Tag Archives: omv petrom

În ce companie directorii sunt plătiți ca în Occident ?

Prospectul de vânzare a 6,4 din acţiunile Petrom dezvăluie remuneraţiile pentru conducerea companiei. Cei 39 de şefi ai Petrom au încasat anul trecut 54 de milioane de lei, adică 12 milioane de euro.

Fiecare membru din conducerea companiei PETROM a avut o remuneraţie medie de 26.000 de euro pe lună. Desigur, nu toate funcţiile de conducere sunt egale. Unii şefi au primit salarii peste această medie, alţii mai puţin de atât.

Directorul general plătit de OMV

Documentul nu oferă detalii exacte despre salariul câştigat de directorul general Mariana Gheorghe, dar precizează că aceasta nu este angajat al Petrom, ci are contract de muncă direct cu firma mamă, OMV. Însă salariul ei este plătit din bani decontaţi de la Petrom.

405 milioane de lei profit

Grupul OMV Petrom a afişat un profit net în scădere cu 61% după prima jumătate a acestui an, rezultatul net cifrându-se la 405 milioane de lei comparativ cu 1,036 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

Tagged , , , ,

Bulgaria-paradisul intelegerilor economice suspecte

Sursa: Sfin.ro

Comisia pentru Protecția Concurenței din Bulgaria (CPC) a anunțat că va lansa o procedură prin care vrea să stabilească dacă există infracțiuni legate de un abuz de poziție dominantă și înțelegeri de cartel pe piața vânzării de combustibil, motiv pentru care a acceptat să fie efectuată o analiză sectorială a mediului concurențial și a modului de comercializare a combustibililor pe piața bulgară, transmite BTA.

Studiul arată că există o asemănare sigură în politica de stabilire a prețurilor pe piața de retail aplicată de companiile Shell Bulgaria RAD, Rompetrol Bulgaria EAD, Eco Bulgaria OOD, OMV Bulgaria OOD, Petrol AD, NIS Petrol EOOD și Lukoil Bulgaria EOOD.

Studiul scoate în evidență prețurile ridicate la comercializarea combustibililor, lipsa unei reacții adecvate la declinul prețului țițeiului pe plan global și a prețurilor de producție, care ar fi putut avea ca rezultat practici anticoncurențiale sub forma unor înțelegeri de cartel, potrivit Agerpres.

Conform news.ro,  Comisia pentru Concurență a realizat o analiză a sectorului carburanților în Bulgaria, în perioada 2013 – 2015, și a descoperit că prețul de vânzare stabilit de companii era foarte apropiat și reflecta prea lent scăderile din prețul de producție.

„Acesta ar putea fi rezultatul unor practici necompetiționale – acorduri de tip cartel”, a anunțat instituția.

De asemenea, autoritățile anchetează și rafinăria petrolieră Lukoil Neftochim Burgas, suspectată că a încălcat legile concurenței în vânzarea pe piața locală a combustibilului produs. Mai exact, rafinăria ar fi vândut combustibilul pentru Bulgaria mai scump decât pe cel pentru export.

„Nu vom continua până când vom vedea documentele”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Lukoil Bulgaria.

Celelalte companii vizate nu au putut fi contactate de Reuters.

Rompetrol, OMV și Lukoil se numără și printre cele mai importante companii petroliere din România.

Tagged , , , , , ,

Statul roman primeste NIMIC

Sursa: Hotnews

Guvernul Ponta s-a luptat aproape un an sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, “unui mare proiect de investitii”.

Chiar daca sustinea memorandumul la nivel de declaratii, la inceput a pasat Parlamentului responsabilitatea adoptarii unei legi, insa aceasta a fost declarata neconstitutionala. Guvernul nu a renuntat si, in ianuarie 2014, invocand necesitatea unor investitii de 1 miliard de euro, a aprobat renuntarea la creanta de 600 milioane de euro. De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul. Despre fondul de investitii nici nu se pune problema atata vreme cat nu s-a realizat acea tranzactie de 200 milioane de euro. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Ar putea sa investeasca, la fel de bine cum ar putea sa nu investeasca.

