Tag Archives: pret benzina

Petrom bun de plata -109 milioane RON – decizie irevocabil castigata in instanta de Consilul Concurentei

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat irevocabil încălcarea legii concurenței de către compania OMV PETROM MARKETING (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) prin participarea la o înțelegere de tip cartel, alături de alte companii active pe piața carburanților. De asemenea, instanța a redus amenda aplicată de Consiliul Concurenței de la 137,2 milioane lei la 109,8 milioane lei. Reamintim că, autoritatea de concurenţă a câştigat irevocabil şi procesele cu Mol România, Rompetrol Downstream SRL şi Eni România. La sfârșitul anului 2011, Consiliul Concurenței a sancționat şase companii petroliere cu amendă de aproape 880 milioane lei (205 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium:

 SC OMV Petrom SA (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) -366,5 milioane lei

 SC OMV Petrom Marketing srl (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) -137,2 milioane lei

 SC Rompetrol Downstream SRL – 159,5 milioane lei

 SC Lukoil Romania SRL – 136,8 milioane lei

 SC Mol Romania Petroleum Products SRL – 80,2 milioane lei

 SC ENI Romania SRL – 11,1 milioane lei. Amenzile au fost executate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Tagged , , , , , , , , , , ,

De la Bancorex la al 3-lea avion si al 5-lea yacht

Sursa: Sfin.ro

Toti cei care au preluat puterea in ’90 exceleaza in fitze.

Capitalismul desenat de gruparea castigatoare, a lui Iliescu, a permis un concurs de fitze printre premianti.

Daca ii chestionezi privind fitza maxima la care au tins poti sa auzi de la al 3-lea avion, la al 5-lea yacht, la inca o piscina olimpica acoperita in noua vila pentru ca prima nu absorbea valurile cum au vazut la olimpiada, la inca un penthouse unde metrul patrat este 30 000 de euro.

Si totusi aceste fitze nu candideaza la categoria maximum de fitza. Au fost fumate si rasfumate in acesti 26 de ani.

Maximum de fitza este rescrierea istoriei ultimilor 26 de ani: de la evenimentele revolutiei, la mineriade, la fenomenul economic de mare succes prin care a trecut Romania sub atentul ghidaj si patronaj.

Incursiunile procurorilor incep sa ridice problema modificarii datelor istorice, a ocultarii datelor, a strangerii randurilor intre martori.

Cu atata tehnica nu mai merge usor sa coordonezi relatarile si prin urmare sunt mai utile ghidajele publice.

Spuse cu mult aplomb, rememorarile protagonistilor, desi incorecte, au menirea de a deveni istoria pe care trebuie sa o auda si sa o creada curiosii.

Asta da maximum de fitza in Romania, sa rescrii istoria ultimilor 26 de ani!

Tagged , , , ,

Logica Economica – Pretul petrolului nu prea mai are loc de scazut

 

La acest preț inclusiv Arabia Saudită se simte amenințată, deoarece a fost atins nivelul costului pe termen lung al extracției. După cum se poate vedea din figură, despre Rusia, Canada sau SUA nici nu are rost să mai povestim.

Cost

Guvernele țărilor arabe au început să taie din cheltuielile publice și să pună taxe, însă tot pierd bani masiv din cauza ieftinirii petrolului. Arabia Saudită a încheiat anul 2015 cu un deficit bugetar de 16% din PIB, de cartea recordurilor (cauzat nu doar de scăderea veniturilor din petrol, ci și de creșterea cheltuielilor – militare, bineînțeles). La actualul preț al petrolului rezervele bănești i-ar putea ajunge vreo 2-5 ani, în funcție de câtă austeritate face.

Sama

Așa că eu nu cred în prăbușirea în continuare, durabilă, a prețului petrolului. Pur și simplu nimeni nu-și poate permite să vândă mai ieftin. Asta doar dacă nu cumva întreaga economie mondială intră în colaps, cu China în frunte, ceea ce ar reduce cererea. Scenariul nu este exclus, având în vedere dimensiunea bubble-ului creat de tiparniței de bani ale statelor dezvoltate și investițiile speculative care ne-au dat impresia că o ducem bine, că toate sunt roz și frumoase. Ce-i drept, China mai are loc de scădere:

Shanghai

Tagged , , , , , , ,

Petrom si BRD valoreaza mai mult decat parintii lor…cum ar fi fost daca nu le ar fi cumparat aceste corporatii de la statul roman?

