Tag Archives: nicusor constantinescu

Cand nu stii sa faci nimic…

Sursa: Evz

Cristian Zgabercea a fost promovat în 2012 de PSD Constanța, într-o funcțiecheie în televiziunea națională. El a fost inculpat săptămâna trecută

Producătorul General al TVR, Cristian Zgabercea (54 de ani), va avea astăzi o discuție cu președintele TVR, Stelian Tănase, privind funcția sa, după ce a fost trimis în judecată în dosarul președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu. Tănase a declarat, săptămâna trecută, că televiziunea națională are o problemă de imagine, cu Zgabercea în funcție, dar că în Legea Muncii nu este prevăzut ce se întâmplă cu un angajat care este judecat.

Consilierul nașului

Zgabercea este acuzat de infracțiuni pe care le-ar fi făcut în calitate de consilier al Cabinetului Preşedintelui CJ. Actualul director din TVR ar fi întocmit mai multe referate și l-ar fi ajutat pe baronul de litoral să facă finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii de casă. Prejudiciul adus constănțenilor: 18, 4 milioane de lei, circa 4 milioane euro.

Constantinescu este nașul de căsătorie al cuplului Cristian Zgabercea-Dana Dumitrescu. Actualul șef din TVR este cel care s-a dus anul trecut la New York și l-a îngrijt pe nașul său, atunci când era bolnav și căutat de DNA.

Zgabercea a fost operator imagine la TVR (1981-1996) și director general al televiziunii controlate de trio-ul Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu- Sorin Strutinsky, Neptun TV din Constanţa (2005-2009). Înainte de a fi numit șef în TVR, el a condus Direcţia pentru Cultură şi Protocol din cadrul CJC.

Bani pentru distracții

Una din acuzațiile DNA, la adresa lui Zgabercea, este cea de evaziune fiscală, făcută prin Fundația Fantasio, care organiza Festivalele Mamaia şi Vinul Dobrogean. Banii de organizare proveneau din fondurile CJC, care finanța Fantasio. Zgabercea era și consilier în CJC, și președintele executiv al Festivalului Mamaia și președinte al Fantasio.

Potrivit DNA, Zgabercea s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale, pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv. El ar fi înregistrat în contabilitatea Fantasio facturi emise de Fundația Thalia, și a efectuat plăți în temeiul lor. Asta, chiar dacă știa că operațiunile comerciale aveau un caracter fictiv.

ACUZAȚIILE DNA

● complicitate la abuz în serviciu;

● constituire de grup infracțional organizat;

● evaziune fiscală.

Declarația de avere din 2014

● Proprietate: vilă de 409 mp în Eforie Nord;

● Ceasuri: Zenith (12.000 de euro și 8.000 de euro), Piaget (7.000 de euro), Breitling (3.000 de euro) și Corum (7.000 de euro);

● Împrumuturi: către CS Volei 2004 Tomis Constanța (54.646 de lei) și către Carmen Florentina Vasile (10.000 de euro), Dan-Lucian Nanoveanu- Grancea (10.000 de euro) și Adrian Dumitrescu (20.000 de euro);

● Venituri: 90.964 de lei de la TVR, iar soția, actrița Dana Dumitrescu, 46.000 de lei de la Universitatea din Constanța și de la Teatrul din Constanța.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Teapa de 125 milioane RON la Constanta

Sursa: Dobrogea tv

DESCHIDERE

În anul 2014, Curtea de Conturi a derulat o amplă acţiune de control la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. După trei ani în care auditorii Curţii de Conturi au fost „plimbaţi“ de la Ana la Caiafa, între RAJDP şi Consiliul Judeţean Constanţa, instituţia abilitată să controleze activitatea instituţiilor statului a izbândit să intre în dedesubturile gestiunii regiei constănţene de drumuri.

Amintim că refuzul de a primi auditorii Curţii de Conturi în control vreme de trei ani i-au adus în atenţia DNA pe şeful CJC, Nicuşor Constantinescu, şi pe directorul RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu.

 Liberalii au lăsat RAJDP fără buget, de teama DNA

Acţiunea de control la RAJDP Constanţa s-a desfăşurat în perioada 5.05.2014 – 15.07.2014 şi a avut în vedere „verificarea modului de gestionare şi utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi asigurarea integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT, pentru perioada 2011-2013“. Sinteza rezultatelor acţiunii de control în cadrul regiei a fost publicată recent şi pe site-ul Curţii de Conturi. Trebuie precizat şi faptul că regia de drumuri a rămas fără buget, cel puţin până la următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa, după ce aleşii liberali au decis să voteze „împotrivă“ la proiectul de hotărâre privind „aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a listei de investiţii a Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa pe anul 2015“. Mai mult, votul negativ dat proiectului l-a nemulţumit pe vicepreşedintele CJC Gheorghe Darie, care a solicitat chiar reluarea votului, cu unele amendamente propuse de consilieri: „Propun la punctul 18, dacă sunt întrebări din partea celor care au votat împotrivă, să răspundă acelor întrebări, pentru că este păcat să lăsăm regia fără buget, cu posibilitate limitată de funcţionare“, a afirmat Darie. Răspunsul a venit de la George Măndilă, consilier liberal, care a invocat un dosar al DNA: „Domnul Gâmbuţeanu împreună cu preşedintele în funcţie au un incident cu DNA? Vă daţi seama că este o problemă. Au fost anchete, sunt în proces…“ La finalul şedinţei, şi vicepreşedintele Cristinel Dragomir s-a arătat deranjat de decizia liberalilor de a lăsa regia de drumuri fără buget, cel puţin până la următoarea şedinţă. „Până una-alta, regia e a Consiliului Judeţean şi se supune deciziei Consiliului Judeţean. Dacă în plen, Consiliul Judeţean asta a votat, prin «bunăvoinţa» unor consilieri, asta e situaţia. Ea (n.r. Regia de Drumuri) poate funcţiona, pentru că nu are venituri numai de la noi“, a explicat vicepreşedintele CJC Cristinel Dragomir.

