pensionar cu 2 luni inainte de a castiga in parlament un nou mandat la BNR.

Incepand cu dezbaterile legate de salariile astronomice de la CSA, CEC, Eximbank diferiti consilieri BNR au lansat pe surse sau au declarat direct diferite nivele de salarizare pentru Guvernatorul BNR, ba ca salariul de baza este de 10 mii de euro fara a preciza extra-urile, ba ca nu depaseste 12 mii de euro cu tot cu sporuri, ba ca este pana in 15 mii de euro.

Link-urile in progresie aici

http://m.capital.ro/isarescu-are-un-salariu-de-baza-de-10000-de-euro-pe-luna.html

aici
http://www.conso.ro/asigurari/adrian-vasilescu-bnr-salariul-cu-sporuri-al-guvernatorului-nu-depaseste-12.000-euro

si aici

http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/conducerea-bnr-sta-pe-depozite-si-conturi-de-economii-in-valoare-de-6-5-mil-lei-iar-creditele-reprezinta-mai-putin-de-jumatate-viceguvernatorul-bogdan-olteanu-este-dator-la-banci-cu-un-milion-de-lei-15531958

In acest ritm al declaratiilor se va ajunge la un moment dat si la valoarea reala a veniturilor de 40 de mii de euro pe luna.

Cresterea accelerata a veniturilor Guvernatorului BNR, provenite direct de la BNR, a inceput in 2009 cand a aflat ce bonusuri se practicau in bancile comerciale. Cresterea nu s-a bazat pe convingerea intima ca s-ar fi calificat chiar el pentru o pozitie in mediul privat remunerata la respectivul nivel ci pentru ca asa a simtit ca e normal sa fie platit de catre stat (exista un reper in mediul privat ce trebuia depasit).

Desi Consilieru’ Croitoru de la BNR a cerut taierea pensiilor si salariilor in 2010, veniturile Guvernatorului nu au fost taiate ci au crescut pe tot parcursul crizei economice.

Nu este o rusine sa castige cineva 40 de mii de euro pe luna la stat in Romania desi BNR a ratat obiectivul de inflatie in 11 din ultimii 12 ani.

Este in schimb o rusine sa tii veniturile ascunse doar pentru a dezinforma in voie.

Tagged , , , , , , , ,

Ultima manipulare a BNR-iluzia monetara

Sursa: Sfin.ro

Captura de reglementare nu poate fi exemplificata mai bine decat de comportamentul recent al BNR. Captura de reglementare se produce atunci cand o agentie de reglementare a unui domeniu, creata pentru a actiona in interesul public, promoveaza interesele comerciale ale grupurilor de interese din domeniul respectiv. Laureatul premiului Nobel, George Stigler, a scris extensiv pe subiect.

Coordonarea actiunilor sectorului bancar de catre BNR in actiunea de lobby parlamentar a depasit orice limita in cazul legii privind darea in plata.

BNR nu se lasa. Pluseaza cu o noua manipulare.

Populatiei i se serveste iluzia monetara.

“”Uitându-ne la ce este în ţările vecine cu care ne putem compara, mă refer la Ungaria, la Polonia, cred că în prezent creditele în lei sunt competitive, adică nu mai avem un credit să spunem scump“, a spus guvernatorul BNR ieri la prezentarea raportului asupra inflaţiei.” Link aici

http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/isarescu-bnr-nu-mai-avem-un-credit-sa-spunem-scump-comparativ-cu-polonia-si-ungaria-

Iluzia monetara se refera la tendinta oamenilor de a gandi in termeni nominali si nu reali.

Altfel spus comparatia cu valorile nominale este o manipulare fara a mentiona că inflatiile sunt minus 3,25% in Romania respectiv minus 0,9% in Polonia.

Comparatia “reala” este intre aproape 10% si aproape 7%. O diferenta majora in termeni procentuali. Mai mult pentru a calcula dobanda reala se aplica inflatia anticipata. Irving Fisher a scris “The money illusion” in 1928.

Ca o paranteza daca prin iluzia monetara se vrea evidentierea competitivitatii sectorului bancar Romanesc in termeni relativi poate nu ar strica o mentiune privind dobanzile platite la depozite, comisioanele or practicile comerciale din celelalte tari.

