Tag Archives: sebastian ghita

Misu Pricopsitu’ si fratele Moisescu

Sursa: Comisarul.ro

Sunt frați. Nu-i știți. Sau, dacă i-ați văzut prin ziare sau pe la televizor, nu i-ați reținut. Unul mai apare pe la televizor, ori mai face declarații șocante. Sau mai apare prin revistele de scandal. Unul, Dan Cristian Popescu, e deputat liberal! Celălalt, fratele, Mihai Popescu, supranumit Mișu Procopsitu’, a fugit de bună voie în State. Sau în Cuba, după alte surse…

Declarația de avere a deputatului Dan Cristian Popescu. De remarcat că a dat cu împrumut 1.200.000 euro și a declarat investiții de aproape 4 milioane lei!!!

Amândoi posedă averi fabuloase, proprietăți, colecții de bijuterii, colecții de ceasuri, conturi nefirești și case și apartamente prin SUA.

Amândoi sunt niște nimeni care put hidos a Servicii, niște scule de extras banul public din ecuație.

Mihai Popescu a fost șef la București Turism S.A. Legenda spune că a făcut o avere considerabilă din vânzarea fostului hotel București, actualul Radisson, o furăciune care l-a ajutat să își cumpere proprietăți în Statele Unite. Apoi a devenit mâna dreaptă a lui Ludovic Orban în ministerul Transporturilor și în conducerea CNADNR. Cică, pe la chefuri, se lăuda că el e Orban… El a plecat.

Dar a rămas fratele, Dan Cristian Popescu. Care a intrat în Parlament candidând de-a dreapta lui Mihai Răzvan Ungureanu!!! De mână cu celebruța fostă pesedistă Magda Bistriceanu. Domnița care a postat pozele cu Ponta la Miami, în vacanță… Nu-i așa că sună interesant? Mai ales că ziarele de can-can au relatat despre aventura dintre cei doi foști soldăței ai lui MRU. Să mai pomenim că recent au apărut poze cu acest Dan Cristian Popescu și fosta noră a lui Virgil Măgureanu cărând niște tablouri și alte chestii din fosta vilă a norei și a băiatului lui Măgureanu.

Era să uităm. Dan Cristian Popescu și Sebastian Ghiță, bineînțeles, controlează aproape toată piața de panotaj outdoor din România. Cei doi dețin câte o jumătate din  Euromedia, cel mai mare operator de panotaj din țară!

Asta e așa, ceva pe foarte scurt, ca să nu vă enervați prea rău. Pozele de mai jos sunt și ele destul de explicite. Ălea de la Can-can sunt cu Mișu Procopsitu’.

Galerie foto











Tagged , , , , , , , ,

Ghita pariaza online legal….asociat cu un fost spagar dat afara de BWIN-Thomas Tzokas

Sursa: Riseproject.ro

După ce a chemat 54 de mii de oameni din toată țara ca să îi sancționeze că nu au fost atenți pe ce site-uri pariază, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) a încurcat firmele care nu au autorizație. În “lista neagră” pe care ne-a transmis-o oficial, instituția guvernamentală a inclus, “din greșeală”, firma offshore controlată de fratele lui Sebastian Ghiță, dar și o altă companie din Malta. Apoi conducerea Oficiului a revenit, la solicitarea unei clarificări din partea RISE, susținând că, de fapt, cele două firme au actele în regulă: “A fost o greșeală de redactare! Suntem și noi oameni, mai greșim”. Reprezentanții pariorilor acuză jocuri politice pe această piață, arătând spre firma conectată la deputatul PSD. Partenerul secret din Malta al familiei Ghiță a reprezentat în România una dintre cele mai mari case de pariuri din lume, bwin.com, suspendată în urmă cu o lună.

Sediul ONJN de pe Calea Victoriei.

Sediul ONJN din Calea Victoriei. Foto: Sergiu Brega/Rise Project.

Calea Victoriei, București. Când ies din birouri, funcționarii Oficiului Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) privesc involuntar spre reclama „winmasters.ro amplasată chiar peste drum, pe trotuarul celui mai important bulevard al Capitalei. “Pariază online legal” este sloganul platformei controlată de fratele deputatului PSD Sebastian Ghiță.

Într-un răspuns scris la întrebările RISE Project, Odeta Nestor, președintele ONJN, a inclus firma WM Interactive Ltd, care operează winmasters.ro, dar și o altă companie din Malta, pe lista celor care nu au dreptul “să organizeze și să exploateze jocuri de noroc” în România, deși companiile respective figurează pe site-ul instituției ca fiind în regulă.

 

Reporterii RISE au întrebat cum au ajuns cele două firme pe “lista neagră” a instituției, iar purtătorul de cuvânt al ONJN ne-a răspuns că, în listă, s-a strecurat o greșeală de redactare: “(…) Operatorii WM Interactive Limited și REEL Spain PLC(n.r.- pokerstars.com) dețin drept de organizare și exploatare”.

Comunicările contradictorii ale ONJN vin pe fondul scandalului iscat în jurul unei alte platforme online –“bet365.ro”, suspendată de arbitrul pieței în octombrie 2015, la doar câteva săptămâni după ce fusese autorizată temporar.

ONJN, instituție subordonată Guvernului, a decis atunci să-i sancționeze pe cei 54 de mii de jucători care au pariat în luna septembrie pe platforma bet365.ro, chemându-i personal la sediile instituției ca să primească amenzile de minim 5000 de lei.

Oficiul guvernamental a îndulcit sancțiunile după ce Gazeta Sporturilor a relatat modul defectuos în care instituția a gestionat acest caz.

Pe 23 octombrie 2015, Odeta Nestor le-a declarat jurnaliștilor Gazetei : “(…) Pariorul trebuie să ştie să verifice lista albă de pe site-ul oficial şi pe care o actualizăm în funcţie de deciziile pe care le ia Comitetul ONJN. (…) Credeţi că după acest scandal, un jucător care a fost amendat sau măcar a auzit de chesiunea aceasta, credeţi că va mai juca fără să se informeze de două ori?!(…)Sincer îmi pare rău că o grămadă de oameni au intrat în această vîltoare, însă o să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea. Clar o să se gîndească de două ori înainte să-şi facă un cont, iar în al doilea rînd vom avea o imagine bună, că în România nu mai este de joacă! (…) .”

“Am greșit, suntem oameni!” Reporterii RISE au întrebat-o pe Odeta Nestor în ce anume a constat eroarea de redactare din răspunsul scris care îi poartă semnătura.

Odeta Nestor a gestionat activitatea financiară a unor firme cu probleme, înainte să devină arbitrul pieței naționale a jocurilor de noroc. Foto: Răzvan Lupică/Mediafax Foto.

Odeta Nestor, președintele ONJN.  Foto: Răzvan Lupică/Mediafax Foto.

Odeta Nestor: Cine v-a spus că e o eroare de redactare?

Reporter: De la cabinetul dumneavoastră…

Odeta Nestor: Ok, verific și vă sun înapoi…(după câteva minute)…Am verificat acum, eu nu știam de asta…am aflat de la fetele mele că au făcut o greșeală în tabelul respectiv. Greșeala de redactare constă în faptul că în acel tabel, în cel al operatorilor care au achitat taxa de penalitate și nu dețin drept de organizare, nu trebuiau să se regăsescă cele două societăți (n.r. WM Interactive și Reel Spain Plc) pentru că ele au drept de operare în acest moment”.

Reporter: Asta voiam să clarificăm.

