Tag Archives: Republica Moldova

Acum câteva zile, RAFO Onești a reintrat în insolvență, după 5 ani. În presa din Republica Moldova se vorbește de un nou patron

Sursa: Sfin.ro

Compania Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al RAFO Oneşti, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice.

Vândută la fier vechi

Informaţia se regăseşte în propunerea acţionarului majoritar ce urmează să fie discutată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, care va avea loc în data de 18 februarie. „Datorită situaţiei financiare a RAFO, îl împuternicesc pe directorul general RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti. Sumele obţinute din vânzarea instalaţiilor vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinerea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice. „Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second-hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare-cumpărare a utilajelor”, se arată în comunicat.

Creditorii au termen până pe 11 decembrie pentru a-și înregistra creanțele, tabelul preliminar al acestora urmând să fie publicat până pe 31 decembrie și definitivat până pe 25 ianuarie 2017. Prima ședință a adunării creditorilor va avea loc cel târziu în data de 5 ianuarie anul viitor.

Magnatul din umbră

Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile RAFO, iar restul de 3,48% aparţin mai multor acţionari. La rândul său, Petrochemical Holding este deţinută de către magnatul rus Iakov Goldovsky. Rafinăria de la Oneşti a fost cumpărată în anul 2009 de către Goldovsky, care a deţinut colosul petrochimic Sibur din Rusia până la venirea la putere a lui Vladimir Putin. El a pierdut controlul asupra Sibur în anul 2002, când a ajuns în curtea Gazprom. Oligarhul a stat atunci în închisoare timp de şapte luni, fiind acuzat de delapidare. Ulterior, el a fost eliberat, a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochmeical Holding în Austria.

Cronica unui eșec

Ultimul an în care rafinăria din judeţul Bacău a mai produs motorină sau benzină a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse. Cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute în anul 2009. În toamna anului trecut, acţionarii RAFO Oneşti au aprobat reducerea capitalului cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice şi pentru a evita dizolvarea companiei. RAFO se află într-o situaţie dificilă de foarte mulţi ani, astfel că reducerea capitalului a avut loc cu scopul de a compensa pierderile reportate, care se ridicau la 1,92 miliarde de lei la finele anului 2013.

Scandal după scandal

De-a lungul timpului, RAFO a fost implicată într-o serie lungă de scandaluri, unele dintre acestea lăsându-se cu ani grei de închisoare. În luna octombrie 2014, omul de afaceri Marian Iancu, fost proprietar al rafinăriei, a fost condamnat definitv la 12 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul RAFO, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Alături de acesta, au mai fost condamnaţi Constantin Mărgărit şi Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu – n.r.) la câte zece ani de închisoare, Elenkalan Hazrettin şi Alex Martin (fost Akaroglu Cuneyit) la câte nouă ani de închisoare, Marius Turică şi Gheorghiţă Iancu, la câte şapte ani de închisoare, dar şi Silviu Neacşu la doi ani şi nouă luni de închisoare cu suspendare. De asemenea, magistraţii au mai decis să confişte de la Marian Iancu peste 215 milioane de dolari şi 13 milioane de euro.

Acuzaţiile au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Fisc. Mai exact, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat prin neplata impozitului pe profit în sumă totală de 80,62 milioane de lei şi prin TVA dedus ilegal în valoare de 55,03 milioane de lei, rezultând un prejudiciu total de 135,65 milioane de lei.

Dosarul Carom

Un alt dosar ajuns în instanţă este Carom. În luna decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, acuzaţiile fiind de înşelăciune şi spălare de bani.
Decizia nu este, însă, definitivă. Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom Oneşti şi au prejudiciat-o cu 143,4 milioane de lei (1.434 de miliarde de lei vechi), sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

Ce a gândit Ceaușescu

În 1956 Guvernul comunist înfiinţează Platforma Petrochimică Borzeşti, aici fiind construită Rafinăria 1 Oneşti, care procesa ţiţei nesulfuros din ţară.Între 1979 și 1980 a fost pusă în funcţiune Rafinăria 2, care procesa ţiţei sulfuros din import. România mai are acum doar 4 rafinării, 3 funcționale. Dacă în perioada de glorie România avea o capacitate de rafinare de 34 de milioane de tone pe an şi un număr de zece rafinării, astăzi doar trei rafinării mai realizează carburanţi, respectiv Petrobrazi (Petrom), Petromidia (Rompetrol) şi Petrotel (Lukoil), în vreme ce, la Vega, grupul Rompetrol produce bitum. Dintre celelalte, Arpechim se află în conservare, iar statul speră ca investitorii care vor prelua Oltchim să cumpere şi Arpechim, care îi furnizează materie primă. În afară de RAFO, celelalte rafinării din ţară sunt Astra Română, Steaua Română, Dărmăneşti şi Suplacu de Barcău.

Planul lui Ceauşescu a fost să deschidă cât mai multe rafinării, astfel încât să prelucreze ţiţei importat din statele aflate în Orientul Mijlociu, cu care România întreţinea relaţii bune în perioada comunistă. Ulterior, carburanţii erau exportaţi, scopul final fiind aducerea de valută în ţară.

Cum a ,,murit,, RAFO pe mâna Iacubov-Hrebenciuc-Iancu

În 1991 RAFO Oneşti este înregistrată ca societate de sine stătătoare, compania nefiind inclusă în Petrom. A fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni (59,9%) de către consorțiul format din Imperial Oil (deținută de Corneliu Iacubov) și Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Compania Canyon Servicos este împarțită între firmele Merrydown și Meadowside Management, cu sediul în Insula Navis (paradis fiscal) și sunt conduse de Jorge Rivera și Carlos Apodaca, doi avocați care reprezintă interesele cunoscutului lider PSD Viorel Hrebenciic.

Firma britanică Balkan Petroleum a preluat de la acest consorțiu pachetul majoritar în anul 2003. În spatele acesteia se afla Marian Iancu. Compania Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziționat Balkan Petroleum în noiembrie 2006, devenind acționarul majoritar.