Iluzia monetara influenteaza perceptia oamenilor si deciziile acestora.

Este putin probabil ca angajatii BNR sa nu stie ce fac in momentul in care servesc populatiei proba competitivitatii sectorului bancar Romanesc comparand dobanzi nominale! Manipulare de toti banii.

Tagged , , , , ,

Dupa optimismul nejustificat din 2009 Isarescu se da azi „Guru Bancar” si e ironic sau neinspirat avertizandu-ne ca… nu suntem pregatiti pentru o noua corectie…Cu contul plin e usor sa fii ironic, nu-i asa domnule Guvernator?

Sursa: Sfin.ro

“Aceasta tara nu are nevoie sa repete in mai putin de 10 ani o noua corectie… Nu cred ca societatea romaneasca s-a pregatit suficient pentru a intelege substanta acestei dezbateri.” (Mugur Isărescu)

Avertismentele guvernatorului BNR sună cam ironic dacă le comparăm cu optimismul debordant de care dădea dovadă înainte de criza din 2009. De fapt, dat fiind că afirmațiile au fost făcute la o întânire cu FMI, sună chiar hazliu. FMI care, țin să menționez, afirmă înultimul Fiscal Monitor (aprilie), că România are destul spațiu fiscal… deci care e problema?!

Spatiu fiscal

Mă rog, problema ar putea fi că analizele FMI sunt pe arătură, ca mai întotdeauna, dar nu ăsta e subiectul asupra căruia vreau să-mi îndrept acum atenția.

Problema (mă repet) este că economia globală merge înainte ca un maratonist epuizat, după ce a fost stors de energie de “stimulentele” aplicate în neștire de înțelepții de la putere și care se poate prăbuși în orice moment. Din ce în ce mai multe țări au dus dobânzile la zero (sursa) și nu au de gând să se oprească.

dobanzi globale

Ieri discutam cu un coleg “Pentru ce motiv nu se renunță la politica asta iresponsabilă,complet ineficientă și care provoacă pierderi societății? De ce bancherii centrali continuă să tipărească bani deși numărul celor care îi critică tot crește?” Răspunsul primit a fost: Because they can. La o întâlnire cu Daniel Dăianu, Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Florin Cîțu am replicat reprezentantului ministerului de Finanțe, care punea aceeași întrebare: “Pentru că este profitabil.”

Este profitabil să-ți bați joc de societate. De fapt, este firesc să faci asta, aceasta e natura puterii politice. Because they can. Pentru că nu-i poate opri nimeni, pentru că în democrațiile noastre moderne de care suntem atât de mândri politica monetară este discreționară, nu este îngrădită de nimic – de nimic altceva decât de stopul cardiac al pacientului căruia îi tot livrează “stimulente”. Ceea ce înseamnă că politica monetară este iresponsabilă. Păi ce pățesc cei de la guvernarea producției de bani dacă greșesc? Pățesc la fel ca cei care guvernează sănătatea? Sau finanțele? Sau fondurile europene? Deloc. Ei rămân acolo, la butoane, formând un fel de dinastie.

Iar stopul cardiac al economiei globale aflată pe supradoză de bani ieftini va afecta inevitabil România. Exact la fel cum s-a întâmplat în 2008-2009, deși deocamdată nu ne paște riscul de a repeta o asemenea cădere. Că veni iar vorba de România, o altă chestie ironică este afirmația guvernatorului potrivit căreia “rezerva internationala a BNR este cu peste 6 miliarde euro mai mare decat era inainte de accesa acel imprumut” [de la FMI]. De parcă creșterea rezervei valutare ar însemna altceva decât importul politicii expansioniste din Occident, exact la fel ca în 2004-2008. Dacă mă gândesc doar la faptul că atunci BNR a intervenit pe piață cumpărând 20 de miliarde de euro și punând în circulație 60 de miliarde de lei, nu am cum să ratez concluzia că, din păcate, nu am învățat nimic din criză.

