Tag Archives: Omar Hayssam

De ce scapa hotii din Bancorex vopsiti azi in prosperi oameni de afaceri?

Sursa: ZF

Guvernul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex, sumă care să fie vărsată la buget, iar autorităţile se justifică invocând argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi transmiterea unor informaţii eronate către proprii executori.

Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme.

Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale.

La zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Bancorex, statul încerca încă să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme, iar situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în intervalul ianuarie 2009-septembrie 2011. Un document oficial relevă faptul că Guvernul nu a reuşit în această perioadă să încaseze decât 725.882 dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex.

În contextul blocării conturilor AVAS de păgubiţii FNI sau alţi creditori,, motivele invocate în document pentru această situaţie pornesc de la lipsa banilor pentru deplasări în teritoriu şi trimiterea corespondenţei până la problemele cu care se confruntă executorii AVAS, inclusiv cu Poliţia şi Parchetul, din cauza informaţiilor eronate primite chiar din partea instituţiilor statului.

“Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor”, se arată în document.

Sursa citată face referire şi la riscurile majore la care sunt supuşi executorii AVAS urmare derulării metodei de executare silită, respectiv instituirea sechestrelor, vânzarea bunurilor prin licitaţii publice şi popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor, materializate în contestaţii la executare sau plângeri penale formulate de debitori. Aceeaşi sursă arată că executorii AVAS “sunt supuşi cercetărilor poliţiei sau ale parchetului” pentru acţiunile desfăşurate, precum şi pericolului de atragere a răspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii şi folosirea unor “informaţii eronate furnizate de anumite instituţii ale statului”.

La acestea se adaugă alte argumente invocate, printre care numărul redus de executori (doar şapte), lipsa contractelor cu presa pentru publicarea anunţurilor de licitaţie, lipsa contractelor cu societăţile de evaluare, neplata avansului solicitat de executorii judecătoreşti.

Conform listei prezentate de AVAS în 2009, ultimele date oficiale dispononibile în acest sens, firmele care înregistrează cele mai mari datorii reprezentând creanţe Bancorex sunt Sanca Impex Bucureşti, Ulco Bucureşti (ambele cu câte 57,9 milioane dolari) şi Azochim Săvineşti (31,3 milioane dolari), urmate de Draman Constanţa (27,3 milioane dolari), Comtim Timişoara (24 milioane dolari), Navrom Constanţa (22,6 milioane dolari), General Trading & Investments Bucureşti (22,1 milioane dolari).

Printre datornici mai erau indicate firma omului de afaceri sirian Omar Hayssam, Moldo Drinks (fosta Bucovina Mineral Water), cu 1,33 milioane dolari, şi compania Taher Invest Trade Company Bucureşti, cu o datorie de circa 560.000 dolari.

Silvesta Bucureşti, al cărei patron, Ilie Stancu, a fost cercetat în urmă cu şase ani în dosarul Jimbolia, era prezentată cu datorii de 21,1 milioane dolari, alături de Mara Investments Bucureşti, cu un împrumut de 20,8 milioane dolari contractat de la Bancorex în vederea construirii complexului hotelier Mara din Sinaia, hotel preluat de stat la începutul anului 2003 pentru recuperea creanţei.

O altă companie inclusă atunci pe lista AVAS era Star Trade Invest Bucureşti, cu obligaţii de 18,9 milioane dolari, societate care, potrivit unui dosar penal în care a fost anchetat fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, a beneficiat de un împrumut de 43 milioane dolari pentru importuri de petrol, motorină şi benzină, fără să prezinte garanţii.

Printre firmele debitoare mai erau indicate Hermes Slobozia, cu o datorie de 11,9 milioane dolari, Tricostar Buzău (10,9 milioane dolari), Fulger Bragadiru (10,9 milioane dolari), Romagra Bucureşti (10,5 milioane dolari), Uzinexportimport Bucureşti (9,2 milioane dolari).

