Tag Archives: prima casa

Românii care doresc să achiziţioneze o locuinţă pot cere acordarea unei perioade de graţie de maximum trei ani, pentru plata ratelor

ans_77_1765

Măsura este prevăzută în proiectul de OUG privind implementarea programului “O familie, o casă”, care va înlocui programul Prima Casă cu o variantă ce ar aduce o reducere a costurilor de finanţare la cumpărarea de locuinţe.

Conform proiectului, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor, cei ce vor cumpăra o locuinţă vor putea cere, pentru o perioadă, amânarea plăţii ratelor.

“La cererea beneficiarului, finanţatorii acordă prin contractul de credit o perioadă de graţie la rambursarea capitalului”, se precizează în proiectul de act normativ.

Perioada de graţie nu poate fi însă mai mare de trei ani, iar perioada de creditare (la care se adaugă şi perioada de graţie) nu va putea depăşi 20 de ani.

Prin intermediul programului O familie, o casă vor putea fi cumpărate locuinţe noi (cu o vechime de până la cinci ani), atâta timp cât au suprafeţe cuprinse între 50 şi 100 mp şi cel puţin două camere.

Cei ce vor dori să-şi cumpere o locuinţă prin noul program de finanţare vor putea primi un credit de până la 570.000 de lei (aproximativ 120.000 de euro), iar statul va garanta 80% din valoarea creditului. Avansul minim va fi cuprins între 5 şi 10% din valoarea locuinţei.

Cele mai importante 10 prevederi conţinute de  proiect:  

1) Costul creditului este de 5,5% pe an, pe toata durata creditului garantat de stat. In  costul creditului nu se includ costul evaluării imobilului, costul aferent efectuării formalităţilor de publicitate şi comisionul de gestiune datorat de MFP catre FNGCIMM, după caz. Nu se accepta nici un comision sau alt cost perceput cu exceptia celor prevazute de prezentul act normativ. Pentru creditele acordate pe o perioada care depaseste 10 ani, inclusiv perioada de gratie,  bancile pot solicita reevaluarea costului creditului doar in cazul in care Indicele de referinta a creditelor de consum – IRCC- pentru trimestrul in care se atinge maturitatea de 10 ani la care se adauga marja de doua puncte procentuale depaseste valoarea de 6,5 puncte procentuale. In aceste conditii, bancile pot majora costul creditului prin majorarea marjei cu diferenta dintre valoarea IRCC aplicabil creditelor de consum pentru trimestrul in care se atinge maturitatea de 10 ani a creditului la care se adauga doua puncte procentuale si valoarea de 5.5 puncte procentuale. Majorarea marjei nu poate conduce la un cost ce va depasi 7,5 puncte procentuale si este valabila pe toata durata ramasa de rambursat a creditului.

2) MFP datoreaza FNGCIMM comision de gestiune, care se plateste din bugetul MFP-Actiuni geenrale. Nivelul acestui comisionului datorat FNGCIMM se calculeaza la soldul garanţiei statului, se negociază anual între Ministerul Finanţelor Publice şi FNGCIMM şi se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice;

3) In cazul locuintelor cu valoare mai mica sau egala cu 570.000 lei, avansul minim este cuprins intre 5% – 10% din valoarea creditului garantat de stat, cu posibilitatea beneficiarului de a  opta pentru un avans mai mare 10%,  acesta reprezentand diferenţa dintre preţul de achiziţie a locuinţei rezultat din antecontractul de vânzare-cumpărare şi finanţarea garantată. Pentru locuintele care depasesc valoarea de 570.000 lei avansul minim este cuprins intre 28.500 lei – 57.000 lei cu conditia respectarii prevederilor de la art. 4 lit.c);

4) Garantia se acorda in nume si contul statului in proportie de 80% din valoarea creditului/finantarii, cu exceptia dobanzilor, comisioanelor si spezelor bancare prevazute in prezentul act normativ;

5) Locuinta achizitionata prin Program se constituie ca garantie exclusiv in favoarea statului.