Este evident că băncile centrale nu învață nimic. Nici nu au de ce. Este păcat că publicul nu învață nimic. Ar fi trebuit să ceară încorsetarea politicii monetare, limitarea puterii acestor instituții. Este normal ca masa monetară (M1) să crească cu 25% pe an, așa cum se întâmplă acum în România? De diluarea dezinfectanților din spitale vorbește toată lumea, de diluarea banilor nu vorbește nimeni. 

Să fim sănătoși, atunci.

***

Sâmbătă voi ține un curs despre Boom-uri și crize, pentru cei interesați să rupă vălul ignoranței și aburii manipulării care ne înconjoară. Voi explica rădăcinile crizelor (toate seamănă între ele mai mult decât vă imaginați). Ca să descoperim ce trebuie să facem pentru a nu lua țeapă la viitoarea corecție, inevitabilă, de altfel.

Tagged , , , ,

Provizioanele lui Cinteza si cash flow-ul bancar

Sursa: Sfin.ro

Pe domnul Ionescu il stiu de multi ani. S-a imprumutat in franci in 2007. Criza i-a mai taiat din venituri, apoi a venit explozia francului…una peste alta omul nu mai putea de un an sa-si achite rata la banca. Voia sa plateasca, intrucat din 2007 pana in 2016 daduse bancii circa 30.000 de euro si parca ii era nustiucum sa renunte si la casa si la banii aia. Mai aparuse si copilul, adica inca o cheltuiala in bugetul familial. De vreo doua saptamani, dl Ionescu a intrat in fibrilatie. Rata lui e de circa 600 de franci. Sau de euro, ca mare diferenta nu e. Daca ar sta in chirie ar gasi la 250 de euro, iar diferenta ar fi un venit suplimentar in casa. S-a re-apucat de fumat, intrucat nu stie ce sa faca. Iar azi s-a dus la banca sa discute cu Creditorul.

Partea buna a legii darii in plata- desi legea in sine e o lege idioata- este ca iti ofera teoretic posibilitatea de a negocia cu banca. Ai acest instrument la care pana acum nu puteai apela decat in visele celor din BNR. Negocierea nu exista in practica. Numai ca, surpriza: banca nu negociaza nici in aceste conditii. Banca  l-a invitat pe dl. Ionescu, daca vrea sa dea in plata, sa o faca incepand din 13 mai. Iar daca nu vrea, sa isi achite ratele si sa nu tot comenteze. Ori alba, ori neagra. Omul a incercat sa le spuna ca nu vrea in mod necesar sa dea in plata, ci sa i se gaseasca o solutie. Degeaba. L-a  chemat pe managerul agentiei, sperand ca ala e mai destupat la cap. Acelasi raspuns. Ba nu, scuze. I-a mai oferit “oportunitatea” de a-i converti creditul in lei, urmand ca rata lui sa i se ajusteze de la 600 chf (2500 de lei) la 3000 de lei. “Discutam dupa 13 mai, daca va hotarati sa dati in plata!”, i-a mai spus bancherul grabit

Trec peste faptul ca bancile au o mare problema cu asemenea angajati, care nu pricep niciceea ce inseamna bankingul nici ce inseamna gestionarea relatiei cu clientul. Sa pierzi un client e extrem de usor, dar sa castigi unul nou e extrem de costisitor, ca sa vorbesc pe intelesul bancherilor.

Dl Ionescu a iesit dezamagit de la banca. A intrat la un cabinet notarial, primul care i-a iesit in cale. Undeva in zona Universitatii. Notarul parea extrem de prietenos. “Sunteti al zecelea in ultima ora care se intereseaza. Haideti ca sunt cu calculatorul in fata, cat mai aveti de rambursat? Domnul Ionescu a mintit si a spus ca 60.000 de euro. In realitate, are cam 80.000. Notificarea bancii va costa 3824,80 lei, i-a spus notarul

notar

Calculele i le-a facut pe un biletel scris de mana (vezi foto) intrucat i-a explicat ca nu exista inca o recomandare universala pentru toti notarii despre cum sa taxeze in cazul darii in plata. Pe langa asta, mai vin onorariile avocatilor, i-a explicat notarul. Ce onorarii?, a intrebat dl. Ionescu. Cum ce onorarii? Pai banca poate contesta in instanta darea in plata si va trebui sa apelati la un avocat!Iar procesele pot dura si doi ani de zile. Va trebuie bani, asta e clar! Ceea ce stim acum in mod sigur este ca actul de translatare a proprietatii se va chema act privind darea in plata. In rest, nici noi nu stim nimic in plus si lucram pe grile, a mai precizat notarul.