În 2007 s-au plătit datoriile istorice

RAFO Onești a intrat în procedură de reorganizare judiciară în aprilie 2004, fiind cel mai mare datornic la buget. La acel moment, conform Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, Gabriel Bivolaru ar fi fost „stăpânul din umbră” al RAFO Onești. La sfârșitul anului 2004, guvernul Năstase a aprobat ștergerea datoriilor, convertindu-le în acțiuni. În iulie 2005, compania Calder A a preluat pachetul majoritar de acțiuni la RAFO. În spatele Calder A se afla fondul PMG-Privatstiftung, condus de omul de afaceri rus Yakov Goldovsky. În 2007, AVAS a ridicat gajul instituit asupra acțiunilor rafinăriei, investițiile asumate prin contractul de privatizare fiind efectuate. Până în noiembrie 2007, RAFO Onești a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în suma de 898 milioane de RON (aproximativ 250 milioane euro). Tot în noiembrie 2007, acționarii RAFO Onești au aprobat majorarea capitalului social la 2,01 miliarde lei (570 milioane euro). În mai 2007, RAFO Onești a preluat Rafinăria Dărmănești ca punct de lucru. Rafinăria a fost cumpărată, în anul 2009, de Petrochemical Holding, proprietatea fostului oligarh rus Iakov Goldovskiy. Ulterior Goldovskyi a fost arestat pentru șapte luni după care a fost eliberat, a părăsit Rusia și a înființat Petrochemical Holding în Austria, companie aflată printre primele din Europa la producerea de PET-uri.Pe 3 februarie 2015, compania austriacă Petrochemical Holding, acționar majoritar la RAFO, a anunțat că va închide și va vinde la fier vechi rafinăria de la Onești.

S-a vândut din nou?

În presă din Republica Moldova s-a vorbit despre vânzarea companiei în 2016. ,,Rafinăria petrolieră de la Oneşti, a treia că mărime din România, are un nou proprietar în persoana omului de afaceri Vitali Cebanu. Portalul mold-street.com notează că rafinăria nu mai funcţionează din 2008, perioadă în care Rafo a înregistrat pierderi de peste 400 de milioane de dolari.Contactat de TVR Moldova, omul de afaceri a evitat să dea detalii despre tranzacție,,.

Tagged , , , , , ,

Adevarata fata a afacerilor in Republica Moldova

Sursa:timpul.md

Declarațiile primarului de Orhei, Ilan Shor au fost structurate într-un proces verbal care a fost publicat pe internet. Potrivit documentului, Shor vorbește în cadrul audierii, care a avut loc pe dată de 13 octombrie despre relaţia sa cu Vlad Filat.

(UPDATE 15:00) Probele găsite de procurori şi ofiţerii CNA în urma percheziţiilor în dosarul în care este bănuit deputatul Vlad Filat confirmă o parte din depoziţiile date de denunţător şi urmează să fie investigate. Procuratura Generală informează că procurorii examinează mai multe documente acumulate în cadrul urmăririi penale în vederea formulării învinuirii. Tot astăzi, câţiva martori au fost citaţi pentru audieri în acest dosar, transmite IPN.

Potrivit depoziţiilor, Ilan Shor a declarat că l-a cunoscut pe Vlad Filat în 2008 într-un club din Chişinău. Ulterior, în 2010, Shor i-ar fi transmis lui Filat 500.000 de dolari în numerar, dar şi alte cadouri în sumă de 30.000 de dolari. Asta pentru că ex-premierul ar fi încetat să îi pună beţe în roate într-un scandal legat de magazinele duty free ale lui Shor. Totul s-ar fi întâmplat chiar în cabinetul de serviciu al fostului premier. Cei doi au ajuns la înţelegerea ca Ilan Shor să devină Consul onorific al Republicii Moldova în Federația Rusă.Ulterior, Vlad Filat ar fi solicitat un milion de dolari de la Ilan Shor pentru ca să susţină prin hotărâri de Guvern businessul cu produse petroliere al afaceristului. Suma a fost transmisă în două etape, la fel în cabinetul premierului din sediul Guvernului.

 Procesul-verbal și mărturia lui Shor se întinde pe zece pagini.

După cum declară și ieri procurorul general Gurin, în perioada anilor 2010-2013, Vladimir Filat, exercitând funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, a estorcat și primit de la directorul Dufremol, Ilan Shor, mijloace financiare bunuri ce nu i se cuvin, în sumă totală de peste 60 de milioane de dolari SUA.

Acest text nu este o traducere oficiala.

“Prima mea intalnire cu Vlad Filat a avut loc la sfarsitul anului 2008 in clubul Flamingo, cand Filat era prim-ministrul Republicii Moldova. In 2010, firmea mea Dufremall se judeca cu compania LeBridge pe faptul privarii companiei LeBridge de drepturile exclusive la comertul fara taxe in zona dutyfree la toate frontierele Republicii Moldova. In pofida cerintelor noastre legitime, avocatii au avertizat ca la judecatoria economica, mai exact asupra presedintelui acesteia, Aureliu Colenco, are influenta Vladimir Filat, care in acea perioada era premierul Republicii Moldova, cu scopul de a da o sentinta impotriva noastra.Concomitent, firma noastra a devenit tinta contralelor inopinate si repetate din partea institutilor abilitate (Serviciul Vamal, FISC, MAI). Cei care verificau faceau trimitere la indicatii de sus, dand de inteles ca acestea vin din partea primului ministru Filat. Analiza celor intamplate a aratat ca premierul Filat a inceput sa ne atace la comanda LeBridge, iar interpusii LeBridge la Vlad Filat era Ion Paduraru (in prezent consilierul presedintelui RM). Dupa cateva aluzii din mai multe parti, precum ca problema se rezolva doar cu implicarea lui Vladimir Filat, am hotarat sa-l sun si sa-i solicit o intalnire, pentru a discuta despre problemele iscate.El a fost de acord, asa ca ne-am intalnit, din cate tin minte, acasa la el, la Telecentru. Intalnirea s-a dovedit a fi productiva, intrucat Filat a eliminat presiunea din partea acelor organe si a incetat sa-l preseze pe Aureliu Colenco (instanta a emis o sentinta in favoarea noastra la 16.11.2010) si ne-am inteles la o potentiala colaborare pe viitor.

Pentru incetarea presiunilor asupra mea de asupra agentilor economici controlati de mine, inclusiv Dufremall, i s-a platiti lui Vlad Filat banii ceruti: 500 de mii de dolari SUA, cash. Banii au fost dati de mine personal, in sediul Guvernului, in cabinetul sau de serviciu, dar si cadouri in suma de 30 de mii de euro, in forma de ceasuri si diverse bijuterii. Aceste lucruri pot fi confirmate de conducerea pazei lui Filat, Gheorghe Stratan.Mai mult, ne-am inteles ca voi fi numit consul onorific al Republicii Moldova in Federatia Rusa, lucru despre care Filat s-a inteles cu Iurie Leanca, care ocupa functia de minitru de Externe si care a expediat actele necesare instututiilor de resort din Feeratia Rusa.Imediat dupa prima intelegere, i-am facut lui Vlad Filat propunerea sa permita comertul fara taxe cu petrol in zona vamala in Moldova. Legea nu interzicea aceast lucru, dar era necesara hotararea Guvernului. Filat a fost de acord sa asigure o astfel de hotarare, lucru pe care l-a facut la 27.10.2010, cand Guvernul a votat Hotararea nr. 1007.Ulterior, era necesar ca Serviciul Vamal sa semneze un contract de arenda a pamantului doar cu compania mea, lucru care a fost realizat partial (Contractul Vamii Bender cu GrandPetrol SRL pentru 15 ani de arenda, incepand cu 14.03.11).