 Refuzul de a primi auditorii în control i-a adus în vizorul legii

Amintim totodată că „incidentul cu DNA“ care i-a determinat pe consilieri să voteze pentru aprobarea bugetului Regiei se referă la dosarul 124/P/2012, instrumentat de DNA Bucureşti, în care Nicuşor Constantinescu este, în prezent, „cercetat sub control judiciar pentru săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu (…) constând în ajutorul pe care l-a dat RAJDP Constanţa la refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare controlului activităţii regiei, documente solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013, douăsprezece infracţiuni de abuz în serviciu (…), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a emite/prelungi certificate de urbanism şi autorizaţia de construire solicitate de (….) sau de societăţile reprezentate de acesta, respectiv (….) şi (….), şi nouă infracţiuni de abuz în serviciu (…), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a pune în executare hotărârile instanţelor de judecată prin care a fost obligat să emită/prelungească certificate de urbanism solicitate de (….) şi (….)“, după cum se arată în rechizitoriul DNA.

Documentul la care facem referire poate fi consultat AICI

 Adrian Gâmbuţeanu – cercetat de DNA pentru abuz în serviciu

De asemenea, în aceeaşi cauză, directorul RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu, este „cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de abuz în serviciu (…) constând în refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare controlului activităţii regiei, documente solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013“, aşa cum se precizează în rechizitoriul întocmit de DNA.
Rechizitoriul poate fi consultat AICI

 Abateri financiare de peste 52 de milioane de lei

Iată însă care au fost concluziile la care au ajuns auditorii Curţii de Conturi în urma acţiunii de verificare a modului de gestionare şi de utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi de asigurare a integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT, pentru perioada 2011-2013, adică pentru anii în care Curtea de Conturi nu a avut acces în instituţia subordonată CJC şi condusă de Adrian Gâmbuţeanu. În total, valoarea abaterilor de ordin financiar contabil au ajuns la suma de 52.054.000 de lei, iar valoarea prejudiciilor este estimată la suma de 125.604.000 de lei. În urma controlului, au fost constatate o serie de abateri pe care le vom prezenta în rândurile de mai jos, întocmai cum apar în sinteza raportului, document publicat pe site-ul Curţii de Conturi.

 Lucrări plătite în lipsa facturilor

În cursul anului 2013, au fost contabilizate situaţii de plată aferente serviciilor prestate şi lucrărilor executate în baza contractului nr. 736/2004 şi a actelor adiţionale încheiate cu Consiliul Judeţean Constanţa, pentru care regia nu a emis facturi. Astfel, RAJDP Constanţa nu a emis facturi, iar CJC nu a prezentat în situaţiile sale financiare creanţe în valoare de 28.141 mii lei, cu consecinţe directe asupra nivelului plăţilor restante şi al arieratelor. Auditorii au evaluat că abaterea constatată se ridică la suma de 28.141.000 de lei.
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat: „Nu s-au constituit şi nu s-au înregistrat venituri compensatoare aferente cheltuielilor cu subvenţiile primite de la Consiliul Judeţean Constanta (CJC), care au fost utilizate pentru plata dobânzilor, a asigurărilor şi a altor cheltuieli financiare legate de derularea contractelor de leasing financiar încheiate de regie“. Valoarea prejudiciului – 6.629.000 de lei.

O altă abatere constatată se referă la „constituirea nejustificata ca datorii a unor provizioane pentru clienţi neîncasaţi de peste 270 de zile, în sumă de 5.732 mii lei, în condiţiile în care, separat de acestea, regia a constituit şi ajustări pentru deprecierea creanţelor. Astfel, RAJDP Constanţa a estimat în proporţie de 100% că nu încasează facturile emise acestor clienţi şi a înregistrat pe cheltuieli atât la nivelul anului 2010 cât şi în anul 2011 valoarea totală a facturilor respective, contribuind la diminuarea obligaţiei privind vărsămintele din profitul net“. Suma estimată a abaterii constatate de Curte – 5.732.000 de lei.