Domnul Ionescu a iesit  de la notar si a sunat un avocat sa intrebe cat l-ar costa….”2000 de lei notificarea bancii plus alte cheltuieli. Care alte cheltuieli? Pai reprezentarea in instanta.. Daca lucrati numai cu noi va putem face o reducere!”. Cu totul, ii spune avocatul, nu depasiti 10% din valoarea sumei de rambursat. Dl Ionescu isi face un calcul. 4000 de euro nu sunt de ici de colea.

Intre timp, banca la care dl Ionescu avea creditul, a vandut portofoliul de imobiliare catre un srl din Olanda. Care i-a semnat un mandat sa se ocupe in continuare de gestionarea contului, astfel incat dl Ionescu va plati rata la banca din Romania, desi creditul lui sta undeva la soare, in off-shore-uri. Recuperatorii cumpara in draci portofolii intregi la 11-15% din valoare, urmand sa le revanda in profit, la 16% din pret. Cumperi un apartament cu 7000 de euro si il dai a doua zi cu 10.000 de euro, nu e asa de greu de calculat. Banca castiga din faptul ca nu mai trebuie sa-i achite lui Cinteza provizioanele, plus cash flowul aferent. Recuperatorul face profit in 48 de ore, toti sunt fericiti, pupam piata Endependentzi.

Doar domnul Ionescu nu pricepe. Se uita la televizor, il aude pe Guvernator cum vorbeste despre cum ar trebui sa fie relatia dintre banca si client si nu stie daca sa dea sau sa nu dea in plata. Suntem in 5 mai si mai are o saptamana de gandire.

Eu i-am zis sa dea, dar nu stiu daca o sa ma asculte.

Tagged , , , ,

Plangere penala impotriva Guvernatorului. Este vinovat Mugur Isarescu de trafic de influenta?

Sursa: Sfin.ro

Alina Petre, fosta nora a lui Virgil Magureanu, a depus plangere la Directia Nationala Anticoruptie impotriva lui Mugur Isarescu si impotriva altor persoane publice. Printre acestea se numara si Crin Antonescu,  Virgil Magureanu, Adina Valean si prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov, Gheorghe Mihai.

Continutul denuntului il puteti citi mai jos.

Catre D-na Procuror Sef a Directiei Nationale Anticoruptie

Laura Codruta Kovesi

Doamna Procuror Sef,

In fapt, in cursul anului 2008, subsemnata Magureanu Alina Ioana am aflat prin intermediul sotului meu, Magureanu Marian, faptul ca socrul meu, numitul Magureanu Virgil, a decis sa construiasca o fabricuta de procesare a prunelor si altor fructe de padure in localitatea lui de bastina, anume Giurtelecul Hododului. In acest sens a inceput demersurile in vederea obtinerii de fonduri europene nerambursabile in valoare de 2 milioane de Euro pentru firma sa, S.C. Afinul SRL. In vederea aprobarii proiectului finantat din fonduri europene, Magureanu Virgil i-a cooptat pe Marinescu Gabriel, inginer care lucrase in domeniul industriei alimentare, si pe Suteu Ramona, in calitate de expert contabil si a carei sora lucra in sistemul bancar. Cei trei au elaborat si depus un proiect de accesare de fonduri europene, iar Magureanu Virgil a intervenit la conducerea FDAR din acea perioada in vederea aprobarii cat mai urgente a solicitarii sale. Documentatia depusa initial la FDAR a fost complet modificata pe parcursul derularii proiectului, rezultand o fabrica cu capacitate industriala de procesare fructe si legume, mult peste valorile inscrise in proiectul initial.