Sursa: Zf

Acţiunile Petrom (SNP) şi BRD-GSG (BRD) sunt „scumpe“ din pers­pec­tiva profiturilor antici­pate pentru acest an şi sunt evaluate de piaţă mai sus decât acţiunile OMV şi Société Générale, ac­ţionarii majoritari ai celor două com­panii listaţi pe bursele străine, apreciază analiştii financiari.

Petrom, cea mai mare companie de pe bursa de la Bucureşti, este evaluată pe bursa de la Bucureşti la un multi­plicator de 9,5 ori profitul estimat pentru anul acesta, în timp ce grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom cu 51% din capital, este evaluat „mai ieftin“, fiind cotat pe bursa din Viena la de 8,2 ori profitul anticipat pentru 2015.

La rândul său, BRD, a doua bancă după active de pe piaţa locală, „costă“ de 15,6 ori profitul prognozat pentru 2015, însă banca-mamă (Société Générale) este evaluată mai ieftin, la de numai 9 ori profitul net estimat, potrivit consensului Bloomberg, un sondaj realizat de agenţia americană în rândul analiştilor financiari care urmăresc cele patru acţiuni.

Tagged , , , , , , , ,

Cum se transfera petro profitul in extern

Sursa: Euractiv.ro

Benzinărie LUKOIL din Bucureşti /Sursă foto: Captură Google Maps – Street View

Filiala românească a Lukoil a făcut mai multe tranzacții cu offshore-uri controlate de persoane aflate sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, susțin procurorii în rechizitoriul prin care au trimis în judecată mai mulți șefi ai firmei române, firma însăși dar și acționarul majoritar al acesteia, compania olandeză Lukoil Europe Holding.

”Un alt mecanism identificat în relaţiile comerciale ale SC Petrotel Lukoil SA este tranzacţionarea cu entităţi înregistrate in jurisdicţia off-shore şi care sunt controlate de persoane faţă de care există un regim sancţionator impus la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte fondurile obţinute din aceste tranzacţii comerciale, se conturează ipoteza că sunt amestecate cu fonduri ilicite şi ulterior externalizate în cea mai mare parte către entităţile afiliate SC Petrotel Lukoil SA”, scriu procurorii Parcheltului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în rechizitoriul din acest dosar, document obținut de Euractiv.

Pierderea Petrotel Lukoil SA în favoarea firmelor off-shore care nu fac parte din grup s-a cifrat numai în 2011 la peste 16 milioane de lei. În documentul studiat nu sunt dezvăluite nici identitatea acestor persoane și nici numele companiilor off-shore prin care aceste persoane au făcut operațiunile.

Conform procurorilor, în perioada 2003-2014, Petrotel Lukoil a făcut plăți externe în valoare de de 15.586.346.461 de euro şi a avut încasări din străinătate în sumă totală de 11.277.752.032 de euro.

Parchetul susține că firma Lukoil și conducerea acesteia achiziționa țiței, de regulă din Kazakhstan, dar nu direct, ci prin intermediul a mai multor firme din Uniunea Europenă, ajungând astfel să facă achiziția la prețuri mai mari. Produsul finit rezultat din prelucrarea țițeiului era vândut mai departe de Lukoil cu prețuri mai mici decât costurile materiei prime și cele de prelucrare, rezultând astfel pierderi mari pentru compania din Ploiești.

Produsele finite, susțin anchetatorii, erau vândute în general către alte firme din grupul Lukoil.

În actul de acuzare, procurorii au descris pe larg ”mecanismul elaborat şi practicat de către administratorii SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti pentru decapitalizarea propriilor resurse”, începând de la momentul importurilor materiei prime-ţiţei, continuând cu activitatea de procesare putătoare de preţuri de cost şi terminând cu operaţiunile de export-livrare intracomunitară, acestea reprezentând ”un tot unitar în cadrul angrenajului, ele având un raport de interdependenţă”.

Procurorii dau exemplu faptul că, în 2011, firma din Ploieşti a vândut, din producţia realizată, cantitatea de 763.404,4 tone de produse finite ale căror costuri de producție au fost de 2.268.152.248 de lei cu suma de 2.181.560.089 de lei, rezultând astfel un minus de 86.592.159 lei.