6) Beneficiarii dispun de o perioada de gratie de 60 de zile, cumulat pe parcursul unui an,   pentru plata dobanzii si a ratei de capital;

7) La cererea beneficiarului, finantatorii acorda prin contractul de credit o perioada de gratie la rambursarea capitalului de maxim 3 ani,  fara a depasi cumulat perioada de creditare prevazuta la lit. a);

8) Beneficiarii se obligă să asigure locuinţa achiziţionată din finanţarea garantată împotriva tuturor riscurilor, iar drepturile derivând din poliţa de asigurare vor fi cesionate în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, şi a finanţatorului.

9) In cazul rambursarii anticipate nu se percepe comision de rambursare anticipate.

10) Contractul de credit nu conţine clauze care să permită modificarea unilaterală de către finanţator a acestuia.

Tagged , , , ,

Legea dării în plata Domnului. A Domnului Isărescu

Sursa: Sfin.ro

Primul lucru care frapează în dezbaterea furibundă pe marginea legii dării în plată este lipsa de consistență și consecvență a cifrelor. Practic, la ora asta, după atâtea luni de certuri televizate și în Parlament, încă nu știm câți beneficiari potențiali ar avea această lege și cu atât mai puțin câți beneficiari reali. În lipsa acestor cifre, sau măcar a ordinelor de mărime, discuția rămâne cantonată în zona principiilor, unde mult mai anevoie se poate ajunge la o bază minimal-consensuală.

Inițiatorii legii susțin că este un act de justiție socială bazat pe principiul, corect altminteri, că riscul trebuie împărțit. Între cine exact și în ce cote, rămâne de văzut. Pentru că la împărțeala asta a riscului apar niște victime colaterale, complet inocente, respectiv viitorii împrumutați, sau mai bine zis doritori de împrumuturi, cărora accesul la creditare le va fi dacă nu refuzat, cu siguranță mult îngreunat.

De cealaltă parte, adversarii legii, adică reprezentanții sistemului bancar și agenții lor de lobby din BNR susțin că o astfel de lege ar putea fi aplicabilă fără să aducă hazardul în sistem doar dacă ar fi aplicabilă doar creditelor situate sub un anumit plafon, doar dacă împrumutatul a ajuns în sapă de lemn de-adevăratelea și mai ales dacă nu s-ar aplica retroactiv. De fapt, aceste argumente sunt doar șicane puse în calea legiuitorului, menite să arate totuși o minimă bunăvoință din partea sistemului și mai ales din partea BNR care este acuzată frontal că nu ține cu poporul, ci cu băncile, care după ce că sunt exploatatoare, mai sunt și străine.

Orice încercare de condiționare a aplicării legii care să elimine bunul plac al împrumutatului, chestia care enervează cel mai mult băncile, ar face legea inaplicabilă. Plafonarea este de asemenea discutabilă. De ce 50.000 și nu 150.000 sau 300.000? Un om se poate ruina la oricare dintre aceste scoruri, în funcție de nivelul de trai pe care îl avea când a contractat creditul și nu-l mai are când trebuie să plătească ratele. De asfalt se face zob și unul care sare de la etajul 8 și unul care sare de la etajul 20. Cu retroactivitatea avem iarăși o mică problemă, pentru că nu prea putem vorbi de retroactivitate în cazul unor contracte în derulare și în legătură cu situații intervenite în prezent, nu la semnarea contractului.

Rămâne așadar de discutat doar miezul problemei. E moral ca cel care nu mai poate/vrea să plătească rata să predea casa băncii, pierzând banii dați până atunci dar scăpând de robia ratelor, iar banca să marcheze pierderea? Înainte de a răspunde, să ne gândim totuși că asta cu datul casei la bancă nu este o decizie chiar atât de simplă. Este foarte probabil ca în acest fel beneficiarul să renunțe de bună voie la câteva zeci de mii de euro plătite băncii, în mare parte dobânzi, pentru că așa se rambursează la bancă, în primii ani aproape numai dobânda și din principal doar câte puțin, ponderile urmând să se schimbe progresiv pe măsură ce creditul avansează spre maturitate. Iar acești bani să reprezinte dublul sau chiar triplul unei chirii în aceleași condiții, în perioada respectivă. Câștigă libertatea financiară, dar marchează pierderea. Poate că într-un viitor nu prea îndepărtat prețurile imobiliarelor ar crește din nou și ar putea ca din vânzarea imobilului să acopere creditul, dar și sumele plătite, deci să nu fie deloc în pierdere. Sau nu.