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

4 milioane mai putin… Suma totala 25 milioane euro – spun sursele – platite de Patriciu

Sursa: Luju.ro

DEZVALUIREA FOSTULUI DIRECTOR AL ZIARULUI ZIUA– Sorin Rosca Stanescu: “Faimoasa rapire din Irak s-a transformat intr-o frumoasa afacere financiara. Florian Coldea a preluat banii necesari rascumpararii… M-a sunat Basescu. Mi-a sugerat ca as putea inlocui cuvantul ‘bani’ cu ‘pistoale Kalasnikov’… Acolo au fost multe milioane de dolari, dintre care, patru milioane nu au mai fost predate rapitorilor, ci au fost ‘retinute la sursa’. La cel care avea sa devina, ulterior, generalul Florian Coldea”

Dupa retinerea de catre DNA a doctorului Mohamad Yassin, fostul director al ziarului ZIUA, ex-senatorul PNL Sorin Rosca Stanescu, face o dezvaluire exploziva despre rapirea jurnalistilor romani in Irak. Intr-un editorial intitulat “Triunghiul vinovat: Yassin, Basescu, Coldea” si aparut pe site-ul corectnews.com, Rosca Stanescu acuza ca rapirea s-a transformat intr-o afacere financiara la care au participat, in grup organizat, Traian Basescu, doctorulMohamad Yassin si actualul prim-adjunct al Serviciului Roman de Informatii, generalulFlorian Coldea.

Sorin Rosca Stanescu povesteste ca, in 2005, a aflat ca Florian Coldea ar fi plecat din tara cu o “voluminoasa geanta diplomat”, in care s-ar fi aflat banii necesari pentru rascumpararea jurnalistilor. SRS dezvaluie ca a pregatit aparitia unui articol in ziarul ZIUA pe aceasta tema, dar ca imediat ar fi fost sunat de purtatoarea de cuvant a Administratiei Prezidentiale de la acea vreme, Adriana Saftoiu, care i-ar fi cerut sa nu publice stirea. Rosca sustine ca a refuzat, astfel ca ar fi fost sunat de presedintele Traian Basescu, acesta cerandu-i la randul sau sa nu dea stirea pentru ca viata jurnalistilor ar fi pusa in pericol. Potrivit lui SRS, Basescu i-ar fi sugerat sa prezinte in mod fals ca in geanta dusa de Coldea s-ar fi aflat pistoale si nu bani.

Fostul director al ziarului ZIUA acuza ca in realitate in respectiva geanta s-ar fi aflat multe milioane de dolari si ca nu toti banii ar fi ajuns la rapitori. Rosca dezvaluie ca patru milioane de dolari ar fi fost “retinute la sursa”, adica la “cel care avea sa devina, ulterior, prin mai multe ridicari in grad, la ‘exceptional’, generalul cu doua stele, Florian Coldea“. De altfel, Sorin Rosca Stanescu spune ca in momentul in care jurnalistii rapiti au fost adusi in tara, din aeronava Hercules se vede cum un mascat coboara cu o geanta diplomat si dispare din cadru.

Iata editorialul lui Sorin Rosca Stanescu de pe corectnews.com:

Cei trei au pus la cale un dublu jaf, camuflat in spatele unei actiuni criminale. De terorism. Asa-zisa rapire a jurnalistilor romani, petrecuta in Irak, a fost pusa la cale in laboratoarele de la Bucuresti. Desigur, cu implicarea constienta si inconstienta a lui Omar Hayssam. Cel care a fost condamnat definitiv la multi ani de inchisoare, pentru terorism. Faimoasa rapire din Irak, initiata la Bucuresti, s-a transformat, pentru ‘triunghiul vinovat”, intr-o frumoasa afacere financiara. La care au participat, intr-un grup organizat,Traian Basescu, in calitate de presedinte al Romaniei si de sef al asa-zisei celule de criza, ‘cinstitul’ doctor Yassin si un ofiter specialist in actiuni antitero, practic, necunoscut opiniei publice la acea vreme, pe nume Florian Coldea. Care, de mai mult timp, sta la butoanele Serviciului Roman de Informaţii, sub doi presedinti.

In timp ce opinia publica nationala si internationala se dadea de ceasul mortii, extrem de ingrijorata de soarta ziaristilor rapiti in Irak, cei trei puneau la cale operatii, pe care au incercat sa le secretizeze – si, in parte, au si reusit – pentru cincizeci de ani si care aveau drept finalitate jefuirea unor sume de bani, apartinand unor persoane ori, in mod direct, cetateanului roman. Cum anume au procedat, voi prezenta, succint, in cele ce urmeaza.

Sursele de bani nemunciti au fost doua. Iar marele dirijor, in ambele operatiuni, a fost Traian Basescu.