Societăţile comerciale beneficiare ale acestui tratament avantajos în ceea ce priveşte valoarea livrărilor aparţin grupului Lukoil, mai scriu procurorii.

Livrările către alte societăţi decât cele din cadrul grupului Lukoil reprezintă, în 2011, 7,8 la sută din vânzările companiei, fiind efectuate în proporţie covârşitoare către societăţi tip off-shore, societăţi care au fost înregistrate în paradisuri fiscale, în aceeaşi categorie putând fi încadrată şi o societate înregistrată în Marea Britanie, dar care nu funcţionează la sediul declarat şi care nu a înregistrat şi declarat tranzacţiile cu SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, asa cum rezultă din informaţiile furnizate de autorităţile din Marea Britanie.

În 2012, situația s-a repetat.

”Conform înregistrărilor contabile şi a situaţiilor financiare depuse la organele fiscale, SC Petrotel – Lukoil SA a realizat o pierdere contabilă de 88.261.497 lei, ce reprezintă pierderea din activitatea de exploatare”, scriu procurorii.

Pierderile notate în contabilitatea Lukoil au continuat și în anii următori, iar în 2014 s-a înregistrat cea mai mare sumă: „308.035.026 lei, din care 234.275.613 lei reprezintă pierderea din activitatea de exploatare, iar 73.759.413 lei pierderea financiară generată in principal de împrumuturile de la acţionarul majoritar al societăţii”, detaliază procurorii în rechizitoriu.

„Este evident că SC Petrotel Lukoil SA nu şi-a stabilit ca obiectiv să realizeze profit în România, acesta fiind externalizat atât către societăţile din cadrul grupului cât şi către mai multe societăţi off-shore. Din totalul pierderii  de 409.3 milioane de lei aferente întregii perioade, 342.308.000 de lei reprezintă pierderea realizată ca urmare a tranzacţiilor derulate cu societăţile afiliate (83,62% din total pierdere), diferenţa de 67.048.000 lei fiind aferentă relaţiei comerciale derulate cu societăţi din afara grupului. Această situaţie nu face altceva decât să întărească opinia că, în fapt, politica de afaceri practicată de SC Petrotel Lukoil S.A. a fost aceea de a transfera profitul din activitatea de producţie către entităţi din cadrul grupului neînregistrate pe teritoriul României, cu scopul vădit de a nu constitui şi datora statului român impozite şi taxe sub forma de impozit pe profit”, acuză procurorii.

În rechizitoriu, procurorii susțin că prin practicarea unor preţuri de vânzare inferioare costurilor de producţie determinate, stabilite şi urmărite de administratorii S.C.Petrotel Lukoil S.A., societatea comercială  s-a decapitalizat, iar pentru a susţine fluxurile de fabricaţie a fost obligată să se împrumute de propria politica practicată, lucru pe care l-a și făcut. Astfel, în perioada 2008 – 2014, firma a împrumutat de la Lukoil Europe Holding BV – Olanda (acţionar ei majoritar) , suma de 1.845.100.883 de dolari şi 514.908.316 euro, sume care în bună parte au fost rambursate, dar care au generat dobânzi în valoare totală de 259.549.903 lei numai în perioada 2010 – 2013, acestea fiind înregistrate în contabilitatea societăţii”, se mai precizează în rechizitoriu.

În perioada 2008-2014, Lukoil Ploiești a beneficiat din partea statului român de amânare la plată a TVA în valoare de aproape 6,1 miliarde de lei.

Procurorii îi acuză pe cei din conducerea Lukoil de comiterea unor infracțiuni de sute de ori. De exemplu, directorul Bogdanov Andrey Iurevici are nu mai puțin de 571 de acte materiale.

Ancheta în acest dosar uriaș nu este finalizată în totalitate. Procurorii au disjuns cercetările împotriva altor 42 de firme ce vor fi cercetate pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani.