Ok, dincolo de motivațiile și pierderile celui care dă casa în plată sunt efectele gestului său. Banca pierde bani, destul de mulți, își ia pe cap și problema administrării și valorificării unui portofoliu imobiliar, iar dacă nu dă faliment, ceea ce i-ar putea afecta pe deponenți, va înăspri cu siguranță condițiile de creditare. Piața imobiliară va fi și ea distorsionată, pentru că băncile vor prefera să marcheze pierderi mai mari dar să scape mai repede de activele toxice, ceea ce s-ar putea să le dea idei și altor plătitori de rate la credite ipotecare.

Să vedem acum care e drama împrumutatului, căruia banca îi ia casa și îl mai urmărește și până în mormânt ca să recupereze diferența de bani. De ce s-a ajuns aici? Pentru că împrumutatul a fost fie imprudent, acceptând un nivel de îndatorare nesustenabil pe termen lung, fie lacom, cumpărând o casă mai scumpă decât ar fi avut nevoie doar pentru că putea în momentul respectiv, fie s-a lăsat prostit de un bancher avid să-și facă targhetul lunar. Așadar, merită să acceptăm o distorsiune semnificativă a pieței bancare și probabil a celei imobiliare de dragul unor inconștienți, lacomi sau proști? Pentru că să ne înțelegem foarte clar, ei nu sunt poporul, ci doar o felie chiar minusculă din el.

Răspunsul rațional la această întrebare ar trebui să fie NU. DAR, pentru că întotdeauna există un dar, trebuie să luăm în calcul și contextul care a condus la această situație. Iar prima observație este aceea că această lege are un incredibil suport popular, manifestat inclusiv de cei care nu ar beneficia niciodată de prevederile ei, tocmai din cauza opoziției vecină cu isteria a sistemului bancar. Care, în mintea poporului obidit trebuie pedepsit. Și motive sunt, slavă Domnului, cu nemiluita. Pentru că după perioada romantică a țepelor și devalizărilor, sistemul bancar s-a consolidat dar a devenit arogant în raport cu clienții. Chiar nesimțit. Au impus clauze abuzive, au alergat cu limba scoasă după cotă de piață și profit, lăsând la o parte orice fărâmă de prudențialitate, au practicat dobânzi împovărătoare și gap-uri nesimțite la cursul valutar și ltoate astea sub privirile supraveghetoare dar indulgente ale Băncii Naționale. Iar ca un corolar al tuturor acestora stă declarația de ieri a guvernatorul Isărescu: “După cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale”…

Pe acest fond, nu e de mirare că un avocat șmecher ca Piperea, având în palmares ceva procese colective câștigate împotriva băncilor, a mirosit oportunitatea unei răzbunări globale pe sistemul bancar printr-o lege. Iar dacă a știut s-o împacheteze frumos, ca fiind  pansament pentru rănile poporului, n-a fost nicio problemă să găsească un parlamentar tenace care s-o introducă în procesul legislativ. Mai departe e doar marketing, de această dată însă unul politic.

Concluzia este că această lege, ne-economică și nedreaptă, așa cum a ținut să precizeze guvernatorul Isărescu, este de fapt o palmă răsunătoare și plină de obidă pe obrazul îngroșat al sistemului bancar și al protectorilor lui de la BNR. Nu știm dacă parlamentarii se vor ține tari pe poziții până la capăt sau vor ceda pe rând în fața lobby-ului agresiv al băncilor, lăsând legea dării în plată în plata Domnului. Dar cu siguranță sistemul va trebui să se miște cumva mai către consumator, că prea i-a trecut glonțul razant pe la ureche…

Tagged , , , , , , , , , ,

Halal..Halalai…Si securistii de la Eximbank

Sursa: Comisarul.ro

 

Înainte de a fi NUMIT de Ponta la EximBank, Halalai a ÎMPRUMUTAT UN MILION de EURO!

