Tag Archives: romania libera

Cum traieste SRI in 2016

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Ciolos arata ca bugetul Serviciului Roman de Informatii (SRI) inregistreaza o crestere spectaculoasa de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei in anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Cresterea bugetara extraordinara vine dupa o serie de impresionante cresteri succesive in cei doi ani precedenti. Astfel, din 2013, bugetul serviciului intern de informatii sau de securitate a tarii – sau, in orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informatii si securitate, ca mai sunt cateva – a crescut cu nu mai putin de 60%!
Simpla etalare a cifrelor nominale nu este totusi suficienta pentru a intelege ordinul de marime pe care il reprezinta actualmente bugetul SRI din punct de vedere economic. Daca proiectul de buget Ciolos va fi adoptat in forma actuala – si nu exista niciun motiv sa credem ca acest lucru nu se va intampla – bugetul SRI va atinge 0,25% din PIB!

Asta inseamna – judecand dupa acelasi proiect de buget dat publicitatii de cabinetul Ciolos – valoarea bugetului cumulat a nu mai putin de trei ministere, si nu chiar dintre cele mai neimportante, macar in ordine simbolica (Ministerul Culturii; Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor; Ministerul Tineretului si Sportului), plus bugetul a inca doua agentii independente (Agentia Nationala de Integritate si Institutul Cultural Roman, de pilda). Un astfel de nivel de finantare raportat la avutia nationala a unui serviciu secret intern – sa nu uitam ca mai exista, in mod mai justificat de altfel, si unul extern! – este absolut fara echivalent in Europa, cu care atat politicienilor, cat si jurnalistilor romani le place sa faca ample comparatii, desi Europa numara in randul sau state cu o politica externa mult mai activa, care s-au confruntat cu atacuri teroriste extrem de grave si care efectiv prezinta riscuri interne de securitate mult mai ridicate decat este cazul, dupa orice masura am judeca lucrurile, in Romania. Mai mult, daca s-ar mentine o tendinta liniara a cresterii inregistrate de bugetul SRI intre anii 2013 si 2016, atunci in anul 2018, adica peste doar doi ani, bugetul SRI ar atinge 0,3% din PIB al tarii, adica o treime din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii din proiectul prezentat de guvernul Ciolos…
Surse date: SRI, Guvernul Romaniei

Siguranta cetateanului este, bineinteles, o indatorire regaliana fundamentala a statului si un bun public esential, insa o crestere bugetara de o astfel de magnitudine pentru un serviciu intern de informatii intr-o tara care nu este o tinta prioritara pentru gruparile teroriste islamiste si nu prezinta amenintari imediate, dar care este in schimb relativ saraca si cu multe alte nevoi publice, nu se poate face fara explicatii mai amanuntite.

Acestea sunt cu atat mai necesare, cu cat avem de-a face cu o institutie sensibila, cu o istorie complicata si nu tocmai fericita sau lipsita de pete, care coboara pana in regimul comunist si anii nebulosi ai violentului prim deceniu postcomunist: pe scurt, este vorba de o institutie care, pe drept sau pe nedrept, nu se bucura catusi de putin de o mare credibilitate publica, desi este mult prea des in atentia publica. (Arestarea preventiva, chiar in preziua lui 1 decembrie, sarbatoarea nationala oficiala din prezent, a unui cetatean roman de origine maghiara asociat cu organizatia iredentista si de extrema dreapta „Miscarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria, care ar fi planuit – conform comunicatului procurorilor DIICOT, dat publicitatii cu prea putin tact in aceeasi festiva dupa-amiaza – sa detoneze o bomba artizanala la parada militara din Targul Secuiesc este o chestiune grava, dar separata, care nu trebuie sa deturneze atentia de la discutia generala privind evolutia ascendenta a bugetului SRI).