  • UPDATE Departamentul pentru Energie sustine ca a primit, saptamana trecuta, mandat din partea Guvernului sa infiinteze compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii. “Asa cum era planificat, Guvernul a adoptat saptamana trecuta un memorandum prin care Departamentul pentru Energie a primit mandat din partea Executivului pentru a infiinta compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii de circa 1 miliard de dolari. Dupa ce in urmatoarele saptamani fondul va fi functional, se va lansa si anuntul de privatizare”.

Memorandumul prevedea cativa pasi. Doar primul a fost indeplinit: renuntarea din partea statului roman la toate litigiile pe care le are cu Rompetrol.
Al doilea pas era plata din partea Rompetrol a 200 de milioane de dolari contra a 26,69% din actiuni. Dupa vanzarea a 26,7% din actiuni, statul ar ramane cu 18%. Amintim ca statul, prin Departamentul pentru Energie, este detine 44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare. Statul roman a ajuns sa detina aceste actiuni in 2010, in urma unei conversii in actiuni a unor obligatiuni in valoare de 600 milioane dolari pe care ar fi trebuit sa le rascumpere Rompetrol. A fost o actiune controversata, statul dovedindu-se neputincios in fata Rompetrol. Atunci au aparut si litigiile. In urma memorandumului aprobat in ianuarie, statul a renuntat la litigii, una dintre conditii fiind aceasta: Rompetrol sa rascumpere, totusi, 26,69% din actiuni. Insa, rascumpararea nu se putea face pur si simplu, ci printr-o procedura de privatizare. Compania petroliera ar avea  Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, spunea in ianuarie ca prin luna iulie va fi demarata procedura. Pana acum, nu s-a intamplat nimic.

Ar fi de comentat si despre valoarea de 200 milioane dolari cu care va fi rascumparat pachetul de 26,69%, acesta in cazul in care procedura chiar va avea loc vreodata. 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,04 lei, in medie, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol. Culmea este ca pana si autoritatile statului recunosc ca tranzactia nu este certa, folosind expresii precum “in cazul in care”. “Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului”, se arata intr-o expunere de motive a proiectului de lege privind memorandumului care s-a aflat in 2013 in Parlament.

Un alt pas este infiintarea unui un fond de investitii. In fondul de investitii va avea o participatie de 20% si statul roman, adica Departamentul pentru Energie, printr-o societate nou creata. Restul va fi detinut de Rompetrol Group. Deocamdata, societatea nu exista. Dupa ce va fi infiintat fondul, statul roman nu va avea niciun cuvant de spus, totul va fi decis de Rompetrol Group. In aceste conditii, o alta prevedere din memorandum care ramane sub semnul intrebarii este cea referitoare la realizarea unei investitii de pana intr-un miliard de dolari intr-o perioada de 7 ani. In primul rand, nu este precizat niciun termen pentru demararea acestor investitii, iar in al doilea rand Rompetrol Group este cel care decide cum si unde se vor face investitiile. In al treilea rand, Rompetrol are planuri de afaceri pe cinci ani realizate inca din 2012 pentru perioada 2013-2017 in care sunt incluse investitii in alte state (Moldova, Turcia).

Premierul Victor Ponta a promis de nenumarate ori in numele Rompetrol ca va fi investit un miliard de dolari. Argumentul acesta a fost folosit ori de cate ori a avut ocazia si mai ales atunci cand si-a manifestat nemultumirea fata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitionala legea prin care fusese aprobat initial memorandumul.

In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. Potrivit memorandumului, Rompetrol Group ar cumpara de la stat 26,69% din actiuni, in schimbul a 200 de milioane de dolari. Practic, in contul datoriei de 600 milioane dolari, Rompetrol ar plati, daca va plati, doar 200 milioane dolari. In acest fel, Rompetrol se alege si cu actiuni si cu dreptul de a adopta orice decizie in legatura cu Rompetrol Rafinare. Adica, rolul statului in adoptarea deciziilor va fi lipsit de orice importanta. Dupa tranzactie, statul se obliga sa nu instraineze restul de actiuni, adica 18%, pe o perioada de trei ani.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol inca de pe 15 februarie 2013. In forma convenita, a fost criticat pentru ca nu prevedea existenta unor instrumente prin care statul roman sa se asigure ca Rompetrol face investitia de 1 miliard de dolari. In 2013, Guvernul a incercat sa paseze responsabilitatea la Parlament pentru adoptarea prin lege a memorandumului. Insa Curtea Constitutionala a decis la sfarsitul lui 2013 ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului.

