Tag Archives: ratb

Mimetismul propunerilor electorale

Sursa: Sfin.ro

Analiza de mai jos este gratis, asta pentru că una mai bună nu găsiți nici pe banii cheltuiți de politicieni în campanie…

În primul rând, să ne distrăm cu mimetismul promisiunilor electorale. Citez dintr-un amplu articol publicat de Hotnews:

“Gabriela Firea propune incurajarea transportului public prin benzi dedicate RATB si amenajarea unei retele de piste pentru biciclete, ca alternativa la transportul cu masina personala… La capitolul parcari, Firea propune amenajarea unor parcari park&ride la principalele intrari in oras, tot in sensul descurajarii traficului auto in oras, dar si amenajarea de parcari de resedinta in marile cartiere de blocuri.

Nicusor Dan promite in linii mari dezvoltarea transportului public (modernizarea flotei RATB, benzi unice RATB, autobuzele sa aiba prioritate in intersectii), dezvoltarea unei retele functionale de piste pentru biciclete si parcari park&ride ca alternativa la transportul cu masina personala

Catalin Predoiu are cel mai complet program pe partea de mobilitate. Candidatul PNL promite, in linii mari, dezvoltarea transportului public, dezvoltarea unei retele functionale de piste pentru biciclete si parcari park&ride ca alternativa la transportul cu masina personala… Predoiu vrea sa termine si proiectele de infrastructura incepute, unele vitale pentru dezvoltarea orasului. Acesta vrea sa faca parcari in cartierele de blocuri si pe strazile unde se poate face sens unic.”

Din păcate pentru capetele seci, dezvoltarea transportului public (considerată cea mai importantă soluție de către toți candidații) – deși o măsură utilă pentru bucureșteni – alături de extinderea parcărilor și a unor străzi din interiorul orașului nu vor rezolva nici în proporție de 10% problema traficului aglomerat din oraș. Economiștii știu de ce. Pentru că, din principiu, creșterea capacității de rulare nu reduce aglomerația. Aceasta este „legea fundamentală a ambuteiajelor”. Pe de o parte, construcția de drumuri sau lărgirea străzilor existente încurajează populația să se deplaseze cu automobilul. Pe de altă parte, investiția în transportul public eliberează traficul, ceea ce are pe termen lung același efect, anume stimularea folosirii automobilului. Practic, în ambele cazuri aglomerația sporește la loc.

Hai să ne gândim de unde vine problema aglomerației, de fapt. Tot se spune că Bucureștiul este un oraș subdezvoltat deoarece nu are un transport public pus la punct. Asta este doar parțial adevărat. Iar o idee doar parțial adevărată repetată de toată lumea devine, de fapt, o idee greșită. Bucureștiul este un oraș aglomerat cu oameni, în primul rând. Are o densitate a populației specifică marilor orașe din țările slab dezvoltate, precum Mexico City, Istanbul, Sao Paulo, sau din state foarte populate, precum Singapore.

Densitatea populatiei

În Mexico City timpul pe care un șofer îl pierde zilnic în ambuteiajele de circulație ajunge la 57 de minute. Un șofer pierde zilnic în medie în traficul bucureștean 51 de minute, iar anual, 196 de ore. Altfel spus, o persoană pierde în trafic o zi lucrătoare (8 ore) la fiecare două săptămâni. Într-un an se pierd 25 de zile lucrătoare – adică o retezare a productivității cu circa 10%. Aceasta înseamnă producție nerealizată sau scurtarea timpului petrecut alături de cei dragi, cu educația copiilor sau pentru treburile gospodăriei. Dacă cifrele nu vă spun nimic, deși ar trebui să vă spună, atunci imaginați-vă că Bucureștiul se confruntă cu aceeași problemă cu care se confruntă întreaga țară – lipsa drumurilor rapide; doar că deși scara geografică este mai redusă, problema este mai acută.