,,La fel cum vă pot spune că la EximBank s-a făcut un trafic de influență uriaș cu privire la numirile care s-au făcut acolo și va trebui să vedem evoluția Exim Asigurărilor și a Eximbank ca urmare a acestor numiri”, spunea Traian Băsescu în iulie 2014.

Procurorii DNA verifică o serie de coincidențe între numirea lui Traian Sorin Halalai la șefia EximBank și împrumuturi mari ale acestuia de la persoane fizice străine, în tranșe de sute de mii de euro cu puțin timp înainte de a fi numit.

Actionarul majoritar al EximBank este statul român care deține, prin Ministerul Finanțelor Publice, 95,37% din capitalul social. Prin EximBank sunt garantate unele operațiuni de export-import ale statului român. Ca urmare, situația de la EximBank este una care privește siguranța națională.

Practic, există suspiciuni privind posibila cumpărare a unor funcții de conducere la EximBank, procurorii având informații că „taxa” ar fi ajuns la un milion de euro.

Ori, persoana care l-a propus direct pe Halalai la conducerea băncii a fost primul-ministru Victor Ponta.

Iar această variantă este întărită și de faptul că mai multe persoane sprijinite de PSD au ajuns șefi la EximBank, deși nu întruneau condițiile legale, după cum reiese și din informările oficiale care au fost trimise șefului Cancelariei primului ministru, Vlad Stoica.

Din câte se pare, Vlad Stoica a fost persoana care s-a luptat pentru ca Halalai să ajungă în fruntea EximBank, postul cu cea mai mare leafă de la stat. În acest fel s-ar explica și cooptarea lui Stoica în conducerea Consiliului Director al EximBank, procurorii suspectând că la mijloc ar putea fi vorba de un „troc”.

 În 2012, când se pregătea schimbarea conducerii EximBank, Traian Sorin Halalai a împrumutat 250.000 de euro și, apoi, alți 550.000 de euro, fără perceperea vreunei dobânzi și pentru care a gajat cu unele terenuri deținute în Sectorul 4. Interesant este că în această perioadă în care părea să aibă nevoie disperată de bani cash, Halalai împrumută la rândul său 250.000 de euro, tot fără dobândă, unui alt cetățean român. Anchetatorii încearcă acum să reconstituie  „suveica”  împrumuturilor, pentru a verifica informațiile privind destinația finală a banilor împrumutați de cel care a fost impus la șefia EximBank.

În noiembrie 2012, Traian Sorin Halalai a devenit șeful EximBank, iar după puțin timp preia și frâiele Companiei de Asigurări – Reasigurări Exim România, unde EximBanc era acționar. După două săptămâni, Halalai deja își plătește din datoriile către creditorul grec, prin virament bancar.

Tagged , , , , , , , ,

In 20 de ani BRD a scos din Romania profituri de  aprox 2 miliarde de euro…Ati citit bine…da..”. Banca Ta, Profitul.BRD”-noul slogan al unei banci ….prietenoase

Sursa: Hotnews

“Banca ta, echipa ta”, asa se recomanda BRD in spoturile publicitare difuzate chiar in aceste zile in media. In spatele acestui slogan, nemultumirile propriilor salariati stau sa dea pe dinafara. Sindicatul din BRD-GSG va picheta sediul central al bancii in zilele de luni si marti( 9 Si 10 noiembrie 2015), intre orele 11:00-13:00, urmand ca actiunea lor sa se transforme in greva in toata regula, daca “patronatul BRD-GSG va avea aceeasi atitudine inflexibila”, spune seful sindicatului, Cristian Mocanu. BRD are aproape in fiecare an asemenea discutii, chiar daca ele nu razbat in presa. Dealtfel, in sistemul bancar local au mai fost inregistrate in trecut asemenea evenimente. Vezi mai jos un istoric al grevelor din bancile din Romania

  • Ce vor de fapt sindicalistii celei de-a doua banci ca marime ?