Victor Ponta a acceptat greu infrangerea in fata Curtii Constitutionale, sustinand initial ca nu agreeaza ideea aprobarii memorandumului prin Hotarare de Guvern. De altfel, intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns: Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.

Hotararea de Guvern prevede mandatarea ministerului finantelor sa indeplineasca toate procedurule pentru stingerea, prin renuntarea la judecata, a tuturor litigiilor aflate pe rol cu Rompetrol. Altfel spus, renunta la toate procesele prin care statul roman cerea companiei petroliere plata unei datorii de 600 milioane de dolari.

Teoretic, actul normativ ar fi trebuit sa impuna garantii si termene pentru demararea investitiei de 1 miliard de dolari promisa de premierul Victor Ponta in nenumarate randuri. Hotararea de Guvern nu prevede nimic in acest sens. Exista doar un articol care spune ca in cazul in care, dupa stingerea tuturor litigiilor, Rompetrol Group nu indeplineste angajamentele prevazute in memorandum referitoare la un fond de investitii, Ministerul Finantelor este mandatat sa “efectueze toate demersurile prevazute de lege pentru instituirea unor masuri asiguratorii/executorii, respectiv prin promovarea unor actiuni judiciare/arbitrale”.

Motivul incheierii acestui memorandum este ca “partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si  Rompetrol Rafinare”. In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. In 2003, statul a subscris obligatiuni emise de Rompetrol Rafinare in valoare totala de 2.177.699.871,86 lei  (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligatiilor bugetare reprezentand TVA, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si  majorari de intarziere, dobanzi datorii si neachitate de catre societate. Scadenta pentru rascumpararea obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010. Insa,  Adunarea Generala a Actionarilor a decis atunci  majorarea capitalului societatii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, Statul a devenit actionar in urma unei  majorari de capital realizate de companie in contul datoriei. In 2011, Ministerul Finantelor Publice a fost inregistrat in calitatea de actionar al Rompetrol  Rafinare, iar in 2012, actiunile au fost transferate la Ministerul Economiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Gazprom- noul sef al OMV Austria

Sursa: Hotnews

​Ziarele austriece Der Standard si Kurier scriu ca OMV, compania-mama a Petrom, va anunta astazi o schimbare radicala in conducere. Astfel, noul CEO al companiei austriece va fi Rainer Seele, care il va inlocui pe Gerhard Roiss. Rainer Seele este acum presedintele Consiliului de Administratie al companiei germane Wintershall (parte a concernului BASF), dar si presedinte al Camerei de comert Germania – Rusia. Din pozitiile de conducere la Wintershall si Camera de comert, Rainer Seele a avut relatii profunde de business cu companii energetice rusesti, mai cu seama Gazprom.

Astazi, la ora 17 (ora locala), compania OMV va anunta ca noul sau CEO este Rainer Seele, scrie ziarul Kurier . Nascut in 1960, Seele a condus consiliul de administratie al companiei energetice Wintershall, care este detinuta de concernul german BASF. El va deveni succesor al lui Gerhard Roiss, care paraseste OMV la 30 iunie.

Wintershall este cel mai mare producator german de titei, cu peste 2500 de angajati in 40 de tari in care opereaza. De asemenea, Wintershall este unul din cei mai apropiati parteneri de afaceri ai concernului rus Gazprom. Compania germana are incheiat un joint-venture cu Gazprom si opereaza campuri in Siberia.
Numirea lui Seele este cu atat mai socanta cu cat, in ciuda dezmintirilor oficiale, analistii suspecteaza Gazprom de intentii de cumparare ostila de actiuni OMV. Wintershall e o companie foarte profitabila si a inregistrat, in 2014, pentru a patra oara consecutiv, un castig de peste 1 miliard de euro. Profitul din 2014 a fost de exact 1,464 miliarde euro. In 2013 a fost chiar de 1,730 miliarde.