Primul jefuit, in ordine cronologica, a fost Omar Hayssam. Prin intermediul ‘cinstitului doctor Yassin’. Doctorul Mohamed Yassin facea parte din anturajul lui Omar Hayssam. Ca si el, a servit, sub tricolor, in calitate de colaborator al Securitatii, daca nu cumva, chiar de ofiter acoperit, ambii fiind recrutati sub comunism. Ca si Traian Basescu de altfel. Apartinator mai nou al serviciilor secrete, era, in aceasta ecuatie, doar Florian Coldea. Omar Hayssam, acuzat, pe buna dreptate, ca a pus la cale rapirea jurnalistilor pentru a obtine astfel o rascumparare din partea statului roman, care ar fi putut intregi averea sa, a fost priponit dupa gratii, printr-o dispozitie data de Traian Basescu, la scurt timp dupa ce acesta isi consumase cea de-a doua intrevedere cu Omar Hayssam, petrecuta in umbra zidurilor de la Cotroceni. Acolo, in arestul politiei capitalei, unde, in principiul, nu patrunde nici musca fara stirea si aprobarea procurorilor de caz, a ajuns, si nu o singura data, un particular. Si anume ‘cinstitul si bunul doctor Yassin’. Care a purtat conversatii inregistrate cu Omar Hayssam, in cursul carora ii promitea acestuia o ‘extragere’ de dupa gratii, cu ajutorul ‘profesorului’. Un nume de cod pentru Traian Basescu. In schimbul a ce? In schimbul a jumatate din averea sa pentru care, tot in arestul politiei, a si dat o semnatura. Aceasta a fost doar prima parte a operatiunii. Finalizata, in scurt timp, prin disparitia stranie, din tara, a lui Omar Hayssam, dar, in mod cert, cu sprijinul unor ofiteri superiori din SRI.

A doua operatie financiara a fost initiata la Bucuresti, s-a desfasurat in Irak si a fost finalizata, in mod simetric, tot la Bucureşti. In mod concret, s-a negociat cu cea de-a doua echipa de rapitori, cei, de data aceasta, autentici, pentru o suma de bani de mai multe milioane de dolari si, la capatul negocierilor, Traian Basescu a trimis o aeronava militara, de tip Hercules, in Irak, pentru recuperarea ziaristilor. La plecare, domnul Florian Coldea, intr-o voluminoasa geanta diplomat, a preluat, din avutia publica, banii necesari rascumpararii. Asa-zisa suma de bani ceruta de cea de-a doua echipa de rapitori. In acel moment, unul dintre reporterii de investigatie ai ziarului ‘Ziua’, care traieste bine mersi si poate oricand depune marturie, care a insotit echipa deplasata in Irak, mi-a relatat, printr-un telefon iridium, care permitea comunicatiile prin satelit – cu care fusese dotat de catre redactie – ca in respectiva geanta se afla o suma mare de bani. Am preluat aceasta informatie si am transformat-o, imediat, intr-o stire de presa, care urma sa apara pe prima pagina a ziarului ‘Ziua’. Nu mai stia nimeni, cu exceptia redactorului sef al ziarului, a paginatorului si a secretarului general de redactie, despre ce este vorba. Si, foarte interesant, in scurt timp, am primit un telefon de la Palatul Cotroceni. Mi-a telefonat doamna Adriana Saftoiu. Aceasta era purtatoarea de cuvant a Palatului Cotroceni. M-a rugat, in numele presedintelui, sa nu public informatia. Am refuzat. Imediat m-a sunat insusi presedintele Traian Basescu. I-am spus ca este o informatie de interes public. Mi-a comunicat ca daca voi publica aceasta informatie, viata ostaticilor va fi pusa in pericol. M-a somat sa nu-mi asum aceasta responsabilitate. Si mi-a sugerat ca daca vreau sa dau, totusi, o stire bomba, as putea inlocui cuvantul ‘bani’ cu ‘pistoale Kalaşnikov’. Asadar, domnul Florian Coldea ar fi plecat in Irak, o tara inarmata pana in dinti, cu mai multe pistoale Kalasnikov, intr-o geanta diplomat, pentru a-i convinge, cu ajutorul acestora, pe teroristi sa-i cedeze pe ostatici. Marturisesc ca, din teama de a nu le face acestora rau, m-am pretat scenariului propus de Traian Basescu. si, o stire bomba s-a transformat, astfel, intr-o stire falsa.

In realitate, acolo au fost multe milioane de dolari, dintre care, patru milioane nu au mai fost predate rapitorilor, ci au fost ‘retinute la sursa’. Adica, la cel care avea sa devina, ulterior, prin mai multe ridicari in grad, la ‘exceptional’, generalul cu doua stele, Florian Coldea. Cand a sosit aeronava Hercules, cu ostaticii la bord, in momentul in care acestia au parasit aeronava, dupa deschiderea portilor din spate ale acesteia, toata lumea a putut observa un mascat parasind, in graba, „puntea”, cu o geanta diplomat, de culoare negrea in mana si disparand apoi total din cadru. Era cea de-a doua parte a prazii vizate de Traian Basescu.