In plus, asa cum au remarcat si alti comentatori – precum Melania Cincea de la bisaptamanalul Timpolis sau Cristian Campeanu de la cotidianul Romania Libera, de exemplu –, SRI este sub standardele corespunzatoare acestui tip de institutii din democratiile avansate în ce priveste transparenta cheltuielilor si a personalului. In sfarsit, supravegherea democratica si controlul legal asupra activitatilor si operatiunilor secrete ale acestui serviciu intern de securitate ridica de asemenea semne mari de întrebare, în conditiile în care: 1) comisia parlamentara de control a SRI este dominata de persoane aflate într-un conflict moral de interese pentru ca fie si-au facut studiile în „academiile de informatii” ale acestui serviciu, fie detin companii care au facut afaceri cu acest serviciu si 2) SRI si-a arogat în mai multe ocazii în mod informal initiativa legislativa, încercand cu insistenta sa impuna o lege privind interceptarea si stocarea convorbirilor private care era croita de propriii oameni si care elimina orice fel de supraveghere juridica.
Comentariul ambasadorului american la Bucuresti, Hans Klemm, facut în fata unui reporter al agentiei de stiri Mediafax duminica, evident orientat spre chestiunea noului buget în crestere al SRI, cum ca „sunt necesare investitii foarte mari în dezvoltarea serviciilor, în schimbul de informatii si în a fi pregatiti”, dezamageste prin optica sa mai degraba autocentrata si o anumita lipsa de întelegere diplomatica a particularitatilor culturale romanesti cand vine vorba de servicii interne de securitate. Bineînteles, un comentariu aluziv de o asemenea generalitate este acoperit de toate caveat-urile protocolului diplomatic si nu trebuie suprainterpretat. Nu îl mentionam decat pentru faptul ca el reprezinta un reper pentru o parte importanta a formatorilor de opinie autohtoni.

Cu toate acestea, este important de precizat ca – desi Romania este si a fost de la bun început un membru al coalitiei internationale împotriva terorismului în cadrul careia îmi închipui ca participa si la schimburi de informatii – serviciile secrete de informatii romanesti – si mai ales serviciul intern de securitate romanesc – sunt în primul rand responsabile în fata publicului romanesc si a poporului roman si abia în al doilea rand niste furnizori de informatii pentru aliati si partenerii externi ai Romaniei. In consecinta, daca aceste servicii romanesti de informatii nu sunt in masura sa castige increderea publica a romanilor, cand se pune problema de a renunta la un pic de libertate – si o gramada de bani! – pentru ceva mai multa securitate, atunci chiar si domnul ambasador Klemm ar trebui sa inteleaga ca acest schimb, de altfel nerecomandat chiar de catre unul dintre cei mai inteligenti Parinti Fondatori ai SUA, nu poate realmente sa aiba loc, cel putin nu in mod durabil.

Tagged , , , , , , , , ,

Micul comunist fata cu reactiunea…

Sursa: B1.ro

Ion Cristoiu explică într-o postare pe blogul personal de ce a avut o reacție atât de dură față de acuzația lansată de Rareș Bogdan cum că ar fi făcut un mișmaș cu Elena Udrea înainte de emisiunea de duminică de la B1 TV. Enumerând motivele, jurnalistul profită de ocazie pentru a exprima îngrijorarea față de anumite tendințe din presa românească.

Jurnalistul susține că este scârbit de oamenii care pretind că au lucrat cu el și care pun pe seama lui tot felul de ”negustorii cu politicieni și oameni de afaceri”, fără a-i cere și lui opinia înainte. Enunțând al doilea motiv, Cristoiu îți manifestă îngrijorarea față de o tendință recentă din presa românească, în care jurnaliștii de la o anumită publicație se consideră superiori colegilor lor de breaslă și împart critici în dreapta și în stânga, așa cum făceau în trecut, de exemplu, cei de la Scânteia.