In martie 2012, Rainer Seele a fost ales presedinte al Camerei de comert Germania – Rusia. “Motivul pentru care Germania si Rusia sunt parteneri puternici si, mai ales, parteneri pe termen lung, este faptul ca firmele din ambele tari recunosc ca un dialog continuu furnizeaza bazele pentru succesul reciproc”, spunea Seele intr-un comunicat oficial al companiei .

De ce este important pentru Romania ce se intampla la varful OMV? Pentru ca politica de investitii si comerciala a Petrom este stabilita de actionarul sau majoritar, adica OMV. Or, in ultimii ani OMV (al carei principal actionar este statul austriac) s-a remarcat printr-o politica foarte apropiata de Rusia/Gazprom. Cel mai recent exemplu este legat de constructia gazoductului South Stream (proiect esential al Rusiei pentru adincirea dependentei Europei de gazele rusesti, respins insa de Romania din motive strategice), proiect pe care OMV l-a sustinut si continua sa il sustina cu tarie.

Tagged , , , , , , , , , ,

Sechestru pe 20% din actiunile OMV Petrom

Sursa: Hotnews.ro

Fratii Ioan si Viorel Micula, patronii European Drinks, au reusit sa instituie, prin executor judecatoresc, sechestru pe actiunile statului la OMV Petrom, in urma castigarii unui proces, in urma cu un an, cu Ministerul Finantelor la Curtea de Arbitraj de la Washington. In plus, au fost blocate si conturile Ministerului Finantelor. Informatia a fost confirmata pentru HotNews.ro chiar de executorul judecatoresc Mazilu si Asociatii. Din acest moment exista un mare pericol, deoarece fratii Micula ar putea oricand sa scoata la vanzare cele 20% din actiunile detinute de stat la Petrom. Aceasta in conditiile in care Ministerul Finantelor a facut in asa fel incat acele conturi blocate sa fie goale. Fiind niste conturi fara valoare, oricand fratii Micula pot decide sa-si recupereze cele 82 de milioane de euro de la statul roman in urma vanzarii a 20% din actiunile Petrom. Acum, Guvernul incearca sa scape de problema prin tot felul de tertipuri, chiar daca decizia de la Washington este definitiva si irevocabila, iar statul este efectiv obligat sa plateasca cele 82 milioane de euro. Mai mult, Victor Ponta le cere judecatorilor sa nu dea actiunile Petrom care ar valora pe piata 600 milioane de euro.

Executorul Cristinel Mazilu a declarat pentru HotNews.ro ca acele conturi ale Ministerului Finantelor sunt blocate inca de la inceputul lunii decembrie, fiind o actiune fara precedent. Intrebat de ce a fost pus sechestru pe actiunile Petrom in conditiile in care acestea sunt detinute de Departamentul pentru Energie, nu de Ministerul Finantelor, acesta a spus ca banii trebuie recuperati de la stat, nu de la o anumita institutie. Intrebat, de asemenea, daca Ministerul Finantelor nu poate efectua plati din cauza blocarii conturilor, executorul judecatoresc a spus ca in mod normal asa ar trebui. In realitate, Ministerul Finantelor s-ar folosi de tot felul de tertipuri pentru a putea folosi banii. Adica, prin conturi goale. Totul pentru a nu plati cele 82 milioane de euro. Suma nu a fost platita, chiar daca statul a pierdut procesul in urma cu un an.

In aceasta situatie s-a ajuns deoarece Ministerul Finantelor nu a dorit sa plateasca acea suma catre fratii Micula. Intr-un comunicat transmis presei, Ministerul Finantelor arata ca a formulat contestatie fata de toate actele de executare intocmite in cadrul aceluiasi dosar de executare. Ioana Petrescu, ministrul finantelor, spune ca a solicitat anularea hotararii arbitrale din 11 decembrie 2013, formuland si o contestatie la executare in fata instantelor romanesti. Insa, decizia de la Washington nu mai poate fi contestata.