Filat pentru sustinerea acestuia proiect a cerut 1 milion de dolari. Ne-am inteles, iar eu i-am platit un avans de 500.000 de dolari americani, iar restul dupa inaugurarea statiilor peco. Aceasta suma i-am transmis-o personal, in biroul sau de serviciu din cladirea Guvernului Republicii Moldova.Cu scopul garantarii platii mele, ne-am inteles sa cream firma GrandPetrolSRL, fondator al careia este compania offshore DelotAssets LLP (Marea Britanie), care apartine 50% reprezentantului lui Filat, Ion Rusu, iar insusi Filat urma sa iasa din lista fondatorilor dupa ce ii platesc intregul milion.Deodata, la 28.09.2011 Serviciul Vamal a refuzat sa accepte transferul portiunii de teren (desi exista un acord in care erau prevazute obligatiunile lor de a transfera terenul sub care sunt construite statiile peco).

Imediat dupa, Filat mi s-a adresat cu propunerea de a rascumpara creditele Bancii de Economii pe suma de circa 1 miliard de lei si mi-a spus ca va rezolva problemele cu vama si statiile peco).

Auditorii mei au analizat creditele propuse si au constatat ca valoare reala a acestora este de 80 de milioane de lei. Evident ca am refuzat propunerea, dupa care Vlad Filat a inceput sa faca presuni asupra mea, amenintandu-ma ca va anula hotararile guvernului in privinta staiilor peco si mi-a dat de inteles ca imi va complica lucrurile in afacerea Dufreemall. Tinand cont de toate incercarile mele de a explica care este situatia, in 2012, Curtea Suprema de Justitie a sustinut dreptul Serviciului Vamal de a refuza alocarea terenurilor (necatind la acordul dintre noi si Serviciul Vamala indicat mai sus). Plus la data de 13.12.2012 a fost amanata si hotararea guvernului in privinta statiilor peco fara taxe. Avansul achitat de mine anterior lui Vlad Filat in suma de 500 de mii de euro nu mi-a fost returnat.

La inceputul anului 2013, Vlad Filat a incercat din nou sa ma convinga sa cumpar activele de la BEM promitandu-mi ca va restabili proiectul cu statiile PECO, explicandu-mi ca are nevoie neaparat de acest lucru deoarece Ministerul Finantelor care se afla sub controlul acestuia, a facut aceasta gaura de un miliard de lei fiind la conducerea BEM.Filat incerca sa ma convinga ca aparitia acestei informatii la televizor si pe internet, lucrul facut de catre unul dintre consilierii municipali V. Gurau, este unicul lucru care il impiedica sa fie conducatorul acestei tari, iar cumpararea celor trei credite l-ar scuti de aceasta problema. Mi-a spus ca daca va ajunge conducatorul tarii, atunci voi avea acces la toate proiectele pe care mi le dorec in Republica Moldova, iar daca voi refuza, sa-mi iau ramas bun de la afacerile din Moldova. Pana intr-un final ne-am inteles in felul urmator: eu sa iau credite in suma de un miliard de lei pe numele firmelor pe care le-am indicat intr-un document pe care il anexez la dosar. Vlad Filat asigura creditele de la BEM catre Unibank si Banca Sociala, iar eu ma inteleg in privinta lor.

Despre faptul ca aceasta schema mincinoase de rascumparare a creditelor a fost realizata ca este nevoie de a o realiza, Vlad Filat i-a anuntat pe angajatii Ministerului Finantelor, membrilor consiliului BEM si presedintelui bancii V. Bodiu care poate confirma acest lucru. Am laut creditele deoarece Vlad Filat mi-a promis ca va achita creditele din propriile resurse in anul 2013 cu tot cu procente, mai mult, a promis ca prima transa de 300 de milioane de lei, le va achta pana la sfarsitul lunii mai. Insa nicio transa nu a fost achitata nici in luna mai, nici in iunie nici pana la sfarsitul verii 2013. Motivatia lipsei banilor a lui Vlad Filat era ca atunci cand am incheiat acordul, acesta avea o alta intelegere cu unele partide politice ca va redeveni prim ministru, iar cum acest lucru nu s-a intamplat, resursele ii sunt limitate. Asa cum pentru a plati lunar comisonul creditelor trebuiau bani nu putini, eram nevoit sa iau alte credite lunar, pentru acest lucru.

Ce-i drept Vlad Filat a asigurat Unibank cu resurse, prin transferarea mijloacelor financiare a companiei Franzeluta si a CNAS (in jur de 600 de milioane), iar pentru acest lucru Vlad Filat, i-a dat indicatiie lui M.Buga si directorului companiei Franzeluta.Cu M. Buga am discutat chiar eu dupa indicatiile lui Vlad Filat, iar Franzeluta activa direct cu Unibank. Asa cum nici Vlad Filat nu mi-a mai dat nici un ban, la sfarsitul verii 2014, eu l-am avertizat ca voi fi nevoit sa anunt fortele de ordine despre situatia creeata deoarece nu mai puteam sa ma infund in datorii. Atunci Vlad Filat a venit cu propunerea sa cumparam Banca de Economii in intregime, asa ca in doi sau in trei ani vom putea castiga suficienti bani ca sa acoperim aceste lacune. Ne-am inteles in felul urmator: Vlad Filat va asigura transmiterea pachetului de actiuni de control ale bancii, catre companiile pe care le conducem, transferand toate mijloacele financiare ale intreprinderilor, agentiilor si institutiilor de stat, ale CNAS, CNAM si banii din conturile trezoreriale. Cu o asemenea sustinere si cu reteaua de filiale, BEM ar fi devenit cea mai de succes banca din Republica Moldova cu cele mai mari venituri de pe piata, iar in consecinta, banca putea fi vanduta la un pret foarte bun. Eu trebuia sa investesc suma de 50 de milioane de dolari. Ne-am inteles sa repartizam veniturile 50 la 50. Mai mult, Vlad Filat a cerut inca 5 milioane de dolari, cheltuieli curente legate de emisia pentru actiuni. In intervalul iunie- septembrie, 2013 , Vlad Filat, intr-adevar a facut posibil ca noi sa primim pachetul de actiuni de control la BEM, anuntandu-ma ca in privinta emisiei adaugatoare pentru actiuni a cazut de acord cu premierul de atunci, Iurie Leanca.In timpul emisiei pentru actiuni, pe langa investitia mea de 50 de milioane de dolari, guvernarea ne-a cerut sa mai cumparam un rand de credite neperformante in valoare de 300 de milioane de lei.
Totodata Vlad Filat s-a inteles cu Iurie Leanca si in privinta emiterii hotararii de guvern in ceea ce priveste transferarea mijloacelor financiare ale tuturor intreprinderilor de stat la Banca de Economii. Dupa ce am primit pachetul de actiuni de contol ale BEM si am venit la conducerea acesteia, Vlad Filat cerea regulat bani de la mine ba pentru afacerile sale realizate cu ajutorul companiei Caravita, ba pentru necesitati politice sau alte afaceri.Incepand cu sfarsitul anului 2013 si pana in septembrie 2014, suma toatala oferita lui Vlad Filat, constituia 60-80 de milioane de dolari. In mare parte, creditele erau luate numele firmelor mele, dar erau transferata la cateva firme offshore care ii apartineau lui, firme pe care le-am indicat in documentul anexat anterior la dosar, iar uneori banii erau transferati chiar si cash.