Odeta Nestor: Mulțumesc de înțelegere, că în nebunia asta au preluat tabelul greșit. Este foarte important ca informația să iasă corect și suntem și noi oameni, mai greșesc și fetele astea, ce sa fac?

Reprezentanții pariorilor au acuzat jocuri politice pe această piață într-o scrisoare transmisă RISE Project la sfârșitul săptămânii trecute: “(…) Subiectul este mult mai larg şi mai complex faţă de cât am putut noi acoperi cu acest mesaj. Dedesubturile implică interese imense din partea unor personaje politice. S-a dorit cu tot preţul înlăturarea operatorului bet365 pentru a da posibilitatea unor operatori tineri, fără experienţă, de a acumula profit uriaş (nu e nici o surpriză, chiar doamna Odeta a recunoscut că printre acţionarii Winmasters, care-şi face o reclamă extrem de agresivă, se află și o rudă a lui Sebastian Ghiţă (…)”.

Oamenii din Malta. Offshore-ul WM Interactive Ltd din Malta, care operează platforma winmasters.ro, este controlat de Alexandru Ghiță, fratele mai mic al lui Sebastian Ghiță. Procurorii anticorupție, care îl anchetează pe Sebastian Ghiță în mai multe dosare penale, susțin că parlamentarul controlează de fapt compania Asesoft International, reprezentată de fratele său, firmă pe care a cedat-o unui offshore în 2012, când și-a depus candidatura pentru Camera Deputaților.

 

De altfel, Alexandru Ghiță a declarat, în actele firmei din Malta, că are adresa de reședință într-un apartament al firmei Asesoft International din București, respectiv din strada Moliere, situată în cartierul Primăverii – zona preferată de nomenclatura comunistă înainte de 1989.

Vlad Iacobescu, Gabriel Anghel (zis "Ceață"), premierul Victor Ponta, Alexandru Iacobescu, directorul postului RTV (zis "Picolo"), primarul Ploiestiului, Iulian Bădescu, și mogulul PSD, Sebastian Ghiță sursa:sorinamatei.blogspot.com

Fostul premier Victor Ponta (centru) și deputatul PSD, Sebastian Ghiță (dreapta jos), pe vremea când nu aveau probleme penale. sursa: phon.ro

Și firma Idilis SRL, despre care procurorii susțin că e controlată, prin interpuși, tot de Sebastian Ghiță, are domiciliul fiscal în apartamentul din strada Moliere. (Detalii, AICI)

Schema prin care Alexandru Ghiță deține controlul asupra afacerii cu jocuri de noroc mai implică o firmă din Malta, Olympus Networks Ltd, proprietara din acte a WM Interactive Ltd. Documentele obținute de RISE Project arată că Alexandru Ghiță deține 60 la sută din Olympus Networks, o firmă înființată anul trecut cu un capital inițial de aproape 800 de mii de euro. Alexandru Ghiță nu a răspuns întrebărilor trimise de RISE Project până la publicarea materialului.

 

 

 

Restul de 40 la sută aparține firmei cipriote Redom Limited, aflată în proprietatea grecului Thomas Tzokas, 45 de ani, cu o experiență bogată pe piața pariurilor.

Tzokas a coordonat până acum patru ani activitățile din Europa de Est ale casei de pariuri “Bwin”. Această platformă, a fost, de asemenea, interzisă la sfârșitul lunii septembrie 2015 de ONJN, înainte ca instituția să suspende activitatea bet365.ro. Thomas Tzokas nu a putut fi contactat la niciuna din firmele sale.

Tzokas și-a publicat pe site-ul propriu articolele din România de pe vremea când era reprezentantul Bwin.

Tzokas și-a publicat pe site-ul propriu articolele din perioada în care era reprezentantul Bwin.

Tzokas susține în CV-ul său că a devenit, în noiembrie 2014, șeful din Balcani al grupului Gtech, care deține licența pentru Loteria Națională din Italia. În urmă cu doi ani, Gtech a concurat cu grecii de la Intralot pentru gestionarea sistemului informatic al Loteriei Române, dar au pierdut contractul. (Detalii,AICI).

Domeniul “winmasters.ro” a fost înregistrat la București, în noiembrie 2013, de cipriotul Vasilis Kounnos, fost angajat al grupului Bwin. Contactat telefonic, Kounnos, directorul firmei din Cipru a lui Tzokas, ne-a rugat să îi trimitem întrebările pe mail, iar apoi ne-a spus că e plecat într-o călătorie de afaceri și ne va răspunde când se întoarce.

Kounnos este și unul din cei trei directori ai WM Interactive LDT, alături de Alexandru Ghiță și de Joseph Borg, fostul șef de reglementare al arbitrului pieței de noroc din Malta până în 2013.

De altfel, firma controlată de Alexandru Ghiță are dreptul să opereze temporar în România pentru că deține deja licență în Malta și, potrivit normelor legale, casele de pariuri pot funcționa temporar în România dacă au fost deja licențiate într-un alt stat al Uniunii Europene.

UPDATE 8 NOIEMBRIE 2015:

12 noimebrie 2015.Winmasters a renuntat la reclama de peste drum de ONJN, după câteva zile de publicarea materialului.

După publicarea articolului, Winmasters a renunțat la reclama amplasată peste drum de ONJN.

Vasilis Kounnos, directorul WM Interactive LDT, ne-a comunicat, prin departamentul de PR al companiei, că Winmasters este primul operator de pariuri online care a plătit taxe statului român, în valoare de peste 500 de mii de euro. Reprezentanții companiei ne-au mai declarat: ”Scopul Winmasters este acela de a fi mereu compatibili cu legislația locală (…) Astfel compania a urmat toți pașii necesari pentru a se alinia ulimelor modificări care reglementează piața de gambling“.

Timp de aproape un an, Winmasters a funcționat însă în afara legii. Site-ul de pariuri al familiei Ghiță și-a făcut intrarea pe piață încă din 2014, făcând apel la o reclamă agresivă care anunța cu fast că Winmasters este prima casă de pariuri care funcționează sută la sută legal în România. Până pe 24 iunie 2015, când s-au emis primele trei autorizații de operare și exploatare a pariurilor online, ONJN a anunțat constant pe site-ul său că nu există nicio companie care să opereze legal în țara noastră. Winmasters a indus astfel în eroare jucătorii din luna august 2014 până în iunie 2015, susținând că funcționează legal, fără ca Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc să ia vreo măsură. Anunțul privind intrarea pe piață a companiei a fost difuzat atât de site-urile de specialitate, cât și de televiziunile cu acoperire națională – România TV, post controlat de familia Ghiță,  sau B1TV. Deși orice tip de promovare a jocurilor de noroc care nu sunt autorizate în România constituie contravenție și se pedepsește cu amendă între 50 000 și 100 000 lei, totuși televiziunea familei Ghiță și-a promovat nestingherită site-ul de pariuri până la intrarea lui în legalitate.

RTV_WINMASTERS

 

CONEXIUNILE AFACERII

Reguli noi, probleme vechi. Primele trei plaforme de pariuri online, printre care și firma lui Alexandru Ghiță, au primit dreptul să opereze temporar în România, începând cu 1 iulie 2015, după ce Guvernul și apoi Parlamentul au schimbat regulile pe această piață. Operatorii de pariuri online au fost tolerați în România timp de cinci ani, deși nu-și plăteau taxele la buget. Noile reguli le-au permis celor care au ocolit legea să scape de sancțiunile penale și, respectiv, fiscale și să primească autorizări temporare dacă aveau licențe în alte state europene și achitau 20 la sută din veniturile realizate în ultimii cinci ani în România. ONJN ne-a comunicat că prin această măsură a colectat până acum aproape 200 de milioane de lei. Suspendarea celor două mari case de pariuri bwin și bet365, care au beneficiat inițial de noile reguli, a fost aplicată de ONJN după ce, în septembrie 2015, mai multe asociații de profil au semnalat faptul că ambele platforme funcționează ilegal în România.