Din păcate, politicile puse în practică până acum nu au rezolvat problema aglomerației în trafic și nici nu o vor rezolva pe viitor. Ele intră în contradicție cu bunul simț economic și cu lecțiile oferite de alte orașe din lume. Primăria Bucureștiului a încercat să descongestioneze traficul prin cele mai proaste măsuri posibile:

  • Construcția de pasaje rutiere și lărgirea unor bulevarde
  • Creșterea numărului de locuri de parcare

Aceste măsuri nu sunt doar foarte costisitoare, dar efecte lor reale ricoșează exact împotriva intențiilor mărturisite ale celor care au decis aceste investiții. De exemplu, cu cât crești numărul de locuri de parcare, cu atât lumea este mai tentată să circule cu automobilul.

De ce este Bucureștiul atât de aglomerat? Din cauza planificării comuniste, pe care unii ar vrea să o continue, din păcate. Deoarece Ceaușescu a înghesuit lumea în ghetouri – aceeași lume care urma să-și ia frumos rația în Circurile Foamei. Infrastructura de transport primitivă și polarizarea socială la nivel de țară (Bucureștiul este mult mai bogat decât media națională) a determinat populația să cumpere și să se deplaseze cu automobilele. Astfel, se constată că densitatea mașinilor raportată la populație este mai ridicată în București decât în multe orașe vest-europene, unde totuși puterea de cumpărare este mult mai mare. Cu 473 de autoturisme/1000 locuitori, Bucureștiul depășește orașe precum: Frankfurt, 455/1000 loc.; Munchen, 425/1000 loc.; Stockholm, 400/1000 loc.; Amsterdam, 390/1000 loc.; Paris, 390/1000 loc; Manchester, 360/1000 loc; Londra, 360/1000 loc.; Rotterdam, 380/1000 loc.; Liverpool, 350/1000 loc. Peste ocean, în orașul New York doar jumătate din familii dețin o mașină; mai mult decât atât doar 23% din familiile care locuiesc în Manhattan dispun de autoturism.

Experiența internațională arată că nu există o soluție unică pentru rezolvarea problemelor de trafic. În toate cazurile fluidizarea traficului și reducerea poluării au fost urmărite printr-un pachet de măsuri.

  1. Introducerea unei taxe de acces în zona centrală

Este cea mai simplă și eficientă măsură de descongestionare a traficului, singura cu efecte durabile. Exemple de orașe în care a fost implementat sistemul de taxare pentru mașinile care intră în centru: Londra (2003); Singapore (1975; 1998 electronic); Stockholm (2007); San Diego (1996); Milano (2012).

În mod similar, municipalitatea ar putea implementa un sistem similar, care să vizeze bulevardele aglomerate din centrul Bucureștiului (zona Unirii – Universitate – Romana – Victoriei).

Studiile efectuate arată că taxarea traficului este o măsură impopulară înainte de implementare, dar este agreată de cetățeni după ce efectele pozitive ale acesteia devin vizibile. Esențial pentru implementare acestui sistem este convingerea populației că el nu reprezintă doar o altă taxă pentru bugetul municipalității, ci o măsură logică de rezolvare a dezechilibrului dintre numărul automobilelor și capacitatea limitată a străzilor.

Motivația din spatele acestei măsuri este următoarea. Știm cu toții că oferirea unor servicii gratuite tinde să atragă un număr virtual nelimitat de cumpărători și astfel să submineze furnizarea respectivului serviciu. O zicală celebră afirmă: „Nimic nu este gratis!” În prezent bucureștenii trăiesc cu iluzia că circulația pe drumurile orașului este gratuită, dar în realitate descoperă în fiecare zi contrariul: timpul mare petrecut în trafic, costul cu carburantul consumat la semafor, aerul poluat pe care ajungem să-l inhalăm. Și aceste pagube sunt suportate în bună măsură de întreaga populație. Taxarea traficului nu face decât să transparentizeze aceste costuri și să le așeze pe umerii celor care decid de bunăvoie că și le pot asuma (de exemplu, oamenii care vor să circule mai mult cu mașina personală vor plăti corespunzător).