“Aceasta actiune de protest este determinata de esecul negocierilor contractului colectiv de munca”, spun sindicalistii din BRD-GSG. In urma concilierii din data de 26 octombrie 2015 au ramas nesolutionate urmatoarele revendicari ale salariatilor:

  1. 1.  informarea consultarea salariatilor in legatura cu proiectele de restructurare/reorganizare/optimizare cu impact asupra locurilor de munca
  2. 2. majorarea salariilor de baza cu 100 lei brut pentru toti salariatii cu minim 3 ani vechime in BRD la data de 30 iunie 2015 (reprezentind cota parte din inflatia neacordata in perioada 2009-2014);
  3. 3. pastrarea primei de participare a salariatilor la profit (patronatul a propus eliminarea acestui drept in schimbul suplimentarii primei de ziua bancii, suplimentare conditionata de atingerea unui obiectiv nefezabil din punctul nostru de vedere, respectiv pastrarea numarului de clienti activi);
  1. 4. acordarea unei prime de 700 lei net pentru procurarea de tinute conform cerintelor bancii (regulament intern), tinuta business pe care o asimilarn tinutei de lucru prevazute de Legea 319/2006;
  2. 5. protectia liderilor cu inca un an de la terminarea mandatului (acest drept a existat pina acum in contractul colectiv de munca dar patronatul nu doreste perpetuarea lui).

Sindicatul IMPACT avertizeaza ca, daca si dupa pichetare patronatul BRD-Groupe Societe Generale va avea aceeasi atitudine inflexibila, va declansa greva, conform prevederilor legii. Raminem preocupati de calitatea serviciilor asigurate clientilor, fara sa afectam interesele acestora, in conditiile asigurarii unui tratament decent al salariatilor din partea patronatului”, se arata in comunicatul transmis vineri de Sindicatul din BRD.

  • Scurt istoric al grevelor din banci

Primii angajati din banci care au amenintat cu greva au fost cei de la CEC. Se intampla in 2005, iar de atunci incoace au trecut prin faze asemanatoare angajatii Raiffeisen, BRD, BCR si cei ai inca vreo doua banci mici. Culmea este ca majoritatea grevelor au avut la baza revendicari de natura financiara, desi potrivit INS, salariile din sistemul bancar sunt printre cele mai ridicate.

1. CEC – 2005
Hotarati sa declanseze prima greva din sistemul bancar, salariatii CEC pun la indoiala performanta managementului. Matei Bratianu: “De doi ani sunt platiti directori si angajati ai Directiei de carduri, desi CEC nu a emis niciodata o carte de credit” Reprezentantii sindicatelor din CEC sustin ca in cazul in care salariile celor 9.000 de angajati nu vor fi majorate cu 25 la suta, mai mult decat dublu fata de oferta administratiei, incetarea activitatii la sucursalele CEC va deveni o certitudine.

2. Raiffeisen Bank -2005

Consiliul de coordonare al Sindicatului Raiffeisen Bank a luat decizia de a organiza protestul, incepand de astazi, intrucat administratia a luat “decizii abuzive si unilaterale” si in devafoarea salariatilor. Sindicalistii se refera la restructurarea salariatilor din unele compartimente ale bancii fara respectarea legii si a contractului colectiv de munca la nivel de unitate, la programul de lucru, la discriminarea salariatilor privind modul de evaluare si stimulare a acestora, dar si la refuzul sistematic de a dialoga cu sindicatul, potrivit Mediafax. Sindicalistii cer administratiei initierea si mentinerea unui dialog permanent intre sindicat si patronat, inclusiv obligatia patronatului de a invita delegatii alesi ai sindicatului la sedintele Consiliului de Administratie. “Nu renunta la actiunile de protest” Ei mai solicita respectarea programului de lucru de opt ore si a numarului de ore suplimentare prevazute de lege, afisarea orarului de lucru la toate sucursalele si agentiile din tara, anularea deciziilor de concediere emise fara consultarea sindicatului, precum si stabilirea de comun acord a criteriilor de evaluare, stimulare si promovare a salariatilor.