 Mandatul lui Gâmbuţeanu – expirat din iulie 2013

Totodată, au fost constatate şi abateri privind organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management şi control intern, constând în neorganizarea controlul intern pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale acestuia, conform reglementarilor legale – nu au fost elaborate şi implementate controale de prevenire şi detectare a oricăror forme de corupţie, fraudă sau diverse încălcări ale regulilor, iar la nivelul Consiliului de Administraţie al RAJDP Constanţa, nu s-a constituit Comitetul de Audit. De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului de Administraţie al RAJDP Constanţa este una şi aceeaşi persoană cu directorul General al RAJDP Constanţa (Adrian Gâmbuţeanu), astfel încât, în condiţiile în care mandatul preşedintelui Consiliului de Administraţie al regiei a expirat la data de 9.07.2013, s-a constatat că nici Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate tutelară, şi nici Consiliul de Administraţie nu au luat măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 60 din OUG nr.109/2011, în sensul desemnării reprezentantului autorităţii tutelare în baza selecţiei prealabile efectuate de o comisie constituită la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa.
Întrucât „nu s-a procedat la calcularea şi înregistrarea în contabilitate a penalităţilor aferente facturilor neîncasate în termen şi la aplicarea masurilor pentru recuperarea în timp util a debitelor restante“, Curtea de Conturi  a constatat o abatere de 348.000 de lei.

 Tichete cadou pentru angajaţi, fără prevederi bugetare

Alte abateri privind calitatea gestiunii economico-financiare constatate de auditorii Curţii de Conturi se referă la: angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi pentru achiziţionarea a 454 de pachete de seminţe de lavandă, fără ca aceste cheltuieli să fie justificate în privinţa necesităţii şi a oportunităţii, în corespondenţă cu obiectul de activitate al regiei şi cu programele derulate de aceasta. Valoarea estimată a abaterii – 13.000 de lei; angajarea de cheltuieli pentru executarea de către RAJDP Constanţa a unor lucrări de natura investiţiilor privind „modernizare şi reabilitare complex Herghelia Mangalia, judeţul Constanţa“, lucrări finanţate din bugetul UATJ Constanţa pentru un obiectiv care nu aparţine domeniului public al judeţului, acesta fiind, în fapt, un bun aflat în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA. Valoarea estimată a abaterii – 3.508.000 de lei; angajarea şi efectuarea, în perioada 2011 – 2013, a unor cheltuieli nelegale pentru acordarea de tichete cadou angajaţilor regiei, fără ca pentru aceste cheltuieli să existe prevederi bugetare aprobate. Valoarea estimată a abaterii – 1.493.000 de lei. Efectuarea de plăţi nelegale reprezentând penalităţi de întârziere datorate în baza sentinţelor civile pentru debite restante neachitate, în conformitate cu prevederile contractelor de cesiune, lucrări încheiate cu SC Getracons SRL şi SC Village Tour SRL. Valoarea estimată a abaterii – 850.000 de lei; angajarea şi efectuarea unor cheltuieli nejustificate pentru servicii de închiriere utilaje şi mijloace auto plătite unor furnizori, în situaţia în care s-a constatat că aceştia nu au avut activitate în perioada 2011 -2013, nu au raportat livrări către RAJDP Constanta şi nu au deţinut active imobilizate de natura celor care fac obiectul contractelor de servicii închiriere utilaje şi mijloace auto. Valoarea estimată a abaterii – 7.829.000 de lei.

 Banii primăriilor, daţi direct către RAJDP

Totodată, auditorii Curţii de Conturi au depistat şi „plata nelegală, în perioada 2011 – 2013, a contravalorii consumului de motorină cu care au fost alimentate utilajele şi mijloacele auto închiriate de la diverşi furnizori de servicii, fără documente justificative legal întocmite care să ateste realitatea serviciilor prestate“. Valoarea estimată a abaterii – 5.122.000 de lei. Curtea a stabilit şi că, „ prin cuprinderea în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al RAJDP, în perioada 2011 – 2013, de către UATJ
Constanţa, a sumelor destinate finanţării ratelor de leasing financiar aferente achiziţiilor de utilaje şi mijloace auto, s-a constatat că, de fapt, s-au efectuat plăţi nelegale prin schimbarea destinaţiei fondurilor alocate prin Anexa nr. 6 la legile bugetare anuale cu titlul de «sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comunale», în condiţiile în care destinaţia sumelor trebuia să fie finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare viza unităţile administrativ-teritoriale, în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre a Consiliului Judeţean, după consultarea primarilor“. Valoarea estimată a abaterii – 28.873.000 de lei.

 Impozit pe profit de peste un milion de lei, nevirat bugetului statului

În raportul Curţii de Conturi se mai precizează şi faptul că, „în perioada 2011-2013, prin diminuarea rezultatului net, a fost influenţat calculul obligaţiilor suplimentare privind vărsămintele din profitul net la bugetul local cu suma de: 747 mii lei, ca urmare a angajării şi efectuării unor cheltuieli pentru acordarea de tichete cadou fără ca pentru aceste cheltuieli sa existe prevederi bugetare aprobate, potrivit legii; 2.866 mii lei, ca urmare a constituirii nejustificate ca datorii a unor provizioane de risc pentru clienţi neîncasaţi de peste 270 de zile, în condiţiile în care, separat de acestea, au fost constituite provizioane pentru depreciere aferente clienţilor neîncasaţi ca ajustări pentru depreciere; 2.784 mii lei, ca urmare a nereluării la venituri a unor plăţi efectuate pentru dobânzile, asigurările şi cheltuielile financiare aferente leasingului financiar, achitate din subvenţiile primite de la CJC“. Valoarea estimată a abaterii – 6.397.000 de lei. Totodată, reprezentanţii Curţii de Conturi mai arată că, „în perioada 2011-2013, regia a utilizat pentru plata dobânzilor, a asigurărilor şi a altor cheltuieli specifice leasingului financiar sume care au fost înregistrate direct în cheltuielile curente ale perioadelor respective, fără însă a proceda şi la înregistrarea veniturilor corespunzătoare de compensare, în timpul controlului stabilindu-se că, în urma recalculării veniturilor compensatoare în sumă totală de 6.62.000 de lei, RAJDP datora un impozit pe profit în sumă totală de 1.061.000 de lei, care nu a fost înregistrat şi virat la bugetul statului“. Valoarea estimată a abaterii – 1.061.000 de lei.