Cei șase reprezentanți ai conducerii Petrotel Lukoil Ploiești trimiși în judecată în acest dosar sunt Bogdanov Andrey Iurevici, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al companiei, Andrei Rață, cetățean moldovean, și el membru în Consiliul de Administraţie, Dan Dănulescu, director general adjunct, Duțu Dorel, contabil-șef, Voynstev Aleksey și Olga Kuzina, cetățeni ruși, ambii cu funcția de director general adjunct. O a șaptea persoană va fi judecată alături de ei, fiind identificată în rechizitoriu cu inițialele E. Y..

Cei șapte, alături de Petrotel Lukoil România și Lukoil Europe Holdings BV, vor fi judecați pentru spălare de bani și folosirea cu rea-credință a creditului societății, precum și pentru complicitate la aceste infracțiuni.

Prejudiciul total stabilit de procurori în acest dosar este de 7.597.094.338,10 lei, echivalent a 1.766.766.125,10 EUR. Procurorii au pus sechestru pe acțiuni ale Lukoil, pe primele de emisiune deținute de Lukoil Europe Holdings din Olanda și pe conturile Lukoil din România până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro.

Rafinăria Lukoil Ploiești s-a aflat anul trecut în centrul unui imens scandal cu conotații politice, după ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a decis, punerea sub sechestru asigurător a produselor aflate în depozitele și conductele Oil Terminal. Prejudiciul estimat era la acel moment de 1,039 de miliarde lei. În această dispută a intervenit atunci premierul Victor Ponta, care s-a declarat nemulțumit de sechestrul impus de procurori și a afirmat că acolo sunt 3.500 de angajați ”care trebuie să își primească salariile” și că acționarii ”nu fugeau cu conductele în Rusia”.

În urma declarațiilor lui Ponta, sechestrul asupra bunurilor Petrotel a fost ridicat parțial. Cu toate acestea, Lukoil a amenințat cu închiderea rafinăriei.

Lukoil România deține o cotă de aproximativ 20 la sută din piața totală de produse petroliere la nivel național. În prezent, compania deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți printr-o rețea de 300 de stații de distribuție.

 

Tagged , , , , , , , , ,

Statul roman primeste NIMIC

Sursa: Hotnews

Guvernul Ponta s-a luptat aproape un an sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, “unui mare proiect de investitii”.

Chiar daca sustinea memorandumul la nivel de declaratii, la inceput a pasat Parlamentului responsabilitatea adoptarii unei legi, insa aceasta a fost declarata neconstitutionala. Guvernul nu a renuntat si, in ianuarie 2014, invocand necesitatea unor investitii de 1 miliard de euro, a aprobat renuntarea la creanta de 600 milioane de euro. De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul. Despre fondul de investitii nici nu se pune problema atata vreme cat nu s-a realizat acea tranzactie de 200 milioane de euro. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Ar putea sa investeasca, la fel de bine cum ar putea sa nu investeasca.

  • UPDATE Departamentul pentru Energie sustine ca a primit, saptamana trecuta, mandat din partea Guvernului sa infiinteze compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii. “Asa cum era planificat, Guvernul a adoptat saptamana trecuta un memorandum prin care Departamentul pentru Energie a primit mandat din partea Executivului pentru a infiinta compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii de circa 1 miliard de dolari. Dupa ce in urmatoarele saptamani fondul va fi functional, se va lansa si anuntul de privatizare”.

Memorandumul prevedea cativa pasi. Doar primul a fost indeplinit: renuntarea din partea statului roman la toate litigiile pe care le are cu Rompetrol.
Al doilea pas era plata din partea Rompetrol a 200 de milioane de dolari contra a 26,69% din actiuni. Dupa vanzarea a 26,7% din actiuni, statul ar ramane cu 18%. Amintim ca statul, prin Departamentul pentru Energie, este detine 44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare. Statul roman a ajuns sa detina aceste actiuni in 2010, in urma unei conversii in actiuni a unor obligatiuni in valoare de 600 milioane dolari pe care ar fi trebuit sa le rascumpere Rompetrol. A fost o actiune controversata, statul dovedindu-se neputincios in fata Rompetrol. Atunci au aparut si litigiile. In urma memorandumului aprobat in ianuarie, statul a renuntat la litigii, una dintre conditii fiind aceasta: Rompetrol sa rascumpere, totusi, 26,69% din actiuni. Insa, rascumpararea nu se putea face pur si simplu, ci printr-o procedura de privatizare. Compania petroliera ar avea  Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, spunea in ianuarie ca prin luna iulie va fi demarata procedura. Pana acum, nu s-a intamplat nimic.