  1. Modernizarea transportului public într-o manieră care să atragă călători

În marile orașe ale lumii rețeaua de metrou are stații frecvente, care încurajează publicul să folosească acest serviciu. La Paris metroul are 245 de stații răspândite pe o suprafață de doar 87 km2 în timp ce de metroul din București acoperă cu doar 51 de stații o suprafață de 5 ori mai mare. În orașele din Statele Unite sau Canada distanța dintre stații este de maxim 400-500 metri în centrul orașului și de circa 1 km în suburbii. Rețeaua de metrou din București, care are o densitate mai mare a populației, a fost concepută cu distanțe de 1,5-1,7 km între stații, prea mari pentru ca acest serviciu public să funcționeze la parametri optimi. Rezultatul? Nu doar aglomerația din transportul de suprafață, ci și problemele de rentabilitate de la Metrorex.

  1. Descurajarea traficului prin limitarea numărului de locuri de parcare

În marile orașe ale lumii doar 10-20% din locuințe au asigurat un loc de parcare. Construcția de spații de birouri sau clădiri rezidențiale cu locuri de parcare încurajează deținerea de automobile. Dacă clădirile de birouri nou construite asigură locuri de parcare, atunci angajații lor sunt încurajați să vină cu mașina la serviciu, sporind aglomerația în trafic.

În București HCGMB 66/2006 a prevăzut un  număr minim de locuri de parcare și 10 000 euro amendă pentru fiecare loc de parcare nerealizat. Paradoxal, hotărârea nu a fost respectată, de exemplu nici în cazul imobilului în care funcționează Primăria Capitalei.

Ideea care trebuie reținută oricum este că nu construcția de parcări va ușura traficul, ci tocmai lipsa acestora!

  1. Stimularea companiilor de a-și răsplăti angajații care nu vin la serviciu cu mașina

În cadrul acestui plan firmele plătesc angajaților o sumă de bani pentru a nu veni cu autoturismul personal la serviciu. Primăria poate determina acest comportament din partea agenților economici fie prin impozitarea diferențiată a locurilor de parcare fie prin deduceri de la plata taxelor locale.

  1. Diminuarea traficului prin penalizarea călătorilor singuratici

Conform unui studiu circa jumătate din șoferii înregistrați în trafic la orele de vârf circulă singuri în mașină. Faptul că mulți șoferi bucureșteni folosesc automobilul pentru deplasarea strict personală este confirmată de analize independente care arată că numărul de ocupanți per mașină este de doar 1,3.

  1. Dezvoltarea conceptului de „car sharing” și deschiderea către metodele moderne de taximetrie (Uber).

„Ride sharing-ul” este o metodă de reducere a numărului de automobile din trafic. Din pacate, Nicușor Dan a anunțat că este supărat pe taximetriștii-pirat și că o se dea milităria jos din pod…

  1. Creșterea tarifelor de parcare

În Praga tariful de parcare variază între 1,1-1,5 euro/oră. În Budapesta tariful este între 0,56-1,7 euro/oră. În București tariful este de 0,33 euro/oră, mai mic decât prețul perceput în unele centre comerciale.

În concluzie, economistul vine și zice: orice dezechilibru sesizat este o problemă de cerere și de ofertă. Prea multe mașini pe prea puține drumuri. Problema este că dacă mărim drumurile vom atrage alte și alte mașini, deci soluția este să diminuăm mașinile. 

Ambuteiaj

(sursa)

Sigur, e impopular și de-a dreptul prostesc să diminuezi mașinile într-un oraș afectat de moștenirea comunismului, fără să asiguri un transport public adecvat mai întâi. Dar cea mai proastă soluție ever este să construim pasaje, poduri și alte nebunii, așa cum am făcut cu Pasajul Basarab (umplut integral, la ore de vârf) sau cu pasajul de la Piața Presei (în urma căruia Kiseleff este umplut integral), cheltuind zilioane de euro doar pentru ca băieții deștepți să aibă cum să petreacă la Monaco sau în Caraibe. Centura Bucureștiului este o necesitate, asta este o altă problemă, dar candidații doar se bagă în seamă pe acest subiect, pentru că nu dispun de autoritatea necesară definitivării proiectului și n-au nici bani.