  1. BRD -2008

    A doua mare banca din Romania avea pregatita pentru inceputul acestui an o initiativa grevista, Sindicatul BRD amenintand ca ar putea declansa o greva pe fondul refuzului patronatului de a negocia noi salarii. “De doi ani nu ni s-au marit deloc salariile si nici primele. Foarte multi colegi au plecat deja la banci mai mici pentru ca li se ofera salarii duble. La noi nu s-a schimbat nimic si nici nu exista vointa din partea sefilor pentru a se negocia ceva”, a declarat un sindicalist din tara. Un alt angajat al bancii confirma tensiunile. ”Noi nu avem prima de Craciun si Paste ci doar una generala de Sarbatori, dar si aceasta a ramas la fel de mica pe cit era in 2005. In plus nu exista un pachet competitiv de stimulente, desi ni se cere de multe ori sa lucram peste program”, ne-a declarat un alt angajat.

    4. BCR -2008
    reşedintele Federaţiei Sindicatelor Independente din BCR, Ciprian Ionescu, a declarat marţi că angajaţii BCR vor intra de miercuri într-o grevă japoneză de trei zile, nemulţumiţi de programul de lucru, neplata orelor suplimentare, nerespectarea repausului săptămânal şi inegalităţile salariale.
    “Majoritatea salariaţilor BCR îşi încep munca la ora 9.00 şi o termină în jurul orei 20.00, fără a li se plăti orele suplimentare sau a fi compensate cu timp liber. Foarte mulţi angajaţi şi-au luat concedii medicale din cauza stresului prea mare”, a spus Ionescu. Liderul sindical a precizat că angajaţii BCR cu un an sau doi vechime au salarii aproape duble faţă de cei cu vechime mai mare, deşi fac aceeaşi muncă. Ionescu a adăugat că grilele de salarizare elaborate de patronat ar trebui să fie obligatorii, dar sunt doar orientative.

 

E drept, adevarul e undeva la mijloc. In mediul bancar local exista o lipsa acuta de bancheri adevarati, multi fiind adusi dinafara sistemului in perioada expansiunii bancare exponentiale. De cealalta parte, patronatele trebuie sa gaseasca o cale normala si transparenta de a restructura institutia de credit. Pentru ca o greva la o fabrica de confectii este infinit mai putin periculoasa decat una din mediul bancar. Odata pierduta increderea intr-o banca, lucrurile devin extrem de periculoase. Cu atat mai mult, sefii bancilor romanesti trebuie sa isi trateze angajatii poate cu mai mult tact si transparenta.

De notat faptul ca BRD a făcut un profit net de 380 milioane de lei la finalul primelor 9 luni ale anului 2015 , în comparație cu 38 milioane de lei în perioada similară din 2014, pe fondul diminuării costului riscului.

Soldul creditelor nete acordate de Grupul BRD la 30 septembrie 2015 a crescut cu 1,3% de la începutul anului, pe fondul creșterii portofoliului de credite retail cu 3,5%, susținut de creditele imobiliare.

“Rezultatele Grupului BRD la finalul primelor 9 luni ale anului 2015 au fost influențate de revenirea activității de creditare pe segmentul clienților persoane fizice și la nivelul categoriei marilor clienți corporativi, un declin substanțial al costului riscului și o gestiune proactivă a cheltuielilor. Revenirea graduală a cererii de creditare oferă semne încurajatoare de continuare a creșterii trimestriale a veniturilor”, a declarat Philippe Lhotte, CEO al BRD, portivit unui comunicat de presă.

Tagged , , , , , , , , , , , ,