Roxana JIPA

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe ruinele presei…Deontologul – o specie pe cale de disparitie

Sursa: Comisarul.ro

Cazul de cenzura de la EVZ denuntat de publicista Daniela Ratiu a starnit reactii anemice in breasla. Jurnalistii s-au obisnuit atat de tare cu cenzura si autocenzura incat ii lasa rece acest gen de acuzatii grave, de atentat la libertatea de a gandi si scrie. Ultima lor problema. Cei mai multi, cu cateva exceptii, lupta sa supravietuiasca si cam atat. Vor sa-si pastreaze leafa, job-ul, aproape in orice conditii, in ruinele fumegande ale vreunei redactii. Pentru asta, fac compromisuri mai mari sau mai mici. Mogulii au lasat in urma lor un munte de scrum. Acolo gasim ingropata o generatie de gazetari stricati pana la os si alta fara orizont. Cum a decazut, totusi, presa romaneasca atat de mult? Ce a distrus-o? De ce provoaca publicului rational atata sila si dispret?

Povestea caderii are o stransa legatura cu banii si cu lacomia. Inclusiv a jurnalistilor, nu doar a mogulilor. Cand banii negri, banii din santaje, banii de la buget, banii de la borfasi, banii din evaziune, banii spalati prin presa si scosi din tara prin contracte fictive s-au terminat a inceput marea vaicareala. Va intrebati, poate, cum s-au terminat acesti bani, asa, peste noapte?

Laptele si mierea au secat pe masura ce justitia a deratizat etaj dupa etaj din cetatea infestata, mogulii si politicienii au intrat la puscarie, iar lupta impotriva marii evaziuni a devenit politica de stat. Abia atunci le-a intrat tuturor frica in oase si s-au oprit din haiducie.

Exact din acest motiv nu veti gasi prin redactiile falimentare de azi mari sustinatori ai justitiei, ci detractori tot mai sofisticati. Falitii de azi stiu exact de unde li se trage. Multi dintre ei au sustinut justitia in trecutul lor in mod ipocrit, de fatada, ca sa faca publicului pe plac. A fost o vreme cand totul parea inca un razboi intre politicieni care nu va ajunge pana la ei. Din fericire, s-au inselat. Asa ca azi au trebuit sa schimbe placa si sa submineze cat mai istet justitia astfel incat sa nu frustreze nici publicul setos de sange.

Vedem tot mai des atacuri impotriva justitiei, conspiratii cu securisti, acoperiti si ordine pe unitate, istericale impotriva unor abuzuri imaginare? Reciti cu atentie randurile de mai sus. Legiunile de jurnalisti flamanzi, pana mai ieri in tabere rivale, si-au descoperit un incamic comun: justitia, serviciile si jocurile lor malefice.

Mare parte din jurnalistii romani-vedeta, baronii studiourilor tv de azi, sunt la fel de corupti ca politicienii si oamenii de afaceri alaturi de care au crescut intr-un cerc de complicitati din care azi nu mai pot iesi. Unii au trecut deja pe la procurori, altii traiesc cu groaza ca le vine randul.

Luxul de a sustine fara complexe justitia si institutiile de forta si-l permit cei fara schelete in dulap, care nu se tem de trecutul lor.

Spatiul public romanesc a ajuns prizonierul unei mase critice de jurnalisti/formatori de opinie/propagandisti platiti de politicieni care lupta in acest moment, subversiv sau la vedere, impotriva interesului public. Si-ar dori cu totii sa se intoarca la sistemul vechi, cand se indopau la masa plina intinsa de politicieni sau de oameni de afaceri corupti.

Au fost platiti ani de zile sa scrie si sa vorbeasca, sa danseze pe micile ecrane cum le cantau finantatorii din umbra, nu de dragul adevarului sau interesului public. Dar vremurile bune, cand banii veneau usor iar lefurile nu aveau nici o legatura cu piata, au apus. Paradisul s-a transformat intr-un mic iad. Pentru distractia maxima din anii trecuti au inceput sa plateasca o factura cam mare.

Din acest motiv, cu o exceptia sau doua, televiziunile de stiri nu mai au demult nici o legatura cu agenda corecta, cu temele de interes real pentru public si par rupte de realitate. Fiecare are de aparat astazi un mogul, un politician sau om de afaceri scos din circuitul marilor spagi.

Generatia jurnalistilor formati in anii 90, cea care avea sa-i inlocuiasca pe dinozaurii erei comuniste, si-a cam epuizat resursele de credibilitate.

Un raport publicat recent de The Centre for Media Transparency, realizat de Manuela Preotesa si Andrei Schwartz, noteaza: “media au jucat un rol esential in viata politica si economica aparte a Romaniei si in triunghiul politica-afaceri-justitie. Fapt pentru care jurnalistii romani se confrunta cu o situatie dificila: pe alocuri aparatori ai justitiei si ai anticoruptiei, altadata protectori ai secretelor, ei lucreaza intr-un mediu profesional caracterizat de concentrari economice si politice, dar si de surse de finantare opace”.

Sigur, nu toti jurnalistii au stiut din ce bani sunt platiti, cine finanteaza redactii si de ce. Exista pe lumea asta destui naivi, prosti utili sau pur si simplu oameni desprinsi de realitate, profesionisti atat de dedicati meseriei incat n-au mai avut timp sa vada raul nici cand acesta i-a coplesit. Inocentii sunt, totusi, putini. In general, jurnalistii s-au integrat in mecanismele coruptiei, au devenit complici, parte dintr-un sistem putred de putere.

Chiar atat de rau a ajuns presa, nu cumva exagerati? Daca ati ajuns sa va indoiti ca presa romaneasca a sucombat in plina glorie, va reamintesc cateva fapte. Nu uitati ca titluri mari din presa romaneasca sunt astazi in insolventa: Mediafax, Adevarul, EVZ, Jurnalul National, Realitatea TV, Prima etc. La fel, marile retele de distributie. Cateva televiziuni de stiri se confrunta cu mari probleme financiare si doar DIGI 24 pare sa pastreze in acest moment un standard financiar si profesional ridicat.

Nu uitati, apoi, ca marii moguli au infundat puscaria, altii au trecut la cele vesnice, iar finantatorii la vedere sau din umbra (gen Niro, Udrea, Cocos – EVZ, B1, Maricel Pacuraru, Calin Mitica, Elan Schwartenberg – Realitatea TV, Sebastian Ghita – Romania TV) au intrat toti pe mana procurorilor. Practic, n-a scapat niciunul.

Pe acest fond de prabusire financiara a marilor trusturi, Guvernul Ponta a promis, printr-o ordonanta de urgenta adoptata prin luna iunie, un ajutor de stat televiziunilor si radiourilor. In realitate, PSD si Victor Ponta au profitat de starea jalnica a presei audio-video pentru a o face si mai obedienta puterii, fluturandu-i pe la nas niste finantari care vor veni, intamplator, abia de anul viitor, pe criterii complet arbitrare.