Ar fi de comentat si despre valoarea de 200 milioane dolari cu care va fi rascumparat pachetul de 26,69%, acesta in cazul in care procedura chiar va avea loc vreodata. 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,04 lei, in medie, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol. Culmea este ca pana si autoritatile statului recunosc ca tranzactia nu este certa, folosind expresii precum “in cazul in care”. “Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului”, se arata intr-o expunere de motive a proiectului de lege privind memorandumului care s-a aflat in 2013 in Parlament.

Un alt pas este infiintarea unui un fond de investitii. In fondul de investitii va avea o participatie de 20% si statul roman, adica Departamentul pentru Energie, printr-o societate nou creata. Restul va fi detinut de Rompetrol Group. Deocamdata, societatea nu exista. Dupa ce va fi infiintat fondul, statul roman nu va avea niciun cuvant de spus, totul va fi decis de Rompetrol Group. In aceste conditii, o alta prevedere din memorandum care ramane sub semnul intrebarii este cea referitoare la realizarea unei investitii de pana intr-un miliard de dolari intr-o perioada de 7 ani. In primul rand, nu este precizat niciun termen pentru demararea acestor investitii, iar in al doilea rand Rompetrol Group este cel care decide cum si unde se vor face investitiile. In al treilea rand, Rompetrol are planuri de afaceri pe cinci ani realizate inca din 2012 pentru perioada 2013-2017 in care sunt incluse investitii in alte state (Moldova, Turcia).

Premierul Victor Ponta a promis de nenumarate ori in numele Rompetrol ca va fi investit un miliard de dolari. Argumentul acesta a fost folosit ori de cate ori a avut ocazia si mai ales atunci cand si-a manifestat nemultumirea fata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitionala legea prin care fusese aprobat initial memorandumul.

In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. Potrivit memorandumului, Rompetrol Group ar cumpara de la stat 26,69% din actiuni, in schimbul a 200 de milioane de dolari. Practic, in contul datoriei de 600 milioane dolari, Rompetrol ar plati, daca va plati, doar 200 milioane dolari. In acest fel, Rompetrol se alege si cu actiuni si cu dreptul de a adopta orice decizie in legatura cu Rompetrol Rafinare. Adica, rolul statului in adoptarea deciziilor va fi lipsit de orice importanta. Dupa tranzactie, statul se obliga sa nu instraineze restul de actiuni, adica 18%, pe o perioada de trei ani.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol inca de pe 15 februarie 2013. In forma convenita, a fost criticat pentru ca nu prevedea existenta unor instrumente prin care statul roman sa se asigure ca Rompetrol face investitia de 1 miliard de dolari. In 2013, Guvernul a incercat sa paseze responsabilitatea la Parlament pentru adoptarea prin lege a memorandumului. Insa Curtea Constitutionala a decis la sfarsitul lui 2013 ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului.

Victor Ponta a acceptat greu infrangerea in fata Curtii Constitutionale, sustinand initial ca nu agreeaza ideea aprobarii memorandumului prin Hotarare de Guvern. De altfel, intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns: Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.

Hotararea de Guvern prevede mandatarea ministerului finantelor sa indeplineasca toate procedurule pentru stingerea, prin renuntarea la judecata, a tuturor litigiilor aflate pe rol cu Rompetrol. Altfel spus, renunta la toate procesele prin care statul roman cerea companiei petroliere plata unei datorii de 600 milioane de dolari.

Teoretic, actul normativ ar fi trebuit sa impuna garantii si termene pentru demararea investitiei de 1 miliard de dolari promisa de premierul Victor Ponta in nenumarate randuri. Hotararea de Guvern nu prevede nimic in acest sens. Exista doar un articol care spune ca in cazul in care, dupa stingerea tuturor litigiilor, Rompetrol Group nu indeplineste angajamentele prevazute in memorandum referitoare la un fond de investitii, Ministerul Finantelor este mandatat sa “efectueze toate demersurile prevazute de lege pentru instituirea unor masuri asiguratorii/executorii, respectiv prin promovarea unor actiuni judiciare/arbitrale”.