Legat de aceasta situatie, premierul Victor Ponta a declarat, fara a aminti nimic despre conturile blocate ale Finantelor, nu poate fi mentinut sechestrul asupra actiunilor detinute de stat la Petrom. “Am vazut o discutie legata de actiunile Petrom. Domnul ministru Nicolescu mi-a prezentat adresa oficiala al depozitarului central al actiunilor. Nu se iau actiunile de la Petrom pentru ca nu sunt ale ministerului Finantelor. Sunt ale ministerului Economiei prin departamentul de Energie, dar este o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care fratii Micula sau companiile lor au de primit de primit de la statul romin 82 de milioane de euro. E, asta e, sper totusi ca judecatorii romani sa aplice legea corect si sa nu dea actiunile Petrom, care nu sunt ale Ministerului de Finante”, a spus Ponta.

La randul sau, Razvan Nicolescu, ministrul delegat al Energiei, a spus ca “fara a-mi permite sa comentez o decizie a instantei”, in cazul actiunilor Petrom s-a evaluat la valoarea nominala si nu la cea de piata.

Ministerul Finantelor nu a comentat pana acum nimic despre despre situatia blocarii conturilor.

Informatia initiala aparuta in presa, in cursul zilei de vineri, a fost ca fratii Micula au pus sechestru pe actiunile detinute de stat la OMV Petrom. Ulterior, executorul judecatoresc Mazilu si Asociatii a confirmat pentru HotNews si o informatie pe surse potrivit careia au fost blocate si conturile Ministerului Finantelor inca de la inceputul lunii decembrie.

 Impotriva acestui act de executare silita, ca si impotriva tuturor actelor de executare intocmite in cadrul aceluiasi dosar de executare, Ministerul Finantelor Publice a formulat contestatie la executare in fata instantelor judecatoresti nationale, se arata intr-un comunicat al Finantelor.

“Prin adresa inregistrata la Ministerul Finantelor Publice sub nr.133763 din 3 decembrie 2014, Societatea civila profesionala de executori judecatoresti Mazilu si Asociatii, la cererea societatilor MULTIPACK S.R.L., STARMILL S.R.L. si EUROPEAN FOOD S.A., precum si a persoanei fizice Ioan Micula, ne-a informat ca a intocmit Procesul verbal de sechestru in dosarul de executare nr.22/2014 asupra actiunilor detinute de statul roman la SC OMV PETROM SA. Impotriva acestui act de executare silita, ca si impotriva tuturor actelor de executare intocmite in cadrul aceluiasi dosar de executare, Ministerul Finantelor Publice a formulat contestatie la executare in fata instantelor judecatoresti nationale. De asemenea, dupa primirea Procesului verbal de sechestru anterior mentionat, Ministerul Finantelor Publice a informat Autoritatea de Supraveghere Financiara si Departamentul pentru Energie.In final, mentionam ca diferendul in fata Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii dintre Romania si societatile MULTIPACK S.R.L., STARMILL S.R.L. si EUROPEAN FOOD S.A., precum si persoanele fizice Ioan Micula si Viorel Micula nu este finalizat, Romania, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand anularea hotararii arbitrale din 11 decembrie 2013″, se arata in comunicatul Ministerului Finantelor.

Reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice au declarat in decembrie cand a fost pierdut procesul de la Washington ca se intentioneaza compensarea sumei castigata de fratii Micula cu datoriile la buget pe care le are firma detinuta de acestia. Sursele citate au precizat ca este un caz fara precedent si se cauta cea mai buna modalitate de punere in practica.

Procesul a fost deschis in anul 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondiala, cea mai inalta instanta judecatoreasca pentru litigiile economice, si viza decizia autoritatilor romane privind eliminarea unor facilitati fiscale acordate grupului European Drinks pentru investitiile in zonele defavorizate.

Acesta este primul proces pe care statul roman il pierde la ICSID.

In ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra si Paris) si firma locala de avocatura Dragne & Asociatii, ceilalti reclamanti fiind reprezentati de King & Spalding (Londra, Washington si Houston).

Romania a fost reprezentata de firma internationala Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt si Paris) si firma locala de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).

Fratii Ioan si Viorel Micula, principalii actionari ai grupului alimentar European Drinks, care au si cetatenie suedeza, sustineau la data deschiderii procesului, in 2005, ca statul roman nu si-a respectat angajamentele referitoare la protectia reciproca a investitiilor cuprinse in Acordul bilateral dintre Suedia si Romania

Tagged , , , ,