”În presa noastră democratică se manifestă niște tipi care și-au asumat cu de la sine putere funcția de Gardieni ai Revoluție față de ceilalți colegi de breaslă. Cei de la Hotnews, de la Reporter virtual, de la România liberă, se cred suiți în prepeleacul Justeței gazetărești, de unde fluieră ziariști, publicații, site-uri, televiziuni de știri pe motiv că s-au abătut de la linia Partidului. Care linie constă în înjurarea lui Victor Ponta și lustruirea lui Klaus Iohannis. Dacă într-o zi n-ai chef să-l înjuri pe Victor Ponta, pentru că ești ocupat cu altceva, să-ți repari pantofii, de exemplu, sau să-și alinți iubita, imediat scoate capul din foișorul Justeței revoluționare Dan Tapalagă sau Adrian Halpert sau Dan Turturică și te denunță că te-ai dat cu Dușmanul Poporului Victor Ponta”, a comentat jurnalistul pe blog.

”Atacul lui Rareș Bogdan mi s-a părut înscris în această pretenție de deținător al Purității ideologice. Rareș Bogdan și-a făcut o obsesie bolnăvicioasă din a- i înjura pe Victor Ponta și mai nou pe Traian Băsescu cînd trebuie și cînd nu trebuie”, explică Ion Cristoiu reacția față de Rareș Bogdan și atitudinea acestuia. ”Mai grav e că Rareș Bogdan și-a asumat și pretenția de denunțător drept dați cu Victor Ponta al celor care nu-i împărtășesc dușmănia față de cei doi politicieni și, prin urmare, le disecă la rece faptele.Dacă ar fi avut eleganța să mă sune și să mă întrebe și mai ales dacă nu s-ar da în vînt după rolul de Gardian al Revouției, care-i stă rău, ar fi aflat de la mine că interviul cu Elena Udrea n-a fost – așa cum insinuează – rezultatul unei comenzi primite de B1Tv de la Elena Udrea sau de la Traian Băsescu”, insistă Cristoiu.

Jurnalistul a povestit în continuare cum s-a ajuns la un interviu cu Elena Udrea, într-o emisiune în care era și el invitat. El susține că joi a fost sunat de Sorin Oancea și rugat să-i ceară un interviu Elenei Udrea, pentru că lui nu-i răspunde la telefon. Totuși, cea care a sunat a fost chiar Udrea, care l-a contactat seara pe Cristoiu, după intervenția telefonică a acestuia de la B1 TV, în care l-a criticat pe Traian Băsescu. În finalul convorbirii, Cristoiu i-a spus acesteia că Sorin Oancea vrea un interviu cu ea.

Cristoiu a mărturisit că și-ar fi dorit ca Udrea să fi refuzat propunerea, dar ea a acceptat bucuroasă. În timp ce vorbea cu Udrea, Cristoiu a fost sunat de Băsescu, care reacționa la criticile ce i-au fost aduse în acea seară. ”L-am sunat imediat ce-am terminat convorbirea cu Elena Udrea mai întîi și cu Sorin Oancea mai apoi. Cum i-am motivat că vorbeam la telefon cu Elena Udrea pentru un interviu, Traian Băsescu n-a părut încîntat. Se temea ca Elena Udrea să nu spună ceva care s-o întoarcă în pușcărie”, a spus gazetarul.

”Pe parcursul discuției cu Sorin Oancea, am ajuns amîndoi la concluzia că trebuie să apelăm la formula cu Cătălin Striblea comadant, iar eu, secund, formulă pe care am mai folosit-o. A rămas ca postul să aranjeze transmisia în direct din apartamentul Elenei Udrea”; a mai completat el. Duminică la prânz, a fost anunțat că Udrea nu vrea nici transmisie în direct, nici prin Skype. ”Am reacționat imediat că un interviu de două ore prin telefon va fi un dezastru, deoarece telespectatorii se vor plictisi de moarte văzînd doar mutrele noastre. A rămas să dialogăm cu Elena Udrea doar o oră, cealaltă fiind consacrată actualității politice”. Astfel a demontat Ion Cristoiu acuzațiile lui Rareș Bogdan.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,