Atentie, despre ambele operatiuni financiare, precum si despre stenogramele in care s-a vorbit insistent despre faimosul ‘profesor’ s-a referit, pe larg, in dezvaluirile sale, prezentate pe toate televiziunile, precum si in cartea sa, procurorul Ciprian Nastasiu, cel care l-a anchetat pe Omar Hayssam, cel care, sub presiunea lui Basescu, i-a permis acestuia sa paraseasca arestul, din motive de sanatate, cel care, apoi, a fost sanctionat de Basescu, prin demiterea din inalta functie pe care a detinut-o la Parchetul General, cel care, in fine, a incalcat ‘legea tacerii’ si, la cererea lui, s-a prezentat autoritatilor din Statele Unite ale Americii, la Washington, pentru a face numeroase dezvaluiri, intr-o ‘operatiune de printing’, care a durat mai multe zile.

Astazi, Omar Hayssam, dupa ce, in urma sentintei definitive, a inteles ca protectia care i-a fost promisa nu mai exista si nici nu mai poate exista, a rupt, la randul sau, ‘legea tacerii’. Cine urmeaza? Nu cumva ‘cinstitul doctor Yassin’?”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Jurnalista Ondine Gherguţ, la un pas să plătească 300.000 de euro! Happy-end, în procesul cu procurorul Sâmpetru

Sursa: Reportervirtual.ro

Marcel SampetruOndine Gherguţ, jurnalistă la „România liberă”, specializată în investigaţii şi fină cunoscătoare a lumii justiţiei, a câştigat bătălia cu un mare grangure din „sistem”: Marcel Sâmpetru, fost procuror general adjunct al României (alăturat). „În contul lui Marcel Sânpetru, presa a pus îngroparea dosarului Banca Agricolă, în care era cercetat Sorin Ovidiu Vântu, și protejarea unor cercetați penal din cazurile RAFO și „Mafia SRI”. A fost demis din funcția de procuror general adjunct al Romaniei pentru suspiciunea de a-l fi protejat pe Omar Hayssam”, scrie Wikipedia. În ciuda acestor probleme, Sâmpetru a căzut tot în picioare; a ajuns consilier al fostului președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu (aflat acum în conducerea Băncii Naţionale), iar din octombrie 2007 a fost numit adjunct al șefului DGIPI (serviciul secret al poliției, zis şi „Doi ş’un sfert”). Ondine Gherguţ a scris la finele lui 2011 şi începutul lui 2012 o serie de articole prin care susţinea că Sâmpetru nu trebuia numit consilier CSM, fiind un procuror controversat, implicat in multe scandaluri de corupție. Acesta a dat-o în judecată şi i-a cerut daune acceptate iniţial de Judecătoria sectorului 3, care ar fi însemnat costuri de aproximatix 300.000 de euro. La recurs însă, jurnalista a câştigat. Iată ce a scris Ondine Gherguţ pe Facebook, legat de procesul cu Sâmpetru:

OndineIn februarie 2012 m-a dat în judecată pentru că i-am afectat imaginea de procuror IMACULAT. In iulie 2012 , DNA a descins la biroul său de la CSM , punându-l sub invinuire pentru fapte de corupție.

Cu toate acestea, în septembrie 2012, instanta Sectorului 3 m-a PEDEPSIT, oferindu-i despăgubiri materiale si publicarea dispozitivului hotărârii, de 24 de pagini, ca articol de ziar, in alte patru ziare (Jurnalul National, Evz, Adevarul, Libertatea – in ziarele print, plus România Libera pe print si online)

Totul mă costa cam 300.00 de euro. Am făcut recurs la Tribunalul Bucuresti, la un complet de trei judecători, care mi s-a părut extrem de ostil.

La final, doi judecători mi-au admis recursul intru totul ( câștigând, astfel procesul), iar al treilea a făcut opinie separată, considerând că am afectat imaginea lui Marcel Sâmpetru si pentru asta trebuia să-i plătesc despăgubiri și să public dispozitivul hotărârii în patru ziare, plus RL.

Mulțumesc mult tuturor intervenientilor care au sărit să mă apere, respectiv lui STELIAN NEGREA si asociației de jurnalisti pe care o reprezintă; lui DORU MĂRIES si Asociației 21 Decembrie 1989, organizației ActiveWatch si unei organizaiții pentru apărarea drepturilor omului.

De asemenea, vă multumesc, vouă, prieteni, că ați fost alături de mine!

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,