De notat inca un fenomen esential, care a accelerat degradarea. Marile grupuri straine s-au retras treptat mai ales din presa se stiri si din televiziuni. Astazi, business-ul de presa din Romania (cu exceptia ProTV) are actionari in covarsitoarea majoritate romani neaosi. Mai sunt in revistele glossy sau in televiziuni de divertisment, dar nu despre acestea vorbim aici.

In cinismul lui abisal, SOV, tocmai el, a tinut de curand, pe blog, o mica predica despre ticalosi descoperind ca unul din fostii sai angajati pe care il simpatiza s-ar incadra in aceasta categorie. Ce-si spun oare azi toti cei care se inghesuiau la TV sa-l spele inainte de fiecare condamare cand mogulul vede in cei mai multi dintre ei o turma de ticalosi? Nu-si spun nimic. Nu cred ca le pasa. Daca i-ar plati regeste ca in trecutul de aur, ar fi in stare sa incadreze singuri in categoriile de ticalosi sugerate de SOV.

Au ajuns la un asemena grad de relativism moral, dupa atatia ani de rastalmacire a realitatii, de mancurtizare, de transformare a negrului in alb si invers, incat in presa romaneasca de azi nu se mai pot dezbate probleme etice fara a genera un mare hohot de ras grosolan. “Deontologul” a devenit un fel de fraier, ultimul bou care isi pierde vremea cu principii si reguli in timp ce toata lumea fura la zece maini. Faptul in sine ca se vorbeste despre “deontologii” din presa in sens peiorativ spune multe.

Partea buna este ca pe langa ticalosii cu care sa lauda SOV ca s-a inconjurat, mai exista specia rara a jurnalistilor liberi. Putini cati sunt, jurnalistii liberi s-au refugiat pe internet, spatiul unei libertati deocamdata greu de controlat, unde poti functiona cu costuri mult mai mici in comparatie cu presa clasica, ziar tiparit sau televiziune.

Mai sunt apoi, risipiti prin redactii mai mici, oameni de buna credita si buni meseriasi. Acestia din pacate nu se prea aud si nici nu prea conteaza in vacarmul facut de marii dirijori ai opiniei publice. Buni profesionisti veti gasi si in slujba ticalosilor descrisi de Vantu. Pe ei nu-i pot judeca, nu stiu de ce au ales sa lucreze in slujba raului (constienti sau cu scuza penibila ca ei “nu si-au facut decat meseria de jurnalist”). Probabil ca fiecare are justficarile lui foarte personale.

Constat doar ca au abandonat prea usor, in vremuri de pace, nefiind amenintati cu moartea, cu prigoana inchisorilor ca in comunism sau cu alte nenorociri. S-au predat cam prea usor, de buna-voie. Apoi, Romania nu s-a laudat niciodata cu prea multi dizidenti autentici, cu mari luptatori pentru niste amarate de principii.

Bun, ce se va alege dupa cataclism? Cateva titluri se vor inchide complet iar piata media, asa cum o cunoastem acum, populata in mod nefiresc pentru o tara mica si sarca precum Romania cu o puzderie de televiziuni de stiri, se va restrange.

Altii se vor reorienta si deja sunt in plina actiune de rebranduire, in incercarea de a sterge urmele crimelor comise in trecut. Isi vor depune serviciile la dispozitia noilor stapani, care le-ar putea garanta supravietuirea. Antena 3 a schimbat atat de brusc macazul, incat i-a atras atentia lui Sebastian Ghita, amicul premierului Ponta. Astfel, RTV a anuntat zilele trecute ca Antena 3 ca “a ales sa devina principalul mijloc de propaganda al noului PNL”.

Partea proasta este ca raul se va perpetua. In loc sa fie lasati sa moara, sunt folositi de noii stapani. Acestia se bucura in mod stupid ca maciuca trece din mana dusmanului in mana lor. La o adica, vor intoarce din nou armele si tot asa. Salvarea vine din alta parte. Pe masura ce internetul si retelele sociale se vor dezvolta, toate aceasta lume sulfuroasa se va scufunda incet in irelevanta. Pana atunci insa, vom mai asista la acte de cenzura, campanii la comanda, linsaje publice si calomnii dar acesta este un drum fara viitor pe care cativa jurnalisti se incapataneaza sa mearga.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Securitatea …MEDIA

Sursa: Hotnews

​Piata media din Romania se aseamana din multe puncte de vedere cu cea din alte tari central si est-europene, dar se diferentiaza din acestea in special prin “sentimentul puternic si durabil ca structurile sale sunt bantuite de trecutul comunist”, arata un raport publicat zilele acestea de The Centre for Media Transparency (Centrul pentru Transparenta Media) , intitulat “Oamenii care au muscat cainii (de paza)”. Raportul, semnat de Manuela Preoteasa si Andrei Schwartz, prezinta evolutia proprietatii media in Romania post-comunista si cinci profile de proprietari romani de presa: CME/Adrian Sarbu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu, Sebastian Ghita si Dinu Patriciu.

  • Raportul argumenteaza ca “felul cum media au evoluat in Romania urmeaza, in mare masura, de tiparele evolutiei ce a caracterizat perioada de tranzitie post-comunista. Din acest punct de vedere, Romania post-comunista ofera un scenariu oarecum haotic. Urmarind evenimentele recente, anume un fost premier condamnat pentru coruptie, premierul in functie care este urmarit penal, doi magnati media trimisi la inchisoare si inca unul care se confrunta cu diverse acuzatii penale, ar parea ca politica si “kapitalismul” au urmarit o reteta originala”.

Potrivit raportului, “media au jucat un rol esential in viata politica si economica aparte a Romaniei si in triunghiul politica-afaceri-justitie. Fapt pentru care jurnalistii romani se confrunta cu o situatie dificila: pe alocuri aparatori ai justitiei si ai anticoruptiei, altadata protectori ai secretelor, ei lucreaza intr-un mediu profesional caracterizat de concentrari economice si politice, dar si de surse de finantare opace”.

“Doua dintre elementele comune multora dintre jucatorii de pe aceasta piata sunt legaturile proprietarilor cu fosta Securitate si folosirea banilor obtinuti pe cai obscure in perioada comunista si carora nu le-a tinut mai nimeni socoteala in peerioada de tranzitie. Ca atare, unii dintre cei mai importanti proprietari media – persoane publice care au jucat roluri esentiale in viata socio-economica si culturala a Romaniei post-comuniste – au radacini foarte complexe, ca fosti colaboratori ai politiei secrete comuniste si ca beneficiari de business ai perioadei de tranzitie”, arata raportul.

Documentul a fost comentat si de reputatul jurnalist Roy Greenslade in The Guardian . Documentul, afirma acesta, “ilustreaza cat de dificila este dezvoltarea liberatii presei in Europa de Est” si apare “intr-un moment in de haos pe scena interna [din Romania], cu doi proprietari media trimisi la inchisoare, un altul acuzat penal si cu premierul Victor Ponta inculpat (…)”. Roy Greenslade acorda o atentie aparte povestii Ronald Lauder (CME)/Adrian Sarbu, aratand cum acesta din urma a devenit din “primul roman numit CEO la o companie listata la bursa in SUA) intr-un personaj care anul acesta a fost retinut pentru evaziune fiscala si spalare de bani.

  • Raportul “The men who bit the (watch) dogs” poate fi consultat integral aici
Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un papagal daca e singur…moare de plictis

Sursa: Comisarul.ro

De sub FUSTA Udrei, în BIROUL lui HELLVIG!