Motivul incheierii acestui memorandum este ca “partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si  Rompetrol Rafinare”. In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. In 2003, statul a subscris obligatiuni emise de Rompetrol Rafinare in valoare totala de 2.177.699.871,86 lei  (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligatiilor bugetare reprezentand TVA, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si  majorari de intarziere, dobanzi datorii si neachitate de catre societate. Scadenta pentru rascumpararea obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010. Insa,  Adunarea Generala a Actionarilor a decis atunci  majorarea capitalului societatii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, Statul a devenit actionar in urma unei  majorari de capital realizate de companie in contul datoriei. In 2011, Ministerul Finantelor Publice a fost inregistrat in calitatea de actionar al Rompetrol  Rafinare, iar in 2012, actiunile au fost transferate la Ministerul Economiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Romania si Austria – acelasi pret la benzina

Sursa: Digi24

Preţurile benzinei şi motorinei sunt mai mari în România decât în Austria, ţară în care salariile sunt de patru ori mai mari decât cele de la noi. În urmă cu o lună, prețurile erau la acelaşi nivel. De atunci şi până acum, barilul de petrol s-a ieftinit, dar companiile petroliere din România nu au scăzut tarifele, invocând taxele mari pe care trebuie să le plătească statului.

Dacă acum un an aveam printre cele mai mici preţuri la pompă din Uniunea Europeană, în prezent nouă ţări au carburanţi mai ieftini. Printre ele – Austria, Cehia şi Luxemburg. Acolo, preţul mediu pe litrul de benzină este sub 1 euro şi 24 de cenţi, cât plătesc acum românii.

În februarie, aveam acelaşi preţ la pompă ca austriecii, care doar importă petrol, spre deosebire de România, care îl şi produce.

De la începutul lunii ianuarie şi până acum, benzina şi motorina s-au scumpit încontinuu. Acum, în Capitală, plătim 5 lei şi 54 de bani pentru litrul de benzină, respectiv 5 lei şi 65 de bani pentru litrul de motorină.

Preţurile de la pompă sunt influenţate de cotaţia petrolului, care a scăzut în ultima lună cu peste 5 dolari pe baril. Se adaugă profitul companiei petroliere şi taxele puse de stat. În plus, dolarul a crescut luna aceasta la 4,2 lei, cel mai mare nivel din istorie.

„Undeva peste jumătate sunt accize şi alte taxe”, explică Ovidiu Dumitrescu, specialist în pieţe financiare.

Dacă România ar avea TVA de 20%, cât Austria, şi o acciză calculată la cursul Băncii Centrale Europene, nu la un curs artificial ca acum, atunci benzina din România ar fi mai ieftină cu 10 procente, spun transportatorii.

„Noi avem preţ petrol la poarta rafinăriei, apoi vine acciza şi apoi TVA, asta înseamnă că acel 24 la sută vine peste acciză, care este oricum mărită”, spune Ion Lixandru, de la Asociaţia Română de Logistică.

Şoferii sunt nemulţumiţi de preţurile din benzinării.

Șofer: „Barilul e scăzut, iar preţul la pompă este mare”.

Șofer: „Tot timpul ei au o scuză: ba creşte dolarul, ba se măreşte acciza, dar când e să scadă nu scade niciodată”.

Cei care locuiesc lângă graniţe au benzinării mai ieftine în Moldova şi Ucraina, unde benzina şi motorina costă în medie mai puțin cu un leu pe litru. În Ungaria, în schimb, nu e mare diferenţă.

Spre exemplu, în Biharkeresztes, la o distanță de 5 kilometri de granița cu România, prețul benzinei este de 375,9 de forinți, ceea ce indică o diferență nu foarte mare de 2 bani între prețul benzinei în România și prețul benzinei în Ungaria.

Guvernul vrea să scadă TVA de la 24% la 20% şi să reducă accizele pe carburanţi. Asta ar aduce un minus de 40 de bani pe litru.

Preţ mediu litru de benzină

februarie 2015 vs martie 2015

Austria: 1,17 euro – 1,22 euro

România: 1,17 euro – 1,24 euro

Taxe pe carburanţi

România: 24%

Austria: 20%

Acciză

curs BCE: 4,41 lei

curs stabilit: 4,73 lei

Tagged , , , , , , , , , , , , ,