Tagged , , , , ,

Dosarul Microsoft: caracatiţa politică din spatele distribuitorilor de licenţe software

Sursa: Dobrogea TV

Sorin Eftene – Microsoft Romania

Fostul director general al Microsoft România, Sorin Eftene a fost audiat marți mai bine de șase ore de către procurorii DNA într-un dosar cu o miză uriașă, în care mai sunt implicate numele unor politicieni care au deținut sau dețin funcții publice importante, scrie nasul.tv

Încă din 2013, numele Microsoft a fost deja vehiculat într-un scandal internațional legat de șpaga care are fi fost oferită unor oficiali guvernamentali români pentru încheierea unor contracte cu statul. Analizarea listei de firme care au prins constracte pentru furnizarea de licențe software Microsoft, regăsim personaje pestrițe, puternic conectate politic. În ciuda reputației firmei în domeniul tehnologiei, Dosarul Microsoft România pare să confirme rapoartele firmelor de audit internaționale, care arată că marile corporații au tendința, atunci când vor să intre pe o piață nouă, să se conformeze ”culturii organizaționale locale”. Iar ”cultura organizațională” (mai exact modul de obținere al marilor contracte cu statul) din România o cunoaștem.

România Curată vă prezintă un dosar (rezumativ) al conexiunilor dintre distribuitorii de licențe Microsoft în România și mediul politic și instituțional autohton.

De la Loganul de 70.000 de euro la vânzător de Microsoft

Una din firmele care a prins mai multe contracte de furnizare software Microsoft către statul român este Ager Business Tech SA. Firmele din familia Ager au livrat licențe Microsoft către Nuclearelectrica, ASE București, Societatea Română de Televiziune.

Patronul acestei firme, Bogdan Savin, a vândut Poliției Române 1500 de Dacia Solenza Politiei Romane și 6000 de Loganuri, în mandatele a trei miniștri de coloraturi politice diferite (Ioan Rus, Vasile Blaga și Cristian David). El este cel care a reușit performanța amuzantă de a inventa Loganul de 70.000 euro, în mandatul lui Cristian David la Ministerul de Interne. Suma a fost atât de umflată, încât însuși Traian Băsescu, președintele în exercițiu al României (și posesor de Logan), a ieșit public în urma unei ședințe a CSAT, reclamând prețul aberant. Ulterior, Ager a sponsorizat campania prezidențială a lui Traian Băsescu pentru al doilea mandat. De asemenea Savin, prin Ager Leasing, a vândut 1500 de Loganuri și SRI-ului, în ultimele zile de mandat ale lui Radu Timofte, conform agenției NewsIn, dar și 1700 de mașini către Electrica în 2004.

În spatele afacerilor lui Bogdan Savin se află și trei offshore-uri: Semper Continental LLC (Delaware), Fabius International LLC (Delaware) și Burren s Action PLC (Republica Dominicană), înființate de Laszlo Kiss, arestat în Dosarul PSV, alături de Liviu Luca și SOV pentru devalizarea PetromService, conform research-ului făcut de jurnaliștii de la Organized Crime and Corruption Reporting Project (https://reportingproject.net/occrp/) , mai arată nasul.tv

micorsoft-dosar

Ginerele liderului sindical din învățământ, furnizor major de software pentru stat

DIM Soft SRL este o firmă administrată de Florica Claudiu Ionut, ginerele lui Aurel Cornea, ex-presedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI). În iulie 2009 SRL-ul DIM Soft SRL a încheiat un contract de 100 de milioane euro cu Ministerul Comunicațiilor pentru închirierea unor licențe Microsoft, necesare sistemelor informatice din administrația publică. Scandalul imens generat de sumele uriașe pe care micuțul SRL a pus mâna, l-au determinat pe Ministrul Comunicațiilor să anuleze licitația. Andrei Iliescu, Adrian Ujeniuc și Marius Ioan Ardeleanu, cei trei acționari, au vândut compania firmei elvețiene D-CON.NET AG, care l-a pus administrator pe Florica Claudiu Ionuț, personaj care a reușit să cîștige din nou contractul de 100 milioane. De menționat e că același Florica Claudiu a fost și primul director al Fujitsu Siemens Computers GmbH, reprezentanța românească, cea care a încheiat cu Guvernul Năstase mega-contractul pentru achiziția de licențe Microsoft pe mulți ani.