A fost o știre micuță, salutată însă cu trei urale regulamentare de soldații SRI din presă. Unu, Ovidiu Marincea, de la Realitatea TV, a fost angajat de șeful SRI, Eduard Hellvig. Trompetistului I.Cristoiu, deși bătrân și plecat în concediu, i-a revenit sarcina de a da salutul oficial al acestei mutări. A bătut câmpii, la tema primită, sub titlul ”Eduard Hellvig produce o mică Revoluție în SRI!”, despre tot felul de anomalii.

Însă, deși știa amănuntul, n-a suflat, al naibii trompetist, niciun cuvânt despre mumu-mumu-ul dintre Elena Udrea și acest Ovidiu Marincea, de anul trecut, din august. Când a fost publicată poza cu cei doi stând la un mumu-mumu tandru la terasă.

Să amintim că la acea dată, în august anul trecut, Lenuța era în mari tandreți cu SRI, și se vedea la biroul șefului, cu Maior și Coldea la cafeluțe? Care dintre cei doi i l-o fi recomandat pe acoperit, Maior ori Coldea? Însă interesant este că Ghiță a primit poza și i-a dat în gât! Așa, ca să vadă Lenuța că e vigilent…

Cum a ajuns Marincea, autorul celebrului articol ”Nu mai pot să tac, Victore, are si nesimțirea bunul ei simț!”, de sub fustița Udrei în birou la Hellvig?

Sursele noastre spun că această mutare are bătaie lungă și prevede mai multe scopuri. Mai ales că planetele nu sunt prea bine aliniate pentru Hellvig, sunt cam strâmbe. Cei care știu ce știu spun că un papagal, dacă e singur, moare de plictis. Și atunci trebuie să îi iei o pereche, să aibă cu cine păpăgăli. La o cafea, în cazul lui Hellvig și acest Marincea. Alții, care și ei știu ce spun, arată cu degetul spre pozele cu Rareș Bogdan, Cozmin Gușă și Eduard Hellvig. Și aproape că știu pe de rost care sunt propozițiile cu care se bat în piept cele două javre speculante de la Cluj. Că ce șmecheri sunt ei, că și-au băgat omul la SRI!

Tagged , , , , , , ,

16 milioane euro pierdute…

Sursa: Comisarul

Fara indoiala, intre procurorii anticoruptie si parlamentarul miliardar Sebastian Ghita se desfasoara una devarat razboi pe viata si pe moarte, mai ales dupa ce acesta din urma a facut dezvaluiri publice fara precedent, de-a dreptul socante, privind faptul ca ar fi victima unei anchete strict politice. Apoi acesta a inregistrat si mai multe victorii in justitie obtinand, rand pe rand, din partea instantelor, ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe firmele sale.  

Insa situatia s-ar putea schimba radical, procurorii pregatind un veritabil contraatac la baioneta, dupa ce ar fi primit informatii privind implicarea „inamicului public numarul unu” in „deturnarea” unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Practic, anchetatorii deschid astfel noi fronturi impotriva lui Sebastian Ghita, cel suspectat ca s-ar afla in spatele acestor „combinatii” cu fonduri pentru cercetare, in care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbra, pentru a pune mana pe „potul” cel mare.

Inchiriaza inventatori! 

Totul ar fi pornit dupa ce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stintifica si Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finantare pentru sesiunea 2014 – 2020. Iar in lumea academica a inceput sa se tot vorbeasca despre faptul ca, pentru a pune mana pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentati” politici ar fi ajuns chiar sa plateasca doctoranzi si inventatori, ca sa cesioneze lucrari de doctorat si brevete. Iar cum printre numele vehiculate se afla si cel al lui Sebastian Ghita, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a IT-ului, aceasta „barfa” nu avea cum sa nu atraga atentia structurilor informative. Sau cel putin a unei parti din acestea.
Cert este ca, apoi, a aparut ghidul solicitantului „Sectiunea D – Intreprinderi nou-infiintate inovatoare”, unde se poate lua 1.000.000 de euro de proiect daca solicitantul este din Bucuresti sau Ilfov si 1.500.000 de euro daca este din orice alt judet. Inclusiv Prahova, „fief” unde procurorii suspecteaza ca s-ar fi pus la cale o adevarata „suveica” de firme care sa garanteze succesul obtinerii fondurilor pentru cercetare.

In acest scandal apar si numele ministrilor Eugen Teodorovici, Rovana Plumb, Marius Nica si Nicolae Banicioiu

Numai ca reprezentantii unor prestigioase institute de cercetare, dar si alti specialisti care activeaza de o viata, cu rezultate remarcabile, in acest domeniu, au inceput sa susoteasca intre ei ca „sprijinul” acordat de la stat nu este decat o cacealma si ca, de fapt, ar fi vorba de un apel personalizat. Si totul a pornit dupa introducerea in ghidul solicitantului, la pagina 10 a buclucasei prevederi „n”, care prevede ca „proiectul este insotit de documente pre-contracte a caror valoare cumulata pentru perioada proiectului si perioada de durabilitate este cel putin egala cu valoarea asistentei nerambursabile solicitate prin proiect”.
Adica s-a impus conditia sa ai deja contracte de valoarea finantarii pe care o primesti, toata lumea din piata cercetarii stiind ca acest lucru favorizeaza vadit un jucator ca Sebastian Ghita, care are atatea zeci de firme.

Dintr-un buzunar in altul

Dupa cum sustin sursele noastre, suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul ca, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghita, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru ca acestea sa se garanteze intre ele, obtinand astfel fondurile bugetare.
Mai ales ca, de exemplu, institutele nationale sau alti solicitanti nu ar avea timpul necesar sa-si gaseasca precontracte ca sa indeplineasca aceasta stranie conditie, pentru ca nimeni nu investeste intr-un produs aflat in faza de cercetare pana ce nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piata pentru desfacere. In schimb, conform rationamentului celor care monitorizeaza acest caz, un solicitant ca Sebastian Ghita, avand la dispozitie infrastructura de firme si apropiati, inclusiv din domeniul IT sau farmaceutic, societati cu bugete impresionante, are cum sa ruleze aceste pre-contracte. Adica o anume firma X declara ca are contract de 1.500.000 de euro cu firma Y – aflata tot sub controlul sau! –, aceasta declarand ca are pre-contract cu firma Z si tot asa, pana ce se inchide cercul.

Cercetare fara… cercetare

In acest fel ar fi practic eliminate din start, in mod neloial, multe institute si  societati care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-si sa depuna acum proiecte. Si care sunt astfel eliminate tocmai pentru ca fac cercetare pentru cercetare, fara ca target-ul lor principal sa fie planul de afaceri, adica sa aiba pre-contracte. Mai mult, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in acest scandal pe cale sa fie detonat mai apar numele ministrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici si, nu in ultimul rand, cel al lui Nicolae Banicioiu, Sanatatea fiind domeniu prioritar! Iar cum bugetul total al apelului este de 107 milioane de lei si termenul limita expira pe 11 august, ramane de vazut daca „cercetarile” anchetatorilor vor da roade si acestia vor reusi sau nu sa stranga destule probe pentru a intocmi zeci de noi dosare pentru… „cercetare”, cate unul pentru fiecare solicitare considerata a fi frauduloasa. Cătălin TACHE

Caz CONCRET/De citit cu MARE ATENȚIE

In cadrul unuia dintre cele mai importante institute de cercetare si dezvoltare in tehnologia informatiei si comunicatiilor din Romania, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Informatica, prescurtat ICI, se afla in desfasurare un contract cu finantare europeana, avand valente clare de ilegalitate si inoportunitate, contract prin care se va realiza o fraudare de proportie a banilor europeni.