Acest lucru se intampla intrucat Vlad Filat a motivat ca nu are nici un partener de afaceri, astfel nu se poate supune riscului nici el, nici pe cei apropiati lui. La mijlocul anului 2014, nu tin minte exact cand, V. Filat m-a invitat la o intalnire cu domnul V. Plahotniuc, invocand drept motiv pentru intalnire faptul ca V. Plahotniuc isi facea griji pentru volumul mic de lichiditati la Banca de Economii. Intalnirea a avut loc in incinta hotelului Codru. Cand am intrat, acolo deja se aflau V. Filat, I. Leanca si V. Plahotniuc. Am discutat despre situatia de la banca si am explicat problemele reale ale bancii. La finalul discutiei, V. Plahotniuc a spus ca deja se incep probleme cu lichiditatile la banca si a spus intr-o forma dura ca nu cumva sa dispara banii de la BEM si ca daca oamenii care isi tin banii acolo nu te vor face bucati, eu iti garantez probleme mari.V. Filat a spus ca va intoarce tot si ca el este proprietarul afacerii in agricultura inregistrata pe numele firmei Caravita si ca are alte operatiuni de comert speciale pe termen scurt. In plus, in cazul in care nu va putea intoarce banii, va folosi pentru stingerea datoriilor pachetul sau de actiuni la BEM. In plus. Tot timpul folosea ca argument faptul ca este actionarul principal al bancii si ca dupa alegeri va deveni prim-ministru. In anul 2014, Vlad Filat ma rugat sa-i ofer un credit in valoare de 180 de milioane de doalri, insa eu l-am refuzat.

Au urmat asigurari ca acesta urmeaza sa incheie o afacere minunata, iar in 3 luni, ar urma sa castige dublu decat a investit, iar castigul il va folosi la rambursarea creditelor. De altfel nu are alte surse pentru rambursarea creditelor, astfel banca ar putea ramane fara de cele 80 de milioane de dolari, bani luati de Vlad Filat anterior.

In acest context, mi-a spus ca postul de permier, speaker sau presedinte ii este asigurat, de aceea banca noastra are un viitor fericit, dar eu am evitat prin toate mijloacele posibile sa-i ‘rezolv’ solicitarea.La mijlocul lui septembrie si pana la sfarsitul lui octombrie 2014, Filat a facut presiuni fara precedent asupra-mi, si in cazul in care nu-i plateam suma sus-mentionata, imi lua afacerea Dufreemall, ma aresta pe mine, impreuna cu mai multi parteneri si familia mea imediat dupa alegeri.

Din toate partile imi venea informatia ca organele de forte pregatesc sa ma atace. Imi spunea ca va obtine ca Curtea Suprema de Justitie sa anuleze emisia suplimentara de actiuni a Bancii de Economii, cu posibilitatea de a le pierde definitiv.La sfarsitul lui octombrie-inceputul lui noiembrie 2014, Filat a spus ca in decurs de o saptamana va renegocia acordul de concesiune a aeroportului companiei AVIA-Invest. Pentru mine acest lucru a fost ultima picatura, deoarece investitiile in aeroport, la acea perioada, erau deja niste sume impunatoare, foarte importante pentru mine si pentru partenerii mei din strainatate, iar responsabilitatea mea fata de ei era foarte inalta.

Am cedat si am hotarat sa platesc sumele cerute sub forma de credite, in speranta ca Filat dupa alegeri nu va putea sa nu-si onoreze angajamentul, cel putin de frica unor dezvaluiri.Au fost acordate credite in suma de circa 180 de milioane de dolari americani, iar pentru a indeplini regulamentul BNM si de a nu inrautati indicatorii BEM, la fel pentru confortul stingerii urmatoare a creditelor a fost aleasa forma de colectare intr-un pachet unic a intregului portofoliu de credite neperformante BEM in Banca Sociala si vinderea lui in rate companiei offshore FortunaUnited.

Ca urmare, Filat s-a obligat sa rascumpere acel pachet de la Fortuna, in acelasi timp intorcand banii in banca.

Emisia mijloacelor financiare cerute de Vlad Filat s-a infaptuit prin intermediul indicatiilor date de mine presedintelui BEM, Viorel Barca, care in baza documentelor prezentate a semnat contracte de creditare cu SRL DaslerCom, SRL Talnes, SRL Voximar-Coma, SRL Provolirom, altor companiei, in suma totala de circa 12 milioane de dolari americani, care mai departe.
se transferau pe conturile diferitor companieii locale si offshore, afiliate lui Vlad Filat, si anume SRL Business Estate, SRL Caravita, SRL Operarius, Overseas Propoerty Solutions, Avva Trade, dar si companiilor indicate in tabelul anexat.O parte din mijloacele banesti circa 25 de milioane de dolari americani, au fost transformati in numerar si transmisi de catre mine personal lui Vlad Filat pe parcursul anului 2014, si cateodata prin intermediul rudei lui Filat, Ion Rusu, cu care m-am intalnit personal in biroul meu.Cu ajutorul aceleasi scheme au fost acordate credite din Unibank si Banca Sociala firmelor SRL StoradGroup, SRL AlvaroGrup, SRL Dracard si altor companii indicate in tabelul asociat protocolului, in suma totala de 40 de milioane de dolari, care au fost transferati pe contul mai multor companiei locale si offshore, afiliate lui Filat, si anume SRL Business Estate, SRL Caravita, SRL Operarius, Overseas Property Solutions, Avva Trade, Rodos Overseas, la fel si altor companii indicate in tabelul anexat, o parte fiind acordata in numerar personal lui Vlad Filat si Ion Rusu, ultimul poate confirma acest fapt.La sfarsitul lui noiembrie 2014, Curtea Suprema de Justitie in mod surprinzator a anulat emisia BEM (desi precedentele hotarari ale alor instante au fost in favoarea noastra) iar BNM a introdus administrare speciala la BEM, Banca Sociala si Unibank.