 Societatea Direcţiei de Pază, „resuscitată“ de Curtea de Conturi

O altă abatere constatată de Curtea de Conturi se referă la Direcţia de Pază a judeţului Constanţa şi la SC Divizia de Pază SRL.„S-a constatat că serviciile de pază aferente obiectivelor proprii ale RAJDP Constanţa sunt prestate de SC Divizia de Paza SRL, societate înfiinţată de către Direcţia de Pază a judeţului Constanta, care deţine calitatea de ordonator terţiar de credite în subordinea Consiliul Judeţean Constanţa, ca efect al novării contractului de prestări servicii încheiat încă din anul 2006 între Direcţia de Paza a judeţului Constanţa şi RAJDP Constanţa. Prin acceptarea novării contractului, în anul 2010, către SC Divizia de Pază SRL, RAJDP Constanţa nu a făcut altceva decât să contribuie la eludarea cadrului legal aferent achiziţiilor publice şi la finanţarea pe criterii discreţionare a unei entităţi private, respectiv SC Divizia de Pază SRL, pentru serviciile căreia a plătit, în perioada 2010-2013, suma de 4.094 de lei. De menţionat este faptul că SC Divizia de Pază SRL a fost înfiinţată de către un ordonator terţiar de credite al Consiliului Judeţean Constanţa, contrar prevederilor legale“, arată auditorii Curţii de Conturi. Valoarea estimată a abaterii – 4.094.000 de lei.

Mai multe detalii despre SRL-ul Divizia de Pază puteţi citi în cotidianul ZIUA de Constanţa
http://www.ziuaconstanta.ro//stiri/politic/la-srl-ul-de-paza-al-cjc-doi-administratori-in-cateva-zile-99337-295871.html

 File din al treilea dosar al lui Nicuşor Constantinescu

De asemenea, Curtea de Conturi a constatat şi efectuarea unor „cheltuieli nejustificate pentru lucrări executate pe un tronson cu o lungime de aproximativ 1,6 km din DJ 381 (km 22+000 – 35+100), drum judeţean care, ulterior, a fost substituit (scos din circuit) de Autostrada A2. Regia avea obligaţia să verifice traseul pe care urmau să fie realizate lucrările la Autostrada A2, pentru a constata dacă lucrările de la obiectivele aflate în administrare nu se intersectează cu cele de la autostrada A2, cu atât mai mult cu cât lucrările au avut loc aproximativ in aceeaşi perioadă“. Valoarea estimată a abaterii – 2.200.000 de lei. Altă abatere constatată de auditorii Curţii de Conturi şi evaluată la suma de 6.840.000 de lei prevede „angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi nejustificate, în perioada iulie 2011-2013, pentru servicii neexecutate de întreţinere manuală în secţiile RAJDP, ca rezultat al diferenţei între numărul mic de zile/om declarate la ITM Constanţa de către SC Rom Coman SRL, în calitate de prestator, comparativ cu numărul de zile/om facturate de SC Rom Coman SRL către RAJDP Constanţa“.

De precizat că firma Rom Coman SRL apare în rechizitoriul celui de-al treilea dosar al lui Nicuşor Constantinescu, în care este trimis în judecată alături de alţi 18 funcţionari publici din cadrul RAJDP şi CJ Constanţa.
Proiectarea târgurilor tradiţionale ridică semne de întrebare

O abatere constatată de reprezentanţii Curţii de Conturi în urma acţiunii de control de anul trecut, a cărei valoare estimată ajunge la 26.588.000 de lei, se referă la „plata integrală a lucrărilor la obiectivul de investiţii DJ 392 fără ca lucrările să fie recepţionate, întrucât nu îndeplinesc condiţiile de calitate, drumul fiind, la data controlului, impracticabil şi deteriorat“, se menţionează în raport. De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că la regia constănţeană de drumuri, „în perioada iulie-august 2012, au fost decontate servicii cu utilaje pentru efectuarea de lucrări de consolidare In Situ DC 70 – DN 2A Crişan“, lucrări facturate de SC Tel Drum SA, în condiţiile în care s-a constatat că lucrările în cauză au fost realizate în perioada aprilie-iunie 2012“. Valoarea estimată a abaterii – 627.000 de lei. Totodată, auditorii Curţii de Conturi au descoperit la RAJDP „angajarea de cheltuieli şi efectuarea de plăţi duble în sumă de 112 mii lei pentru servicii de proiectare târg tradiţional Independenţa (56.000 de lei) şi târg tradiţional Băneasa (56.000 de lei)“. În raportul Curţii se mai menţionează: „Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de principal client finanţator al RAJDP Constanta, a încredinţat direct către regie realizarea lucrărilor privind «amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, a platformelor şi a construcţiilor la oboare» fără aplicarea cadrului normativ ce reglementează achiziţiile publice, sursa de finanţare fiind asigurată de la titlul de cheltuieli curente deşi, prin natura lor, lucrările se încadrează în lucrări de investiţii generatoare de active fixe“.