Mai exact, in anul 2014 a fost demarata o procedura de achizitie publica pentru proiectul „Infrastructura de tip cloud pentru institutiile publice”. Obiectivul proiectului, finantat prin FERD, este modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice oferite catre cetateni prin intermediul unei infrastructuri de tip Cloud Computing, care sa aduca imbunatatiri in achizitia si utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor la nivelul institutiilor publice, sa sporească transparenta activitatilor institutiilor publice si sa faciliteze interoperabilitatea intre serviciile electronice publice.

În primul rând există o problemă privind competentele legale ale ICI de a dezvolta un astfel de proiect. Astfel, conform legii nr. 161/2003 ICI nu are atributii sau responsabilitati in ceea ce priveste domeniul guvernarii electronice (e-guvernare, e-administratie) si de asigurarea a interoperabilitatea serviciilor de e-guvernare sau e-administratie. De asemenea, implementarea Directivei nr. 123/2006 privind Serviciile nu intra în zona de competenta a institutului, evident cu exceptia serviciilor proprii.

Drept urmare, nu exista fundamentarea legala a utilitatii si necesitatii realizarii unui proiect de Cloud Computing pentru administratia publica de catre ICI si nicio obligatie legala pentru orice institutie în a utiliza infrastructura ce va fi implementata.
Ca sa nu mai amintim de costurile ridicate ale unui astfel de proiect, ce se amortizeaza foarte greu si in timp indelungat. Totodată, proiectele implementate din fonduri europene trebuie mentinute in stare de functionare pentru minimum 5 ani, timp in care costurile privind mentenanta, licentierea si administrarea sunt suportate de la bugetul de stat, rezultand astfel riscul prejudicierii suplimentare a bugetului de stat, inclusiv in faza post-implementare a proiectului.

Cu toate acestea, pe 1 aprilie 2014, a fost lansata procedura de achizitie publica aferenta proiectului iar pe 19 decembrie 2014, autoritatea contractanta a desemnat drept castigatoare a licitatiei o asociere formata din Uti, Ymens Teamnet (Sebastian Ghita) si CP Consultant Services, care, la randul lor, au ca subcontractanti firmele Siveco Romania si Romsys.
Prima propunere financiara facuta la OIPSI de catre ICI a fost de 10 milioane de euro, ulterior ajungand la 16 milioane de euro, fara vreo justificare si fara sa fie modificata documentatia proiectului, adica dintr-un foc 6 milioane de euro in plus fara sa fie cazul.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Nicolae Andrei, directorul tehnic de la ICI, care trebuia sa realizeze documentatia de proiect, nu detinea cunostintele necesare pentru a duce la bun sfarsit o asemenea sarcina, situatie in care a intervenit Doina Banciu iar documentatia a fost realizata de catre Ymens Teamnet, bineinteles, ilegal, firma introducand specificatii care sa o avantajeze la licitatie.

O parte din tehnologiile propuse (mai ales cele bazate pe Microsoft) puteau fi furnizate si de alti ofertanti. Totusi, acestia nu ar fi putut deveni competitivi pentru ca pretul la care le-ar fi achizitionat ar fi fost mult superior preturilor practicate de catre Microsoft pentru grupul Ymens – Teamnet intrucat acestia au avantajul implementarii a numeroase proiecte pe tehnologie Microsoft si beneficiaza de discounturi preferentiale din partea Microsoft, cu mult mai mari fata de cele oferite firmelor concurente.

Miza realizarii proiectului de cloud de la ICI pe tehnologie Microsoft o constituie faptul ca volumul de vanzari al tehnologiei Microsoft de catre Ymens – Teamnet va atinge, odata cu implementarea proiectului, pragul la care Microsoft acorda dreptul prioritate in livrarea produselor, insotit de mari discounturi pentru România firmei Teamnet, anterior definirii documentatiei pentru cloudul ICI, fiind discutati termenii si conditiile pentru acordarea acestui drept.

Pe de alta parte, documentatia de atribuire si cea care a stat la baza obtinerii finantarii proiectului prezinta numeroase lacune, fapt care va face ca proiectul sa nu atinga indicatorii de performanta pe care ICI si-i asuma prin contractul de finantare semnat cu MCSI. Printre problemele existente se numara faptul ca nu sunt definite servicii concrete, utile atat pentru cetateni, cat si pentru institutiile publice sau guvernamentale ori mediul economic, nu sunt mentionate, in mod concret, institutiile guvernamentale care vor beneficia de cloudul guvernamental si nici aplicatiile curente ale institutiilor care urmeaza a fi migrate in cloud, nu a fost realizata o analiza de impact, care sa prezinte concluzii clare cu privire la oportunitatea migrarii serviciilor institutiilor guvernamentale in cloud, mai ales in conditiile in care, mai mult ca sigur, o mare parte din aceste servicii sunt asigurate ca urmare a derularii unor alte proiecte finantate din fonduri europene. In plus, lipsesc din arhitectura unele componente majore, precum serverul de aplicatie sau definirea modului de asigurare a interoperabilitatii si securitatii iar solutia tehnica aleasa pentru infrastructura necesara realizarii proiectului este supradimensionata in raport cu necesitatile de natura functionala si obiectivele proiectului.

O problema grava este ca in documentatie au fost inserate specificatii tehnice care restrang caracterul concurential al procedurii de atribuire si favorizeaza asocierea Uti, Ymens Teamnet si CP Consultant Services si care conduc catre un grup unitar de sisteme de operare de tip server, baze de date si aplicatii, fiind evidente similaritatile cu platforma de cloud Microsoft Azure (Ymens Teamnet detine si gestioneaza in prezent un cloud privat construit pe aceasta platforma, care asigura in intregime tipurile de servicii proiectate a fi dezvoltate in cadrul proiectului ICI).

Conform legislatiei din domeniul achizitiilor publice, impunerea in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare a unor criterii restrictive, ce privilegiaza un anumit operator economic, poate atrage corectii financiare de 25 % din totalul sumei alocate proiectului sau de pana la 100 % daca se dovedeste utilizarea intentionata a criteriilor ilegale sau discriminatorii.
In aceasta ultima situatie, statul roman va pierde 16 milioane de euro, bani aruncaţi pe apa Sambetei doar pentru ca o mare parte din ei sa fie recuperati in buzunarele incapatoare ale unor oportunisti ai ultimilor ani care, cica, informatizeaza societatea romaneasca.
În ciuda acestor evidente, Doina Banciu sustine public ca obiectivele asumate ale proiectului ICI ar fi destinate zonei de cercetare, specifica institutiei pe care o coordonează, si nu pentru a servi administratiei publice. Desi afirmatia sa nu are sustinere in documentatia aferenta proiectului, acest aspect a fost sustinut de catre Doina Banciu in cadrul discutiilor avute cu reprezentantii MCSI, pentru a raspunde intrebarilor Guvernului referitoare la proiect.

Aşa s-a ajuns la situaţia anormala, in care se va realiza un cloud guvernamental, fara asumarea proiectului de catre Guvern – unica institutie ce are atributele necesare pentru a impune (pe baza de HG) utilizarea unui astfel de cloud pentru entitati din domeniul administratiei publice.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Martor sub acoperire

Sursa: Stiripesurse.ro

STIRIPESURSE.RO vă prezintă, în exclusivitate, mărturia martorului cu identitate protejată pe care procurorii DNA își bazează acuzațiile în dosarul în care Sebastian Ghiță fusese pus sub control judiciar.