Dupa, in toata aceasta perioada, Filat m-a hranit cu sperante, spunandu-mi ca intelegerea sa in curand se va incheia si vor fi mijloace suficiente pentru stingerea datoriilor, iar noi vom scoate banca de sub administrarea BNM, iar apoi in proces de revizuire, va anula hotararea Curtii Supreme de Justitie si ca totul va fi bine.In afara de sumele de bani transferate, indicate mai sus, in valoare de 250 milioane de dolari americani, in toata perioada au fost facute multiple cadouri si prestate mai multe servicii in suma totala de peste 7 milioane de dolari americani.

De exemplu, pentru plata de curse charter, arenda de iahturi si masini in strainate, Vlad Filat a cheltuit cateva milioane de dolari americani. De organizarea acestorcurse se ocupa asistenta mea Maria Gutuleac, care poate confirma aceste lucruri.Pe cardurile bancare deschide la Unibank, pe numele lui Tudor Negru, seful pazei mele, au fost acordate in numerar aproximativ 400.000 de euro, cardurile bancare i le-am dat lui Vlad Filat, prin urmare afland ca el a transmis copiilor sai, care se afla peste hotare, unde au si fost cheltuiti banii.Acest lucru poate fi confirmat de catre Tudor Negru.La fel, la solicitarea lui Filat, in perioada 2012-2014, prin intermediul companiilor controlate de mine s-au cumparat automobile Mercedes Viano, pe care le foloseste si in acest moment si care este inregistrat pe compania Dufreemol, doua masini Volkswagen Touareg, Porsche Macan, Toyota Land Cruiser si altele care au fost perfectate pe numele persoanelor afiliate lui, dar pe care eu nu le cunosc.

Ultima data i-am transmis lui Vlad Filat, bani, pe data 10 octombrie 2015, aproximativ la ora 19:00, in biroul lui de la sediul partidului PLDM, mai exact i-am transmis 20 de milioane de lei pentru cum a spus el, necesitati ale partidului, erau bani in bancnote de 1000 si 500 de lei.

In legatura cu faptul ca evenimentele scrise mai sus s-au petrecut in ultimii 5 ani, aditional, ma oblig sa pun la dispozitie toate actele de confirmare ale celor relatate, astfel atasez la dosar copiile extraselor de cont si documentele semnate de mine personal, care confirma depozitiile facute astazi pe 148 de pagini.

Protocolul din cadrul audierii este scris de catre mine personal, pentru ce ma semnez.” (Traducere inprofunzime.md)

Protocolul Procuraturii: Ce a declarat Ilan Șor despre Vlad Filat

În martie 2015, omul de afaceri, Ilan Shor, a reacționat după ce liderul PSRM, Igor Dodon, a publicat pe blogul său mai multe documente care prezintă cele cinci companii care au obținut credite de 13 miliarde de lei de la Banca Socială.

Shor a calificat acțiunile socialistului ca fiind neserioase, „prezentând niște hârtii la care recunoaște că nu le poate confirma veridicitatea”.

Mai mult, omul de afaceri susține că toate companiile sale (Dufremold, Air Classica, Nobil Air, dar și companiile partenere, cum este Moldclassica International) au contractat credite la Banca Socială, dar toate acestea au fost rambursate la termen și la ziua de astăzi nu au nicio datorie față de Banca Socială.

„Domnule Igor Nicolaevici, noi ne cunoaștem foarte bine. La începutul carierei dumneavoastră aveam viziuni comune, chiar vă adresați după ajutor la mine. La alegerile locale din 2011, noi eram foarte apropiați. V-am ajutat financiar în timpul campaniei. Este ofensator să prezinți niște minciuni în presă după ce ne-am distrat și la nunta mea și la ziua mea de naștere și la alte sărbători. Mă simt ofensat de faptul că distribuiți o astfel de minciună, informații neverificate ca fiind veridice”, a declarat Shor.

Tot în martie,liderul PSRM, Igor Dodon, spunea că omul de afaceri, Ilan Shor finanțează PCRM și nu PSRM-ul chiar dacă în perioada 2010-2011 a fost prieten bun cu Igor Dodon.

Dodon a negat afirmația făcută de Ilan Shor precum că ar fi finanțat PSRM în campania electorală și a spus că de fapt, fostul președinte al Consiliului de administrație al BEM ar finanța PCRM-ul.

„El a spus ca a finanțat PSRM-ul, poate el a finanțat Partidul Comuniștilor, dar Ilan Shor nu l-a finanțat pe Dodon”, a menționat politicianul, completându-și dezvăluirea cu precizarea ”Cel puţin aşa se zvoneşte în oraş: „Aşa se vorbeşte, că Shor a finanţat PCRM şi continuă să o facă. Asta ţine de problemele sale…”

Mai mult, acesta susține că Ilan Shor constinuă să finanțeze PCRM și chiar i-ar fi dat lui Vladimir Voronin bani pentru a nu face declarații cu privire la privatizarea Bănci de Economii.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Rusi, KGB,Plahotniuc,Vantu… amintirile toxice ale unui broker de putere…

Sursa: Evz

Dragoș Nedelcu este un fost jurnalist care s-a hotărât să rupă tăcerea. Nedelcu a fost redactor-sef adjunct la săptămanalul economic “Capital” până în 2006, apoi director executiv la “The Money Channel”, este fost vicepreședinte al CA de la Realitatea TV. Dragoș Nedelcu a plecat, în anul 2006, de la “Capital” la Grupul Realitatea-Catavencu, detinut de Vintu, acolo a primit postul de șef proiecte editoriale speciale pentru presa de business. Dragos Nedelcu a ieșit din presa, devenind om de afaceri si unul dintre apropiatii lui Sorin Ovidiu Vintu, mogulul asigurându-i un post in Consiliul de Administratie Realitatea TV. Extrem de implicat în proiectele acestuia în Republica Moldova, ne-a oferit în exclusivitate un fragment din amintirile sale, mai precis ce s-a întâmplat în urma unei întâlniri între Sorin Ovidiu Vântu și Vlad Plahotniuc, fragment relevant pentru a înțelege încrengăturile dintre oameni politici moldoveni și români, mass-media și servicii de informații.