In vederea asigurarii cofinantarii necesare finalizarii proiectului, Magureanu Virgil i-a solicitat lui Isarescu Mugur Constantin sa intervina la conducatorii bancilor Veneto Banca (cumparata ulterior de Unicredit Tiriac Bank) si Banca Transilvania, astfel incat sa i se aprobe sumele necesare, in valoare de 2 milioane de Euro. Subsemnata Magureanu Alina Ioana am asistat personal la cateva discutii telefonice intre Magureanu Virgil si Isarescu Mugur Constantin avand ca subiect aceste solicitari. Din cunostintele mele, ulterior discutiilor cu Isarescu Mugur Constantin, Magureanu Virgil si-a exprimat satisfactia privind rezultatul interventiilor, explicandu-ne mie si sotului meu ca Isarescu Mugur Constantin i-a sunat personal pe presedintii a doua bancii si ca in cateva zile i s-a rezolvat favorabil solicitarea de credite. Nu am cunostinta despre vreo suma de bani sau alte cadouri pe care Magureanu Virgil le-ar fi dat lui Isarescu Mugur in schimbul acestor interventii.

Ulterior aprobarii proiectului si alocarii fondurilor europene, precum si ulterior obtinerii creditelor de la cele doua institutii bancare, Magureanu Virgil a intocmit mai multe documente false si situatii contabile, ajutat de catre Suteu Ramona si Marinescu Gabriel, astfel incat sa justifice cheltuirea sumelor de bani si deturnarea lor. D-na …………………………….. intocmea documentele bancare, ridica banii din banca si ii preda lui Magureanu Virgil.

In cursul anului 2013 Magureanu Virgil a intampinat dificultati economice in punerea in functiune a fabricii AFINUL SRL si a intrat in incapacitatea de returnare a creditelor contractate. In acest sens a apelat din nou la Isarescu Mugur Constantin pentru ca acesta sa intervina la conducerile celor doua banci in vederea aprobarii rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Subsemnatul Ghiulbenghian Florin Mihai am asistat personal la doua astfel de discutii si de asemenea l-am condus, in calitate de sofer temporar, pe Magureanu Virgil pana la sediul BNR in vederea unor intalniri cu Isarescu Mugur Constantin. Ulterior uneia dintre intalniri m-am deplasat impreuna cu Magureanu Virgil la sediul Unicredit Tiriac Bank din B-dul Poligrafiei unde, in cursul intalnirii cu functionari bancari, a fost evident faptul ca presedintele respectivei banci, Rasvan Radu, fusese contactat de catre Isarescu Mugur Constantin si dispusese rezolvarea favorabila a cererilor lui Magureanu Virgil.

In cursul lunii noiembrie 2014 subsemnatul Ghiulbenghia Florin Mihai am fost anuntat telefonic de functionari bancari de la Unicredit Tiriac Bank si de la Banca Transilvania – sucursala Zalau in privinta faptului ca Magureanu Virgil depusese documente false in vederea rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Verificand cele comunicate de functionarii bancari, am constatat ca acestia aveau dreptate, i-am anuntat ca imi dau demisia si plec de la Magureanu Virgil si le-am comunicat ca voi face plangeri penale in privinta acestor aspecte, lucru pe care i-am sfatuit si pe ei sa faca. Cu acea ocazie am constatat de asemenea ca Suteu Ramona si ……………………….., la cererea lui Magureanu Virgil si in stransa colaborare cu Marinescu Gabriel, au intocmit si depus la cele doua banci situatii financiare falsificate ale SC Afinul SRL.

Subsemnata Magureanu Alina Ioana stiu ca in cursul anilor 2011-2012 fabrica de la Cehul Silvaniei a fost data in folosinta si a produs cantitati limitate de produse (in special sucuri de mar si de afine) in perioada probelor tehnologice. In mod normal, desi normele impun distrugerea produselor rezultate din probe tehnologice, Magureanu Virgil a decis sa vanda acele produse si acest lucru a continuat, din cate am cunostinta, si in cursul anului 2014. Produsele aveau termen de garantie de 6 luni, astfel incat Marinescu Gabriel a procedat la scoaterea etichetelor originale de pe produse si aplicarea de noi etichete, cu o noua data de fabricatie, astfel incat produsele sa para vandabile. Aceste produse cu garantie expirata au fost livrate si catre firma MegaImage, ocazie cu care aceasta a refuzat cateva loturi din cauza aspectului neconform al sucurilor imbuteliate. In operatiunea de falsificare a datei de valabilitate a produselor, Marinescu Gabriel a fost ajutat de cativa angajati ai fabricii de la Cehul Silvaniei care pot depune marturie in acest sens.