Citește și: Victor Ponta, reacție de ULTIMĂ ORĂ: Un nou ATAC la Klaus Iohannis și Gabriel Oprea

Acesta spune că Sebastian Ghiță își crease un sistem piramidal în Republica Moldova pentru a convinge persoane să voteze cu Victor Ponta. Oamenii primeau bani sau diverse obiecte. În plus, el susține că Victor Ponta știa de tot de făcea Sebastian Ghiță. Denunțătorul vorbește și despre o sumă impresionantă de bani care s-ar fi dat în sediul central al PSD.

Tagged , , , , , , , , ,

Amintiri din viitor

Sursa: Comisarul

Fost general SIE: Nu vă impacientați, Ghiță, după ce se va calma, VA SPUNE TOT DESPRE Ponta/DEZVĂLUIRI INCENDIARE

Dacă Ponta ar fi câștigat alegerile, SRI ar fi fost condus acum, din umbră, de Sebastian Ghiță. La fel cum conducea Sorin Ovidiu Vântu în 2002-2004. Acest individ s-a crezut pentru câteva luni, în baza relației cu Ponta, Dumnezeul României. Dacă nu ar exista atâta ipocrizie la vârful liderilor din PSD și nu numai, și s-ar spune adevărul despre cum se purta până pe 16 noiembrie acest individ, toată țara s-ar îngrozi. Spiona și amenința pe toată lumea. Și toți, găunoși, tremurau. Se folosea de numele lui Ponta peste tot, fără nici un fel de perdea. Dealtfel, noi, aici la Comisarul.ro, am difuzat o înregistrare în care se vede limpede care erau relațiile dintre Ponta și Ghiță.

Sebastian Ghiță a fost agățat, la începutul anilor 2000, într-un grup infracțional care avea în spate niște băieți de la SRI Prahova, povestește fostul general SIE, consultat de Comisarul.ro în probleme de intelligence. Au apucat și ei ultimele tunuri cu combustibili pentru fosta Iugoslavie. Cred că avea cam 22-23 de ani, era un puștan avid de bani făcuți peste noapte. Cu mult tupeu și nesimțire bine deghizate sub un zâmbet de fațadă. Au fost prinși. Și trimiși în judecată. Cred că el se mai judecă și acum. Deși n-a pățit nimic, la intervenția unchiului său, Vasile Domente. Care a intervenit la Gioni Popescu. Iar nevasta generalului, fost șef al Cooperației pe timpul lui Ceaușescu, era judecătoare la Înalta Curte. Madam Lucia Popescu. Vorbim de vremuri când încă funcționa telefonul la judecător și la procuror. Așa a intrat Sebastian Ghiță în lumea serviciilor secrete. Ca o biată slugă datoare. Într-un județ unde , în 2008, a izbucnit cel mai grav scandal de corupție din interiorul SRI. Care s-a finalizat cu trimiterea în judecată a capilor Secției Prahova a SRI, în 2009. Pentru că a fost salvat, băieții l-au pus să și semneze, cred că prin 2004, un document. Ca să-l aibă la mână. Pe viitor.

Așa începe povestea lui Sebastian Ghiță spusă succint de un specialist care și-a întins niște antene pentru a face lumină într-un nou caz de manipulare publică: Ghiță și Ponta, victimele Binomului.

Așa am aflat că Sebastian Ghiță a fost și este un personaj care are acces la Traian Băsescu. Și că acesta l-a promovat și folosit din plin în ultimii ani. Implicându-se direct în separarea lui Ghiță de SOV în cazul Realitatea TV. Tot Băsescu l-a plasat pe Ghiță, care era un amărât de fante de Ploiești care bâzâia pe la ușile tuturor partidelor, în preajma lui Victor Ponta. Dar și în preajma lui Marcel Opriș, șeful STS. Instituție unde Ghiță a început să câștige contracte cu duiumul. Ghiță și Ponta l-au dat în primire pe Geoană în 2009, pentru Băsescu. Băsescu i-a ajutat, în 2010, să preia puterea în PSD. Toate aceste amănunte sunt de notorietate. Nu numai în mediile rarefiate ale serviciilor. Dar și în mediul politic.

Așa cum era și este de notorietate relația lui Sebastian Ghiță cu Elena Udrea. Cei doi favoriți ai fostului președinte se întâlneau foarte des. Și făceau schimb de informații. Iar Traian Băsescu îi folosea pentru a verifica anumite date furnizate de SRI. Pentru că n-a avut niciodată încredere totală în acest serviciu. De aceea a avut o relație bună și cu SOV, și cu Sorin Roșca Stănescu, de-a lungul timpului. Elena Udrea i-a dat și ea contracte lui Sebastian Ghiță.

Însă adevărata explozie a lui Sebastian Ghiță a venit după venirea USL la putere. El a devenit brusc interfața lui Ponta cu lumea. Numărul și valoarea contractele firmelor lui, cu toate domeniile guvernamentale, au explodat. Iar influența lui în PSD a devenit atât de mare încât părea insuportabilă. Se credea buricul pământului.

Îl vedeți acum cum latră la televizor că a fost chemat și amenințat, spune fostul general SIE? De ce nu spune nimeni cum chema și amenința el, prin octombrie și noiembrie, pe anumiți șefi din SRI? Cum deja făcea numiri și cerea demisii de onoare la vârful serviciilor. De ce nu ies acum lideri din PSD să spună ce era la gura acestui biet fluturaș de lampă prin campania electorală, spune fostul general.

Ce urmează? Urmează să spună cât i-a dat lui Ponta și când. Și în ce conturi sunt banii. Nu vă luați după zgomotul pe care-l face acum, și-a pierdut cumpătul. Avocații îi vor arăta ce pedeapsă îl așteaptă și atunci se va calma. Va spune tot. Să nu uitați aceste lucruri, a încheiat fostul general SIE.

Un mic filmuleț cu vizita lui Ponta la Cramele Tohani-Budureasca unde proprietar a fost Sebi Ghiță. Acum le-a făcut cadou unchiului său, Vasile Domente…

Tagged , , , , , , , , , ,

Interceptari DNA Ghita-Moisescu : “Bă, fă-ţi labă ţie, nu mie!”

Sursa: Radu-Tudor.ro

Anchetatorii în dosarul primarului Andrei Chiliman au interceptat discuţii telefonice între Vlad Moisescu şi Sebastian Ghiţă, care îi spune acestuia, în campania electorală din 2014, că ”şi-a băgat puţin coada în sectorul 1” şi că şi-a adus ”prostul” nepregătit în emisiune.

Procurorii prezintă în dosarul în care sunt reţinuţi Andrei Chiliman şi Vlad Moisescufragmente din interceptările unor discuţii telefonice între Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Sebastian Ghiță, care au avut loc în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.

Astfel, una dintre discuţii a avut loc în 31 octombrie 2014:

”GHIŢĂ SEBASTIAN – Ai văzut că mi-am băgat niţel coada în sectorul 1? Cred că m-ai simţit!

MOISESCU VLAD – Cu ce?