 Împăduririle ar fi adus mai multe prejudicii comunelor

Un alt punct al raportului a vizat „angajarea de cheltuieli de către RAJDP Constanţa şi efectuarea de plăţi din fonduri publice, în perioada 2011-2013, pentru înfiinţare de livezi, conform Programului judeţean de cercetare şi refacere a plantaţiilor de pomi fructiferi, fără ca aceste cheltuieli de natura investiţiilor să fie confirmate în privinţa realităţii şi exactităţii plăţilor, prin bunuri de natura mijloacelor fixe (plantaţii de pomi fructiferi), înregistrate ca atare în evidenţa contabilă a UATJ Constanţa. S-a constatat că pomii fructiferi au fost achiziţionaţi de regie şi au fost daţi integral în consum, prin distribuirea către diverse persoane fizice şi juridice din judeţul Constanţa, fără ca această activitate să aibă la bază rezultatele cercetărilor efectuate în baza programului judeţean şi să se obţină asigurarea înfiinţării unor livezi în zonele ţintă identificate, care să creeze impactul dorit“. Această abatere constatată de auditorii Curţii de Conturi are o valoare estimată de 3.166.000 de lei. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi consideră că s-au adus prejudicii de ordinul milioanelor de lei patrimoniului Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Constanţa: „Prejudicierea patrimoniului UATJ Constanţa şi al unităţilor administrativ-teritoriale comunale, în perioada 2011-2013, prin angajarea de către RAJDP Constanţa a lucrărilor de împădurire şi de înfiinţare a perdelelor de protecţie a drumurilor în baza programelor judeţene derulate şi plata din fonduri publice a acestora. S-a constatat că RAJDP Constanţa, în fapt, a cesionat către SC Rom Coman SRL executarea şi finalizarea lucrărilor de împădurire atribuite prin încredinţare directă de către Consiliul Judeţean Constanţa. Din cauza iniţierii de către managementul regiei a unor activităţi care exced obiectului principal de activitate pentru care a fost organizată şi înfiinţată RAJDP

Constanţa, entitatea a angajat cheltuieli şi a efectuat plăţi pentru lucrări de împădurire şi de întreţinerea a acestora în condiţiile în care, în lipsa unui proiect tehnic, nu puteau fi realizate lucrări de calitate care să conducă la aducerea la starea de masiv a plantaţiilor înfiinţate, situaţie în care 70% din suprafeţele declarate în acte ca fiind împădurite, de fapt, nu au fost împădurite sau au fost împădurite parţial, dar condiţiile pedoclimatice, calitatea solului şi factorii înconjurători nu au permis dezvoltarea acestora, motiv pentru care lucrările nu se vor concretiza în bunuri de natura mijloacelor fixe care să majoreze patrimoniul public al unităţilor administrativ teritoriale“. Valoarea estimată a prejudiciului, în acest caz, este de 17.152.000 de lei.

 Drumuri judeţene plătite la un preţ de autostradă

Încă o abatere constatată de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de verificare şi menţionată în sinteza raportului se ridică la suma de 15.340.000 de lei şi reprezintă „majorarea nejustificată a costului lucrărilor la unele obiective de investiţii privind consolidarea, reabilitarea şi modernizarea unor drumuri judeţene şi comunale, prin elaborarea unor devize ofertă cu preţuri mari pentru ca, ulterior, lucrările să fie subcontractate sau cesionate la preţuri mai mici, altor operatori economici“. Totodată, în document se menţionează şi faptul că regia „a procedat la majorarea nejustificată a costurilor la obiectivele de investiţii «Modernizare şi reabilitare DJ 394, km 0+000 – 7+ 200» şi «Reabilitare DC 63 Siliştea – Țepeş Vodă – km 0+ 000 – 6+150» ca urmare a majorării cantitative a articolelor de deviz beton asfaltic BAD 25 şi beton asfaltic BA 16, utilizate pentru turnarea covorului asfaltic necesar în cadrul categoriei de lucrări «amenajare sistem rutier»“. În cifre, abaterea constatată se ridică la suma de 1.757.000 de lei.

În urma controlului, auditorii Curţii de Conturi au constatat şi „majorarea nejustificată a costului lucrărilor la obiectivele «Amenajare şi modernizare oboare şi târguri Tradiţionale», ca urmare a înregistrării pe costuri a unor cheltuieli, în condiţiile în care execuţia lucrărilor a fost cesionată în totalitate altui agent economic“, iar prejudiciul estimat este de 1.244.000 de lei.