Printre clienții DIM Soft SRL s-a numărat și ANAF-ul lui Sorin Blejnar. Conform unui articol al lui Adrian Popescu, publicat pe România Curată, Florica Claudiu Ionuț este actionar și în : Abacus Systems&Software SRL , firmă abonată la contracte pe IT: SPP, MAI si Ministerul Educatiei. Printre clienții de produse Microsoft ai firmei DIM Soft SRL se numără și Conpet SA Ploiești, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalul Universitar de Urgență București, Electrica SA, Poșta Română, RATB, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Firma de familie din cadrul Romgaz, pricepută la vândut Microsoft

Un alt furnizor de licențe Microsoft pentru stat este Gama Computers SRL. Spre deosebire de firmele cu aplecare globală, care prind contracte cu instituții cât se poate de diverse, Gama Computers este una focusată pe o nișă foarte îngustă: Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaș. Astfel, Gama Computers a încheiat în intervalul 2007-2013 cel puțin patru contracte de livrare a pachetului Microsoft Enterprise, în valoare de 2 milioane euro. Lor li se adaugă patru contracte de aproape un milion de lei câștigate în intervalul 2011-2014 pentru livrarea de produse Oracle, dar și multe alte contracte pentru o paletă largă din domeniul IT, de la servicii la tehnică de calcul sau construcția de rețele de fibră optică. Deci cam tot ce ține de IT. De menționat este că firma Gama Computers este o companie dedicată proiectelor de gaze naturale. Astfel, din totalul de 32 de contracte încheiate cu statul, 13 sunt cu Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. și 17 cu Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Mediaș. Doar două sunt încheiate cu alte instituții (Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, respectiv Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca). România Curată a găsit o explicație pentru apetitul acestei firme pentru companiile de stat din domeniul gazelor naturale. Gamma Computers SRL, a fost fondată de Grusea Ionel, a cărui soție, Grusea Veronica Rodica, este șefă de serviciu la ROMGAZ.

Constanța a mers pe mâna familiei consilierului lui Nicușor Constantinescu

Un alt furnizor de licențe Mircosoft pentru autoritățile publice locale din Constanța este Expertissa Constanța SRL, despre care România Curată a publicat recent o investigație. Firma Expertissa Constanța îl are ca acționar majoritar pe Ion Colțan, despre care, în 2010 site-ul local ziuaconstanta.ro a descoperit că are fratele, Niculae Colțan, angajat pe postul de consilier al lui Nicușor Constantinescu, iar pe nepoata sa, Simona Cristina Colțan, pe postul de consilier debutant. În intervalul 2009-2012, administrator și director general al Expertissa Constanța SRL a fost Daniel Georgescu (consilier local la Constanța, din partea PSD), numit de Guvernul Ponta I l-a numit pe Daniel Georgescu director general al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile S.A. Din același grup de firme face parte și Expertissa HQ, care a furnizat software Microsoft pentru Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Industrială.

Afacerile fondate de deputatul RTV Sebastian Ghiță , vânzătoare de licențe Microsoft

Asesoft Internațional SA, despre care presa a vuit îndelung, business în spatele căruia s-au aflat mai mulți membri ai familiei Ghiță, este de asemenea unul din dealerii de Microsoft. La momentul actual societatea este controlată de Minasee Holdings Ltd (Cipru) – (99,43%) şi Cristian Năstăsoiu – (0,57%). Astfel, Asesoft a fost furnizor de licențe Microsoft în valoare de 270.000 euro pentru Operatorul Pieței de Energie Electrică OPCOM S.A. Ghiță a făcut parte și din acționariatul SC TeamNet International SA, firmă care a prestat servicii de consultanță pentru implementarea platformei microsoft office sharepoint 2007 și dezvoltarea de fluxuri de documente pentru Societatea Comerciala Filiala de Distributie a Energiei Electrice “Electrica Distributie Transilvania Sud” S.A. și a furnizat licențe Microsoft către SC Apă Cbala 2000 S.A. Pitești.