DRAGOȘ NEDELCU

CÂNDVA ÎN 2009, CHIȘINĂU

“Când ajungi?” …“Iau avionul lui Iordache şi vin când spui tu”.

SOV mă sunase de dimineaţă de la volanul maşinii. Plecase extaziat spre Chişinău, iar cum el nu mergea decât în Creta cu avionul…îşi luase vreo cinci bodyguarzi cu el hotărât fiind să conducă până în Republica Moldova. Şi nu se oprise nici măcar la Roman pe la rude…aşa de bucuros era.

Atunci când directorul băncii l-a lăsat fără 30 şi ceva de milioane de euro peste noapte…Vântu a înnebunit. Nu de supărare că cineva i-a furat banii, ci pentru că a îndrăznit să-l lase fără atâţia bani. Investprivatbank ar fi trebuit să fie un plasament sigur, cel puţin aşa îi promisese locotenentul sau Ovidiu Țurcan. Problema era că, cu Vladimir Voronin la putere, Vântu nu prea putea să se mişte pe la Chişinău. Banii erau ca şi pierduţi.

Câştigarea alegerilor de către Vlad Filat şi o aşa-zisă alianţa democratică schimbase complet lucrurile. Pentru SOV se năştea o oportunitate imensă. Şi cum altfel să-şi facă intrarea la Chişinău…decât printr-o televiziune! Dar despre asta mai vorbim.

Mă urc în avion împreună cu Sorin Enache şi pe la cinci seara ajungem la Chişinău. Se înnopta devreme, iar maşina care ne aştepta pe pista aeroportului ne-a dus destul de repede spre locul unde era cazat Vântu. Cine a fost la Chişinău ştie că oraşul seamănă flagrant cu Bucureştiul de la 1992, adică întuneric beznă.

Hotel Codru din Chişinău. Vântu închiriase tot etajul 1, cazându-se în apartamentul prezidenţial. Sufrageria apartamentului semăna cu sala de primiri a lui Nicolae Ceauşescu, se vedea de altfel că hotelul fusese vreme îndelungată casă de oaspeţi a mai marilor comunişti de dinainte de 1990: o masă lungă de vreo 20 de personae înconjurată de canapele şi fotolii.

Mă aşez cu Enache la masă şi începem să mâncăm ceva mâncare moldovenească comandată de SOV. “Bătrâneilor…v-am chemat pentru că e un domn care are o televiziune pe aici şi care, prin Liviu Luca, îmi transmite că vrea să fim parteneri. Îl cheamă Vlad Plahotniuc.”

“Îl ştiu…” răspunde sigur pe el Enache. “A făcut ceva emisiuni cu vedete din România când eram eu director la ProTV. Controlează cam toate agenţiile de publicitate din Moldova…Ne va fi greu fără ajutorul lui”… continuă Sorinel Enache.

Vântu investise deja vreo două milioane de euro în Publika TV. Ce nu ştia el…şi nici nu-i spusese omul locotenentului Turcan, era că investiţia o făcuse într-un sediu care îi aparţinea tot lui Plahotniuc…deşi noi toţi am fost convinşi, sau, mă rog, unii dintre noi, că era al Camerei de Comerţ.

Vântu primise deja promisiunea prin marioneta lui, Turcan, că după ce va lansa televiziunea, Vlad Filat, ajuns între timp prim-ministru, va susţine financiar proiectul.“Ajunge la 7…ce credeţi că ar trebui să vorbim cu el ?” ne întreabă SOV.

Din analiza mea…omul e “păpuşarul”. S-a îmbogăţit cu benzină şi motorină vândută pentru Petrom în Moldova. E omul ruşilor, aşa că tot el a generat şi criza gazului rusesc din Moldova de pe vremea lui Voronin. Plahotniuc locuieşte cea mai mare parte a timpului în Elveţia, unde şi-a cumpărat o casă, dar şi la Sciez în Franţa. Şi-a luat cetăţenia română sub numele Vlad Ulinici…şi a obţinut chiar şi un paşaport sub acest nume. Conduce afacerile de la ultimul etaj al hotelului Nobil din centrul Chişinăului. Mulţi vorbeau că toate camerele de acolo sunt dotate cu aparatură. Cine îl deranja din lumea mafiotă dispărea subit…sau se retrăgea o perioada îndelungată la ţară. Aşa a ajuns să conducă Moldova în seara în care urma să se întâlnească cu Vântu.

Una dintre gărzile de corp ale lui SOV îl anunţă că la uşa e un domn Constantin Botnaru, trimis de Vlad Plahotniuc. Vântu face semn să intre, iar în camera apare un malac cu faţă de rus, care a făcut armata în războiul din Afghanistan.

“Domnul Vlad m-a trimis înainte să va întreb dacă aveţi nevoie de ceva…vine şi dânsul în câteva minute”. De fapt, Plahotniuc vroia să ştie cum să se poziţioneze în raport cu Vântu (mai târziu am aflat că hotelul îi aparţinea tot lui Plahotniuc, iar camera era la fel de plină de microfoane precum Nobil). După câteva grimase ale lui SOV…Botnaru îl sună pe Plahotniuc spunându-i că totul e în regulă.

Brusc…în camera îşi face apariţia un individ la vreun metru şi şaizeci. Vântu era în capătul mesei de 20 de persoane, iar eu şi Enache în dreapta şi stânga lui. Plahotniuc intră cu directorul de la Prime TV, televiziunea pe care o deţinea deja în Moldova, şi cu cel de la agenţia de publicitate de care vorbise Enache.

SOV schimbă cordialitaţile de rigoare (credeţi-mă…Vântu este unul dintre cei mai reuşiţi manipulatori din istoria post-decembristă). Plahotniuc se aşează în celălalt capăt al mesei…şi începe o discuţie despre numărul de bodyguarzi şi despre centura de carate a fiecăruia.

“Dragă domnule Plahotniuc….nici nu ştii cât de mult mă bucur că te cunosc. Am auzit atât de multe lucruri despre dumneata că am început să cred că investiţia mea din Moldova e în pericol”… îl gratulează Vântu folosind acea poziţionare a privirii în mijlocul  nasului adversarului, care l-a făcut celebru.

Se vede treaba că patronul nostru nu-şi făcuse temele…pentru că Plahotniuc nu e nici pe departe un individ atât de sofisticat pe cât pare. Încărcat de şcoală kgb-istă a vieţii, e personajul rus din James Bond care e mereu grăbit, plictisit de viaţă şi autosuficient. “Eu zic să trecem direct la subiect…Ce vrei matale în Moldova?” se aruncă micul oligarh moldovean la beregata marelui oligarh dâmboviţean. “Ai venit să faci televiziune în Moldova ca să ce ?”.