Nu în ultimă instanţă, Curtea de Conturi a descoperit că regia de drumuri „a efectuat plata dublă a lucrărilor de proiectare la obiectivul de investiţii DJ 381 «Consolidare sistem rutier prin reciclare la rece in situ şi refacerea îmbrăcămintei asfaltice Ciocârlia de Sus – Valea Dacilor – Medgidia (13,12 km)»“, pentru care s-a constatat o abatere de 382.000 de lei.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Dosarul Microsoft: caracatiţa politică din spatele distribuitorilor de licenţe software

Sursa: Dobrogea TV

Sorin Eftene – Microsoft Romania

Fostul director general al Microsoft România, Sorin Eftene a fost audiat marți mai bine de șase ore de către procurorii DNA într-un dosar cu o miză uriașă, în care mai sunt implicate numele unor politicieni care au deținut sau dețin funcții publice importante, scrie nasul.tv

Încă din 2013, numele Microsoft a fost deja vehiculat într-un scandal internațional legat de șpaga care are fi fost oferită unor oficiali guvernamentali români pentru încheierea unor contracte cu statul. Analizarea listei de firme care au prins constracte pentru furnizarea de licențe software Microsoft, regăsim personaje pestrițe, puternic conectate politic. În ciuda reputației firmei în domeniul tehnologiei, Dosarul Microsoft România pare să confirme rapoartele firmelor de audit internaționale, care arată că marile corporații au tendința, atunci când vor să intre pe o piață nouă, să se conformeze ”culturii organizaționale locale”. Iar ”cultura organizațională” (mai exact modul de obținere al marilor contracte cu statul) din România o cunoaștem.

România Curată vă prezintă un dosar (rezumativ) al conexiunilor dintre distribuitorii de licențe Microsoft în România și mediul politic și instituțional autohton.

De la Loganul de 70.000 de euro la vânzător de Microsoft

Una din firmele care a prins mai multe contracte de furnizare software Microsoft către statul român este Ager Business Tech SA. Firmele din familia Ager au livrat licențe Microsoft către Nuclearelectrica, ASE București, Societatea Română de Televiziune.

Patronul acestei firme, Bogdan Savin, a vândut Poliției Române 1500 de Dacia Solenza Politiei Romane și 6000 de Loganuri, în mandatele a trei miniștri de coloraturi politice diferite (Ioan Rus, Vasile Blaga și Cristian David). El este cel care a reușit performanța amuzantă de a inventa Loganul de 70.000 euro, în mandatul lui Cristian David la Ministerul de Interne. Suma a fost atât de umflată, încât însuși Traian Băsescu, președintele în exercițiu al României (și posesor de Logan), a ieșit public în urma unei ședințe a CSAT, reclamând prețul aberant. Ulterior, Ager a sponsorizat campania prezidențială a lui Traian Băsescu pentru al doilea mandat. De asemenea Savin, prin Ager Leasing, a vândut 1500 de Loganuri și SRI-ului, în ultimele zile de mandat ale lui Radu Timofte, conform agenției NewsIn, dar și 1700 de mașini către Electrica în 2004.

În spatele afacerilor lui Bogdan Savin se află și trei offshore-uri: Semper Continental LLC (Delaware), Fabius International LLC (Delaware) și Burren s Action PLC (Republica Dominicană), înființate de Laszlo Kiss, arestat în Dosarul PSV, alături de Liviu Luca și SOV pentru devalizarea PetromService, conform research-ului făcut de jurnaliștii de la Organized Crime and Corruption Reporting Project (https://reportingproject.net/occrp/) , mai arată nasul.tv

micorsoft-dosar

Ginerele liderului sindical din învățământ, furnizor major de software pentru stat

DIM Soft SRL este o firmă administrată de Florica Claudiu Ionut, ginerele lui Aurel Cornea, ex-presedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI). În iulie 2009 SRL-ul DIM Soft SRL a încheiat un contract de 100 de milioane euro cu Ministerul Comunicațiilor pentru închirierea unor licențe Microsoft, necesare sistemelor informatice din administrația publică. Scandalul imens generat de sumele uriașe pe care micuțul SRL a pus mâna, l-au determinat pe Ministrul Comunicațiilor să anuleze licitația. Andrei Iliescu, Adrian Ujeniuc și Marius Ioan Ardeleanu, cei trei acționari, au vândut compania firmei elvețiene D-CON.NET AG, care l-a pus administrator pe Florica Claudiu Ionuț, personaj care a reușit să cîștige din nou contractul de 100 milioane. De menționat e că același Florica Claudiu a fost și primul director al Fujitsu Siemens Computers GmbH, reprezentanța românească, cea care a încheiat cu Guvernul Năstase mega-contractul pentru achiziția de licențe Microsoft pe mulți ani.

Printre clienții DIM Soft SRL s-a numărat și ANAF-ul lui Sorin Blejnar. Conform unui articol al lui Adrian Popescu, publicat pe România Curată, Florica Claudiu Ionuț este actionar și în : Abacus Systems&Software SRL , firmă abonată la contracte pe IT: SPP, MAI si Ministerul Educatiei. Printre clienții de produse Microsoft ai firmei DIM Soft SRL se numără și Conpet SA Ploiești, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalul Universitar de Urgență București, Electrica SA, Poșta Română, RATB, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Firma de familie din cadrul Romgaz, pricepută la vândut Microsoft