Avem suspiciuni rezonabile ca Magureanu Virgil se face vinovat de cosntituire de grup infractional organizat, fals intelectual si uz de fals in acte publice, trafic de influenta, cumparare de influenta, spalare de bani si comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Marinescu Gabriel, Suteu Ramona si ………………………. se fac vinovati de aderare la grup infractional organizat, complicitate la fals intelectual si uz de fals in acte publice, complicitate la spalare de bani si complicitate la comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Isarescu Mugur Constantin se face vinovat de trafic de influenta.

Avem suspiciuni rezonabile ca cei doi reclamati au comis urmatoarele infractiuni:

Art. 99 din Legea 303/2004

Constituie abateri disciplinare:

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;

Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilor:

Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

Articolul 323: Uzul de fals

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.

Articolul 326: Falsul in declaratii

Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Articolul 367: Constituirea unui grup infractional organizat

Incepand cu 08-iul-2014 Art. 367 din partea II, titlul VIII, capitolul I a fost in legatura cu Decizia 12/2014
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.

(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Articolul 291: Traficul de influenta

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Articolul 358: Comercializarea de produse alterate

(1) Vanzarea de alimente, bauturi sau alte produse cunoscand ca sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

In drept, ne intemeiem prezenta plangere pe dispozitiile Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilorsi Art. 291, 367, 323, 326 si 358 din Noul Cod Penal.

Doamna Procuror  Sef, fata de cele descrise mai sus, tinand cont de pericolul social extrem pe care il prezinta faptele descrise, de perioada lunga de timp pe parcursul carora au fost comise, de mijloacele dolosive folosite de magistrati cu pregatire specifica in cauze penale si de numarul mare de persoane implicate, de impactul social pe care il va avea aducerea la cunostinta publica a acestor fapte descrise mai sus, va rugam sa dispuneti masurile legale corespunzatoare.

Cu respect,

Florin Ghiulbenghian                                                      Magureanu Alina Ioana

Tagged , , , , , , , , ,

Legea dării în plata Domnului. A Domnului Isărescu

Sursa: Sfin.ro

Primul lucru care frapează în dezbaterea furibundă pe marginea legii dării în plată este lipsa de consistență și consecvență a cifrelor. Practic, la ora asta, după atâtea luni de certuri televizate și în Parlament, încă nu știm câți beneficiari potențiali ar avea această lege și cu atât mai puțin câți beneficiari reali. În lipsa acestor cifre, sau măcar a ordinelor de mărime, discuția rămâne cantonată în zona principiilor, unde mult mai anevoie se poate ajunge la o bază minimal-consensuală.

Inițiatorii legii susțin că este un act de justiție socială bazat pe principiul, corect altminteri, că riscul trebuie împărțit. Între cine exact și în ce cote, rămâne de văzut. Pentru că la împărțeala asta a riscului apar niște victime colaterale, complet inocente, respectiv viitorii împrumutați, sau mai bine zis doritori de împrumuturi, cărora accesul la creditare le va fi dacă nu refuzat, cu siguranță mult îngreunat.

De cealaltă parte, adversarii legii, adică reprezentanții sistemului bancar și agenții lor de lobby din BNR susțin că o astfel de lege ar putea fi aplicabilă fără să aducă hazardul în sistem doar dacă ar fi aplicabilă doar creditelor situate sub un anumit plafon, doar dacă împrumutatul a ajuns în sapă de lemn de-adevăratelea și mai ales dacă nu s-ar aplica retroactiv. De fapt, aceste argumente sunt doar șicane puse în calea legiuitorului, menite să arate totuși o minimă bunăvoință din partea sistemului și mai ales din partea BNR care este acuzată frontal că nu ține cu poporul, ci cu băncile, care după ce că sunt exploatatoare, mai sunt și străine.