Candidat la Camera Deputaților din partea PD

Firma Pro Sys SRL, fondată de Bărbieru Petrișor, fost candidat la Camera Deputaților din partea PDL, a vândut în 2007 licențe Microsoft Primăriei Sectorului 3, condus de PDL-istul Liviu Negoiță, la acel moment. Conform ziarului Ring, Pro Sys SRL a prins o mulțime de contracte cu statul, inclusiv cu instituții constrolate de PDL, cum ar fi Ministerul Transporturilor în mandatul Ancăi Boagiu, MDRT, MAE, SGG, Senatul, Institutul Pentru Tehnologii Avansate dar și unor instituții ca DNA, căruia i-a livrat echipamente de ascultare. Curtea de Conturi a României, Societatea Națională a Lignitului Oltenia, U.M. 0975 București și alte unități militare.

Donator al PNL și PDL, în fieful fraților Flutur

Firma Elsaco Electronic SRL din Botoșani, a comercializat la rându-i licențe software RAR, Secretariatului General al Guvernului, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași , UMF Târgu Mureș. Firma Elsaco apare, conform presei locale din Moldova, în Monitorul Oficial, pe listele sponsorilor PNL și ulterior, după înființarea PDL, drept sponsor al ultimului menționat (http://www.desteptarea.ro/elsaco-electronic-sponsorul-pnl-de-la-grupul-2-cogenerare/). Presa locală consideră firma Elsaco ca apropiată a fraților Cătălin și Gheorghe Flutur (http://botosaninews.ro/174014/administratie/scandalos-primaria-botosani-amendata-cu-peste-3-milioane-de-euro/). De asemenea, o altă firmă din grup, Elsaco Solutions, a comercializat la rându-i produse software către diverse instituții ale statului.

Partenerul lui Victor Paul Dobre, de la Galați, dădea licențe Universității din Galați

Firma Calcnet SRL din Galația a furnizat licențe software Microsoft către Universitatea Dunărea de Jos Galați. Unul din asociații din Calcnet, Laurențiu Milea (decedat în vara anului trecut), a fost unul din partenerii de afaceri și din apropiații lui Victor Paul Dobre, fost secretar de stat în cadrul MIRA și ministru delegat pentru administrație în MAI. Laurențiu Milea a fost consilier județean în CJ Galați până la deces. Deși Calcnet a încheiat numeroase contracte pe IT cu statul român (Apaterm SA Galați, ANIF-Sucursala Moldova de Sud-Galați, CFR- Regionala de Transport Feroviar de Calatori Galați), majoritatea, 23 dintre acestea, au avut ca partener Universitatea Dunărea de Jos Galați.

Acestea sunt doar o parte din firmele care vând/au vândut licențe Microsoft către instituții ale statului din România și care au legături cu personaje conectate politic sau instituțional de entitatea statală achzitoare. Cea mai mare felie din tort o dețin companiile de profil din domeniu care adesea au și investitori străini în spate, dintre care enumerăm: Asseco SEE SRL, Crescendo International SRL, Q’NET International SA, Net Brinel, Romsoft, Power Net Consulting. Radix, Ness România și celebra Fujitsu Siemens Computers GmbH Viena. Radix și Ness au ca element de legătură faptul că au fost conduse de Dragoș Nicolăescu, fostul director al Fujitsu Siemens.