Un alt furnizor de licențe Microsoft pentru stat este Gama Computers SRL. Spre deosebire de firmele cu aplecare globală, care prind contracte cu instituții cât se poate de diverse, Gama Computers este una focusată pe o nișă foarte îngustă: Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaș. Astfel, Gama Computers a încheiat în intervalul 2007-2013 cel puțin patru contracte de livrare a pachetului Microsoft Enterprise, în valoare de 2 milioane euro. Lor li se adaugă patru contracte de aproape un milion de lei câștigate în intervalul 2011-2014 pentru livrarea de produse Oracle, dar și multe alte contracte pentru o paletă largă din domeniul IT, de la servicii la tehnică de calcul sau construcția de rețele de fibră optică. Deci cam tot ce ține de IT. De menționat este că firma Gama Computers este o companie dedicată proiectelor de gaze naturale. Astfel, din totalul de 32 de contracte încheiate cu statul, 13 sunt cu Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. și 17 cu Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaș. Doar două sunt încheiate cu alte instituții (Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, respectiv Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca). România Curată a găsit o explicație pentru apetitul acestei firme pentru companiile de stat din domeniul gazelor naturale. Gamma Computers SRL, a fost fondată de Grusea Ionel, a cărui soție, Grusea Veronica Rodica, este șefă de serviciu la ROMGAZ.

Constanța a mers pe mâna familiei consilierului lui Nicușor Constantinescu

Un alt furnizor de licențe Mircosoft pentru autoritățile publice locale din Constanța este Expertissa Constanța SRL, despre care România Curată a publicat recent o investigație. Firma Expertissa Constanța îl are ca acționar majoritar pe Ion Colțan, despre care, în 2010 site-ul local ziuaconstanta.ro a descoperit că are fratele, Niculae Colțan, angajat pe postul de consilier al lui Nicușor Constantinescu, iar pe nepoata sa, Simona Cristina Colțan, pe postul de consilier debutant. În intervalul 2009-2012, administrator și director general al Expertissa Constanța SRL a fost Daniel Georgescu (consilier local la Constanța, din partea PSD), numit de Guvernul Ponta I l-a numit pe Daniel Georgescu director general al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile S.A. Din același grup de firme face parte și Expertissa HQ, care a furnizat software Microsoft pentru Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Industrială.

Afacerile fondate de deputatul RTV Sebastian Ghiță , vânzătoare de licențe Microsoft

Asesoft Internațional SA, despre care presa a vuit îndelung, business în spatele căruia s-au aflat mai mulți membri ai familiei Ghiță, este de asemenea unul din dealerii de Microsoft. La momentul actual societatea este controlată de Minasee Holdings Ltd (Cipru) – (99,43%) şi Cristian Năstăsoiu – (0,57%). Astfel, Asesoft a fost furnizor de licențe Microsoft în valoare de 270.000 euro pentru Operatorul Pieței de Energie Electrică OPCOM S.A. Ghiță a făcut parte și din acționariatul SC TeamNet International SA, firmă care a prestat servicii de consultanță pentru implementarea platformei microsoft office sharepoint 2007 și dezvoltarea de fluxuri de documente pentru Societatea Comerciala Filiala de Distributie a Energiei Electrice “Electrica Distributie Transilvania Sud” S.A. și a furnizat licențe Microsoft către SC Apă Cbala 2000 S.A. Pitești.

Candidat la Camera Deputaților din partea PD

Firma Pro Sys SRL, fondată de Bărbieru Petrișor, fost candidat la Camera Deputaților din partea PDL, a vândut în 2007 licențe Microsoft Primăriei Sectorului 3, condus de PDL-istul Liviu Negoiță, la acel moment. Conform ziarului Ring, Pro Sys SRL a prins o mulțime de contracte cu statul, inclusiv cu instituții constrolate de PDL, cum ar fi Ministerul Transporturilor în mandatul Ancăi Boagiu, MDRT, MAE, SGG, Senatul, Institutul Pentru Tehnologii Avansate dar și unor instituții ca DNA, căruia i-a livrat echipamente de ascultare. Curtea de Conturi a României, Societatea Națională a Lignitului Oltenia, U.M. 0975 București și alte unități militare.

Donator al PNL și PDL, în fieful fraților Flutur

Firma Elsaco Electronic SRL din Botoșani, a comercializat la rându-i licențe software RAR, Secretariatului General al Guvernului, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași , UMF Târgu Mureș. Firma Elsaco apare, conform presei locale din Moldova, în Monitorul Oficial, pe listele sponsorilor PNL și ulterior, după înființarea PDL, drept sponsor al ultimului menționat (http://www.desteptarea.ro/elsaco-electronic-sponsorul-pnl-de-la-grupul-2-cogenerare/). Presa locală consideră firma Elsaco ca apropiată a fraților Cătălin și Gheorghe Flutur (http://botosaninews.ro/174014/administratie/scandalos-primaria-botosani-amendata-cu-peste-3-milioane-de-euro/). De asemenea, o altă firmă din grup, Elsaco Solutions, a comercializat la rându-i produse software către diverse instituții ale statului.

Partenerul lui Victor Paul Dobre, de la Galați, dădea licențe Universității din Galați

Firma Calcnet SRL din Galația a furnizat licențe software Microsoft către Universitatea Dunărea de Jos Galați. Unul din asociații din Calcnet, Laurențiu Milea (decedat în vara anului trecut), a fost unul din partenerii de afaceri și din apropiații lui Victor Paul Dobre, fost secretar de stat în cadrul MIRA și ministru delegat pentru administrație în MAI. Laurențiu Milea a fost consilier județean în CJ Galați până la deces. Deși Calcnet a încheiat numeroase contracte pe IT cu statul român (Apaterm SA Galați, ANIF-Sucursala Moldova de Sud-Galați, CFR- Regionala de Transport Feroviar de Calatori Galați), majoritatea, 23 dintre acestea, au avut ca partener Universitatea Dunărea de Jos Galați.