Orice încercare de condiționare a aplicării legii care să elimine bunul plac al împrumutatului, chestia care enervează cel mai mult băncile, ar face legea inaplicabilă. Plafonarea este de asemenea discutabilă. De ce 50.000 și nu 150.000 sau 300.000? Un om se poate ruina la oricare dintre aceste scoruri, în funcție de nivelul de trai pe care îl avea când a contractat creditul și nu-l mai are când trebuie să plătească ratele. De asfalt se face zob și unul care sare de la etajul 8 și unul care sare de la etajul 20. Cu retroactivitatea avem iarăși o mică problemă, pentru că nu prea putem vorbi de retroactivitate în cazul unor contracte în derulare și în legătură cu situații intervenite în prezent, nu la semnarea contractului.

Rămâne așadar de discutat doar miezul problemei. E moral ca cel care nu mai poate/vrea să plătească rata să predea casa băncii, pierzând banii dați până atunci dar scăpând de robia ratelor, iar banca să marcheze pierderea? Înainte de a răspunde, să ne gândim totuși că asta cu datul casei la bancă nu este o decizie chiar atât de simplă. Este foarte probabil ca în acest fel beneficiarul să renunțe de bună voie la câteva zeci de mii de euro plătite băncii, în mare parte dobânzi, pentru că așa se rambursează la bancă, în primii ani aproape numai dobânda și din principal doar câte puțin, ponderile urmând să se schimbe progresiv pe măsură ce creditul avansează spre maturitate. Iar acești bani să reprezinte dublul sau chiar triplul unei chirii în aceleași condiții, în perioada respectivă. Câștigă libertatea financiară, dar marchează pierderea. Poate că într-un viitor nu prea îndepărtat prețurile imobiliarelor ar crește din nou și ar putea ca din vânzarea imobilului să acopere creditul, dar și sumele plătite, deci să nu fie deloc în pierdere. Sau nu.

Ok, dincolo de motivațiile și pierderile celui care dă casa în plată sunt efectele gestului său. Banca pierde bani, destul de mulți, își ia pe cap și problema administrării și valorificării unui portofoliu imobiliar, iar dacă nu dă faliment, ceea ce i-ar putea afecta pe deponenți, va înăspri cu siguranță condițiile de creditare. Piața imobiliară va fi și ea distorsionată, pentru că băncile vor prefera să marcheze pierderi mai mari dar să scape mai repede de activele toxice, ceea ce s-ar putea să le dea idei și altor plătitori de rate la credite ipotecare.

Să vedem acum care e drama împrumutatului, căruia banca îi ia casa și îl mai urmărește și până în mormânt ca să recupereze diferența de bani. De ce s-a ajuns aici? Pentru că împrumutatul a fost fie imprudent, acceptând un nivel de îndatorare nesustenabil pe termen lung, fie lacom, cumpărând o casă mai scumpă decât ar fi avut nevoie doar pentru că putea în momentul respectiv, fie s-a lăsat prostit de un bancher avid să-și facă targhetul lunar. Așadar, merită să acceptăm o distorsiune semnificativă a pieței bancare și probabil a celei imobiliare de dragul unor inconștienți, lacomi sau proști? Pentru că să ne înțelegem foarte clar, ei nu sunt poporul, ci doar o felie chiar minusculă din el.

Răspunsul rațional la această întrebare ar trebui să fie NU. DAR, pentru că întotdeauna există un dar, trebuie să luăm în calcul și contextul care a condus la această situație. Iar prima observație este aceea că această lege are un incredibil suport popular, manifestat inclusiv de cei care nu ar beneficia niciodată de prevederile ei, tocmai din cauza opoziției vecină cu isteria a sistemului bancar. Care, în mintea poporului obidit trebuie pedepsit. Și motive sunt, slavă Domnului, cu nemiluita. Pentru că după perioada romantică a țepelor și devalizărilor, sistemul bancar s-a consolidat dar a devenit arogant în raport cu clienții. Chiar nesimțit. Au impus clauze abuzive, au alergat cu limba scoasă după cotă de piață și profit, lăsând la o parte orice fărâmă de prudențialitate, au practicat dobânzi împovărătoare și gap-uri nesimțite la cursul valutar și ltoate astea sub privirile supraveghetoare dar indulgente ale Băncii Naționale. Iar ca un corolar al tuturor acestora stă declarația de ieri a guvernatorul Isărescu: “După cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale”…