GHIŢĂ SEBASTIAN – Un pic, aşa, cu campania! Şi eu, acolo, un om-doi, o de-aia, o convingere, o door-to-door, o..
MOISESCU VLAD – Aaa, da! Nu e…Foarte bine, ce..!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Dar nu exagerat! Că şi voi aţi făcut. Nici să nu fac acolo fără să …(n.n. – nu continuă) Cât vezi scorul? Că, eu am alea de la exit poll-uri şi e 41- 29.
MOISESCU VLAD – Da. Exact.
GHIŢĂ SEBASTIAN – Deci, aşa ne-au ieşit.. Tu ai făcut cu ăia ai tăi, cu GSS-ul sau…?
MOISESCU VLAD – Da, da, da. Şi naţional şi … (n.n. – vorbesc simultan)
GHIŢĂ SEBASTIAN – Şi noi la fel. Am făcut calibrările la exit poll.
MOISESCU VLAD – Da, aşa e”.

Un alt fragment prezentat de procurori este dintr-o convorbire telefonică între Moisescu şi Ghiţă în 11 noiembrie 2014:

”MOISESCU VLAD – Da, mă, da. Ce?
GHIŢĂ SEBASTIAN – Hai, mă, ia-ţi prostu’ şi dă-l în p—a mea! Hai, că mă enervezi!
MOISESCU VLAD – 15 minute am… acuma … (n.n. – vorbesc simultan) Următoarele 80 …s-a dus dracu’.
GHIŢĂ SEBASTIAN – Auzi, mă? Auzi, mă? Ştii ăla cu…ăia doi de se culcă în pat unul lângă altul, şi ăla îi zice: bă, fă-ţi labă ţie, nu mie!
MOISESCU VLAD – Bă, bă, să vii nepregătit în halul ăsta, în p…a mea!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Bă, omule, păi ăsta a stat patru ore şi s-a pregătit. VLADE, s-a pregătit, mă, omul! Îţi dau cuvântul meu! Dar, mă enervezi! Am mers la el acasă, am stat, suntem prieteni toţi…Da’ mai du-te-n p—a mea cu sectorul 1 al tău, că mă enervezi! O sun pe IOANA! Oricum nu vreau să vorbesc cu tine!
MOISESCU VLAD – Hai, bă! E de mândrie, bă!
GHIŢĂ SEBASTIAN – E de mândrie, pe dracu’ să te pieptene! O sun pe IOANA şi te torn la ea. O să-I zic: “IOANO, uite ce face nesimţitul de MOISESCU, fir-ar al dracului să fie!”
MOISESCU VLAD – Da, bine, toarnă! …Auzi? Mai sunt două de-astea, stăm acasă, în p—a mea! Două emisiuni…îmi bag p—a!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Păi, dacă au făcut ăia mişto – tineret, mândria ţării – au făcut mişto de voi cu găinile şi l-aţi trimis pe ăsta la emisiune! (n.n. – râde)
MOISESCU VLAD – Da, pe bune, nene! Sinistru!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Da…Mă enervezi! Mâine să dai un whisky, ca să negociem!
MOISESCU VLAD – Bine!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Hai! Pa!
MOISESCU VLAD – Pa!”

O altă convorbire telefonică între cei doi a fost interceptată în data de 8 decembrie 2014:

”GHIŢĂ SEBASTIAN – Azi m-am văzut cu ATANASIU I-am zâmbit aşa… I-am zâmbit şăgalnic, aşa, c-a zis că dacă vrea să pierd alegerile, apelează la mine.
MOISESCU VLAD – Eh, un dobitoc! Stai liniştit, că nu mai are nici el mult!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Eu, îţi dai seama! Eu ce să zic? Am vrut să-i zic: „Şi domnu’ BIJBOACĂ e la comisie?”. Ha, ha, ha!
MOISESCU VLAD – He, he, he, he, he, he, he!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Dar eu nu … (neinteligibil – n.n.) că ştii că eu nu sunt răzbunător.
MOISESCU VLAD – Da, da, da!”

În 11 noiembrie 2014, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a avut loc, la Realitatea TV, o confruntare dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis, iar în 12 noiembrie Ponta şi Iohannis au avut o altă dezbatere electorală, la B1 TV.

Vlad Moisescu şi Ioana Costescu sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.

Procurorii DNA i-au reţinut pe cei patru şi au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lor preventivă, propunerea fiind judecată vineri.

Tagged , , , , , , , , , ,

Teapa multinationalelor

Sursa: HotNews

Sebastian Ghita lanseaza, in interviul publicat vineri de Catalin Tolontan , un atac dur impotriva mai multor companii americane de IT active pe piata romaneasca, pe care le acuza de “porcarii” si de intentia “sa ne fure”. In acelasi interviu, el apara companiile romanesti de profil si acuza autoritatile ca “fluiera cu dubla masura” cand investigheaza coruptia in domeniu.

Sebastian Ghita ataca Microsoft, Oracle si HP, in timp ce despre companiile romanesti spune ca “nu suntem chiar ultimii oameni!”, avand in vedere ca “softul de la APIA (…) l-a facut o firma romaneasca, Siveco. La Casa de Sanatate l-a facut Teamnet. UTI a facut SEAP-ul”.

“Este groaznic sa cred ca doar oamenii din Romania sint corupti”, comenteaza el, dupa seria de acuzatii adresate companiilor internationale, despre care afirma ca ar fi tratate privilegiat.

Pasaje din interviul acordat lui Catalin Tolontan:

  • Microsoft “Nu ne-a vindut nici o licenta! Pentru ca acele calculatoare care erau in ministere aveau deja licente. (…) De la noi, eu eram in afacerea IT la jumatatea anilor 2000 si stiu ce spun. La un moment dat, exista obligatia ca toate firmele care vindeau calculatoare sa le vinda impreuna cu licente. Pe care noi le cumparam, era sub 100 de dolari, de la Microsoft. Si atunci ce au facut americanii? Au zis ca vind Guvernului upgradarea, adica posibilitatea de a descarca imbunatatirea softului. (…) Teoretic. Doar teoretic! Insa pe calculatoarele Guvernului oricum nu mergeau noile versiuni, care de altfel nici n-au fost descarcate! Noi am cumparat nimicul cu 400 de milioane de euro in 10 ani.
  • Ghita spune ca a vorbit cu “sute de oameni de afaceri romani” care reclama ca strainii sint tratati privilegiat si care avertizeaza ca “de acum inainte, si politicienii, si functionarii sa se astepte sa fie reclamati la DNA daca mai cer si un capat de ata”
  • “O porcarie imensa, asta este afacerea Microsoft cu Romania! (…) Ne-au vindut o hirtie pe 400 de milioane de euro.”
  • “Oracle a vrut de curind sa faca acelasi lucru. Ne-a vindut softuri de sute de milioane de euro. (…) Venisera (…) sa ne fure si Oracle o tura! Am reusit sa evitam asta!
  • “Stiti ca Ministerul de Finante nu are nici acum un soft integrat? Au zis ca-l fac multinationalele, ca noi nu stim. Uite ca softul de la APIA, cu plati de un miliard de euro pentru Romania, l-a facut o firma romaneasca, Siveco. La Casa de Sanatate l-a facut Teamnet. UTI a facut SEAP-ul. Nu sintem chiar ultimii oameni!”
  • V-am zis ca am vorbit cu sute de oameni de afaceri romani. Geme podul de la Casa de Sanatate de aparatura HP veche, nefolosita. Tone! Pica podul! HP a livrat de sute de milioane de dolari si aruncam si luam iar si aruncam si nu folosim si tot asa. Asta in sport se numeste sa fluieri cu dubla masura! Este groaznic sa cred ca doar oamenii din Romania sint corupti.”


Interviul integral – pe blogul lui Catalin Tolontan

Tagged , , , , , , , , , ,