Vântu nu se grăbeşte, jucătorul de poker din el îşi aprinde o ţigară Rothmans cu zâmbetul pe buze. “Din câte ştiu eu ţara e acum condusă de Filat”, vine replica tăioasă a lui SOV, “Ce nevoie am eu de Plahotniuc ?”.

Moldoveanul nostru de dincolo de Prut fusese la rândul sau directorul băncii Victoriabank…un fel de Banca Comercială a Moldovei, aşa că era la curent cu problema lui Vântu.

“Dacă matale crezi că poţi să vii la Chişinău cu televiziuni şi bodyguarzi ca să conduci ţara asta…avem o problemă. Pe mine mă cheamă Plahotniuc şi nu Filat, iar Vlad Filat poate să dicteze la Iaşi, unde a făcut facultatea, sau la vama unde l-a pus pe văr’su”.

Plahotniuc e deja agitat…se vede treaba că moldoveanul nostru e înzestrat cu temperamentul vulcanic despre care se vorbea. Vântu a crezut că e vizitat la el la hotel, dar Plahotniuc venise la EL la hotel.

Plahotiniuc avea un plan, iar apariţia lui Vântu la Chişinău riscă să i-l strice. Iar în seara aia şi-a promis că ţara nu poate fi condusă de Vlad Filat sau alt individ şcolit în România. În plus, apariţia unui post de televiziune românesc speria rusofilii. Aşa că…trei ani mai târziu… televiziunea lui Vântu este a lui Plahotniuc, banii băncilor sunt undeva în Elveţia, căraţi cu avionul privat al lui Plahotniuc, dar deocamdată Vlad Filat e scos ţap ispăşitor.

Plahotniuc a reuşit în doar cinci ani să controleze Republica Moldova aşa cum nu doar Vântu nu s-a aşteptat, ci nici măcar cel mai bun analist. Şi o face la fel de puţin sofisticat precum au încercat şi alţii…adică a pus mâna pe puterea supremă…servicii şi procurori. Iar mulţi spun că secretul se găseşte în camerele de la hotelul Nobil şi clubul de noapte Drive.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Martor sub acoperire

Sursa: Stiripesurse.ro

STIRIPESURSE.RO vă prezintă, în exclusivitate, mărturia martorului cu identitate protejată pe care procurorii DNA își bazează acuzațiile în dosarul în care Sebastian Ghiță fusese pus sub control judiciar.

Citește și: Victor Ponta, reacție de ULTIMĂ ORĂ: Un nou ATAC la Klaus Iohannis și Gabriel Oprea

Acesta spune că Sebastian Ghiță își crease un sistem piramidal în Republica Moldova pentru a convinge persoane să voteze cu Victor Ponta. Oamenii primeau bani sau diverse obiecte. În plus, el susține că Victor Ponta știa de tot de făcea Sebastian Ghiță. Denunțătorul vorbește și despre o sumă impresionantă de bani care s-ar fi dat în sediul central al PSD.

Tagged , , , , , , , , ,

Cum sa furi in 3 zile 1 miliard de euro

Sursa: HotNews

Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Andrian Candu, a facut public luni seara, pe  blogul sau , raportul societatii americane de audit Kroll privind dosarul care peste Prut a fost numit “Furtul Secolului”, fiind acuzata pana acum disparitia din Republica Moldova a un miliard de dolari.

In documentul citat este mentionat transferul catre firme offshore, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, a 750 mil. dolari, iar principalul nume in jurul caruia se invart tranzactiile este al omului de afaceri Ilan Shor.

In document mai apar si numele unor actuali sau fosti demnitari moldoveni, precum fostul presedinte Petru Lucinschi sau fosti sefi ai vamilor si Aeroportului Chisinau, dar si numele unor cetateni rusi.

Toate transferurile suspecte ale unor sume uriase de bani s-au realizat sub ochii nepasatori ai Guvernului si Bancii Centrale a Moldovei. Un episod relatat in raport este extrem de relevant in acest sens: cand oficiali ai Bancii de Economii (una dintre bancile delapidate) au vrut sa puna la adapost documente esentiale, ei au apelat la o firma de transport despre care se stia ca e controlata de Ilan Shor. Oficialii respectivei firme au raportat dupa doar o zi furtul masinii care transporta documentele.

Astfel, numele omului de afaceri Ilan Shor si al grupului sau de firme este mentionat ca principal beneficiar al tranzactiilor dubioase efectuate la cele 3 banci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, arata sursa citata.

In total, in urma unor tranzactii foarte complexe intre cele 3 banci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, doar intre 24 si 26 noiembrie 2014, Banca Sociala a transferat catre 5 companii necunoscute din Moldova o suma de 13,5 miliarde de lei (circa 750 milioane de dolari n. red.) .

Ulterior, aceste firme au transmis banii in conturile din Letonia ale unor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, transmite Unimedia.

In raportul Kroll se mentioneaza ca in toata aceasta schema s-a actionat concertat si ca s-a urmarit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, in detrimentul celor trei banci.

Lucru ce ar fi dus intr-un final la colapsul celor 3 institutii bancare.

La 30 noiembrie 2014, atunci cand Banca Nationala a Moldovei a impus administratie speciala la cele 3 banci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arata in raport.

Potrivit publicatiei din Republica Moldova, toata schema se pare ca a fost pusa la punct incepand cu 2012, atunci cand, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a inceput sa preia controlul asupra celor trei banci prin diferiti intermediari, sustine Kroll.

“Deocamdata nu este clar daca el (Shor) a actionat singur sau impreuna cu alte parti interesate (traducere Unimedia)” suna una din concluziile investigatiei.

Nu este clar si de ce s-a decis ca principalele tranzactii sa fie realizate tocmai in perioada 24-26 noiembrie 2014.

Peste tot insa, apare un grup de firme din Chisinau despre care nu se cunosc multe lucruri, unele dintre ele aparand anterior si intr-un articol al Ziarului de Garda .

Fara activitati notabile, acest mic grup de firme au reusit sa se imprumute cu sute de milioane de lei de la cele trei banci. Inclusiv si in ultima tranzactie ce a dus la instrainarea a 13,5 miliarde de lei spre firme offshore, scrie Unimedia. Ulterior, aceleasi firme transfera banii catre firme offshore.