Acestea sunt doar o parte din firmele care vând/au vândut licențe Microsoft către instituții ale statului din România și care au legături cu personaje conectate politic sau instituțional de entitatea statală achzitoare. Cea mai mare felie din tort o dețin companiile de profil din domeniu care adesea au și investitori străini în spate, dintre care enumerăm: Asseco SEE SRL, Crescendo International SRL, Q’NET International SA, Net Brinel, Romsoft, Power Net Consulting. Radix, Ness România și celebra Fujitsu Siemens Computers GmbH Viena. Radix și Ness au ca element de legătură faptul că au fost conduse de Dragoș Nicolăescu, fostul director al Fujitsu Siemens.

Cel mai spectaculos contract cu statul român pentru achiziția de licențe

De departe cel mai interesant contract al statului pentru achiziția de licențe Microsoft e cel anunțat de MCTI în primăvara lui 2009, pe care îl reproducem Integral:

Achizitionarea dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale

Valoarea estimata fara TVA: intre 20,000,000 si 200,000,000 EURO

Anunt de participare numarul 78087/22.05.2009

Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor

LICITATIE DESCHISApentru achizitionarea dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare

Minim 150.000 produse software……………………………..Maxim 500.000 produse software

Durata contractului sau termenul pentru finalizare

Incepand de la 31.07.2009 pana la 31.12.2012

Se solicita ca ofertantul sa fie Large Account Reseller, Gold Partner avand cel putin urmatoarele competente: Licensing Solutions, AdvancedInfrastructure Solutions, Network Infrastructure Solutions, Security Solutions, Learning Solutions6.

Serviciul Juridic al Institutiei

Adresa postala: Bulevardul Libertatii, numarul 14, sectorul 5, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 050706, Romania, Tel.023114119, Email: rosita@mcsi.ro, Fax: 0213114119, Adresa internet (URL): www.mcsi.ro

VI.5) Data expedierii prezentului anunt

21.05.2009 15:00

Se pare că problemele în justiție pe care o serie de miniștri și de înalți oficiali români le au, sunt legate de ispitele generate de acest “banal” anunț de pe SEAP.

1920x1080

Scurt istoric al controverselor din jurul Microsoft

Wall Street Journal publica în martie 2013 un articol în care anunța că Departamentul Justiţiei din SUA și Comisia pentru Schimburi Comerciale şi Securitate Financiară, cercetează Microsoft într-un caz de posibilă mituire a unor oficiali guvernamentali din România, Italia şi China pentru a obţine contracte cu statele respective. Totul a pornit de la afirmația unui fost reprezentant al Microsoft din China, că firme intermediare partenere ar fi mituit oficiali pentru a furniza licențe MCTI din România.

Microsoft România își optimizează fiscal activitatea, exportând banii în Irlanda

Microsoft vinde software în România după “un model de business indirect”, prin reţeaua de distribuitori, care-l cumpără nu de la Microsoft România, ci de la Microsoft Irlanda. Acest lucru convine de minune corporației americane, care în Irlanda plătește un impozit mai mic decât cel pe care l-ar plăti dacă pe contracte ar scrie că sunt încheiate cu filiala din România. Un artificiu scriptic care sporește profitul și micșorează impozitele de care ar trebui să beneficieze statul român. Subliniem că o fracție din veniturile generate în țara noastră sunt remise ulterior de nodul regional din Irlanda, ca bonificație pentru “serviciile de marketing şi vânzare” desfăşurate. Restul cifrei de afaceri a Microsoft România e completată cu “servicii de consul­tanţă şi suport” pentru proiectele complexe, contorizate ca “man-hours”.

În intervalul 2000-2013, cifra de afaceri a Microsoft România a fost de peste 723 milioane lei, cu un profit de 81,45 milioane lei.

După ce anterior șeful Secratariatului General al Guvernului (SGG), Ion Moraru, a fost chemat să depună mărturie de două ori în calitate de martor, ieri, Sorin Eftene, fostul șef al Microsoft România, a fost audiat timp de șase ore la DNA, în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită, în care sunt cercetați și Valerian Vreme (fost ministru al Comunicațiilor) și Daniel Funeriu (fost ministru al Educației și consilier prezidențial la Cotroceni). DNA a precizat într-un comunicat că “obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”.

tastatura bani

Potrivit Mediafax, care citează surse judiciare, procurorii DNA vizează trei contracte referitoate la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013:

-Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, (105 milioane de dolari, perioada de derulare 2004-2009)

-Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între MCSI şi consorţiul D-CON.NET (96 de milioane de euro, perioada de derulare 2009-2013)

-Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei (124 de milioane de euro).

În mai 2013, s-a decis ca raportul Corpului de Control al premierului în urma verificărilor activității MSI și a Ministerului Educației pe perioada 2009-2012 să ajungă la DNA. În conținntul acelui raport se arată că împuternicirea acordată MSI pentru achiziția de licențe Microsoft a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de Vreme şi Funeriu şi aprobată de premierul Boc, notă în care inspectorii Corpului de Control s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziție.

Tagged , , , , , , , ,