Pe acest fond, nu e de mirare că un avocat șmecher ca Piperea, având în palmares ceva procese colective câștigate împotriva băncilor, a mirosit oportunitatea unei răzbunări globale pe sistemul bancar printr-o lege. Iar dacă a știut s-o împacheteze frumos, ca fiind  pansament pentru rănile poporului, n-a fost nicio problemă să găsească un parlamentar tenace care s-o introducă în procesul legislativ. Mai departe e doar marketing, de această dată însă unul politic.

Concluzia este că această lege, ne-economică și nedreaptă, așa cum a ținut să precizeze guvernatorul Isărescu, este de fapt o palmă răsunătoare și plină de obidă pe obrazul îngroșat al sistemului bancar și al protectorilor lui de la BNR. Nu știm dacă parlamentarii se vor ține tari pe poziții până la capăt sau vor ceda pe rând în fața lobby-ului agresiv al băncilor, lăsând legea dării în plată în plata Domnului. Dar cu siguranță sistemul va trebui să se miște cumva mai către consumator, că prea i-a trecut glonțul razant pe la ureche…

Tagged , , , , , , , , , ,

Valer Blidar nu mai are incredere in bancherul lui Vantu -Lucian Isar-pentru Banca Feroviara… 

Sursa: Profit.ro

Omul de afaceri Valer Blidar a revocat Consiliul de Supraveghere al Băncii Comerciale Feroviara și a trecut la administrarea unitară, cu un Consiliu de Administrație, care va fi condus de  Constantin-Dorin Teodorescu. Lucian Isar nu va mai face parte din conducerea băncii, potrivit unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor.

Alături de Isar, din Consiliul de Supraveghere mai făceau parte și Mihaela-Corina Blidar, fiica lui Valer Blidar, și Jean Luis Ferrer Lorenzo.

Blidar, care controlează banca atât direct, cât și prin intermediul Astra Vagoane, a revocat și mandatul directorului general Ioan-Mihail Anca și adjuncților Radu-Cătălin Petrea și Răzvan Adrian Rădulescu.

Anca, numit director în această vară, în locul lui Petre Tulin, va fi vicepreședinte în CA. Rolul de președinte revine lui Constantin-Dorin Teodorescu, despre care știm că are 41 de ani și este din Ploiești. Radu-Cătălin Petrea, Gheorghe-Florin Sîrbu și Nicole Bud vor fi membri simplu în Consiliu.

Banca, una dintre cele mai mici din sistem după cota de piață, a fost administrată până acum în sistem dualist, care presupune existența a două organe de conducere, Consiliul de Supraveghere și Directoratul. În sistemul unitar, banca este condusă de Consiliul de Administrație, care delegă conducerea către un director executiv.

Acționarii au mai modificat și bugetul pentru ultimele două luni ale anului, și a dat mandat conducerii să obțină un profit net 745.000 lei.

Banca Comercială Feroviara a fost înființată în 2009 și a trecut pe profit după cinci ani, în 2014. Capitalul social al băncii e de 71 de milioane de lei, iar activele reprezentau aproximativ jumătate de miliard de lei la finele anului trecut.

Funcția ocupată la Feroviara a fost prima pentru Isar în sistemul bancar după o absență de câțiva ani. Isar a plecat de la Bancpost în 2010, după ce fusese mutat de pe funcția de Director de Trezorerie, la cererea Băncii Naționale, pentru că în toamna anului 2008 ar fi fost implicat în ceea ce BNR numește “atacul speculativ împotriva leului”.

Isar a respins această ipoteză și a făcut de-a lungul anilor comentarii acide la adresa BNR și a guvernatorului Mugur Isărescu. După ce a trecut și pe la Guvern, în 2012, ca ministru pentru Mediul de Afaceri, în Cabinetul Ponta, Isar s-a împăcat cu Isărescu, care i-a devenit coordonator al tezei de doctorat.

Tagged , , , , , , , , , , , ,