Raportul Kroll mai mentioneaza si o presupusa tentativa de a sterge urmele in cazul oferirii cu imprumut ale acestor sume. Este vorba despre cazul masinii unei companii de paza ce face parte din acelasi grup de firme Shor care a fost gasita incendiata la Ialoveni. Investigatorii sustin ca in masina, potrivit martorilor, s-ar fi aflat documente importante ce urmau sa ajunga in arhive.

De asemenea, potrivit sursei citate, Kroll sustine ca de la banci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a incercat sa fie stearsa informatia stocata, insa s-a reusit recuperarea datelor.

De asemenea, investigatorii companiei au solicitat BNM sa faca tot posibilul ca sa preia toate datele electronice de pe servere, retea, emailuri interne, dar si calculatoare ale celor banci pentru a evita stergerea informatiilor care ar putea servi ca probe pentru investigatiile ulterioare.

La final, Kroll sustine ca urmatoarea etapa in investigare ar fi cercetarea mai amanuntita a traseului acestor bani tranzactionati, dar si evaluarea exacta a prejudiciului creat.

Unimedia mentioneaza si ca omul de afaceri Ilan Shor nu a comentat inca aparitia si datele raportului Kroll.

AFP scria pe 9 aprilie ca procurori anticoruptie, parlamentari si chiar detectivi financiari americani incearca de mai multe saptamani sa gaseasca urma unui miliard de dolari care s-a evaporat in Republica Moldova, un scandal bancar care risca sa destabilizeze cea mai saraca tara a Europei.

“Disparitie misterioasa” sau “furtul secolului”? Scandalul a izbucnit in momentul in care Banca centrala a Moldovei (BNM) a descoperit ca trei institutii financiare, reprezentand circa o treime din activele bancare ale tarii, au acordat credite in valoare totala de 1 miliard de dolari, respectiv 15% din Produsul Intern Brut (PIB).

Duminica aceasta a avut loc un protest de amploare la Chisinau, zeci de mii de oameni cerand clarificarea “Furtului Secolului.

Manifestantii au fi aprobat o rezolutie in care au inaintat mai multe revendicari: “Cerem publicarea imediata a investigatiei companiei Kroll care a identificat actorii furtului sistemului bancar, numit “Furtul secolului”. Cerem demiterea conducatorilor de la institutiile care au admis Furtul Secolului. Cerem condamnarea vinovatilor si recuperea banilor furati. Cerem neadmiterea declararii acestor miliarde furate drept datorie de stat, se scrie in rezolutia adoptata.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Dosar de politician…

Sursa: Adevarul

Vlad Plahotniuc este unul dintre cei mai puternici oameni din Moldova, cu o avere estimată la două miliarde de dolari. Printre domeniile de interes se numără mass-media, afaceri cu petrol şi bănci. I se spune Al Capone de Grozeşti sau Cardinalul din Umbră. Spre deosebire de celebrul gangster din Chicago, Plahotniuc însă pare să aibă la degetul mic instituţiile anticorupţie de peste Prut.

Activităţile mascate sau la vedere ale lui Vladimir Plahotniuc îl incadrează perfect în sintagma oligarhului modern: misterioase companii off-shore, duble identităţi, control media, cumetrii cu cei mai puternici oameni din stat, filaje în străinătate, atacuri raider, procese de şantaj şi ameninţări.

Pentru a înţelege cine este Plahotniuc în Moldova şi în spaţiul rusofon, gândiţi-vă că, în martie, când se ducea spre Vladimir Putin, preşedintele Kîrgîzstanului a avut o escală de patru ore în Republica Moldova. A refuzat să folosească acest timp pentru a se întâlni cu omologul său, Nicolae Timofti, alegând în schimb să se vadă cu Plahotniuc. Potrivit Rise Moldova, escala n-a fost deloc întâmplătoare, ci preşedintele kârgâz a mers special la Chişinău pentru a se întâlni cu Plahotniuc.

Mai mult, avionul pe care l-a folosit preşedintele kârgâz pentru a merge la Vladimir Putin – cu escală la Vladimir Plahotniuc – aparţine unei companii atribuită oligarhului moldovean. Acelaşi avion a fost folosit, câteva zile mai târziu, de omul de afaceri Ilan Shor pentru a fugi din Moldova.

Povestea pe care o spune Vladimir Plahotniuc despre el are, însă, puţine în comun cu imaginea de oligarh. El depune acum mari eforturi pentru a se promova drept filantrop şi abia apoi om de afaceri şi politician. De fapt, relaţia pe care omul de afaceri Plahotniuc o are cu politicianul Plahotniuc este de iubire şi ură: când anunţă că iese din toate afacerile pentru a se dedica politicii şi a aduce mult-râvnita schimbare în Republica Moldova, când declară că „trăieşte pentru afaceri”.

Tagged , , , , , , , ,

lectii de furt – azi, 1 miliard de euro

Sursa: Evz

Banca Națională a Moldovei

Procurori anticorupţie şi un grup de auditori americani verifică evidențele bancare în urma unor tranzacţii “misterioase” prin care suma de un miliard de dolari a “dispărut”, o situaţie stânjenitoare pentru Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa care vrea să adere la UE, comentează site-ul Business Recorder.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, citat de Newsmaker.md, consideră că acest scandal, în care sunt implicate Unibank, Banca de Economii și Banca Socială, va aduce daune enorme economiei naționale.

„Scandalul bancar într-adevăr va aduce daune enorme economiei R. Moldova. Este o tragedie, este o chestiune foarte serioasă. E necesară o investigație. Profesionistă și clară. E necesar ca banii să fie găsiți, unde au dispărut. E necesar de a stabili vinovații, totul este foarte important”, a spus diplomatul.

Portalul moldovenesc Agora amintește că Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost parte a unei scheme financiare, în urma căreia în toamna trecută de la aceste bănci au dispărut peste 1 mlrd de dolari. Instituțiile statului, abilitate cu funcția de anchetă, nu și-au dat mare interes în a investiga ce s-a întâmplat acolo.

Abia în martie 2015 doua persoane au fost puse în arest la domiciliu. Judecatoria Buiucani a emis mandat de arestare pe numele lor pentru 30 de zile pe data de 19 martie.

În aceasta perioadă, ambele persoane se vor afla în custodia Centrului Național Anticorupție. Învinuiții ar fi acționat în baza de procură din numele unor companii pentru a beneficia de credite de la Banca Socială, mai scrie Agora.

Cazul dispariţiei miliardului a ieşit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării.

Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor.

Un raport al unei comisii parlamentare, scurs în presa moldovenească, arată că o parte din bani ar fi ajuns în conturile a patru bănci din Rusia. Tranzacțiile ar fi avut loc în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor legislative din noiembrie câștigate la limită de partidele pro-europene.

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,