Cel mai spectaculos contract cu statul român pentru achiziția de licențe

De departe cel mai interesant contract al statului pentru achiziția de licențe Microsoft e cel anunțat de MCTI în primăvara lui 2009, pe care îl reproducem Integral:

Achizitionarea dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale

Valoarea estimata fara TVA: intre 20,000,000 si 200,000,000 EURO

Anunt de participare numarul 78087/22.05.2009

Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor

LICITATIE DESCHISApentru achizitionarea dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare

Minim 150.000 produse software……………………………..Maxim 500.000 produse software

Durata contractului sau termenul pentru finalizare

Incepand de la 31.07.2009 pana la 31.12.2012

Se solicita ca ofertantul sa fie Large Account Reseller, Gold Partner avand cel putin urmatoarele competente: Licensing Solutions, AdvancedInfrastructure Solutions, Network Infrastructure Solutions, Security Solutions, Learning Solutions6.

Serviciul Juridic al Institutiei

Adresa postala: Bulevardul Libertatii, numarul 14, sectorul 5, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 050706, Romania, Tel.023114119, Email: rosita@mcsi.ro, Fax: 0213114119, Adresa internet (URL): www.mcsi.ro

VI.5) Data expedierii prezentului anunt

21.05.2009 15:00

Se pare că problemele în justiție pe care o serie de miniștri și de înalți oficiali români le au, sunt legate de ispitele generate de acest “banal” anunț de pe SEAP.

1920x1080

Scurt istoric al controverselor din jurul Microsoft

Wall Street Journal publica în martie 2013 un articol în care anunța că Departamentul Justiţiei din SUA și Comisia pentru Schimburi Comerciale şi Securitate Financiară, cercetează Microsoft într-un caz de posibilă mituire a unor oficiali guvernamentali din România, Italia şi China pentru a obţine contracte cu statele respective. Totul a pornit de la afirmația unui fost reprezentant al Microsoft din China, că firme intermediare partenere ar fi mituit oficiali pentru a furniza licențe MCTI din România.

Microsoft România își optimizează fiscal activitatea, exportând banii în Irlanda

Microsoft vinde software în România după “un model de business indirect”, prin reţeaua de distribuitori, care-l cumpără nu de la Microsoft România, ci de la Microsoft Irlanda. Acest lucru convine de minune corporației americane, care în Irlanda plătește un impozit mai mic decât cel pe care l-ar plăti dacă pe contracte ar scrie că sunt încheiate cu filiala din România. Un artificiu scriptic care sporește profitul și micșorează impozitele de care ar trebui să beneficieze statul român. Subliniem că o fracție din veniturile generate în țara noastră sunt remise ulterior de nodul regional din Irlanda, ca bonificație pentru “serviciile de marketing şi vânzare” desfăşurate. Restul cifrei de afaceri a Microsoft România e completată cu “servicii de consul­tanţă şi suport” pentru proiectele complexe, contorizate ca “man-hours”.

În intervalul 2000-2013, cifra de afaceri a Microsoft România a fost de peste 723 milioane lei, cu un profit de 81,45 milioane lei.

După ce anterior șeful Secratariatului General al Guvernului (SGG), Ion Moraru, a fost chemat să depună mărturie de două ori în calitate de martor, ieri, Sorin Eftene, fostul șef al Microsoft România, a fost audiat timp de șase ore la DNA, în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită, în care sunt cercetați și Valerian Vreme (fost ministru al Comunicațiilor) și Daniel Funeriu (fost ministru al Educației și consilier prezidențial la Cotroceni). DNA a precizat într-un comunicat că “obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”.

tastatura bani

Potrivit Mediafax, care citează surse judiciare, procurorii DNA vizează trei contracte referitoate la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013:

-Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, (105 milioane de dolari, perioada de derulare 2004-2009)

-Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între MCSI şi consorţiul D-CON.NET (96 de milioane de euro, perioada de derulare 2009-2013)

-Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei (124 de milioane de euro).

În mai 2013, s-a decis ca raportul Corpului de Control al premierului în urma verificărilor activității MSI și a Ministerului Educației pe perioada 2009-2012 să ajungă la DNA. În conținntul acelui raport se arată că împuternicirea acordată MSI pentru achiziția de licențe Microsoft a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de Vreme şi Funeriu şi aprobată de premierul Boc, notă în care inspectorii Corpului de Control s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziție.

Tagged , , , , , , , ,